CALITATILE SENZATIILOR

Radu Sabina-Ioana
Grupa1, Seria1
1

Imaginea senzoriala ca produs al senzatiei

prezinta urmatoarele calitati:
Intensitate
Durata
Calitate
Tonalitate afectiva
Valoare cognitiva
2

Calitatea senzatiilor este data de multitudinea

elementelor care le compun, poate mai mult dect att,
de complexul sincretic al acestor elemente. Clorura de
sodiu, zaharoza, clorhidratul de chinina, acidul tartric, n
proportii convenabile, sunt prezente n calitatile
elementare ale gustului (sarat, dulce, amar, acru), iar
acestea pot interveni cte doua sau cte trei, uneori
chiar toate patru deodata, pentru a da gustul unui
aliment.
Componentele vibratorii ale unui sunet genereaza
calitati senzoriale elementare a caror reuniune da
posibilitatea recunoasterii specificului unei note muzicale
emise de un instrument sau de un cntaret.
3

Calitatea senzatiilor, care consta n capacitatea lor de

a fi vizuale, auditive, gustative, olfactive etc. are mare
importanta n identificarea corecta a obiectelor si
persoanelor, dar mai ales n ghidarea comportamentului.
Savoarea unui aliment, vocea unui prieten, mirosul unui
animal influenteaza reactiile noastre de cautare sau de
evitare a alimentelor, prietenilor, animalelor. Iata de ce
descoperirea mecanismelor carora le poate fi atribuita
calitatea experientei senzoriale umane a constituit o
preocupare constanta a cercetatorilor. Se pare nsa ca
aceste mecanisme nu sunt deloc simple si deloc usor de
identificat. Cel putin trei mecanisme par a explica mai
adecvat calitatea senzatiilor: selectivitatea receptorilor;
energia specifica a receptorilor energia specifica
corlicala.
4

Selectivitatea receptorilor consta in specificitatea

diferentiata a receptorilor n raport cu diversele specii de
stimuli. De exemplu, receptorii vizuali sunt sensibili la
lumina (undele electromagnetice), cei auditivi la sunete,
cei olfactivi si gustativi Ia moleculele diferitelor
substante. Selectivitatea receptorilor se explica, la rndul
ei, prin mai multe aspecte, dintre care mai importante
sunt urmatoarele:
Localizarea receptorilor :unii sunt localizati la suprafata
organismului, deci nu vor putea capta dect informatiile
ce vin din afara corpului, n timp ce altii, fiind
localizati n interiorul organismului, n organele interne,
n tendoane, articulatii,muschi, vor fi sensibili doar la
stimulii ce vin din propriul organism.
Structurile asociate receptorilor :ochelarii nu filtreaza
sunetele, Ia fel cum aparatele acustice nu sunt adaptate
pentru lumina).
6

Caracterele chimice si structurale ale

receptorilor:celulele vizuale contin o serie de
substante chimice care le confera proprietatile lor
fotosensibile, celulele labirintului nonauditiv dispun de o
structura adaptata stimulilor mecanici.
Caracteristicile functionale ale
receptorilor:terminatiile nervoase libere din piele dau
senzatii diferite de contact, de temperatura,durere,
datorate nu numai structurii si constituentilor lor
chimici,ci probabil,si echilibrului polarizat al membranelor
nervilor.

Receptorii reactioneaza nu
numai la stimuli specifici, ci
si Ia unii stimuli nonspecifici,
numiti universali, cum ar fi cei
mecanici si electrici.
Ochiul poate fi activat prin
presiunea globilor oculari, la fel
cum toti ceilalti receptori
reactioneaza la curentul
electric.Sensibilitatea
organismului la stimulii
nonspecifici
nu este gratuita, dimpotriva,
ndeplineste functii adaptative.
De exemplu, faptul ca o
caldura excesiva excita
receptorii durerii avertizeaza
organismul asupra unui pericol
care l ameninta.
8

Intensitatea senzatiilor
Aceasta proprietate a senzatiilor este legata, n
principal, de intensitatea fizica a stimulilor care le
provoaca.Intensitatea senzatiei nu depinde exclusiv de
intensitatea stimulului, ci de o multitudine de alte
variabile care actioneaza independent sau corelat cu
intensitatea fizica a stimulului. Un sunet sau un flux de
lumina vor atinge pragul la cea mai mica intensitate,
aceasta din urma fiind net superioara comparativ cu cea
a unui stimul ce actioneaza continuu, desigur nu
independent de durata si frecventa ntreruperilor. La fel
de importanta este si simultaneitatea stimularii
receptorilor simetrici (perechi). Un sunet produce o mai
mare intensitate a senzatiilor auditive daca este
receptionat cu ambele urechi dect cu una singura.
Asadar, auditia binaurala si vederea binoculara sunt
superioare auditiei monoaurale si, respectiv, vederii
monooculare.
9

