MOTIVATIA

Reprezinta ansamblul stimulilor interni care

determina comportamentul.
 Functii si roluri
Motivatia este ansamblul starilor de necesitate ale
organismului care orienteaza si dirijeaza comportamentul
pe directia satisfacerii lor.

 Functiile motivatiei :
 Activarea interna difuza si de semnalizare a unui
dezechilibru fiziologic sau psihologic.(ex: activarea in starile
fiziologice ale organismului de stasifacere ca foamea, setea, etc
 Functia de declansare a actiunilor efective, care pregatesc si
activeaza satisfacerea starilor de necesitate
 Functia de sustinere si energizare – mentine comportamentul
declasant de starea de necesitate pana la satisfacerea sa.
 Motivatia instiga , impulsioneaza si declanseaza actiunea.

 Motivatia este o parghie importanta in procesul de

autoreglare a omului, o forta motrica a intregii sale
dezvoltari psihice.

 Sedimentarea influentelor externe se produce dependent de

structurile motivationale ale persoanei.

 Motivatia sensibilizeaza diferit de la o persona la alta influentele

externe.

 Motivatia are un caracter propulasator, rascolind reasezand,

sedimentand sau amplificand materialul constructiei psihice
a individului.
Tipuri de motivatie
 Trebuintele sunt structuri motivationale bazale si
fundamentale ale personalitatii, fortele ei motrice, cele mai
puternice reflectand, cel mai pregnantechilibrul
biopsihosocial al omului in conditiile solicitarilor de mediu.

 Psihologul american A.H Maslow, stabileste cinci categorii de

trebuinte fundamentale, pe care le organizeaza si le
structureaza intr-o piramida a trebuintelor.
Acestora le sunt adaugate alte trei categorii de trebuinte:
- cognitive
- estetice
- de concordanta
Precizari !
 O trebuinta este cu atata mai improbabila cu cat este mai
continuu satisfacuta(trebuinta care motiveaza comportamentul
este cea nesatisfacuta)
 O trebuinta nu apare ca motivatie decat daca cea anterioara
ei a fost satisfacuta

 Aparitia unei trebuinte noi dupa satisfacerea alteia anterioare

ne se face brusc, ci treptat; cu cat o trebuinta se afla mai
spre varful piramidei, cu atat ea este mai specific umana
 Alcatuirea acestei piramide explica inlantuirea trebuintelor si
trecerea de la unele la altele, ceea ce ne poate explica influenta
asupra comportamentului uman.
 Satisfacerea trebuintelor este asociata cu reducerea
tensiunilor.
 Nesatisfacerea trebuintelor duce la amplificarea acestora,
sau la stingerea lor prin saturatie si reactie de aparare .

Motivele constituie reactualizari si transpuneri in plan

subiectiv ale starilor de necesitate.
 Nu toate motivele sunt insa constiente. Exista unele motive
inconstiente care indeplinesc un rol important in activitate.
 Motivul asigura efectuarea comportamentelor
corespunzatoare de satisfacere.
 Motivul reprezinta mobilul care declanseaza, sustine
energetic si orienteaza actiunea.
Segmentele motivului : - energizant si dinamogen
- orientativ si directional
Intre aceste segmente exista o stransa interactiune, importanta fiind
sutinerea lor reciproca.
Interesele reprezinta orientari selective, relativ stabile si active
spre anumite domenii de activitate.
 Interesele sunt formatiuni motivationale mai complexe decat
trebuintele si motivele deoarece implica organizare, constanta si
eficienta.
 In structura lor psihica intra elemente cognitive, afective si
volitive.
 Orientarea spre o activitate presupune :

- prezenta unor cunostinte

- intrarea in functiune a activismului mintal
- trairea care stare agreabila care produce placere si care
impinge spre actiune si implica vointa.
 Convingerile sunt idei adanc implantate in structura
personalitatii, puternic traite afectiv, care imping si
impulsioneaza spre actiune.
 Convingerile sunt acele idei de valoare care reprezinta pentru
individ o certitudine subiectiva (distingerea frumos si urat, adevar
si minciuna, bine si rau)

 Convingerile sunt idei -valoare ce se contopesc cu

trebuintele si dorintele, aspiratiile unei persoane si traaturile
sale de personalitate.

 Isi au radacinile in zona afectivitatii, a emotiilor, sentimentelor si

pasiunilor sale.

 Convingerile se impun in comportament, il orienteaza

permanent, de aceea sunt promovate si chiar virulent aparate
cand sunt atacate (ex: situatiile de conflict)
 Convingerile pot deveni idei – forta; daca sunt foarte puternice
putand actiona chiar impotriva sistemului de conservare (ex:
oamenii care au murit pentru convingerile lor)

Idealurile sunt proiectii ale individului in sisteme de imagini si

idei care ii ghideaza intreaga existenta.
 Reflecta si transfigureaza experienta proprie, devenind
anticipari, generalizari si optimizari ale planului de viata.

