Introducerea in psihologie

Etimologic termenul de psihologie provine din 2 cuvinte grecesti :

“psihe”=spirit/suflet si “logos” =cuvant/stiinta.

Psihologia este o stiinta noua , darce s-a dezvoltat repede , astazi existand peste 100 de
subdomenii. Chiar daca e o stiinta noua , studii au fost realizate chiar din antichitate , unii au
vazut sufletul ca o substanta.

Psihinul denumeste astazi o modalitate superioara a vietii de relationae.

Omul este o realitate pe 3 dimensiuni:

1. Logica
2. Psihica
3. Socioculturala

Senzatiile

Reprezinta prima sic ea mai simpla legatura informational cu realitatea. Psihicul este o
realitate interna care reflecta realitatea externa.

Senzatiile sunt procese psihice elementare prin care suntem informati despre insusirile
separate ale obiectelor, fenomenelor in conditiile actiunii directe ale acestora asupra
organelor de simt.

1. Legea adaptarii analizatorilor se refera la modificarea sensibilitatii

analizatorilor sub actiunea repetata a unui stimul. Daca stimulul este puternic
aensibilitatea scade, iar daca stimulul este slab sensibilitatea creste
2. Legea contrastului sensorial arata ca 2 stimulur cu caracteristici opuse se scot
reciproc in evidenta. Contrastul poate fi simultan sau succesiv. Alaturarea intre
negru si galben face ca cele doua culori sa fie intense. Alaturarea rosului cu
verde, se pun amandoua in evidenta (contrast sensorial simultat ) , ceva dulce
dupa ceva sarat (contrats sensorial succesiv ).
3. Legea interactiunii analizatorilor, producerea unei senzatii intr-un analizator
determina cresterea sau scaderea intr-un alt analizator .Ex: un sunte puternic
face sa scada acuritatea vizuala, iar cand revine acuritatea este peste medie
(interval scurt de timp) ;un gust acru face sa ne adaptam mai usor oschiul la
intuneric. Un caz mai special este asa numitul fenomen al sinesteziei , cand
produse senzatii intr-un analizator care nu a fost stimulat, dar are senzatii
pentru ca sunt produse senzatii puternice in alt analizator. (EX: cand te
uiti la un tablou cu gogosi ti se face pofta si simti déjà gustul lor in gura ,
dart u nu mananci nimic )
4. Legea semnificatie , se refera la crestera sensibilitatii oamenilor fata de stimuli
important(semnificativi).
 Perceptia

Perceptia este procesul psihic senzorial complex prin care se semnalizeaza intr-o
imagine unitara si integrala totalitatea insusirilor unui obiect sau fenomen , in conditiile
actiunii directe ale acestora asupra analizatorilor.

Perceptia este obiectuala ,adica se refera la un obiect palpapil care este aici si acum.
Perceptiile nu sunt rodul imaginatiei ci rezultat produs de organelle de simt.

Si senzatiile si perceptia sunt procese psihice fundamentale, primare.

Perceptia este influentata si influenteaza alte procese psihice, cum ar fi limbajul,

memoria, imaginatia , etc. De ex: perceptia este influentata de limbaj care poate amplifica
perceptia, perceptia este influentata de memorie (am o perceptive mai clara a unui obiect pe
care l-am perceput si inainte) , perceptia este influentata pozitiv de activitate , este mai clar
perceput un obiect pe care il folosim decat doar daca il contemplam(doar ne gandim cum se
foloseste)

Legi ale perceptiei:

1. Legea integritatii perspective. Noi percepem obiectele ca intreg , cu toate

detaliile acestui intreg, deoarece cand s-a format o imagine de perspective “noi
vom adauga elemente care lipsesc din obiectul perceput”.
2. Legea structuralitatii perceptive arata ca orice (imagine ) perceptie este
organizata erarhic precum o structura , astfel incat unele zone devin mai
importante decat altele.
3. Legea selectivitatii perceptive arata ca in orice perspective exista 2 obiecte, un
obiect si un fond al perceptiei. Obiectul perceptiei este clar, detaliat, bogat in
informatii, fondul este estompat, neclar, cateodata insulator. Subiectul si
obiectul perceptiei se pot interschimba la vointa noastra sau nu.

