CALITATILE REPREZENTARILOR

Pascu Alina-Cristina Grupa 10

 Reprezentarea este procesul de elaborare a imaginii unui obiect in conditiile absentei actiunii stimulului in campul perceptiv, in baza existentei experientei perceptive anterioare.
RE + PREZENTARE = REconstructie in plan mental a obiectului anterior PREZENTAT.

Definitie

 Dupa cum stiti, la bazele formarii si achizitionarii reprezentarilor, stau mecanisme psihice precum cel perceptiv, mnezic sau cognitiv.

Tocmai din cauza radacinilor perceptive, reprezentarile individuale vor avea un continut informational usor diferit, influentate fiind de motivatia sau afectivitatea subiectului.

 Reprezentarea este rezultatul unui proces de acumulare, sistematizare, condensare, structurare si restructurare a experientei perceptive individuale. Asadar, mecanismele genezei reprezentarii sunt puternic influentate si de particularitatile mediului, al contextului socio-istoric si cultural.

Particularitatile psihologice ale reprezentarilor

 Referitor la caracterizarea fenomenologica a reprezentarilor, trebuie mentionata multitudinea modalitatilor si nivelurilor de organizare a procesului. Fiind procese plurimodale, reprezentarile implica dominante de tip vizual, auditiv, tactil, kinestezic, visceral etc. Structurarile imaginilor secundare se situeaza la un nivel, intr-un registru ce-si are inceputul in perceptie, extinzanduse pana la nivelul conceptelor abstracte.

 Caracterizand reprezentarile prin comparatie cu perceptiile, Ebbinghaus arata ca reprezentarile sunt: - mai palide si acorporale in comparatie cu senzatiile ce sunt mai materiale; - foarte sarace in insusiri si lacunare; - instabile si inconsistente, schimbandu-si mereu forma in timp. Insa aceasta descriere este unilaterala si irelevanta din punctul de vedere al functiei cognitive ce revine reprezentarilor.

 Asadar, in aceste conditii, nu se poate recurge la descrieri in termeni univoci si rigizi. Tratand reprezentarile sub raportul intuitivitatii, generalitatii, stabilitatii lor, totul depinde de locul pe care acestea il ocupa pe verticala sau in contextul sistemului psihic uman, depinzand, totodata, si de tipul de interactiune din care rezulta imaginea secundara.

 Integralitatea imaginii in reprezentare isi are originea in integralitatea imaginii perceptive. Scoala gestaltista sustinea ca exista o tendinta innascuta spre integralitate in raporturile perceptive ale omului cu lumea. Astfel, obiectul se impune dar se si conserva ca entitate unitara, integrata. J. Piaget a demonstrat ca reprezentarile nu au un caracter innascut, ci se achizitioneaza si se dezvolta in cadrul evolutiei structurilor operatorii ale intelectului. http://www.youtube.com/watch?v=Yxo8zkgd07E

 Integralitatea imaginii mentale ne sugereaza faptul ca reprezentam obiecte, lucruri, intr-o maniera unitara integrata. Imaginea mintala nu se construieste aditiv, ci ea pare ca se impune cu atributele intregului.

 Caracterul figural este strans legat de structuralitatea imaginii perceptive. Pe unele laturi, legile perceptiei par a se realiza in conditiile reprezentarii. Constructia imaginii perceptive se realizeaza prin operarea cu elementele de contur, de structura. In procesul reprezentarii, identitatea structurala si particulara a obiectului se orienteaza preponderent inspre configuratia imaginii. Contururile, figura, structura generala tind sa se degaje de restul detaliilor, de insasi substanta modelului originar.

Figurativitatea

 De la generalizarea perceptiva se trece la schematizare, intervenind o reductie la topologic.