 Idealul este creat de individ in functie de particularitatile sale

proprii.
 Idealul se integreaza valorilor personalitatii, devenind o
valoare personala.
Elemente fundamentale:
- sensul si semnificatia vietii (directia spre care se
orienteaza o persoana )
- scopul vietii (obiectiv, valoare personala)
- modelul de viata (Eu ideal care calauzeste viata)
 Conceptia despre lume si viata constituie o formatiune
motivationala cognitiv-valorica de maxima generalitate, ce
cuprinde ansamblul parerilor, ideilor, teoriilor despre om,
natura, societate.
 Reprezinta o structura motivationala globala cu rol strategic in
raport cu orientarea comportamentului.
 Este formata sub incidenta conditiilor de viata dar si a culturii si
educatiei, fiind rezultanta experientelor personale

Conceptia despre
lume si viata

experienta
personala

conditii de viata educatie

cultura
 Conceptia despre lume si viata presupune intotdeuna o optiune
de valoare.

Complex
motivational
Conceptia
Convingeri despre lume
si viata

Idealuri
Efecte in procesul motivational :
 Frustrarea : apare atunci cand un tip de motivatie este
impedicat, privat de statisfacerea sa.
 Conflictul motivational : apare daca sunt activate concomitent
doua sau mai multe tipuri de motive contradictorii
 Saturatia : este generata de satisfacerea deplina sau chiar in
exces a unor tipuri de motivatii
 Substitutia : obiectul motivatiei este inlocuit cu un altul
Forme si structuri motivationale

a)In functie de valenta trairilor afective implicate :

1) Motivatie pozitiva: este produsa de stimularea afectiva ca
lauda si incurajarea, avand efectepozitive asupra activitatii de
stimulare.
2) Motivatie negativa: este produsa de stimuli ca amenintare,
blamare, si se asociaza cu efecte ca abtinere, evitare, refuz
 

a) In functie de natura legaturii dintre activitatea desfasurata si

motivele ce o anima :
1) Motivatia extrinseca : motivele vin din sfere exterioare activitatii
respective
2) Motivatia intrinseca : motivele vin din interiorul activitatii
respective
C) In functie de natura psihologica a motivelor ce anima o
activitate :
1) Motivatia cognitiva : isi are originea in activitatati exploratorii,
nevoia de a sti, de a cunoaste, de a fi stimulat sensorial, forma
sa fiind curiozitatea pentru nou si schimbare. Ea stimuleaza
activitatea intelectuala (Eplorare – reproducere – intelegere-
interes stiintific – inclinatie creativa)
2) Motivatia afectiva : sunt determinata de nevoia de aprobare a
omului, de confirmare pozitiva, incurajare
3) Motive pragmatice
Motivatie si performanta. Optimum
motivational
 Optimum motivational reprezinta intensitatea optima a
motivatiei ce permite obtinerea unei performante inalte sau
cel putin a rezultatelor scontate.

 Performanta este un nivel superior de indeplinire a scopului.

 Relatia dintre intensitatea motivatiei si nivelul de

performanta este dependent de complexitatea activitatii pe
care o indeplinim:
- In sarcinile simple, rutiniere pe masura ce creste intensitatea
motivatiei va creste si nivelul performantei.
- in sarcinile complexe, creative, cresterea intensitatii
motivatiei este asociata pana la un punct cu cresterea
performantei, dupa care acestea va scadea.
 Eficienta activitatii depinde nu doar de relatia dintre
intensitatea motivationala si complexitatea sarcinii, ci de relatia
dintre intensitatea motivatiei si gradul de dificultate cu care
se confrunta individul.

 Corespondenta si adecvarea dintre marimea intensitatii

motivatiei si gradul de dificultate al sarcinii asigura eficienta
activitatii.

Exista un optim motivational diferit de la o persoana la alta.

In functie de dificultatea perceputa de catre subiect a sarcinii de
executat, optimul motivational se comporta diferit :
a. cand dificultatea sarcinii este apreciata correct de catre
subiect – optimul motivational inregistreaza o relatie de
corespondenta in functie de dificultatea sarcinii si intensitatea
motivatiei.
b. cand dificultatea sarcinii este apreciata incorect de catre
subiect
- subestimarea dificultatii necesita o supramotivare,
- supraestimarea dificultatii necesita o submotivare.

Nivelul de aspiratie este acela de indeplinire a scopului la care

subiectul se declara satisfacut. Este bine sa fie usor ridicat fata
de posibilitatile de moment ale subiectului, dar nu mult fata de
ele deoarece poate conduce la esec, frustrare si pierdere a
increderii in sine.