Daca ntre intensitatea

unui sunet si intensitatea
senzatiei auditive relatia este
directa, nu acelasi lucru s-ar
putea spune despre relatia
dintre intensitatea unui stimul
termic si calitatea senzatiei
produsa de acesta, care,
tocmai n functie de marimea
intensitatii stimulului, poate fi
o senzatie obisnuita termica
sau una de durere.
Intensitatea unei senzatii
este deci reglata nu numai
de intensitatea stimulului, ci
si de amplitudinea influxului
nervos.

Durata senzatiilor
Aceasta proprietate se refera la ntinderea n timp a
senzatiei. De obicei, senzatia persista atta vreme ct
actioneaza si stimulul. n acest interval, ea variaza n
ceea ce priveste unele dintre caracteristicile enumerate,
dependent de nenumarati factori. Cresterea progresiva a
intensitatii stimulului va duce la cresterea intensitatii
senzatiei, n timp ce descresterea progresiva a acesteia
la descresterea intensitatii senzatiei. nsa intensitatea
experientei senzoriale poate scadea nsa nu doar ca
urmare a scaderii intensitatii stimulului, ci si datorita
intrarii n functiune a fenomenului de adaptare, de
obisnuire cu stimulul.
11

Imaginile care se pastreaza si dupa ncetarea actiunii

stimulului poarta denumirea de imagini consecutive.
Exista nenumarate efecte consecutive de miscare sau
de culoare. Ele sunt de doua feluri: pozitive si negative.
Imaginile consecutive pozitive sunt cele care corespund
senzatiei originare. Analiza acestor efecte evidentiaza
prezenta a doua aspecte. Primul: efectele consecutive
sunt ntotdeauna opuse sau complementare, fapt care
sugereaza existenta a doua sisteme antagoniste. Al
doilea: efectele consecutive necesita stimularea
prelungita a unuia dintre sistemele antagoniste, fapt care
sugereaza modificarea capacitatii de raspuns a
mecanismelor senzoriale, fie n sensul adaptarii ei, fie n
cel al obosirii pna la scaderea sensibilitatii la datele
senzoriale.
12

Tonul afectiv al senzatiilor

Este proprietatea generala a senzatiilor de a produce
stari afective placute sau neplacute, de apropiere sau de
respingere a realitatii pe care o reflectam. stim din
proprie experienta ca, n urma alertarii" simturilor de
catre stimulii din realitatea nconjuratoare sau din cea
interna, senzatiile genereaza stari afective diverse.
Unele dintre ele ne dispun, altele ne indispun, unele
produc stari afective placute, altele, dimpotriva, stari
afective neplacute. Ca urmare, n cazul primelor va
exista tendinta cautarii, prelungirii, repetarii lor, n timp
ce ultimele vor fi evitate, scurtate, stopate. Ne
deschidem ochii mari, ne ncordam si ascutim auzul
cnd intram n contact cu stimuli vizuali si auditivi ce
produc senzatii placute ; ne acoperim ochii, ne astupam
urechile, ne protejam nasul si gura cnd energiile
nconjuratoare sunt foarte intense sau neplacute.
Simturile produc asadar att experiente agreabile, ct si
experiente suparatoare, dezagreabile.

Tonalitatea afectiva a
senzatiilor este diferentiata n
functie de specificul lor. Daca
la marea majoritate a
senzatiilor polarizarea ei este
evidenta, senzatiile respective
putndu-se asocia n egala
masura cu efecte pozitive sau
negative n plan afectiv, la
senzatiile algice (dureroase)
ea este unipolara, acestea
producnd ntotdeauna efecte
afective negative. Tonul afectiv
al senzatiilor este proprietatea
care specifica si
individualizeaza senzatiile n
general, dar si pe unele n
raport cu altele. Totodata, el
evidentiaza relatiile subtile ce
exista sau pot exista ntre
unele fenomene psihice
simple, primare, cum sunt
senzatiile, si altele complexe,
cum sunt cele afective.

Valoarea cognitiva
Exprima pozitia senzatiei
pe o scala a importantei si
semnificatiei pentru
cunoasterea
senzoriala.Constatam in
acest caz o inversare a
ierarhiilor in raport cu
tonalitatea afectiva.De
acasta data pe prim plan se
impun senzatiile vizuale,apoi
cele auditive,cele tactilkinestezice etc.

SFARSIT