Funcionalismul (filosofia minii)

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Mergi direct la: navigare , cutare

Funcionalismul este o teorie a minii n contemporan filozofie , dezvoltat n mare parte ca o
alternativ att la teoria identitate a minii i behaviorism . Ideea de baz este c strile mentale
(credine, dorine, fiind in durere, etc) sunt constituite exclusiv prin rolul lor funcional -. C este,
acestea sunt relaii de cauzalitate cu alte state mentale, senzoriale, intrri i ieiri de
comportament [1] Funcionalism este un nivel teoretic ntre punerea n aplicare fizic i de ieire de
comportament. [2] Prin urmare, acesta este diferit de predecesorii si de dualismul cartezian
(plednd substane mentale i fizice independente) i Skinnerian behaviorism i fizicalismul
(declararea doar substanelor fizice), deoarece acesta este doar n cauz cu efective funcii ale
creierului, prin intermediul organizaiei sale sau "programe software" sale.
Deoarece strile mentale sunt identificate printr-un rol funcional, se spune a fi realizate pe mai
multe niveluri; cu alte cuvinte, ei sunt capabili s se manifeste n diferite sisteme, chiar probabil
calculatoare, att timp ct sistemul ndeplinete funciile corespunztoare. n timp ce
computerele sunt dispozitive fizice cu substrat electronic care efectueaz calcule pe intrri pentru
a da rezultate, astfel nct creierul sunt dispozitive fizice cu substrat neuronale care efectueaz
calcule pe intrri care produc comportamente.
n timp ce funcionalismul are avantajele sale, au existat mai multe argumente mpotriva sa,
susinnd c acesta este un cont insuficient a minii.

Coninut
[ ascunde ]

1 realizability Multiple

2 Tipuri de funcionalism
o

2.1 funcionalismul main de stat

2.2 Psychofunctionalism

2.3 funcionalismul analitic

2.4 funcionalismul Homuncular

3 Funcionalism i fizicalismul

4 Critica

4.1 China creier

4.2 Camera chinez

4.3 spectru inversat

4.4 Twin Pmnt

4.5 Semnificaie holism

4,6 argumente banalitate

5 A se vedea, de asemenea,

6 Referine

7 Mai multe lectur

8 Legturi externe

Realizability multiple [ edit ]

O parte important a unor conturi de funcionalismul este ideea de realizability multiple .
Deoarece, conform teoriilor funcionaliste standardizate, strile mentale sunt rol funcional
corespunztor, stri mentale pot fi explicate n mod satisfctor fr a lua n considerare mediul
fizica (de exemplu, creier, neuronii, etc), care realizeaz astfel de stri; o nevoie s ia n
considerare funciile de nivel superior n sistemul cognitiv numai. Deoarece stri mentale nu
sunt limitate la un anumit mediu, ele pot fi realizate n mai multe moduri, inclusiv, teoretic, n
cadrul sistemelor non-biologice, cum ar fi calculatoarele. Cu alte cuvinte, o main pe baz de
siliciu poate, n principiu, au acelai tip de via mentale care o fiin uman a, cu condiia ca
sistemul su cognitiv realizat roluri funcionale corespunztoare. Astfel, strile mentale sunt
individualizate de mult ca o supap; o supap poate fi din plastic sau metal sau orice materiale,
att timp ct aceasta ndeplinete funcia corespunztoare (s zicem, controlul fluxului de lichid
printr-un tub prin blocarea i deblocarea cale acesteia).
Cu toate acestea, au existat unele teorii funcionaliste care combin cu teoria identitate a minii,
care neag realizability multiple. Astfel Specificaii Teorii funcionale (PSFP) (Levin, 3.4), aa
cum sunt numite, au fost mai ales dezvoltat de David Lewis [3] i David Malet Armstrong . [4]
Conform PSFP, stri mentale sunt particulare "realizers" de rolul funcional, nu rolul funcional
in sine. Starea mental de credin, de exemplu, doar este ceea ce creierul sau proces
neurologice care realizeaz funcia de credin corespunztoare. Astfel, spre deosebire de
versiunile standard ale funcionalismului (adesea numit funcionale Teorii de identitate de stat),
PSFP nu permit pentru realizability multiplu de stri mentale, deoarece faptul c strile mentale
sunt realizate de ctre statele creierului este esentiala. Ceea ce de multe ori conduce acest punct
de vedere este credina c, dac ar fi s ntlnim o ras extraterestr cu un sistem cognitiv

