Datele cercetărilor efectuate arată că expunerea repetată poate determina:

 indiferență afectivă față de o persoanăă afectivă față afectivă față de o persoanăă de o persoană
 atât o creștere a atracției, cât și a aversiuniitere a atracției, cât și a aversiuniiiei, cât ștere a atracției, cât și a aversiuniii a aversiunii
 o creștere constantă a atracției interpersonaletere constantă a atracță afectivă față de o persoanăiei interpersonale
 creștere constantă a atracției interpersonaleterea atracță afectivă față de o persoanăiei interpersonale
 creștere constantă a atracției interpersonaleterea aversiunii interpersonale

Experimentele lui Stanley Schachter (1956) au demonstrat că asocierea oamenilor în situației, cât și a aversiuniiii extreme este
preponderent determinată de:
 nevoia de afiliere
 nevoia de reducere a disonanță afectivă față de o persoanăei
 nevoia de comparare socială
 nevoia de sprijin social
 nevoia de a scăpa de frică

Conform modelului atracției, cât și a aversiuniiiei interpersonale (Byrne, Clore & Smeaton, 1986), atunci când cunoaștere a atracției, cât și a aversiuniitem o
persoană fără ca să ne propunem sau să ne dăm seama încercăm mai întâi de toate să aflăm:
 dacă suntem sau nu diferiției, cât și a aversiuniii
 dacă avem sau nu asemănări
 dacă avem prieteni comuni
 numele acesteia
 care este statutul social al acesteia

Atingerea feției, cât și a aversiuniiei în zona buzelor sau a ochilor este o reacției, cât și a aversiuniiie specifică afiștere a atracției, cât și a aversiuniiării non verbale a:
 regretului
 jenei
 vinovăță afectivă față de o persoanăiei
 ruștere constantă a atracției interpersonaleinii
 nostalgiei

În unul din studiile asupra disonanției, cât și a aversiuniiei cognitive, Leon Festinger ștere a atracției, cât și a aversiuniii James Carlsmith (1959) au demonstrat
că subiecției, cât și a aversiuniiii experimentali care au făcut ceva contrar convingerilor personale resimt o disonanției, cât și a aversiuniiă
puternică atunci când:
 sunt remunerață afectivă față de o persoanăi prin credite pentru participarea la experiment
 primesc o remunerare financiară insignifiantă
 nu primesc nicio remunerare
 primesc un obiect cadou pentru participarea la experiment
 primesc o remunerare financiară substanță afectivă față de o persoanăială

Cum se poate satisface nevoia de relației, cât și a aversiuniiii interpersonale durabile?

 doar prin comunicarea cu persoane apropiate
 doar prin comunicarea prin intermediul reță afectivă față de o persoanăelelor de socializare
 numai prin comunicarea cu cei mai apropiați membri ai familiei
 doar comunicând frecvent cu persoane noi
 prin comunicarea cu persoanele cunoscute sau necunoscute

Experimentul realizat de Alice Isen ștere a atracției, cât și a aversiuniii Paula Levin (1972) demonstrează faptul că:
 în oferirea de ajutor, factorii personali sunt mai puternici decât cei situață afectivă față de o persoanăionali
 factorii situaționali pot fi mai puternici decât cei personali în determinarea comportamentului
 experimentele de screen sunt mai importante în psihologia socială
 ajutorarea celorlalță afectivă față de o persoanăi este determinată de trăsăturile de personalitate
 găsirea unei monezi poate schimba emoță afectivă față de o persoanăiile ștere constantă a atracției interpersonalei încrederea față afectivă față de o persoanăă de ceilalță afectivă față de o persoanăi
Cum altfel mai este numită teoria celor doi factori ai emoției, cât și a aversiuniiiei propusă de Stanley Schachter ștere a atracției, cât și a aversiuniii Jerome
Singer (1962)?
 ipoteza potrivirii fiziologice a activităță afectivă față de o persoanăii cognitive
 teoria echitarii cognitive a activării fiziologice
 teoria comparață afectivă față de o persoanăiei sociale a emoță afectivă față de o persoanăiilor
 modelul activării fiziologice a activităță afectivă față de o persoanăii cognitive

Care dintre caracteristicile de mai jos nu este specifică sau distinctivă pentru emoției, cât și a aversiuniiiile sociale?
 au un mecanism de apreciere automată
 implică prezență afectivă față de o persoanăa socială reală sau imaginară
 au o componentă cognitivă mult mai complexă
 componenta cognitivă este preponderent deliberată
 au manifestări expresive variate din punct de vedere socio-cultural

În definiției, cât și a aversiuniiia psihologiei sociale oferite de Gordon Allport (1935), ”prezenției, cât și a aversiuniia implicită” se referă la faptul
că individul este influenției, cât și a aversiuniiat de ceilalției, cât și a aversiuniii…
 doar dacă ceilalță afectivă față de o persoanăi sunt absență afectivă față de o persoanăi din mintea sa
 numai când se gândeștere constantă a atracției interpersonalete la ceilalță afectivă față de o persoanăi
 doar când interacță afectivă față de o persoanăionează cu alte persoane
 chiar dacă pe moment ei sunt absenției, cât și a aversiuniii din preajma sau mintea sa
 numai atunci când ceilalță afectivă față de o persoanăi sunt prezență afectivă față de o persoanăi ștere constantă a atracției interpersonalei interacță afectivă față de o persoanăionează cu el

Cum altfel mai este numita teoria celor doi factori ai emotiei propusa de Schachter ștere a atracției, cât și a aversiuniii Joane
Singer?
*ipoteza potrivirii fiziologice a activitatii cognitive
*teoria etichetarii cognitive a activarii fiziologice
*teoria comparatiei sociale a emotiilor
*modelul activarii fiziologice a activitatilor cognitive

Experimentul despre oferirea de ajutor

*factorii situationali pot fi mai puternici decat cei personali in determinarea comportamentului

In unul din studiile asupra disonantei cognitive Leon Festinger a demonstrat ca subiectii resimt o
disonanta puternica atunci cand..
*sunt remunerati prin credite pentru participarea la experiment
*primesc o remunerare financiara insignifianta
*nu primesc nicio remunerare
*primesc un obiect cadou pentru participarea la experiment
*primesc o remunerare financiara substantiala

