Sunteți pe pagina 1din 9

Atenia

==

rezumat ==

Modele si perspective actuale in abordarea atentiei


Perspectiva de abordare a atentiei s-a schimbat odata cu psihologia experimentala si
a progresat odata cu metodele prelucrarii informatiei.
Locul atentiei este in diferitele etape ale senzoriomotricitatii, foarte aproape de
prelucrarea informationala primara a caracteristicilor fizice ale stimulului si chiar in
pregatirea motorie a unui raspuns comportamental.
Atentia faciliteaza si sustine procese si mecanisme psihice complexe cum sunt
gandirea si memoria.
Atentia, in decursul cercetarii sale stiintifiice, a primit initial statutul de facultate de
sine statatoare data de introspectionisti, a facut apoi o subliniere a naturii ei selective
de catre functionalisti, trecand apoi la exacerbarea claritatii senzoriale data de
reprezentantii structuralismului, la ignorarea ei totala odata cu curentul behaviorist
ca ulterior sa fie reintrodusa in investigatia stiintifica de curentul cognitivist.
Teoriile fiziologice ale atentiei:
Teoria activarii (Hebb) - sustine faptul ca implusurile aferente transmise scoartei
indeplinesc atat o functie de semnalizare, cat si una activatoare, care corespund
atentiei.
Teoria filtrului (Broadbendt) atentia poate fi canalizata, la un moment dat,
asupra unei singure surse, fiind doar un mod de filtrare cu o capacitate limitata si
care determina procesarea seriala pe care o realizeaza sistemul perceptiv.
Stimulii pot fi filtrati pe baza caracteristicilor fizice nainte de procesarea
integrala realizata de sistemul perceptiv.
Procesarea graduala (Neisser) atat caracteristicile stimulilor cat si factorii
semantici joaca un rol in procesul atentiei. Perceptia este influentata de
experienta anterioara si de cunostintele existente.
Alocare deliberata (Kahneman) procesele incostiente si atentia se pot
concentra in mod voluntar.
Atentie si activare (Eysenck) doua tipuri de activare;
generala si pasiva care pot creste sau scade atentia per ansamblu
o activare specifica, de tip compensator care permite concentrarea atentiei fie
pe o sarcina specifica, fie pe stimulii din mediu
Teorii psihologice al atentiei (psihologia cognitiva in studiul atentiei):
Teoria operatorilor cognitivi (Pascual-Leone) informatia este prelucrata
secvential, in fiecare secventa individul activeaza scheme proprii cu ajutorul
unor operatori specifici
Atentia este un concept multidimensional (psihofiziologie)
Pashler infirma pe langa alte teorii anterioare de ex. cresterea numarului de
stimuli creste timpul de cautare) si teoria potrivit careia stimulii scapati din
atentie mai sunt procesati, aratand ca in absenta atentiei rezultatele indica o
lipsa a procesarii.
Automatizarea (atentia postvolutara) Pashler considera ca automatizarea nu
poate fi testata in adevarata sa complexitate intrucat ideea ca unele procese
sunt involuntare nu poate fi sustinuta fara echivoc
Pashler aduce in psihologie doua mecanisme:

Daniela Andonache, Gina Neacsu & Adrian Sima Pg. 1/9

Antentia perceptiva - este conceputa atat ca o poarta ce selecteaza


doar o parte din mediul inconjurator, cat si o resursa care poate fi
alocata diversilor stimuli intr-o maniera graduala.
o AP selecteaza, cel mai probabil, elementele unui obiect ca un
tot unitar
Selectarea raspunsului (gatul de sticla) - este un mecanism care
explica limitarile congnitive. Teoria exploateaza fenomenul de latenta
a selectivitatii atentiei in sarcini multiple, constatand ca, in cazul a
doua sarcini discrete care se scucced rapid, performanta scade.
o SR selecteaza numai acele elemente care sunt relevante pentru
sarcina curenta.
Se nasc 2 intrebari cu referire la procesari: 1) este informatia nefocalizata
procesata semnatic? Si 2) pot fi indetificati mai multi stimuli simultan?
Pashler conchide ca stimulii nefocalizati atentional nu sunt procesati
semantic, dar mai multi stimuli pot fi indentificati simultan datorita
procesarii paralele iar prin intermediul gatului de sticla se paote
selecta un singur raspuns deodata
Definitie: selectarea unui raspuns in mecanismul atentiei nu poate fi distribuita pe mai
multe sarcini sau stimuli simultani

Pashler mai introduce si teoria potrivit careia atentia este conectata la


memorie. Cele doua tipuri de atentie interactioneaza in mod diferit cu
memoria
o Atentia perceptiva este intr-o stransa legatura cu memoria de scurta
durata.
o Selectarea raspunsului este responsabil pentru aducerea din memoria
de lunga durata a unor elemente relevante pentru activitati curente.