compusa din material semnificativ diferite de oameni "(de exemplu, siliciu-based), dar a efectuat
aceleai funcii ca stri mentale umane (de exemplu, ele tind pentru a striga "Yowzas!", atunci
cnd nepat cu obiecte ascuite, etc), atunci ne-ar spune c tipul lor de stare mental este,
probabil, similar cu al nostru, dar prea diferit de a spune c este acelai lucru. Pentru unii, acest
lucru poate fi un dezavantaj pentru PSFP. ntr-adevr, unul dintre Hilary Putnam 's [5] [6]
argumente pentru versiunea sa a funcionalismului bazat pe intuiia c astfel de creaturi
extraterestre ar avea aceleai stri mentale ca i oamenii, i c realizability multiple
funcionalismului standard, face o mai bun teorie a mintii.

Tipuri de funcionalismul [ edit ]

Funcionalismul main de stat [ edit ]

Reprezentare artistic de o main Turing .

Poziia larg de "functionalism" poate fi articulat n multe soiuri diferite. Prima formulare a unei
teorii funcionalist de spirit a fost pus mai departe de Hilary Putnam . [5] [6] Aceast formulare,
care se numete acum funcionalismul main de stat, sau doar masina de funcionalism, a
fost inspirat de analogii care Putnam i alii remarcat ntre mintea i teoretice "mainile" sau
computere capabile de calcul un anumit algoritm care au fost dezvoltate de ctre Alan Turing
(numit mainile Turing universale ).
n termeni non-tehnici, o main Turing poate fi vizualizat ca o band pe termen nelimitat i
infinit de lung mprit n dreptunghiuri (memorie), cu un dispozitiv n form de cutie de scanare
care se afl peste scaneaz i o component de memorie la un moment dat. Fiecare unitate este
fie martor (B) sau are un 1 scris pe ea. Acestea sunt intrrile de masini. Posibile ieiri sunt:

Halt: Nu face nimic.

R: muta un ptrat, la dreapta.

L: muta un ptrat, la stnga.

B: terge tot ce este pe piata.

1: terge tot ce este pe piata si imprima un '1.

Un exemplu extrem de simplu de o main Turing care scrie n '111 secven "dup scanarea trei
ptrate albe i apoi se oprete aa cum se specific de ctre urmtorul tabel main:
Un stat

Dou stat

De stat Trei

Trimite 1; rmne n starea

B 1

Trimite 1; rmne n stare

2

Trimite 1; rmne n stare

3

du-te drept; du-te la stat 3

[Oprire]

du-te drept; du-te la stat 2

Acest tabel arat c n cazul n care aparatul este n stare unul i scaneaz un ptrat gol (B), se va
imprima un 1 i s rmn n stare unul. Dac este n stare unul i citete un 1, se va muta un
ptrat, la dreapta i, de asemenea, du-te n stare doi. Dac este n stare doi i citete un B, se va
imprima un 1 i rmne n stare doi. Dac este n stare doi i citete un 1, se va muta un ptrat, la
dreapta i du-te n stat trei. Dac este n stare trei i citete un B, se imprim un 1 i rmne n
stare de trei. n cele din urm, n cazul n care acesta este n stare de trei i citete un 1, atunci
acesta va rmne n stare de trei.
Punctul esenial s ia n considerare aici este de natura a statelor ale mainii Turing. Fiecare
stat poate fi definit exclusiv n ceea ce privete relaiile sale cu alte state, precum i intrrile i
ieirile. Un stat, de exemplu, este pur i simplu starea n care maina, n cazul n care se citete
un B, scrie un 1 i rmne n aceast stare, i n care, n cazul n care se citete un 1, se mut un
ptrat, la dreapta i intr n un alt stat. Aceasta este definiia funcional a stat o; acesta este
rolul su cauzal n sistemul general. Detalii cu privire la modul n care se realizeaz ceea ce se
realizeaz i a constituiei sale materiale sunt complet irelevante.
n conformitate cu funcionalismul main de stat, natura o stare mental este la fel ca natura a
statelor automaton descrise mai sus. La fel ca un stat pur i simplu este starea n care, avnd n
vedere un B de intrare, astfel cum se ntmpl i, astfel fiind in durere este statul care dispune o
s strige "Ouch", devin distras, e de mirare ceea ce cauza este, i aa mai departe.