Rusinea si vinovatia difera la nivelul –

*atribuirilor cognitive

Pentru invidie care factor nu este prezent –

*Disimilaritatea

In experimentul referitor la simpla expunere (Moreland si Beach) complicii intrau in sala de curs
imediat–
*inainte de inceperea cursului si ieseau imediat dupa terminarea cursului
 In experimentul referitor la teoria etichetarii cognitive a emotiilor Schachter subiectii simteau cel
mai putin euforia in conditia –
Epilnf

In experimentul initierii severe, Aronson, care studente ce urmau sa participe la grupul de discutii
sexuale ofereau o evaluare mai favorabila grupului si participantilor?
*cele din condittia initiere severa si initiere usoara, dar nu cele din conditia de control

Cu ce se masoara predispozitia spre rusine?

*TOSCA

In experimentul nostalgiei ca management al terorii, a doua variabila independenta era derivata

din teoria asupra timpului a lui Zimbardo. Care era aceasta variabila?
*Past Positive

In experimentul referitor la efectul audientei private asupra atitudinii morale(Holmes) subiectii

erau ghidati sa-si imagineze persoane care erau sau nu similare din punctul de vedere al –
*varstei

Al patrulea obiectiv al experimentului referitor la recunoasterea emotiei de mandrie la copii

(Tracy ștere a atracției, cât și a aversiuniii Robinson) era cel de a verifica dacă exista diferente semnificative în recunoasterea
madriei la diferiției, cât și a aversiuniii ani. Singura diferenta semnificativa observata a fost intre:
*varsta de 3 ani si – 7 ani

In experimentul referitor la disonanta cognitiva in cadrul paradigmei alegerii libere, subiectii

erau lasati sa evalueze 8 obiecte. In care conditie disonanta se manifesta cel mai acut?
*cand diferenta dintre obiecte era de 1 punct (0,5-1.5)

In experimentul referitor la stilurile de relationare ale tipurilor de atasament, care tip de

atasament considera autorii ca se potriveste parerii ca "nu ai nevoie de un partener romantic
pentru a fi fericit"?
*evitant

In experimentul referitor la prototipurile diferitelor emotii, care dintre emotii nu a putut fi

incadrata in polul pozitiv sau negativ?
*surpriza

In care cadran emotia de gelozie/invidie este resimtita cel mai acut de subiecti?
*comparare sociala – nemeriatat

In experimentul gandirii contrafactuale, ce aspect schimbau subiectii in cazul resimtirii

vinovatiei?
*comportamentul

Genul experimentatorului in cercetarea care viza atractia fata de o persoana in conditia de trecere
a unui pod periculos sau a unuia singur era –
*atat feminin, cat si masculin

Ce stil denotă mai multă gelozie?

 *Anxios

Cu ce se măsoară jena?
*Modigliani embrassement scale

Conform modelului cognitiv procesual al emotiilor implica sinele (Tracy ștere a atracției, cât și a aversiuniii Robins) rusinea ștere a atracției, cât și a aversiuniii
trufia:
*fac parte din categorii diferite de emoță afectivă față de o persoanăii

Persoana care resimte o stare de disconfort marcata de stupoare, stanjeneala ștere a atracției, cât și a aversiuniii amaraciune, cel
mai probabil trăieștere a atracției, cât și a aversiuniite emotia de:
*jena

Care din componentele sau dimensiunile de mai jos lipseștere a atracției, cât și a aversiuniite din defnitia emotiilor propusa de
Gerrod Parrott?
*Componenta afectiva
*Componenta comportamentala
*Componenta fiziologica
*Componenta cognitiva
*Componenta subiectiva

Care dintre formele de prezenta sociala nu se potriveștere a atracției, cât și a aversiuniite cu definitia psihologiei sociale oferite de
Gordon Allport?
*Prezenta discreta.

Persoanele introvertite:
*Prefera sa comunice preponderent cu persoanela apropiate

Care este testul din experimentul cu PODUL?

*TAT

Ce a demonstrat experimentul în care subiectii gaseau o moneda în cabina telefonică?

*Situatiile, nu factorii de personalitate influență afectivă față de o persoanăează comportamentul

În experimentul acordului forției, cât și a aversiuniiat (Festinger), indivizii care au evoluat cel mai pozitiv sarcina plictisitoare
au fost cei care:
*au primit o recompensa financiara insignificativa
Eliminației, cât și a aversiuniii elementul care nu face parte din modelul invidiei ștere a atracției, cât și a aversiuniii geloziei, bazat pe compararea socială
(Salovey & Rodin, 1983)?
 similaritatea celuilalt
 disimilaritatea celuilalt
 feed-back-ul negativ
 feed-back-ul relevant

Iniției, cât și a aversiuniiierea severă este folosită în cercetările asupra…

 gândirii contrafactuale
 acordului forță afectivă față de o persoanăat
 amenință afectivă față de o persoanăării uștere constantă a atracției interpersonaleoare
 justificării efortului
 supunerii sociale

Conform modelului cognitiv procesual al emoției, cât și a aversiuniiiile ce implică sinele (Tracy & Robins, 2004, 2007), ruștere a atracției, cât și a aversiuniiinea
ștere a atracției, cât și a aversiuniii vinovăției, cât și a aversiuniiia…
 au valențe diferite
 diferă la nivelul atribuirilor cognitive
 intervin adeseori împreună
 au antecedente situață afectivă față de o persoanăionale diferite
 sunt emoță afectivă față de o persoanăii ce implică încălcarea aceloraștere constantă a atracției interpersonalei norme sociale

Initierea severa este folosita in cercetarile asupra..