Teoria resurselor multiple (Wickens) ca si teoria lui Pashler porneste de la ideea


ca limitarile din cognitie au surse de pornire distincte.
Wickens considera ca la baza atentiei stau resurse cum ar fi cele mnezice,
energetice si alte mecanisme care proceseaza. Sarcinile concurentiale
interfereaza si tind sa foloseasca aceleasi seturi.
Pashler redefineste acesta teorie intr-un mai complet si explicativ.
Teoria distantei corticale (Kinsbourne & Hicks) considera ca sarcinile duale
pot avea performanta simultan daca sunt desrvite de zone corticale separate
(emisfere diferite), atat timp cat niciuna nu se bazeaza exclusiv pe selectarea
raspunsului.
Interferentele in procesul atentional (Navon) - se produc cand codurile
procesarii asociate unei sarcini pot sa afecteze o procesare concurenta, similare si
implicit acceseaza memoria procedurala comuna (MSD).
Pashler atribuie aceste interferente memoriei de scurta durata
Teoria computationala in atentia vizuala (TCAV) combina teoria atentiei
vizuale (TAV) cu teoria gruparii perceptive prin proximitate.
Teoria explica efectele gruparii perceptive si a distantei spatiale dintre mai
multi itemi prezentati, printr-o interactiune permanenta intre procesele seriale
si paralele.
Teoria se bazeaza pe un model competitional de selectie intre stimulii
prezentati si un model competitional de recunoastere a unui singur stimul.
Daniela Andonache, Gina Neacsu & Adrian Sima Pg. 2/9

In contextul modelelor TCAV considera ca in selectarea stimulilor prezentati


paralel, recunoasterea stimulului tinta este mai rapida decat cea a stimulilor
perturbatori intrucat subiectul alege stimului cu procesarea/recunoasterea mai
rapida .
Modelul computational de selectie autonoma a stimulilor (Bundensen) este
cel mai eficient este dintre Modelele computationale. Modelul aduce in
discutie importanta pe care o are pentru atentie fiecare model, ca o masura a
impunerii stimulului-tinta fata de stimulii-perturbatori.
Capacitatea de procesare a stimulului este alocata proportional cu
importanta acestuia, iar amplitudinea de procesare determina viteza
de encodarii elementului in Memoria Vizuala de Scurta Durata. In
final are loc competitia dintre encodarea elementelor.
Elementele slectate si stocate in MVSD sunt cele ale caror encodare
este completa inainte ca prezentarea stimulilor sa inceteze si anterior
saturatiei MVSD.
Teoria atentiei vizuale (TAV) atesta ca selectivitatea depinde de rezultatul
competitiei dintre categorizari perceptive posibile.
TAV explica satisfacator recunoasterea unui singur stimul, raportarea
intreaga, raportarea partiala , cautare si detectie.
Atunci cand o categorizare posibila este procesata, acesta intra sub
incidenta MVSD numai daca exista spatiu de memorie disponibil
(posibilitatea de procesarea a MVSD este limitata la ~4 elemente).
Competitia dintre categorizari incompatibile alea aceluiasi element se
rezolva in favoarea primei categorizari realizate.
Rata probabilitatii la care se proceseaza o categorie (x apartine
categoriei i) creste odata cu:
o Intensitatea stimularii senzoriale care sustine categoria
o bias-ul subiectului de a aloca stimuli categoriei i
o importanta pe care o are pentru atentie elementul x
Teoria codului atentiei vizuale (TCAV) (Logan) este o extindere a lui TAV pe
care o combina cu o Teorie a gruparii perceptive prin proximitate.
Selectia atentionala a elementului implica alocarea lui unei categorii.
Elementul va fi retinut in MVSD atunci cand categoria in care a fost
pus este retinuta in MVSD, doar daca exista spatiu sufiicent.
In cazul in care elementul este dintr-o categorizare anterioara (care
este deja in MVSD), atunci exista spatiu disponibil.
Filtrarea este unul dintre mecanismele de selectie din TAV.
o Acest mecanism este guvernat de importanta si prioritatiile
perceptive acordate stimulului de catre subiect.
o Atunci cand stimulul are o anumita caracteristica, a va fi
crescuta prioritatea clasei din care stimului face parte astfel,
incluzand stimuli similari, si astfel acesti stimuli au cele mai
mari sanse de a castiga competitia de a fi encodate in MVSD
Un alt mecanism de selectie ca rezultat distorsiunii perceptive.
o Atunci cand categorizarea trebuie facuta dupa un anumit
criteriu, se pot organiza elementele din campul vizual
acordand valori inalte parametrilor perceptivi asociati
categoriilor criteriului mai degraba decat altor parametrii
perceptivi.