Psychofunctionalism [ edit ]
O a doua form de functionalism se bazeaz pe respingerea de manifestare teorii din psihologie
i nlocuirea lor cu modele cognitive empirice ale minii. Acest punct de vedere este cel mai
strns asociat cu Jerry Fodor i Zenon Pylyshyn i a fost etichetat psychofunctionalism.
Ideea fundamental a psychofunctionalism este c psihologia este o tiin ireductibil complex i
c termenii pe care le folosim pentru a descrie entitile i proprietile minii n cele mai bune
teoriile noastre psihologice nu pot fi redefinite n termeni de dispoziii simpli de comportament,
i n plus, c o astfel de redefinire nu este de dorit sau proeminente ar fi realizabil.
Psychofunctionalists vizualiza psihologie ca folosind aceleai tipuri de ireductibil teleologice
explicaii sau un scop ar fi tiinele biologice. Astfel, de exemplu, funcia sau rolul inimii este de
a pompa snge, care a rinichiului este de a filtra i s menin o anumit sum chimice i aa mai
departe, aceasta este ceea ce reprezint, n sensul explicaie tiinific i taxonomie. Nu poate fi
o varietate infinit de realizri fizice pentru toate mecanismele, dar ceea ce este important este

numai rolul lor n teoria biologic global. ntr-un mod analog, rolul strilor mentale, cum ar fi
credin i dorin, este determinat de rolul funcional sau cauzal care este desemnat pentru ei
cel mai bine n cadrul teoriei psihologice tiinifice. n cazul n care unele stare mental care este
postulat de psihologie popular (de exemplu, isterie) este determinat de a nu avea nici un rol
fundamental n explicaie psihologic cognitiv, atunci statul respectiv pot fi considerate a nu
exista. Pe de alt parte, n cazul n care se dovedete c exist state care postuleaza ca este
necesar pentru explicarea comportamentului uman psihologiei cognitive teoretice, dar care nu
sunt prevzute de obinuit popular limbaj psihologic, atunci aceste entiti sau state exista.

Funcionalismul analitic [ edit ]

O a treia form de functionalism este preocupat, cu sensurile de termeni teoretici, n general.
Acest punct de vedere este cel mai strns asociat cu David Lewis i este adesea menionat ca
funcionalismul analitic sau funcionalismul conceptual. Ideea de baz a funcionalismului
analitic este c punctul de vedere teoretic sunt definite implicit de teoriile din a cror formulare
care acestea apar i nu n funcie de proprietile intrinseci ale fonemele care le compun. n cazul
termeni limbajul obinuit, cum ar fi "credin", "dorinta", sau "foame", ideea este c astfel de
termeni obine semnificaiile lor de bun-sim "populare psihologice" teoriile noastre despre ei,
dar c aceste conceptualizri sunt nu sunt suficiente pentru a rezista la rigorile impuse de teoriile
materialiste ale realitii i de cauzalitate. Astfel de termeni sunt supuse unor analize
conceptuale care au ceva de genul formularul de mai jos:
Stare mental M este statul, care este preconceput de P i provoac Q.
De exemplu, starea de durere este cauzat de aezat pe o int i provoac strigte puternice, i
de ordin superior stri mentale de mnie i resentimente ndreptate la persoana neatent care a
lsat o int situat n jurul valorii. Aceste tipuri de definiii funcionale n termeni de roluri
cauzale sunt pretins a fi analitic i a priori adevruri despre statele submentonieri i (n mare
parte fictive) atitudinile propoziionale care le descriu. Prin urmare, susintorii si sunt
cunoscute sub numele de funcionalitii analitice sau conceptuale. Diferena esenial dintre
analitic i psychofunctionalism este c acesta din urm subliniaz importana de observare
laborator i experimentare n determinarea care termeni starea mental i concepte sunt autentice
i care identificri funcionale pot fi considerate a fi cu adevrat contingent i a posteriori
identiti. Primul, pe de alt parte, susine c aceste identiti sunt necesare i nu fac obiectul
unor investigaii tiinifice empirice.