*gandirii contrafactuale
*acordului fortat
*amenintarii usoare
*justificarii efortului
*supunerii sociale

Mândria este asociată pozitiv cu:

 psihopatia
 deschiderea
 narcisismul
 stima de sine
 machiavellianismul

Marcației, cât și a aversiuniii elementul care nu face parte din analiza situației, cât și a aversiuniiională a geloziei:
 o altă persoană
 un obiect dorit
 relață afectivă față de o persoanăiile dintre persoane
 individul care trăieștere constantă a atracției interpersonalete starea emoță afectivă față de o persoanăională
Mândria este asociată pozitiv cu:
• psihopatia
• deschiderea
• narcisismul
• stima de sine
• machiavellianismul

Datele cercetărilor efectuate arată că expunerea repetată poate determina:

• indiferență afectivă față de o persoană
• atât o creștere a atracției, cât și a aversiunii
• o creștere constantă a atracției interpersonale
• creșterea atracției interpersonale
• creșterea aversiunii interpersonale

Experimentele lui Stanley Schachter (1956) au demonstrat că asocierea oamenilor în situații extreme este preponderent
determinată de:
• nevoia de afiliere
• nevoia de reducere a disonanței
• nevoia de comparare socială
• nevoia de sprijin social
• nevoia de a scăpa de frică

Conform modelului atracției interpersonale (Byrne, Clore & Smeaton, 1986), atunci când cunoaștem o persoană fără ca să ne
propunem sau să ne dăm seama încercăm mai întâi de toate să aflăm:
• dacă suntem sau nu diferiți
• dacă avem sau nu asemănări
• dacă avem prieteni comuni
• numele acesteia
• care este statutul social al acesteia

Atingerea feței în zona buzelor sau a ochilor este o reacție specifică afișării non verbale a:
• regretului
• jenei
• vinovăției
• rușinii
• nostalgiei

În unul din studiile asupra disonanței cognitive, Leon Festinger și James Carlsmith (1959) au demonstrat că subiecții experimentali
care au făcut ceva contrar convingerilor personale resimt o disonanță puternică atunci când:
• sunt remunerați prin credite pentru participarea la experiment
• primesc o remunerare financiară insignifiantă
• nu primesc nicio remunerare
• primesc un obiect cadou pentru participarea la experiment
• primesc o remunerare financiară substanțială

Cum se poate satisface nevoia de relații interpersonale durabile?

• doar prin comunicarea cu persoane apropiate
• doar prin comunicarea prin intermediul rețelelor de socializare
• numai prin comunicarea cu cei mai apropiați membri ai familiei
• doar comunicând frecvent cu persoane noi
• prin comunicarea cu persoanele cunoscute sau necunoscute

Experimentul realizat de Alice??? și P??? Levin (1972) demonstrează faptul că:

• în oferirea de ajutor, factorii personali sunt mai puternici decât cei situaționali
• factorii situaționali pot fi mai puternici decât cei personali în determinarea comportamentului
• experimentele de screen sunt mai importante în psihologia socială
• ajutorarea celorlalți este determinată de trăsăturile de personalitate
• găsirea unei monezi poate schimba emoțiile și încrederea față de ceilalți
Eliminați elementul care nu face parte din modelul invidiei și geloziei, bazat pe compararea socială (Salovey & Rodin, 1983)?
• similaritatea celuilalt
• disimilaritatea celuilal
• feed-back-ul negativ
• feed-back-ul relevant

Inițierea severă este folosită în cercetările asupra…

• gândirii contrafactuale
• acordului forțat
• amenințării ușoare
• justificării efortului
• supunerii sociale

Cum altfel mai este numită teoria celor doi factori ai emoției propusă de Stanley Schachter și Jerome Singer (1962)?
• ipoteza potrivirii fiziologice a activității cognitive
• teoria echitarii cognitive a activării fiziologice
• teoria comparației sociale a emoțiilor
• modelul activării fiziologice a activității cognitive

Marcați elementul care nu face parte din analiza situațională a geloziei:

• o altă persoană
• un obiect dorit
• relațiile dintre persoane
• individul care trăiește starea emoțională

Conform modelului cognitiv procesual al emoțiile ce implică sinele (Tracy & Robins, 2004, 2007), rușinea și vinovăția…
• au valențe diferite
• diferă la nivelul atribuirilor cognitive
• intervin adeseori împreună
• au antecedente situaționale diferite
• sunt emoții ce implică încălcarea acelorași norme sociale

Care dintre caracteristicile de mai jos nu este specifică sau distinctivă pentru emoțiile sociale?
• au un mecanism de apreciere automată
• implică prezența socială reală sau imaginară
• au o componentă cognitivă mult mai complexă
• componenta cognitivă este preponderent deliberată
• au manifestări expresive variate din punct de vedere socio-cultural

În definiția psihologiei sociale oferite de Gordon Allport (1935), ”prezența implicită” se referă la faptul că individul este influențat
de ceilalți…
• doar dacă ceilalți sunt absenți din mintea sa
• numai când se gândește la ceilalți
• doar când interacționează cu alte persoane
• chiar dacă pe moment ei sunt absenți din preajma sau mintea sa
• numai atunci când ceilalți sunt prezenți și interacționează cu el
Allport ,,prezenta implicita" se refera la faptul ca individul este influentat de ceilalti.
chiar daca pe moment ei sunt absenti din preajma sau mintea sa

Inititierea severa este folosita in cercetarile asupra..

gandirii contrafactuale
acordului fortat
amenintarii usoare
justificarii efortului
supunerii sociale

Cum altfel mai este numita teoria celor doi factori ai emotiei propusa de Schachter?
ipoteza potrivirii fiziologice a activitatii cognitive
teoria etichetarii cognitive a activarii fiziologice
teoria comparatiei sociale a emotiilor
modelul activarii fiziologice a activitatilor cognitive

Marcati elementul care nu face parte din analiza situationala a geloziei:

un obiect dorit relatia dintre persoane

Care dintre caracteristicile de mai jos nu este specifica sau distinctiva pentru emotiile sociale?
au un mecanism de apreciere auomata

Experimentul despre oferirea de ajutor

factorii situationali pot fi mai puternici decat cei personali in determinarea comportamentului

Eliminati elementul care nu face parte din modelul invidiei si geloziei bazat pe compararea sociala(Salovey
si Rodin, 1983)
similaritatea celuilalt
disimilaritatea celuilalt
feed-back-ul negativ
feed-back-ul relevant
In unul din studiile asupra disonantei cognitive Leon Festinger a demonstrat ca subiectii resimt o disonanta
puternica atunci cand..
sunt remunerati prin credite pentru participarea la experiment
primesc o remunerare financiara insignifianta
nu primesc nicio remunerare
primesc un obiect cadou pentru participarea la experiment
primesc o remunerare financiara substantiala