Factorii voluntari ai selectivitatii:

 Interesul,curiozitatea
 Pasiunea

Factorii involuntari ai selectivitatii:

 Aparitia brusca a unui stimul sau disparitia brusca

 Contrastul deosebit
 Miscarea stimului sau repausul fata de restul stimulurilor

1. Legea smnificatiei perceptive arata ca avem perceptii mai clare/bogate ale

acelor obiecte/persone care sunt pentru noi la un moment dat mai semnificative.
 2. Legea constantei: 1) culorii, percepem obiectele cunoscute ca avand aceeasi
culoare chiar daca nuantele difera sau intensitatea luminii este mai mica (incat
in mod real am trece pe vederea alb-negru)
2) formei, pentru obiectele familiar avem tendita sa vedem ca
avand aceeasi forma chiar daca organelle de simt ne prezinta realitatea intr-un
mod diferit.
3) marimii, arata in anumite limite, a 28 de metri ,avem
tendinta sa percepem obiectele si oamenii avand aceeasi inaltime , chiar daca
imaginea afisata pe retina are variate notiuni ……………….ci prin unele
mecanizme ale ochiului (modificarea curburii cristalinului).

Reprezentarea

Este procesul psihic prin care se semnalizeaza informatii despre obiecte si fenomene
intr-o forma unitara ,dar schematic in conditiile absentei actiunii directe ale obiectelor,
fenomenelor asupra organelor de simt.

Reprezentarea se bazeaza pe perceptie, dar este superioara perceptiei pentru ca

reprezentarea foloseste elemente ale gandirii.

Reprezentarea a fost numita de psihologi “antecamera a gandirii”. Intre perceptie si

reprezentare exista o stransa legatura . Reprezentariel sunt mai bune cu cat numarul
perceptiilor si calitatea lor este mai mare , dar si invers. Odata ce ne-am format o
reprezentare si perceptia va fi mai clara.

Reprezentarile sunt mai sarace in continut (detalii), dar ele surprind esentialul.
Actiunea practica cu obiectele, imbogateste si perceptia si calitatea reprezentarii.

Reprezentarea este influentata de limbajul nostrum care ne poate ghida reprezentarea

si o poare face fidela.

Functii ale reprezentarii:

1. Reprezentarea aduce in actualitate un obiect care lipseste

2. Surprinde esentialul, aratand modul de functionare sau caracteristicile
optionale
3. Usureaza generalizarile pe care le producem la nivelul gandirii
4. Ofera un grad de libertate fata de obiect, astfel incat il putem reaseza
,redimensiona .
5. Este panoramica , in sensul ca imi por reprezenta un obiect vazut din toate
unghiurile deodata , cea ce in perceptie e imposibil.
 Clasificarea reprezentatiilor

1. Dupa criteriul analizatorului dominant, reprezentarile se impart in :vizuale, olfactive ,

etc. se includ si reprezentarile kinestetice, adica reprezentari ale miscarii.
2. Dupa nivelul de generalitate , reprezentarile pot fi notiuni generale : cerc, mamifer,om.

Reprezentariel individuale de obicei sunt importante pentru individ :parinte, casa

parinteasca, masina personala.

Limbajul

Este activitatea de comunicare cu ajutorul unui cod de semen (limba) , inteles de o

potriva de emitator-receptor.

Limbajul influenteaza celelalte procese psihice, poate directiona sau amplifica :

perceptia, atentia modifica vointa creste vointa etc. Limbajul este un ax al constiiltei prin
gandire . Nu pot gamdi fara un limbaj si invers.