Funcionalismul Homuncular [ edit ]

Funcionalismul Homuncular a fost dezvoltat n mare parte de ctre Daniel Dennett i a fost
susinut de ctre William Lycan . Ea a aprut ca rspuns la provocrile cu care Ned Block 's
China Brain (aka naiunea chinez) i John Searle 's camer chinez experimente mentale
prezentate pentru formele mai tradiionale de funcionalism (a se vedea mai jos, la "Critica"). n
ncercarea de a depi dificultile conceptuale care au aprut de la ideea unei naiuni plin de
oameni din China cu fir mpreun, fiecare persoan care lucreaz ca un singur neuron pentru a
produce n ntreaga fir, mpreun strile mentale funcionale ale mintea individual, multe
funcionalitii pur i simplu bit glonul, ca s spunem aa, i a susinut c o astfel de popor chinez

ar avea ntr-adevr toate proprietile calitative i intenionate de o minte; de exemplu, ar deveni

un fel de spirit sistemice sau colectiv cu atitudinile propoziionale i alte caracteristici mentale.
Oricare ar fi valoarea de aceast din urm ipotez, a fost imediat obiectat c aceasta implica un
fel de inacceptabil de minte-minte supervenience: mintea sistemic care a aprut ntr-un fel, la
nivel superior trebuie s surveni neaprat mintea individuale de fiecare membru al naiunii
chineze , s rmnem la formularea Block. Dar acest lucru s-ar prea s pun n ndoieli
serioase, dac nu contrazice direct, ideea fundamental a tezei supervenience: nu poate exista
nici o schimbare n planul mental, fr o schimbare n substratul fizic de baz. Acest lucru poate
fi uor de vzut dac vom eticheta setul de fapte mentale care au loc la nivel superior M1 i setul
de fapte mentale care au loc la nivel inferior M2. Avnd n vedere tranzitivitate de
supervenience, n cazul n care survine M1 de pe M2, i survine M2 pe P (baza fizic), apoi M1 i
M2, att surveni pe P, chiar dac acestea sunt (ar fi) total diferite seturi de fapte mentale.
Din moment ce minte-minte supervenience pare s fi devenit acceptabil n cercuri funcionaliste,
se prea ceva care singura cale de a rezolva puzzle-ului a fost de a postulat existena unei ntregi
serii de niveluri ierarhice Mind (analog homunculi ), care a devenit mai puin i mai puin
sofisticate n ceea ce privete organizarea funcional i compoziia fizic tot drumul pn la
nivelul de neuron fizico-mecanice sau grup de neuroni. De homunculi de la fiecare nivel, pe
acest punct de vedere, au proprieti mentale autentice, dar devin mai simple i mai puin
inteligent ca un fel de lucrri cuiva jos a ierarhiei.

Funcionalismul i fizicalismul [ edit ]

Exist mult confuzie cu privire la tipul de relaie care este susinut de a exista (sau nu exist),
ntre teza general a funcionalismului i fizicalismul . Acesta a fost de multe ori a susinut c
funcionalismul ntr-un fel "neaga" sau falsific fizicalismul tout court (de exemplu, fr
explicaie sau descriere mai departe). Pe de alt parte, cei mai muli filozofi de spirit, care sunt
funcionalitii pretind a fi physicalists-ntr-adevr, unele dintre ele, cum ar fi David Lewis, s-au
pretins a fi physicalists stricte de tip reducionist.
Funcionalismul este fundamental ceea ce Ned Block a numit o tez n linii mari, metafizic, spre
deosebire de un strict ontologic unul. C este, funcionalismul nu este att de mult n cauz cu
ceea ce exist dect cu ceea ce este de ce caracterizeaz un anumit tip de stare mental, de
exemplu durere, ca tip de stat, care este. ncercrile anterioare de a rspunde la problema mintecorp au tot ncercat s-l rezolve prin a rspunde la cele dou ntrebri: dualism spune c exist
dou substane i c strile mentale sunt caracterizate prin lips de importan a acestora;
behaviorism a susinut c nu a existat o substan i c strile mentale erau dispoziie de
comportament; fizicalismul afirmat existena a doar o singur substan i caracterizeaz strile
mentale ca strile fizice (ca n "durere = trageri C-fibra de").
Pe aceast nelegere, tip fizicalismul poate fi vzut ca fiind incompatibile cu funcionalismului,
deoarece susine c ceea ce caracterizeaz strile mentale (de exemplu, durere) este c acestea
sunt fizic n natur, n timp ce funcionalismul spune c ceea ce caracterizeaz durerea este rolul
su funcional / de cauzalitate i relaiile sale cu strignd "Ouch", etc Cu toate acestea, orice fel
de slab fizicalismul care face afirmaia simplu ontologic c tot ceea ce exist este alctuit din
materie fizic este perfect compatibil cu funcionalismului. Mai mult dect att, cele mai multe