Cum se poate satisface nevoia de relatii interpesonale durabile?

doar prin comunicarea cu persoane apropiate
doar prin comunicarea prin intermediul retelelor de socializare
numai prin comunicarea cu cei mai apropiati membri din familie
…
Mandria este asociata pozitiv cu
psihopatia
deschiderea
stima de sine
machiavelianismul

Datele cercetatorilor efectuate arata ca expunerea repetata poate determina..

indiferenta afectiva fata de o persoana
atat o crestere a atractiei cat si o crestere a aversiunii!!
crestere constanta a atractiei interpersonala
cresterea atractiei interpesonale
Experimentele luiSchachter au demonstrat ca asocierea oamenilor in situatii extreme este preponderent
determinata de...
nevoia de afiliere
nevoia de reducere a disonantei
nevoia de comparare sociala
nevoia de sprijin social
nevoia de a scapa de frica

Conform modelului atractiei interpesonale Byrne atunci cand cunoastem o persoana fara ca sa ne propunem
incercam mai intai de toate sa aflam..
daca suntem sau nu DIFERITI/deosebirile
daca avem sau nu asemanari
daca avem prieteni comuni
numele acesteia
 care este statutul social al acesteia

Atingerea fetei in zona buzelor sau a ochilor este o reactie specifica afisarii nonverbale a..
jenei
Rusinea si vinovatia difera la nivelul –
atribuirilor cognitive

Pentru invidie care factor nu este prezent –

Disimilaritatea

In experimentul referitor la simpla expunere(Moreland si Beach) complicii intrau in sala de curs–

inainte de inceperea cursului si ieseau imediat dupa terminarea cursului

In experimentul referitor la teoria etichetarii cognitive a emotiilor Schachter subiectii simteau cel mai putin
euforia in conditia –
Epilnf
In experimentul initierii severe, Aronson, care studente ce urmau sa participe la grupul de discutii sexuale
ofereau o evaluare mai favorabila grupului si participantilor? –
cele din condittia initiere severa si initiere usoara, dar nu cele din conditia de control
Cu ce se masoara predispozitia spre rusine? –
TOSCA
In experimentul nostalgiei ca management al terorii, a doua variabila independenta era derivata din teoria
asupra timpului a lui Zimbardo. Care era aceasta variabila? –
Past Positive
In experimentul referitor la efectul audientei private asupra atitudinii morale(Holmes) subiectii erau ghidati
sa-si imagineze persoane care erau sau nu similare din punctul de vedere al –
varstei
Al patrulea obiectiv al experimentului referitor la recunoasterea emotiei de mandrie la copii. Singura
diferenta semnificativa observata a fost intre varsta de 3 ani si –
7 ani
In experimentul referitor la disonanta cognitiva in cadrul paradigmei alegerii libere, subiectii erau lasati sa
evalueze 8 obiecte. In care conditie disonanta se manifesta cel mai acut? -- cand diferenta dintre obiecte era
de
1 punct
In experimentul referitor la stilurile de relationare ale tipurilor de atasament, care tip de atasament considera
autorii ca se potriveste parerii ca "nu ai nevoie de un partener romantic pentru a fi fericit"? –
evitant
In experimentul referitor la prototipurile diferitelor emotii, care dintre emotii nu a putut fi incadrata in polul
pozitiv sau negativ? –
surpriza
In care cadran emotia de gelozie/invidie este resimtita cel mai acut de subiecti? –
comparare sociala – nemeriatat
In experimentul gandirii contrafactuale, ce aspect schimbau subiectii in cazul resimtirii vinovatiei? –
comportamentul
Genul experimentatorului in cercetarea care viza atractia fata de o persoana in conditia de trecere a unui pod
periculos sau a unuia singur era –
atat feminin, cat si masculin
 Test-grilă: PSIHOLOGIA SOCIALĂ I, ID
* Required

ITEMII TESTULUI

Cum se poate satisface nevoia de relații interpersonale durabile? * 5 points

doar comunicând frecvent cu persoane noi

doar prin comunicarea prin intermediul rețelelor de socializare

doar prin comunicarea cu persoane apropiate

prin comunicarea cu persoanele cunoscute sau necunoscute

numai prin comunicarea cu cei mai apropiați membri ai familiei

Care dintre caracteristicile de mai jos nu este specifică sau distinctivă 5 points

pentru emoțiile sociale? *

au o componentă cognitivă mult mai complexă

componenta cognitivă este preponderent deliberată

au un mecanism de apreciere automată

implică prezența socială reală sau imaginară

au manifestări expresive variate din punct de vedere socio-cultural

Conform modelului cognitiv-procesual al emoțiilor ce implică sinele (Tracy 5 points

& Robins, 2004; 2007) rușinea și trufia ... *

se asemănă la nivelul atribuirilor cognitive

sunt adeseori trăite concomitent

nu au nimic în comun

fac parte din categorii diferite de emoții

se aseamănă la nivelul valenței

Atingerea feței în zona buzelor sau a ochilor este o reacție specifică 5 points

afișării non-verbale a ... *

jenei

rușinii

regretului

vinovăției

nostalgiei

Care dintre componentele sau dimensiunile de mai jos lipsește din 5 points

definiția emoțiilor propusă de Gerrod Parrott (1995)? *

componenta cognitivă

componenta ;ziologică

componenta afectivă

componenta subiectivă

componenta comportamentală

Conform modelului atracției interpersonale (Byrne, Clore, & Smeaton, 5 points

1986) atunci când cunoaștem o persoană fără ca să ne propunem sau să

ne dăm seama încercăm mai întâi de toate să aflăm ... *

care este statutul social al acesteia

dacă avem prieteni comuni

dacă suntem sau nu diferiți

numele acesteia

dacă avem sau nu asemănări

Persoana care resimte o stare de disconfort marcată de stupoare, 5 points

stânjeneala și amărăciune cel mai probabil trăiește emoția de ... *

vinovăție

stres

jenă

rușine

tristețe

Experimentul realizat de Alice Isen și Paula Levin (1972) demonstrează 5 points

faptul că … *

experimentele de teren sunt mai importante în psihologia socială

factorii situaționali pot ; mai puternici decât cei personali în determinarea

comportamentului

ajutorarea celorlalți este determinată de trăsăturile de personalitate

găsirea unei monezi poate schimba emoțiile și încrederea față de ceilalți

în oferirea de ajutor factorii personali sunt mai puternici decât cei situaționali