Daniela Andonache, Gina Neacsu & Adrian Sima Pg. 3/9

Reactia de orientare
= sensibilitatea organismului in raport cu stimulii
- implicata in momentele primare ale prelucrarii informatiei senzoriale
- nu explica in totalitate atentia
- fenomen fiziologic
- proces in esenta deliberativ
Comportamentul de orientare
-

Are la baza reflexul de orientare =


Reflexul de orientare este o reactie complexa declansata de
actiunea unui excitant nou situate la granite dintre3 reflexele
innascute si cele conditioante
Reflexul de orientare are 2 roluri: raspuns la un excitant si o
conditie primara de selectie a stimulilor
Indici specifici: intoarcerea capului, scaderea ritmului
respirator, etc cresterea sensibilitatii receptorilor pt stimului
declansator concomitant cu scaderea sensibilitatii pt clelalte
stimulari etc

Ulterior reactiei de orientare apare:


-Fie o atentie selectiva, fie obisbuirea cu stimulul si neatentia daca stimulul care a generat reactia de
orientare este considerat nesemnificativ
Neurofiziologic: localizari cerebrale neparietale, formatiunea reticulara
Reactia de orientare se stinge cand parametrii stimulului nu coincid cu patternul cortical al alitatilor
stimulului care se elaboreaza in structurile cerebrale cand stimulul se repeta. Patternul se compara
mereu cu stimulul nou.
Vigilenta
Conditie de baza a atentiei: starea de veghe; pe fondul starii de veghe apare
starea de vigilenta
= starea de reactivitate a organismului la stimuli din mediu, o stare generala de alerta a
organismului pe fondul careia sunt receptati cu prioritate acei stimuli esentiali pentru individ la un
moment dat.
Faciliteaza focalizarea si selectia, este in esenta o stare de explorare neavand
o tinta precisa.
Niveluri diferite intre doua limite: somnul si starea de veghe intense. Niveluri
diferite in diversele faze ale somnului, veghea difuza, trezirea atenta, trezirea
intense, concentrarea atentiei, etc.
La nivel cortical este suma interactiunilor dintre diferite arii cerenrale intre
structure ale trunchiului cerebral si creierul anterior
Daniela Andonache, Gina Neacsu & Adrian Sima Pg. 4/9

Permite explorarea nediferentiata a mediukui, orientate spre stimului exgteriori (u


sunet) interior (un gand)
Contribuie la sustinerea atentiei in realizare unor sarcini repetitive, monotone
Pastreaza o stare de activare ptr stimuli vagi de intensitate scazuta a caror dectare
este dificila in absenta unui set anticipativ

Mecanismele atentiei
1. Comutarea atentiei
Implica 2 dintre componentele atentiei: selectivitatea si concentrarea
Implica procesarea unui singur stimul o data
- Modelul reflectarii
2. Orientarea atentiei
3 etape:
- Deconectarea de la actiunea curenta = mutarea atentiei de pe
obiectul curent
- Focusarea fizica a atentiei dintr-un loc in altul
- Comutata pe o noua locatie
Comutare

senzoriala activitate cerebrala mai mare, miscare oculara


Mentala - fixarea privirii

Atentia voluntara atentia automata


Directionarea atentiei:
a) voluntara

= control endogen
- latenta cateva zeci de milisecunde
- determinat de stimul neasteptat
- integreaza cunostintele anterioare, asteptarile si scopurile
voluntare de decizile asupra comutarii atentiei
- implica MSD de lucru
b) automat
= control exogen - latenta cateva sute de milisecunte
- stimul exterior distrage atentia de la activitatea curenta
- controlat de catre subiect
- influenteaza activitatile serial, de la una la alta
- mecanisme legate de scopurile focalizarii atentiei asupra
obiectelor si evenimentelor din mediu
Caracteristica principala faciliteaza si inhiba activitatile curente
Implica multe mecanisme neuronale, cu o mare suprapunere.
Modelul controlului de jos in sus
-