funcionalitii care sunt physicalists solicita ca proprietatile care sunt cuantificate peste n
definiii funcionale fi proprietile fizice. Prin urmare, ele sunt physicalists, chiar dac teza
general a funcionalismului n sine nu-i angajeaz de a fi aa.
n cazul lui David Lewis, exist o distincie n conceptele de "a avea durere" (un designator rigid
adevrat de aceleai lucruri n toate lumile posibile), i doar "durere" (un indicator non-rigid).
Durere, pentru Lewis, standuri pentru ceva de genul descripia definit "de stat cu rol de
cauzalitate x". Referentul a descrierii la om este un tip de stat creier care urmeaz s fie stabilit
de ctre tiin. Referentul printre pe baza de siliciu forme de via este cu totul altceva.
Referentul a descrierii n rndul ngerilor este o stare imaterial, non-fizic. Pentru Lewis, prin
urmare, reducerile locale fizico-tip sunt posibile i compatibile cu funcionalismul conceptual.
(A se vedea, de asemenea, lui Lewis Mad durere i durere Marte .) Se pare c exist o oarecare
confuzie ntre tipurile i jetoanele care trebuie s fie eliminate n analiza funcionalist.

Critica [ edit ]
China creier [ edit ]
Articol principal: China creier
Ned Block [7] argumenteaz mpotriva propunerii funcionalist de realizability multiple , n
cazul n care punerea n aplicare a hardware-ul este irelevant, deoarece numai la nivel funcional
este important. "China creier" sau "naiunii chineze", a crezut experiment presupune
presupunnd c ntreaga naiune din China organizeaz sistematic n sine s funcioneze la fel ca
un creier, cu fiecare individ care acioneaz ca un neuron (formnd ceea ce a ajuns s fie numit
un "Blockhead") . n conformitate cu funcionalismul, att timp ct oamenii sunt performante
rolurile funcionale adecvate, cu relaiile corespunztoare cauzale dintre intrri i ieiri, sistemul
va fi o minte real, cu stri mentale, contiina, i aa mai departe. Cu toate acestea, Block
susine, acest lucru este evident absurd, aa c trebuie s fie ceva n neregul cu teza de
funcionalismului, deoarece ar permite ca acest lucru s fie o descriere legitim a unui spirit.
Unii funcionalitii cred China ar trebui qualia, dar care, datorit dimensiunilor este imposibil s
ne imaginm China a fi contient. [8] ntr-adevr, acesta poate fi cazul n care suntem constrni
de nostru teorie a mintii [9] i nu va fi niciodat n stare s nelege ceea ce contiina chineznaiune este ca. Prin urmare, n cazul n care funcionalismul este adevrat fie qualia vor exista
peste tot hardware-ul sau nu va exista deloc, dar sunt iluzorii. [10]

Camera chinez [ edit ]

Articol principal: camer Chinese
Chinez camer Argumentul de John Searle [11] este un atac direct la afirmaia c crezut c poate
fi reprezentat ca un set de funcii. Experimentul gndirii afirm c este posibil s mimeze
aciunea inteligent fr nici o interpretare sau nelegere, prin utilizarea unui sistem pur
funcional. Pe scurt, Searle descrie o persoan care vorbete doar limba englez, care este ntr-o
camer cu doar simboluri chinezeti n couri i o carte de reguli n limba englez pentru a muta

n jurul simbolurile. Persoana este apoi comandat de ctre persoane din afara camerei s urmeze
cartea de reguli pentru a trimite anumite simboluri din camer atunci cnd se administreaz
anumite simboluri. Presupunem n continuare c oamenii din afara camerei sunt vorbitori
chinezi i comunic cu persoana din interiorul prin simbolurile chinezeti. n funcie de Searle,
ar fi absurd s pretind c vorbitorul englez tie n interiorul chinez pur i simplu pe baza
acestor procese sintactice. Acest experiment gnd ncearc s arate c sistemele care opereaz
doar pe procese sintactice (intrri i ieiri, bazate pe algoritmi), nu se poate realiza nici o
semantica (sensul) sau intenionalitatea (aboutness). Astfel, Searle atac ideea c a crezut poate
fi asimilat cu urma un set de reguli sintactice; c este, funcionalismul este o teorie insuficient
a minii.
Dup cum sa menionat mai sus, n legtur cu naiunea chinez Block, multe funcionalitii
rspuns la Searle experiment de gndire , sugernd c a existat o form de activitate mental a
merge pe la un nivel mai ridicat dect cel din camera chinez ar putea nelege (aa-numitul
"sistem de rspuns "); c este, sistemul nu tie chinez. Desigur, Searle rspunde c nu este
nimic mai mult dect o sintax ntmpl la nivel superior, precum i, deci acest rspuns este
supus la aceleai probleme iniiale. Mai mult dect att, Searle propune omul din camera pur i
simplu ar putea memora regulile i relaiile de simboluri. Din nou, dei el ar imita convingtor
de comunicare, el va fi contient doar de simboluri i reguli, nu de sensul din spatele lor.