Persoanele introvertite ... * 5 points

preferă să comunice preponderent cu persoanele apropiate

au nevoie de contacte sociale frecvente

sunt imune la excluderea socială

caută o comunicare cu cât mai multe persoane

nu resimt nevoia de asociere

Cum altfel mai este numită teoria celor doi factori ai emoției propusă de 5 points

Stanley Schachter și Jerome Singer (1962)? *

modelul activării ;ziologice a activității cognitive

ipoteza potrivirii ;ziologice a activității cognitive

teoria etichetări cognitive a activării ;ziologice

teoria comparației sociale a emoțiilor

teoria intuitiv-cognitivă a emoțiilor

Conform modelului cognitiv-procesual al emoțiilor ce implică sinele (Tracy 5 points

& Robins, 2004; 2007) rușinea și vinovăția ... *

au antecedente situaționale diferite

au valențe diferite

diferă la nivelul atribuirilor cognitive

sunt emoții ce implică încălcarea acelorași norme sociale

intervin adeseori împreună

Experimentele lui Stanley Schachter (1956) au demonstrat că asocierea 5 points

oamenilor în situații extreme este preponderent determinată de ... *

nevoia de sprijin social

nevoia de reducere a disonanței

nevoia de comparare socială

nevoia de a;liere

nevoia de a scăpa de frică

În definiția psihologiei sociale oferită de Gordon Allport (1935) „prezența 5 points

implicită” se referă la faptul că individul este influențat de ceilalți … *

doar când interacționează cu alte persoane

doar dacă ceilalți sunt absenți din mintea sa

chiar dacă pe moment ei sunt absenți din preajma sau mintea sa

numai când se gândește la ceilalți

numai atunci când ceilalți sunt prezenți și interacționează cu el

Datele cercetărilor efectuate arată că expunerea repetată poate 5 points

determina ... *

o creștere constantă a atracției interpersonale

atât o creștere a atracției cât și o creștere a aversiunii

creșterea aversiunii interpersonale

creșterea atracției interpersonale

indiferență afectivă față de o persoană

Back Next Page 5 of 7

Never submit passwords through Google Forms.

This content is neither created nor endorsed by Google. Report Abuse - Terms of Service - Privacy Policy

Forms
Dă € 3 considerați că ați cutit inteles şi memorat 2'ementa:c
tai răspunsul pe suportul de curs şi verficaţ „a !a
găsesc la finele suportului

ait atunci câng individul

 99 Și Mem eRerae
Ni de curs şi werheați ză a
CA a cat inpeiniss șa ftiterrgratt cetati ler
pe Bupulia 30 Cur pe veritas i
SUpO/TUAA

denulicaro de şusan Fusu

i | „Gibt, Ințeles și memorat elementele
39-Suportul de curs şi ventfitay va ia
 MOVEIUI Prezentati are MEU ve a ÎI SIMpIu ŞI intuiuv, reușing o integrare a perspectivelor
teoretice divergente şi oferă totodată o viziune dinamică asupra procesului formâni primelor impresu şi
mpactu! acestora asupra atracției sau respingeri interpersonale

TEST DE AUTOEVALUARE 45
Răspundeţi la acest test doar după ce considerați câ aţi atit, înţeles și memora! elementele
esențale ale acestei unități de învăţare! Marcaţi râspunsul pe suportul de curs şi venficaț-vă la
momentul recapitulâni Răspunsunie corecte sa găsesc la finele suportul
9 Feţele partenerilor din cuplurile ce au o lungă istorie sunt asemănătoare pentru că.
” (a) parteneni îşi propun în mod constant să sa imite unii pe ceilalți
(b) celor din cuplu le place să fie apreciaţi ca fiind potriviți
(C) ei seamănă foarte mult din punct de vedere a culorii parului, formei nasului etc
a e— Ie,
cni! inşeles şi memorii e-emzmant
suporiul «e curs şi vtiliuați să |

produce anumite em: ţi

edeatră =,
 TEST DE AUTOEVALUARE 97
Rasnundeţi la acest test doar după:
se" ala ale acestei unități de mvâțarat ME
m amar'u *azaniuiâri Răspunsurile corela
S8 6 j
' Care sintre criteriile de mai |D5 nu sunt Cata pi mo
3 paternul scmahc este inconfundabil vai
h esta prezeni! un mecanism de apreciere automată
O semnalmentele sunt identificabile la nivel național
'd! antecedente situaționaie sunt universale
"+ Care dintre eoțile de mar J0S nu este o emoție socală
a! jena
CO surpnza
ICI iNeiiia
'4 compasiunea
 TEST DE AUTOEVALUARE 48
Răspundeţi la acest test doar după ce consită
| esențiale ale acestei unităț de învățare! Marceji :
momentul recapitulării Răspunsurile corecte se găs
! 15 Care dintre procesele cognitive de ma: jos au vodă
! emoţiilor ce implică sinele
(a) aprecierea congruenței cu denitatearscop | Ă
(b) aprecierea relevanței pentru supravigţuire AA A ii a nt
(c) focalizarea atenţie! asupra sinelw di -$ ve else me A
(d) atnbuirea cauzaități | n
| 16 Care dintre emoțiile de ma! jos este o emoţe din familia emoţiilocer impică sinete:
(a) luna
i
|
| (bj compasiunea

bi»
(€) Lufia
MR
(d) ademrața
 e dei 3tă d „Ia să

TEST DE AUTO
Raspunde la acest
exe: ale ale aaşter unită
pe entire IDtulăni A
> in ttrea contralactuală 8939 6.3
 121 cele ma! numeroase antecedente
| (a) de audienţă
(b) de individ
(c) de urmănirea emoţiei la ceții