Obiectele de acelasi fel sunt, de regula, vizualizate la dimensiuni comune, mijlocii si virtual, aproximativ la aceeasi distanta de subiect. Asadar, exista o standardizare si a planului de proiectie Numarul unor detalii uniforme (coloanele unei cladiri monumentale) nu se pastreaza. In reprezentare dainuie modelul repetitiv, simetric, care, in anumite conditii, poate fi prelungit, indefinit. (Ex: Coloana infinitului a lui Brancusi)

 Generalizarea simbolizata exprima insasi esenta procesului reprezentarii, celelalte trasaturi ale perceptului devenind simple implicatii, detalii. Reprezentarile generale sunt modele schita-tip ale categoriei; ele au un caracter vizibil categorial. Exemplu: desenul unui om, a unei case s.a.m.d. Desenul nu reproduce obiectul individual, insa, ii confera acestuia, prin condesari si constructii completive, o idividualitate in calitate de imagine mentala. Aceasta devine portret rezumativ al seriei obiectului unic in diversele lui ipostaze temporare, sau portret al unei clase de obiecte si fenomen. Portretul intruneste totalitatea insusirilor comune pentru acea categorie.

SIMBOLURI FIGURATIVE
Figurile geometrice pot face trimitere la o suma intreaga de obiecte: triunghi acoperis, piramida cercsoare, minge s.a.m.d.

 Aceasta calitate sugereaza implicarea proceselor descendente de ordin cognitiv. Reprezentarile manifesta dinamism si disponibilitate asociativa. Prin mecanismele cognitive, imaginile mintale sunt integrate in lanturi ideative si asociative care le ofera un grad inalt de eficienta si constructivism mental. J. Piaget a propus ca nivelul de operativitate intelectuala sa se instituie drept criteriu pentru clasificarea reprezentarilor in statice, dinamice si de transformare.

Operativitatea

 J. Piaget defineste reprezentarea ca reconstructie operatorie. In realizarea ei sunt implicate mecanisme de asociere prin asemanare si contiguitate, de constrast, motricitatea si, mai ales, ideomotricitatea.

Reprezentarea da posibilitatea simultaneizarii succesivului (prin prescurtari si comprimari),dar si redeveloparii intr-o cinematica imagistica (succesiune coerenta), prin impachetarea informatiilor intr-un bloc unitar si redeveloparea lor articulata.

 Exemplu: strategul militar ce vede multiplanic batalia ce va avea loc in cateva zile.

Acest lucru, insa, nu se poate realiza decat in prezenta operatiilor intelectuale si ale limbajului exterior, care fac posibila o astfel de parcurgere a filmului mental. http://www.youtube.com/watch?v=_XxWKrzpZzA

 B. F. Lomov arata ca reprezentarea presupune imbinarea in imaginea mintala a unor dimensiuni ce pot fi percepute doar succesiv.

Acest atribut demonstreaza dezvoltarea reprezentarii ca si aptitudine specializata in variate domenii: pictura, arhitectura, scenografie etc. Un cub, oricum ar fi privit, nu poate fi perceput decat sub trei fatete invecinate. In reprezentarea, cubul poate fi vizualizat si cu a patra fateta.

Panoramizarea

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

Zlate, M. Fundamentele psihologiei Paul Popescu-Neveanu Tratat de psihologie generala Anitei, M. Fundamentele psihologiei Golu, M. Bazele psihologiei generale http://cas.uchicago.edu/workshops/wittgenstein/files/2008/04/stichtheorymentalrepresentation.pdf http://www.bp-soroca.md/psihologie/memoria.pdf http://www.essex.ac.uk/psychology/department/PTRug/PS482read_files/Leslie%20%20pretend%20play.pdf http://ruccs.rutgers.edu/faculty/GnG/Mental_Reps.pdf http://psych.stanford.edu/~jlm/pdfs/Wilkening_Anderson_1991.pdf http://www.discourseunit.com/pdf/DSP%20PDFs/DSP%20TITLE%20PAGE.pdf http://thebrain.mcgill.ca/flash/a/a_10/a_10_p/a_10_p_lan/a_10_p_lan.html http://ekphrasis.accentpublisher.ro/files/articles_content/297/2%20RTSC%207.pdf http://wjhwww.harvard.edu/~kwn/Kosslyn_pdfs/1975Kosslyn_CogPsychol7_InformationRepresentati oninVisualImages.pdf http://ehs.umbc.edu/distance/638readings/risk%20perception%20social%20rep.pdf analysis.oxfordjournals.org/content/70/3/511.full#sec-4 http://lucian.uchicago.edu/blogs/mediatheory/keywords/representation/

Bibliografie