Spectru inversat [ edit ]

Articol principal: Inverted spectru
O alt critic principal funcionalismului este spectrul inversat sau inversat qualia scenariu, a
propus cel mai precis ca o obiecie la functionalism de Ned Block. [7] [12] Acest experiment de
gndire presupune presupunnd c exist o persoan, apel Jane ei, care se nate cu o condiie
care face o vedea spectrul opus de lumina care este n mod normal perceput. Spre deosebire de
oameni "normali", Jane vede culoarea violet ca galben, portocaliu ca albastru, i aa mai departe.
Deci, s presupunem, de exemplu, c tu i Jane se uita la acelai portocaliu. n timp ce percep ca
fructul de culoare portocalie, Jane se vede ca albastru de culoare. Cu toate acestea, cnd a fost
ntrebat ce culoare bucata de fructe este, att tu ct i Jane va raporta "portocaliu". De fapt, se
poate vedea c toate comportamentale dumneavoastr, precum i relaiile funcionale pentru
culori vor fi la fel. Jane va, de exemplu, se supune n mod corespunztor semne de circulaie la
fel ca orice alt persoan ar fi, chiar dac acest lucru implic percepia culorilor. Prin urmare,
argumentul merge, deoarece nu pot fi doi oameni care sunt funcional identice, dar au diferite
stri mentale (care difer n aspecte calitative sau fenomenologice), funcionalismul nu este
suficient de solid pentru a explica diferentele individuale in qualia. [13]
David Chalmers ncearc s arate [14] c, dei coninut mental nu pot fi contabilizate n ntregime
n termeni funcionali, exist totui o corelaie nomologic ntre strile mentale i strile
funcionale n aceast lume. Un robot pe baza de siliciu, de exemplu, al crei profil funcional
potrivit noastr, ar trebui s fie pe deplin contient. Argumentul su pentru aceast afirmaie ia
forma unui reductio ad absurdum . Ideea general este c, deoarece ar fi foarte puin probabil ca
un om contient fiind de a experimenta o schimbare n qualia su, care-l complet nu reuete s
observe, continut mental i profilul funcional par a fi indisolubil legate mpreun, cel puin n

cazul omului. Dac qualia subiectului s-ar schimba, ne-am atepta subiectul a observa, i, prin
urmare, profilul funcional s urmeze acest exemplu. Un argument similar este aplicat la
noiunea de qualia absente . n acest caz, Chalmers argumenteaz c ar fi foarte puin probabil
ca un subiect de a experimenta o decolorare de qualia sale pe care nu reuete s observe i s
rspund la. Acest lucru, mpreun cu afirmaia independent care profilul funcional o fiin
contient doar ar putea fi mentinut, indiferent de starea de experiential, conduce la concluzia c
subiectul acestor experimente ar rmne pe deplin contient. Problema cu acest argument, cu
toate acestea, aa cum a observat Brian G. Crabb (2005), este c acesta ridic ntrebarea central:
Cum ar putea Chalmers ti c profilul funcional poate fi conservat, de exemplu, n timp ce
creierul subiectului contient de este nlocuit cu un substitut de siliciu, cu excepia cazului n el
presupune deja c a subiectului, eventual, schimbarea qualia nu ar fi un factor determinant? i,
n timp ce schimbarea sau decolorare qualia ntr-un subiect contient ar putea fora schimbri n
profilul su funcional, aceasta nu ne spune nimic despre cazul unui robot permanent inversat
sau incontient. Un subiect cu qualia inversat de la natere nu ar avea nimic de a observa sau se
adapteze la. n mod similar, un simulacru funcional incontient de noi nine (un zombie) ar
avea nici o modificare experientiale pentru a observa sau pentru a regla. Prin urmare, Crabb
susine, Chalmers "decolorare qualia" i argumente "dans Qualia" nu reuesc s stabileasc faptul
c cazuri de qualia permanent inversate sau absente sunt nomologically imposibil.
O critic legate de argumentul spectru inversat este c se presupune c strile mentale (care
difer n aspecte calitative sau fenomenologice) poate fi independent de relaiile funcionale la
nivelul creierului. Astfel, se ridic ntrebarea de strile mentale funcionale: presupunere sale
neag posibilitatea de a funcionalismului n sine, fr a oferi nici o justificare independent
pentru a face acest lucru. (Funcionalismul spune c strile mentale sunt produse de relaiile
funcionale la nivelul creierului.) Acest acelai tip de probleme, c nu exist nici un argument,
doar o presupunere antitetic la baz poate fi de asemenea, a spus att camerei chinez i naiunii
chineze argumente. Preaviz, totui, c rspunsul Crabb la Chalmers nu comite aceast eroare:
Punctul lui este observaia mai restrns care, chiar dac inversat sau qualia absente se dovedesc
a fi nomologically imposibil, i este perfect posibil ca noi s descoperim ulterior acest fapt prin
alte nseamn, argumentul Chalmers "nu reuete s demonstreze c acestea sunt imposibil.