Selectivitatea atentiei vizuale


Harti neuronale cu scale multiple pentur modalitati de culoare,
intensitate si orientare
- Hartile sunt combinate intr-o harta scalata unica a diferentierii
O retea neuronala campioana detecteaza nivelul cel mai inalt de saturatie a diferentierii si atrage
focalizarea atentiei (concentrarea) spre acea locatie. Pentru ca focalizarea atentiei sa se mute pe
stimulul nou diferentiat este necsar ca stimul anterior sa fie inhibat.
Daniela Andonache, Gina Neacsu & Adrian Sima Pg. 5/9

Caracteristica psihologica a atentiei


Atentia este un process psihic specific starii de veghe prin care se asigura orientarea si concentrarea
resurselor neuropsihice in vederea selectarii si procesarii optime a evenimentelor din mediul extern
si cel intern cognitiv.
Atentia este orientarea selectiva a perceptiei, dar si lumina reflectorului care scoate din umbra
obiectele si le face vizibile.
Stimuli:
cunoscuti
Necunoscuti = prosexigeni = ofera informatie cu totul noua
o Trei reactii specific:
Reactia de orientare
Reactia de focalizare
Reactia de selectie
Focalizarea = punerea sub reflectorul atentiei numai a acelor stimuli considerate esentiali pentru
activitatea curenta.
= ingustarea campului constiintei asupra elementelor importante pt activitatea curenta
Selectia = orientarea catre anumiti stimuli si diminuarea sau ignorarea altora
= implica o deciziei legata de specificul activitatii si de nevoile individuale
= specificul = facilitarea
Atentia ca proces:
incepe la nivel fiziologic si se continua in plan psihomotor
(Etapa 1) orientare
(Etapa 2) activarea = se rasfrange asupra receptorilor senzoriali cresterea sensibilitatii si scaderea
pragurilor pt anumiti stimuli considerati importanti
- premerge concentrarea si selectia
Etapa 3) Set pregatitor = atitudine pregatitoare, fenomen pre-perceptiv, stare anticipativa
- asigura legatura intre concentrare si stimuli
Functiile atentiei:
1. Functia de Orientare, Concentrare, Selectie
- Stimuli important si stimuli care pot fi ignorati
Unii stimuli neimportanti pot devein vitali la un moment dat
=> selectivitatea este foarte importanta
- Functia de selectie asigura facilitarea unui tratament prioritar
acelor stimuli esentiali in activitatea curenta
- Facilitarea = accesul la constiinta, facilitarea perceptiei,
alegerea unor comportamente de raspuns adecvat pt stimulii
esentiali si ignorarea altora
- Selectia = prelucrarea informatiei functie de momentul
prelucrarii exista
Selectie precoce = momentul detectarii caracteristicilor
fizice ale stimulului
Selectie tardiva = momentul prelucrarii semantice, fie
momentul alegerii raspunsului
2. Functia de adaptare reglatorie
- Produce reglarea si adaptarea sustinerii energetic a aactivitatii
- Scopul finl = semnalizarea eficienta a semnalelor,
evenimentelor si situatiilor din zona campului de constiinta
- Reglarea si adaptarea sunt necesare pt restabilirea
homeostaziei si la nivel emotional si cognitive (cand situatiile
impun o defocalizare in vederea adaptarii )
Daniela Andonache, Gina Neacsu & Adrian Sima Pg. 6/9