Functiii ale limbajului:

 Comunicare
 Cunoastere si de ordonare a realitatii
 Simbolica de reprezentare –de substituirea a unor obiecte, fenomene , relatii prin
formule verbale sau alte semen (folosite prin chimie, fizica , mate etc.)
 Expresiva, de exprimare a unor trairi
 Ludica(joc) de distractie (bancuri)
 Persoasiva , de convingere a cuiva
 De masurare a gradului de cultura
 Reprezentare si modificare a realitatii inconjuratoare
 Cathartica- consta in vindecarea emotionala in urma unei destainuiri.

Memoria

Reprezinta capacitatea de a intipari, stoca si de a reactualiza informatia stocata.Nu este

doar la nivelul uman ci si la nivelul intregii lumi vii si nevii. La nivelul psihicului uman,
memoria sustine toate procesele psihice si este influentata la randul ei de.

Memoria face posibila perceptia, limbajul, gandirea, vointa , etc.

Functii ale memoriei:

1. Memoria este contextuala, in sensul ca memoram intr-un anumit context de spatiu si

de timp, deaceea putem recupera informatii reintrand in contex.
2. Memoria este active,in sensul ca informatiile nu sunt stocate mechanic (rigid) ci
suporta modificari in timp , informatiile sunt reasezate, sunt legate.
 3. Memoria este selective, nu memoram constient tot cea ce se intipareste nu ramane
stocat la fel.
4. Memoria este inteligibila, are o anumita logica si informatiile sunt conectate logic
intre ele cea ce le permite sa fie si persistente in timp.

Clasificare/forme ale memoriei:

 In functie de intentia de a memora , poate fi involuntara (memoram fara un

effort constient, fara un consum mare de energie, iar informatia este slab
structurata) si voluntar (ne stabilim un scop pentru ca presupune un consum
crescut de energie si informatia este mai stabila in timp
 Comparative cu cea involuntara nu poate fi mentinuta timp indelungat
 Dupa nivelul de intelegere : a)memoria mecanica realizata in mod preponderant
fara a intelege informatiile folosind repetitia si folosind asemanarea sonora, cu
alte cuvinte tocesti. Memoria mecanica este uneori necesara. Acesata este mare
consumatoare de timp si energie, in plus informatiile stocate nu sunt flexibile.

b) memoria logica face apel la intelegerea

informatiilor , punerea lor in relatie cu informatii mai vechi, pentru a studia si observa cauza-
efect , coerenta, arhitectura lor. Memoria logica e mai flexibila , poate fi adusa in contexte
noi , pot fi regandite , traduse in alte cuvinte , si informatiile logice rezista mai mult in timp.

Fiecare memorie are avantaje si dezavantaje, dar cel mai bine e impletirea lor , dar cu
accent pe cea logica.

Optimizarea memoriei:

 Recatualizarea informatiilor cu alte cuvinte

 Extragerea informatiilor principale si asocierea lor cu alte idei
 Asocierea simultana a mai multor tipuri de memorie
 Fragmentarea textului in parti mici apoi reconctarea lor
 Alternarea in invatare a obiectelor de studio
 Alternarea perioadelor de odihna cu cea de activitate

Atentia

Este un proces psihic reglatoriu in sensul ca el sustine energetic alte activitati psihice
(memoria , gandirea, limbajul) . Atentia este un proces de selectie si orientare a energiei
psihonervoase intr-o anumita directive(obiect , activitate). Atentia cunoaste 2 stari
premergatoare:

1. Starea de veghe – in care se activeaza minimal scoarta cerebral

2. Starea de vigilenta – starea de asteptare pasiva
 Forme ale atentiei:

1. Dupa criteriul intentiei de a fi atent: Atentie involuntara care se produce fara o intentie
constienta si fara scop ,se produce spontan provocata de factori interni si externi: nou,
intensitatea stimulului, afectivitatea ,contrastul stimului ,forma , culoare, miscare
contrastanta.Factori interni: interesul.
2. Atentia voluntara se produce constient cu o anumita intentie pentru a atinge un
obiectiv , este necesara pentru lucrurile mai dificile care nu pot fi intelese prin atentia
involuntara. Atentia voluntara presupune un consum crescut de energie si este mai
eficienta si poti invata multe. Atentia voluntara trebuie urmarmata de o pauza.