Twin Pmnt [ edit ]

Articol principal: Twin Pmnt crezut experiment
Twin Pmntul crezut experiment , introdus de Hilary Putnam, [15] este responsabil de unul dintre
principalele argumente folosite mpotriva funcionalismului, dei a fost iniial conceput ca un
argument mpotriva internalism semantic . Experimentul gnd este simplu i se execut dup
cum urmeaz. Imaginai-v un Pmnt Twin, care este identic cu Pmntul, n orice mod, dar
unul: apa nu are structura chimic H O, ci mai degrab o alt structur, spune XYZ. Este
extrem de important, cu toate acestea, s se constate c XYZ la Twin Pmntul este nc numit
"ap" i prezint toate aceleai proprieti la nivel macro care H exponatele O pe Pmnt (de
exemplu, XYZ este, de asemenea, un lichid potabil clar c este n lacuri, ruri, i aa mai
departe). Din moment ce aceste lumi sunt identice n orice fel, cu excepia structurii chimice
care stau la baza de apa, tu i Pmnt Twin dublura vedea exact aceleai lucruri, s ndeplineasc
exact aceiai oameni, au exact aceleai locuri de munc, se comporta exact n acelai mod, i aa

mai departe . Cu alte cuvinte, din moment ce mprtesc aceleai intrrile, ieirile, i relaiile
dintre alte state mentale, eti duplicate functionale. Deci, de exemplu, amndoi credem c apa
este umed. Cu toate acestea, coninutul de starea ta mentala de a crede c apa este difer umede
de duplicat de dvs., deoarece credina ta este de H O, n timp ce dvs. de duplicat este de XYZ.
Prin urmare, aa c argumentul merge, deoarece doi oameni pot fi funcional identice, dar au
diferite stri mentale, funcionalismul nu pot cont suficient pentru toate strile mentale.
Cei mai muli aprtori ai funcionalismul au rspuns iniial la acest argument prin ncercarea de
a menine o distincie clar ntre coninut intern i extern. Coninutul interne ale atitudinilor
propozitionale, de exemplu, ar consta exclusiv n acele aspecte ale ei care nu au nici o legtur
cu lumea exterioar i care poart proprietile necesare funcionale / de cauzalitate care permit
pentru relaiile cu alte state mentale interne. Din moment ce nimeni nu a fost nc n msur s
formuleze o baz clar sau justificare pentru existena unui astfel de distincie n coninut
mentale, cu toate acestea, aceast idee a fost n general abandonat n favoarea teoriilor cauzale
externalist de coninut mentale (de asemenea, cunoscut sub numele de semantic
informaionale ). O astfel de poziie este reprezentat, de exemplu, prin Jerry Fodor seama lui de
o "teorie cauzal asimetric" a coninutului mental. Acest punct de vedere pur i simplu implic
modificarea funcionalismului pentru a include n domeniul su de aplicare o interpretare foarte
larg de intrare i ieiri pentru a include obiectele care sunt cauzele de reprezentri mentale din
lumea exterioar.
Argumentul pmnt dublu depinde de presupunerea c experiena cu o imitaie de ap ar putea
provoca o stare mental diferit de experien cu ap natural. Cu toate acestea, din moment ce
nimeni nu va observa diferena dintre cele dou ape, aceast ipotez este probabil fals. Mai
mult, aceast ipotez de baz este direct antitetic la funcionalism; i, prin urmare, argumentul
pmnt gemene nu constituie un argument autentic: ca aceast ipotez implic o negare plat
funcionalismului n sine (ceea ce ar spune c cele dou apele nu s-ar produce diferite stri
mentale, pentru c relaiile funcionale ar rmne neschimbat).