(a) tendinţa de atingere a feţei”

(b) o privire fixă a celorialţi
(€) un zâmbet larg
(d) închiderea ochilor
TE ŞT DE ALTOEV
]
Dom Nas"4E

Daea Vi 15 O 16(0)
UntalealX 1710]
Umtatea X —19Ib!
Untaea XI O 211b
ypratea N ___2342),

€ + guuografie obligatorie
«Prezentul ars disponibil on-line
1/28/2021 Test-grilă: PSIHOLOGIA SOCIALĂ I, IF

Test-grilă: PSIHOLOGIA SOCIALĂ I, IF

*Obligatoriu

ITEMII TESTULUI

În experimentul lui M.Baldwin și J.Holmes (1987) cercetătorii au aplicat 3 puncte

participanților un exercițiu de imagistică mintală pentru a conștientiza
(salience) audiența privată. Participanții au fost ghidați pentru o
interacțiune: *

reală și explicită (real interaction)

trebuită, cea care era impusă prin standarde sociale (ought interaction)

simbolică, evocată mintal (symbolic interaction)

directă și nemijlocită (direct interaction)

ideală, cea pe care și-o doreau (ideal interaction)

R. S. Miller (1992) a realizat un studiu asupra antecedentelor situaționale 3 puncte

care stau la baza emoției jena. Cele mai frecvente situații raportate de
către participanți s-au înregistrat la categoria: *

comportament interactiv (interactive behavior)

martor la comportamentul celuilalt (bystander behavior)

comportament individual (individual behavior)

provocarea din partea audienţei (audience provocation)

https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSdjqmt-Qa7mEWY3tZjC3pRp_OqdHJetBEr7sbk2ogzCer8nyQ/formResponse 1/7
1/28/2021 Test-grilă: PSIHOLOGIA SOCIALĂ I, IF

Care este criteriul care nu face parte din definiția emoției jena? * 3 puncte

negativă

morală

implică încălcarea normelor

socială

implică conștientizarea sinelui

S. O’Connor și L. Rosenblood (1996) au realizat un studiu în care studenții 3 puncte

erau echipați cu un pager, urmând să răspundă la un chestionar de fiecare

dată când acesta îi atenționa. Ei își defineau astfel ipostaza? *

din prezent și viitor

doar din viitor

din prezent și trecut

din trecut și viitor

doar din prezent

doar din trecut

În opera lui W. Shakespeare Othello personajul Othello este considerat 3 puncte

personajul prototipic pentru resimțirea emoției de: *

gelozie

invidie

https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSdjqmt-Qa7mEWY3tZjC3pRp_OqdHJetBEr7sbk2ogzCer8nyQ/formResponse 2/7
1/28/2021 Test-grilă: PSIHOLOGIA SOCIALĂ I, IF

jenă

vinovăţie

rușine

R. S. Miller (1992) a realizat un studiu asupra antecedentelor situaționale 3 puncte

care stau la baza emoției jena iar în 1996 el a revizuit grila. În cadrul
categoriei comportament individual (individual behavior) el a adăugat o
subcategorie: pierderea controlului asupra ... (loss control over...) *

emoţiilor (one’s emotions)

posesiunilor (one’s possessions)

corpului (one’s body)

toate cele trei de mai sus

Salovey și Rodin (1986) au studiat asemănările și diferențele dintre gelozia 3 puncte

romantică și gelozia prin comparare socială. Ei au aplicat analiza

multidimensională asupra datelor și au constatat că cele 53 situații
(puncte) s-au concentrat în: *

cadranul jos stânga („meritat”+”gelozie prin comparare socială”)

apropierea intersecţiei axelor, fiind împrăștiate în toate cele patru cadrane

cadranul sus dreapta („nemeritat”+”romantic”)

cadranul sus stânga („nemeritat”+”gelozie prin comparare socială”)

cadranul jos dreapta („meritat”+”gelozie romantică”)

În studiul lui Schachter & Singer (1962) s-a studiat impactul 3 puncte

determinanților cognitivi, sociali și psihologici asupra emoțiilor. În condiția

„mânie”, participanții au apreciat propria mânie (self-report) ca fiind cea
mai mică în condiția experimentală: *

EpiIgn
https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSdjqmt-Qa7mEWY3tZjC3pRp_OqdHJetBEr7sbk2ogzCer8nyQ/formResponse 3/7
1/28/2021 Test-grilă: PSIHOLOGIA SOCIALĂ I, IF
p g

EpiMis

Placebo

EpiInf

Niedenthal, Tangney și Gavanski (1994) au studiat distincția dintre 3 puncte

vinovăție și rușine prin intermediul gândirii contrafactuale. Cercetătorii au

constatat că, de principiu, subiecții identificați cu o persoană care minte
resimt: *

nici rușine, nici vinovăţie

mai multă vinovăţie decât rușine

la fel de mult rușine și vinovăţie

la fel de puţin rușine și vinovăţie

mai multă rușine decât vinovăţie

În experimentul lui R. Moreland și S. Beach (1992) cercetătorii și-au propus 3 puncte

să studieze impactul expunerii repetate a unor studente asupra „afinității”.
În toate condițiile de cercetare s-au înregistrat scoruri scăzute: *

la familiaritate și la similaritate

la atractivitate și la similaritate

doar la atractivitate

doar la familiaritate

doar la similaritate

la familiaritate și la atractivitate

https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSdjqmt-Qa7mEWY3tZjC3pRp_OqdHJetBEr7sbk2ogzCer8nyQ/formResponse 4/7
1/28/2021 Test-grilă: PSIHOLOGIA SOCIALĂ I, IF

În experimentului lui Dutton și Aron (1974) s-a studiat legătura dintre 3 puncte

atractivitatea sexuală și anxietate, experiment desfășurat pe 2 poduri.

Atractivitatea sexuală a fost măsurată utilizându-se următorul instrument:
*

TOSCA

A.R.I.

Modigliani

Matricile progresive Raven

T.A.T.