Ambele forme de atentie se combina si sunt necesare.

Prin antrenament atentia voluntara se imbunatateste si poate sa treaca in a 3-a forma

,postvoluntara aceasta cu consum mic si efficienta ridicata a atentiei voluntare.

Calitati sau proprietati ale atentiei:

1. Mobilitatea- se refera la viteza cu care trecem de la un obiect la altul. Daca

viteza este mai mica decat a 6-a parte dintr-o secunda atunci nu este recomandat
sa te faci pilot de curse.
2. Distributivitatea atentiei se refera la capacitatea de a prinde in campul
atentieimai multe elemente importante si de a te focusa asupra celor necesare la
un moment dat.
3. Concentrarea atentiei se refera la capacitatea de a separa din mediul
inconjurator si de a pune in evidenta unul sau mai multe obiecte s idea trece pe
celelalte pe plan secundar.
4. Volumul atentiei se refera ka numarul de elemente la care ma pot concentra in
functie de interesul, antrenament si de complexitatea obiectelor , in mod normal
acest volum este de 5-6 elemente.

Imaginatia

Este un proces psihic prin care pornind de la datele experientei accumulate producem
proiecte , idei noi folosind diverse procedee ale imaginatiei.

Imaginatia este influentata pozitiv de limbaj, memorie, gandire, afectivitatea si chiat

de atentie.

Procese ale imaginatiei:

1. Aglutinarea – este un proces prin care plipesti sau combini parti dintr-o fiinta sau
obiect real (EX: Centaurii, Sirenele , Minotaurii)
2. Substitutia – consta in inlocuirea unei parti dintr-o fiinta sau obiect care sporeste
performanta sau caracteristicile (EX: Iron Man, Robocap)
 3. Multiplicarea sau Omisiunea (micsorarea) – (EX: ciclopul , tricefalul, cerberul,
balaurul cu 7 capete, lilo si stici)
4. Supradimensionarea, Subdimensionarea – (EX: pasarilatilungila , hulk, omul furnica)
5. Tipizarea – consta in accentuarea tasaturilor unui tip uman, pana cand el devine un
simbol (tipul eroului, tipul avarului, tipul bestiei)
6. Empatia – consta in transpunerea imaginatia in pielea altcuiva pentru ai intelege
sentimentele, durerea, deciziile

Imaginatia are doua forme: Voluntare si Involuntare

1. Forma involuntara a imaginetei este in timpul somnului (visele) si se produce in

anumite faze ale simnului. Dupa Sigmund Freud, visele au rolul de a refula instincte
ascunse, tinute in frau. Este o forma camuflata a cea ce ne dorim si nu ne permitem.
Altii cred ca visele au rorlul de a conecta imaginatia la realitate ca o prelungire a ei.
Visul are rolul de a anticipare a realitatii.
 Starea de reverie este o stare de visare, dar mu in somn (visezi cu ochii
deschisi). Este o stare in care gandurile noastre sunt lasate liber si apar tot felul
de situatii in care suntem prinsi in aceasta reverie. Intervine pe un font de
relaxare si desfasurata pe perioade scurte are efecte bune, insa imaginand la
actiuni, prelungita excesiv aceasta duce la efecte inverse si satisfactia ramane la
nivel mental.
2. Imaginatia voluntara are mai mute forme:
 Imaginatia reproductive, reconstruirea unor situatii pe baza unor descrieripur
verbale.
 Imaginatia creatoare – este cea care produce noul, fiind cu atat mai valoroasa cu
cat se departeaza de realitatea actual.
 Visul de perspective – este o forma mai speciala a imaginatiei voluntare ce
consta in imaginarea traseului vietii personale, cu etape, solutii si obiective de
atins.