Ceea ce nseamn holism [ edit ]

O alt critic comun a funcionalismului este c aceasta implic o form radical de holism
semantic . Bloc i Fodor [12] menionat acest lucru ca problema naibii / naibii. Diferena ntre a
spune "la naiba" sau "darn", atunci cnd o arunc deget cuiva cu un ciocan poate fi semnificativ
mental. Dar, din moment ce aceste rezultate sunt, in functie de funcionalism, n legtur cu mai
multe (dac nu toate) stri mentale interne, doi oameni care se confrunt cu aceeai durere i
reacioneaz cu rezultate diferite, trebuie s mpart mic (probabil nimic), n comun, n oricare
din statele lor mentale. Dar acest lucru este contra-intuitiv; se pare clar c doi oameni parts ceva
semnificativ n statele lor mentale de a fi n durere n cazul n care ambii sparge degetul cu un
ciocan, dac au sau nu rosti acelai cuvnt atunci cnd striga n durere.
O alt posibil soluie la aceast problem este de a adopta o form moderat (sau molecularist)
de holism. Dar, chiar dac acest lucru reuete, n caz de durere, n cazul de credine i sens, se
confrunt cu dificultatea de a formula o distincie ntre coninut relevante i non-relevante (care
poate fi dificil s se fac fr a invoca o distincie-analitic sintetic, aa cum multe eforturi pentru
a evita).

Argumente banalitate [ edit ]

Hilary Putnam, [ 16 ] John Searle , [ 17 ] i alii [ 18 ] [ 19 ] au oferit argumente care funcionalismul este
trivial, i anume c funcionalismul structuri interne ncearc s discute dovedi a fi prezent
pretutindeni, astfel nct s fie funcionalismul dovedete pentru a reduce la behaviorism , sau
pentru a completa banalitate i, prin urmare, o form de panpsychism . Aceste argumente
utilizeaz de obicei de la premisa c fizica duce la o progresie de state unice, i c realizarea
funcionalist este prezent ori de cte ori exist o mapare din setul propus de stri mentale la stri
fizice ale sistemului. Avnd n vedere c statele ale unui sistem fizic sunt ntotdeauna cel puin
uor unic, o astfel de cartografiere va exista ntotdeauna, aa c orice sistem este o minte.
Formulri de funcionalismul, care stipuleaz cerine absolute pe interaciunea cu obiectele
exterioare (externe n contul funcional, adic nu este definit funcional) sunt reduse la
behaviorism n loc de banalitate absolut, deoarece comportamentul de intrare-ieire este nc
necesar.
Peter Godfrey-Smith a susinut n continuare [ 20 ] c astfel de formulri pot fi reduse la banalitate
n cazul n care accept o presupunere suplimentar oarecum nevinovat, aparent. Se presupune c
adugarea unui strat traductor , care este, un sistem de intrare-ieire, la un obiect nu trebuie s se
schimbe dac acel obiect are stri mentale. Stratul traductor este limitat la producerea de
comportament, conform unui cartografiere simplu, cum ar fi un tabel de cutare, din intrri la
aciuni asupra sistemului, i de starea sistemului la ieiri. Cu toate acestea, deoarece sistemul va
fi n stri unice la fiecare moment i la fiecare intrare posibil, astfel de cartografiere va exista
ntotdeauna astfel nct va exista un strat traductor care va produce orice comportament fizic este
dorit.
Godfrey-Smith consider c aceste probleme pot fi rezolvate cu ajutorul cauzalitate , dar c ar
putea fi necesar s se afirme un continuum ntre obiecte fiind mintea i nu fiind mintea, mai
degrab dect o distincie absolut. Mai mult dect att, constrngere maprile pare s necesite
nici luarea n considerare a comportamentului extern ca n behaviorism, sau discuie a structurii
interne a realizrii ca n teoria identitii; i, dei nu pare realizability multiple pentru a fi pierdut,
cererea funcionalist a autonomiei la nivel nalt descriere funcional devine discutabil. [ 20 ]