În experimentul lui E. Aronson (1959) participanții aspirau să facă parte 3 puncte

dintr-un grup de discuție asupra psihologiei sexuale. Ei erau condiționați

să participe în cadrul unui rit de inițiere. După proba propriu-zisă,
experimentatorul a comunicat că sunt admiși: *

doar subiecţii din grupul de control

doar subiecţii din condiţia „iniţiere ușoară”

subiecţii din toate condiţiile de cercetare

doar subiecţii din condiţiile „iniţiere ușoară și severă” și nu cei din condiţia de control

doar subiecţii din condiţia „iniţiere severă”

https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSdjqmt-Qa7mEWY3tZjC3pRp_OqdHJetBEr7sbk2ogzCer8nyQ/formResponse 5/7
1/28/2021 Test-grilă: PSIHOLOGIA SOCIALĂ I, IF

Referindu-vă la articolul lui C. Hazan și Ph. Shaver (1987), se poate afirma 3 puncte

că cele mai ridicate scoruri privind gelozia le-au raportat reprezentanții

stilului de relaționare (în baza celui de atașament): *

evitant și anxios-ambivalent în egală măsură

securizant și evitant în egală măsură

securizant și anxios-ambivalent în egală măsur

evitant

securizant

anxios-ambivalent

În studiul lui J. Brehm (1956) participanții erau invitați să evalueze 8 3 puncte

obiecte de uz casnic în cadrul unui studiu de piață. Ei trăiau cea mai

intensă disonanță cognitivă atunci când alegeau dintre două obiecte
situate, pe scala dezirabilității, la o distanță de: *

aprox. 4 puncte

aprox. 3 puncte

aprox. 2 puncte

aprox. 1 punct

aprox. 5 puncte

https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSdjqmt-Qa7mEWY3tZjC3pRp_OqdHJetBEr7sbk2ogzCer8nyQ/formResponse 6/7
1/28/2021 Test-grilă: PSIHOLOGIA SOCIALĂ I, IF

Shaver și colaboratorii săi (1987) au investigat structura ierarhică a 3 puncte

emoțiilor în funcție de concepția simțului naiv a ceea ce reprezintă o

emoție. Ei au constatat, inițial, existența a 6 emoții prototipice în acest
sens (analiza de cluster). În lista de mai jos există o emoție care nu face
parte din această categorie: *

surpriza

frica

dezgust

tristeţea

mânia

bucuria

dragostea

Pagina 6 din 7

Înapoi Înainte

Nu trimiteți parole prin formularele Google.

Acest conținut nu este nici creat, nici aprobat de Google. Raportați un abuz - Condiții de utilizare - Politica de
con dențialitate

Formulare

https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSdjqmt-Qa7mEWY3tZjC3pRp_OqdHJetBEr7sbk2ogzCer8nyQ/formResponse 7/7
Aversiune= repulsie

1. Un copil se joacă cu o minge. O rostogolește pe pat, pe covor, pe perete. O lasă să cadă pe covor,
pe masă, pe o pătură și pe parchet. O apucă cu o mână, apoi cu ambele mâini. La ce vărstă putem
observa pentru prima oară acest comportament?

7 luni

12 luni

9 luni

18 luni

2. Modelul atracției interpersonale începe prin: - găsirea deosebirilor dintre noi și ceilalți

3. Pentru invidie care factor nu este prezent: - disimilaritatea

4. În experimentul intenției severe (Aronson & Carlsmith) care studente ce urmau să participe la
grupul de discuții sexuale ofereau o evaluare mai favorabilă a grupului și a participanților? – cele din
condiția inițiere severă și inițiere ușoară, dar nu cele din condiția de control ??

5. Care componentă nu este necesară emoțiilor sociale? – mecanism de apreciere automată

6. Care componentă nu face parte din gelozie? – un obiect dorit relaiile dintre persoane

7. Tendința de atingere a feței aparține patternului expresiv al – jenei chiar dac pe moment
ei sunt abseni din
8. În definiția lui G. Allport, „prezența implicită” apare – doar când ne gândim la ceilalți ?? preajma sau mintea
sa
9. Relatiile interpersonale durabile implică doar: - contacte cu persoanele apropiate

10. În experimentele lui Schachter cel mai important proces care apare în situații extreme este –
nevoia de comparare socială

11. Când gelozia este resimțită mai intes? În care cadran? cadranul sus stânga („nemeritat”+”gelozie prin
comparare social”)
12. Accelerarea sistemului cardiac – Epicrif/Epitrif

13. Stilul anxios = gelozie

14.
 GRILE SOCIALĂ

1. Conform Teoriei Identificării Acțiunii (Robin Vallacher & Daniel Wegner, 1985; 1987), unei acțiuni
îi corespund:
Atât identități de nivel inferior cât și identități de nivel superior
Identități de nivel intermediar
Numai identități de nivel inferior
Numai identități de nivel superior

2. Iluziile de auto-înălțare se referă la faptul că persoana crede despre sine că:

Are noroc în tot ceea ce își propune
Va avea un viitor pozitiv
Are mai multe trăsături pozitive decât negative-
Are control deplin asupra evenimentelor din mediu

3. Contagiunea comportamentală se referă la:

Accentuarea conflictului între tendințele de abordare și cele de evitare ale unui comportament
Reducerea conflictului între tendințele de abordare și cele de evitare ale unui comportament
Reducerea conflictului între tendințele comportamentale coștiente și cele inconștiente ale unei persoane
Reproducerea spontană și exactă a comportamentului unui model

4. În contextul schimbării de atitudine, efectul întârziat (sleeper effect) se referă la faptul că persoana
persuadată:
După un timp, uită sursa mesajului dar își aduce aminte mesajul transmis
După un timp, uită mesajul transmis dar își aduce aminte sursa mesajului
Percepe cu întârziere mesajul transmis de o anumită sursă
Percepe cu întârziere sursa care transmite un anumit mesaj

5. La Freud, instinctul morții este:

Identic cu Eros
Sursa principală de energie creativă
Identic cu instinctul de conservare
O forţă psihică îndreptată spre auto-distrugere