Creativitatea

Creativitatea este un aspect al personalitatii care implica multe alte procese psihice
(afectivitatea, motivatia , imaginatia , memoria, etc.) ce consta in realizarea unor produse
originale in evidenta diferita cu ce este cunoscut. Ea este cu atat mai inalta cu cat “distanta”
fata de cea ce este cunoscut este mai mare. Unii factori ai personalitatii pot stimuli, iar altii
pot frana. Imaginatia este un stimul, pasiune ,memorie, motivatie intrinseca.

Factori blocanti: lipsa interesului, interes instabil, lipsa perseverentei (CREATIA

ESTE 99% - TRANSPIRATIE SI 1% - INSPIRATIE) , apatia.

Stadii ale creativitatii sunt evidente mai ales in cazul problemelor dificile. Primul
punc, aparitia problemei, apoi documentarea, te pregaesti stadiul de incubatie – in care
de multe ori mintea constienta impinge problema in straturile mai profunde, de multe ori in
timpul somnului; si urmeaza stadiul iluminarii – in care Solutia apare in mod neasteptat de
multe ori dimineata, la trezire; ultimul stadiu este verificarea solutiei so formularea rationala
a acesteia.

Rezolvarea de problemelor

Despicati problema, vedeti ce fel de problema este: pe parte fizica, morala, vedeti in ce
consta acea problema. Vezi ce problema ai tu cu tine. Unde credeti ca aveti lipsa in parte
calitatilor, ce adaugati. Ce problema ai cu Dumnezeu, cu lumea, vezi ce problem ai cu astea.

Atunci cand avem o problema, problema aceea este pentru noi, ea cauta sa gasim o
solutie. Solutia nu se afla in exterior nostrum, e o problema de interior. Adica, sa o rezolvi
trebuie sa intelegi interiorul , sa-ti analiezi trairile si sentimentele, si aici vei gasi rezolvarea.
Increderea, amuzamentul, intelepciunea, sa intelegi timpul, rabdarea, perseverenta,
comunicarea, cunoasterea limitelor, privirea partii pline a paharului sunt doar cateva lucruri
ce te contribuie la rezolvarea problemei daca le constientizezi si le integrezi in viata ta.

Motivatia

Reprezinta o structura psihica complexa, formata din mai multe substraturi diferite.
Motivatia sta la baza oricarei activitati, inclusive a comportamentului nostrum.

Prima structura motivationala este data de nevoi. Trebuintele se impart in 2 categori,

unele sunt fundamentale, innascute si daca nu le urmam ne pierdem viata (nevoia de aer, apa,
hrana). Al doilea nivel: nevoi secundare – sunt nevoi de tip social, cultural, nevoi dabandite ,
supravietuiesti daca nu le faci. Unii psihologi cred ca trebuintele formeaza o structura
piramidala:

1. Nevoia de sine, autorealizarea.

2. Nevoia de stima de sine
3. Nevoia de afiliere
4. Nevoia de siguranta
5. Nevoie de baza (aer,apa , mancare)

Interesele sunt structuri motivationale stabile spre un anumit domeniu al activitatii si

pot fi: interesele musicale, sportive, cultural, tehnice.

Motivele sunt scopuri pe care le vrem atinse datorita trebuintelor, ele sunt stabikite
constient si urmarite. Uneori motivele sunt in conflict intre ele.

Convingerile sunt idei puternic ancorate, inclusive afectiv, profunzinmea lor este asa
de mare incat oamenii se pot autodefinii prin convingerile lor. Deaceea daca aceasta
convingere este atacata, ea este aparata cu inversunare pana la sacrificiu (Giordano Bruno
1600 , ars pe rug pentru ideea sa)
 Conceptia despre lume si despre viata este structura care inglobeaza toate celelalte
structuri intr-o forma coerenta. Aceasta structura este una de maxima maturitate mentala
si vine in urma unei culturi si experiente de viata bogate.

Forme ale motivatiei

Formele motivatiei sunt in numar de 6, in functie de criteriu.

Motivatia extrinseca si intrinseca:

1. Motivatia extrinseca are loc cand faci actiunea dintr-un alt motiv decat actiunea,
2. Motivatia intrinseca se desfasoara atunci cand faci pentru acea actiune.