Atentie si comportament
- Inceea ce priveste atentia diferentele dintre oameni, se sesizeaza cel mai pregnant in
comportament
- In sarcini diferite un singur individ poate prezenta rezultate distinct, datorita naturii stimului,
sensibilitatii catre stimuli, vizuali sau auditivi
-Diferente la raportarea capului receptiv datorita sistemului nervos
Tulburari de atentie, ADHD , una din cele mai frecvente afectiuni de comportament
Atentia a fost studiata mai ales in relatie cu perceptia vizuala, eeducatie si mai putin in ceea ce
priveste interactiunea om computer
Implicarea atentia in comportament vizeaza:
a) Expunerea selectiva atentie indreptata spre stimuli care confirma o decizie luata anterior
dupa luarea deciziei tendinta este de evitare a disonantei cognitive; vor fi evitate acele
lucruri care pot infirma decizia luata anterior
Poate fi folosita pt intarirea unei metode de persuasiune
b) Fenomenul concentrarii involuntare = incercarea de a evita o actiune, cuvant, gand care se
soldeaza de obicei cu un esec; evtarea unui gand separator devine din ce inc e mai dificile
scaparea = comportamente repetitive, ritualuri
- Apliatii in practica hipnozei atragerea atentiei asupra unei
parti a corpului a.i. relaxarea sa se poata instala si in restul
corpului
Formele atentiei
Principalul criteriu de delimitare = natura reglajului voluntar sau involuntary
- Atentia involuntara sau reflexa = reactie automata de orientare
spre sursa unui stimul
Factori externi: Situatii specifice:
o intensitatea stimulului (depasirea pragului
mediu)
o inedit (neasteptat , surpriza)
o discontinuitatea stimulilor (licaritul unei
lumini)
o dinamismul stimulului (stimuli static/mobili)
o complexitatea stimului
Factori interni :
o Interesul - Inclinatie spre un anumit tip de
stimuli
o Investire emotionala traire afectiva pozitiva
sau negativa
- Atentia voluntara = ajuta la sustinerea concentrarii pe o
perioada mai mare de timp
Apare prin autoreglare constienta
Forma superioara a atentiei
Apar efecte de crestere a performantei si eficientizare a
activitatilor
Conditii necersare mentinerii atentiei voluntare:
- Conturare clara a scopurilor activitatii
- Evidentierea recompense sau a consecintelor positive legate
de finalizarea activitatii
- Planificarea momentelor unei actiuni si constientizarea celor
considerate mai dificile
Daniela Andonache, Gina Neacsu & Adrian Sima Pg. 7/9

Stabilirea unui cadru adecvat activitatii respective


Dimnuarea pe cat posibil a factorilor perturbatori
Prin exersare frecventa ia nastere a 3-a forma: atentia
postvoluntara care pastreaza eficienta atentiei voluntare si ii
este superioara prin lipsa incordarii si a oboselii psihice
O alta clasificare: dupa locul obiectului aflat in centrul atentiei:
Atentia externa = stimuli exterior individului
Atentia interna = orientate spre aspectele constiintei si vietii psihice
Cele 2 se impletesc.

Calitatile atentiei

a) Campul atentiei = intinderea atentiei


= nr maxim de obiecte si stimuli care pot fi percepute intr-o singura
prezentare
Se poate referi si la intervalul de timp
b) Volumul atentiei = cantitatea de elemente pe care le poate cuprinde campul atentiei la
mediul atentiei
Volumul mediu al atentiei = 5 pana la 7 elemente simultan; poate fi marita
daca :
o Structurarea elementelor se face dupa criternii clare sau dupa sens
o Simplitatea elementelor
o Interesul si investirea emotionala pozitiva
o Exercitiul si experienta
c) Stabilitatea = masura in timp a orientarii si concentrarii atentiei asupra unui stimul obiect
sau sarcina; este discontinua in timp. Stimuli foarte simpli pot genera intreruperi ale
stabilitatii chiar dupa 8-10 sec.
= creste o data cu varsta
d) Concentrarea atentiei = reprezinta aducerea in prim plan, in paralel cu umbrirea partial sau
totala a altora
Se numeste si intensitatea atentiei
Nivele de activare
- neatentia totala = stare de inconstienta
stare de activare maxima = claritatea atentiei concentrate
Nivel al atentiei = gradul general de implcare a atentiei in diverse sarcini
La poliul opus al concentrarii atentiei = distragerea atentiei
Factori de crestere a concentrarii:
- Importanta acordata activitatii desfasurate,
- Interesul si implicarea in sarcina
- Structurarea adecvata a activitatii in secvente
- Antrenamentul specific
e) Distributivitatea atenitie = permite concentrarea pe mai multe activitati simultane
- Este posibila doar in cazul in care exista automatizari ale unora din activitati
f) Flexibilitatea atentiei = capacitatea individului de a-si muta focusul atentiei de la un obiect
la altul in itnervale specifice activitatii
Pragul minim de mobilitate = 1/6 se
Daniela Andonache, Gina Neacsu & Adrian Sima Pg. 8/9

O mai mare flexibilitate a atentiei = inertie

11:51 Adrian SIMA / 03-02-2013

Daniela Andonache, Gina Neacsu & Adrian Sima Pg. 9/9