Motivatia pozitiva si negativa:

1. Motivatia pozitiva este atunci cand umreaza o recompensa ( un premiu, lauda

celor din jur , aprecierea de sine )
2. Motivatia negativa se realizeaza atunci cand eviti un neajusn, o cearta (sa evit sa
fiu certat, sa u iau o nota mica) sa eviti ceva neplacut.

Inre cele doua motivatii este preferabila motivatia pozitiv, dar in lipsa oricarei
motivatii este preferabila oricare.

Motivatia cognitiva si afectiva:

1. Motivatia cocnitiva apare datorita curiozitatii intelectuale

2. Motivatia afectiva urmareste castigarea simpatiei sau o anumita placere sau
iubire.

Oricare dintre actiunile noastre poate fii etichetata din trei perspective.

Important nu este cea ce ti se intampla ci cum reactionezi la cea ce se intampla!!

Temperamentul

Reprezinta latura dimnamico-energetica a personalitatii noastre. Se manifesta vizibil

prin modul in care vorbim, ne miscam, rezistam, relationam, etc. Distinctia dintre cele 4
tipuri temperamentale si decsrierea fiecaruia a fost facurui tip , in detaliu, a fost facuta din
antichitate de catre medicii Hipocrat si Galen. Medicii puneau diferenta tempereamentelor pe
seama predominantei in organism, ca echilibru a unei secretii anume a organismului (sange,
limfa, bila neagra, bila alba ) desi astazi explicatia celor doi medici nua a rezistat , totusi
denumirea si descrierea fiecarui tempereament au ramas neatinse de vreme.

Cele patru temperamente sunt: COLERIC, SANGVINIC, FLEGMATIC,

MELANCOLIC.
1. Colericul este tipul extrovertitului, foarte sociabil, isi face cu usurinta prieteni, relatii,
este incisiv, este dezechilibrat din punct fde vedere energetic (trece prin strai
extreme) , impulsiv, schimbator, se enerveaza usor, ii trece cu usurinta supararea,
incapatanat, dar poate fii perseverent, il ajuta sa-si atinga scopurile, genul ambitios, un
bun lider, dar ca lider are tendinta sa creaza ca nimeni nu e mai bun ca el, face
lucrurile mai bine, mai repede, este nerabdator, traieste in prezent, nu este visator,
mimica , gesturile sunt foarte bogate.
2. Sangvinicul este genul puternic energetic, dar echilibrat, vioi, optimist, bine dispus,
fire sociabila, iubeste distractia, este centrul atentie , ii place sa fie sef, este mai
echidistant (neutru) fata de prieteni, mimica si gestica foarte bogate si are tendinta sa
fie flecar (sa vorbeasca mult ) , este o fire care se plictiseste repede, este o fire
schimbatoare in privinta oamenilor si obiectelor, ii este greu sa-si pastreze scopul, sa
aibe realizari, traiste in prezent, dupa ce castiga incredera oamenilor are tendinta sa-i
foloseasca
3. Flegamaticul este genul mai retinut , mai distant, mai inflexibil, in acelasi timp mai
riguros, mai calculat, are grija de energia proprie, mimica si gestica retinute, aparent
imperturbabil, prieteni putini, nu este o fire sociabila, este rezistent la efort, ( fata de
un sangvinic) is atinge obiectivele cu conditia de asi propune, vrea sa fie sef dar pe
ascuns.
4. Melancolicul este genul sipsit de energie , deaceea este cel mai calcula dintre toti, este
un fin observator, pe dealta parte oboseste repde( si fizic si psihic) il oboseste
zgomotul, lumina, este metculos, precis, nu-i place sa conduca intr-un grup, fire foarte
sensibila, foarte profunda, de mare incredere, isi face prietenii de durata( foarte
sectiv), traieste mai mult in trecut si viitor, nu se plictiseste dar prefera singurataea
pentru ca il regenereaza.