6. Pentru ca să apară confirmarea comportamentală, este necesar:

să existe expectanțe, dar ele să fie total invizibile
expectanţele să conducă la noi comportamente care confirmă aceste expectanţe
expectanțele să fie obiectul auto-dezvăluirii
expectanțele să fie verbalizate

7. Atunci când o persoană procesează un mesaj prin intermediul căii periferice, aceasta nu ține cont de:
Atractivitatea sursei care oferă informațiile
Îmbrăcămintea sursei care transmite mesajul
Statutul sursei care transmite mesajul
Argumentele logice pe care se bazează mesajul
8. Ignoranța pluralistă apare în cazul în care un individ:

Nu cunoaște detalii despre ceea ce cred ceilalți

Ignoră tot ceea ce spun ceilalți
Crede că toți ceilalți sunt de acord cu unele norme pe care le acceptă și el la nivel intim
Crede că toți ceilalți sunt de acord cu unele norme pe care el le respinge la nivel intim

9. În comportamentul de ajutorare este implicată:

Norma de reciprocitate socială
Norma contribuțiilor personale
Norma de producție
Norma de competiție onestă

10. Majoritatea studiilor arată că pentru fiinţele umane este neplăcut să-l vadă pe altul suferind. Din acest
punct de vedere, atunci când acordăm ajutor:
încercăm să facem să dispară sentimentul neplăcut pe care ni-l provoacă bucuria altuia.
încercăm să facem să dispară sentimentul neplăcut pe care ni-l provoacă durerea altuia.
încercăm să facem să dispară sentimentul plăcut pe care ni-l provoacă durerea altuia
încercăm să amplificăm sentimentul neplăcut pe care ni-l provoacă durerea altuia.

11. Prin intermediul procesului de comparare socială, în cazul ignoranței pluraliste individul capată
iluzia:
Controlului asupra propriilor decizii
Devianței personale
Unicității și superiorității personale
Consensului deplin cu ceilalți

12. O persoană poate apela la strategia de auto-handicapare cu scopul de *

A ocoli orice fel de obstacole pentru a dovedi că va obține rezultate pozitive permanent
A-și crea obstacole pentru a face ambigue cauzele reale ale eventualelor rezultate negative
A-și crea obstacole pentru a dovedi că poate avea performanțe superioare în sarcini dificile
A-și anticipa toate obstacolele posibile pentru a pregăti din timp soluții pentru evitarea sau depășirea
acestora

13. În contextul persuasiunii, sursa care transmite mesajul este considerată credibilă dacă:
Este competentă și demnă de încredere
Este demnă de încredere și similară cu ținta mesajului
Este demnă de încredere și atractivă
Este competentă și atractivă

14. Contagiunea comportamentală este un fenomen care depinde în cea mai mare măsură de:
Existența unei minorități care manifestă consistență comportamentală
Existența unei majorități cantitative care exercită presiune implicită asupra observatorului
Existența unui model care inițiază o acțiune pe care obsevatorul a evitat-o până în acel moment
Existența unei autorități pe care obsevatorul o consideră legitimă
15. În contextul contagiunii comportamentale, persoana considerată drept model are rolul:
De a inhiba un comportament depre care obsevatorul nu este conștient că îl realizează
De a dezinhiba un comportament despre care obsevatorul nu este conștient că dorește să îl realizeze
De a dezinhiba un comportament despre care obsevatorul este conștient, știe și dorește să îl
realizeze -
De a inhiba un comportament pe care obsevatorul este conștient, știe și dorește să îl realizeze

16. Bias-ul constrângerii induse de observator însemnă:

tendința de a-l constrânge pe celălalt să desfășoare anumite comportamente
tendința de a-i observa pe ceilalți în condiții constrângătoare
tendinţa de a interpreta comportamentele celuilalt fără să a lua în calcul propria influenţă asupra acestor
comportamente
tendința de a-i induce celuilalt comportamente

17. Wegner şi Erber (1992), care au demonstrat că este mai ușor să aducem un gând în conștiință decât
să-l alungăm din conștiință, au folosit, în experimentul lor:
o sarcină Stroop
o sarcină de rezolvare de anagrame
o sarcină Lagerfeld
o sarcină de decupare de cerculețe

18. Efectul diadic se referă la:

Reciprocitatea dezvăluirii -
Conflictul dintre grupuri
Influența minoritară
Schimbarea personală

19. În contextul schimbării de atitudine, dacă o persoană este avertizată că urmează să fie expusă unui
mesaj persuasiv:
Își va schimba automat atitudinea în sensul direcției promovate de mesajul persuasiv
Nu își va schimba deloc atitudinea inițială
Își va schimba mai greu atitudinea, încercând să construiască contra-argumente în raport cu direcția
promovată de mesajul persuasiv
Va adopta o atitudine negativă în legătură cu tema mesajului persuasiv

20. Robert Rosenthal a demonstrat că tendinţa experimentatorilor din ştiinţele comportamentale de a

obţine rezultatele pe care le aşteaptă:
Compromite rezultatele experimentului, introducând distorsiuni grave
Garantează șanse mari de publicare a studiului
Îi face sensibili la orice poate infirma rezultatele experimentului
Aduce un plus de rigurozitate în experiment

21. Dacă o persoană afirmă că „la fel ca majoritatea oamenilor se pricepe foarte puțin la matematică”
avem de-a face cu o situație în care respectiva persoană apelează la:
Interpretarea selectivă
Atenția selectivă
Consensul selectiv
Memoria selectivă
22. Una dintre principalele cauze care explică apariția ignoranței pluraliste este:
Teama de pedeapsă
Teama de noutate
Teama de ridicol
Teama de pierdere a prestigiului

23. Inhibarea voluntară a comportamentului pe termen lung produce: -

Expectanțe de succes în sarcină
Boli somatice și tress-
Relații interpersonale armonioase
Lipsa coeziunii de grup

24. Într-o situație de persuasiune, o persoană care întregistează scoruri mari la nevoia de efort cognitiv
(need of cognition)....
Ține cont de atractivitatea sursei care transmite mesajul
Analizează cu superficialitate conținutul unui mesaj
Înțelege cu dificultate conținutul unui mesaj
Analizează atent conținutul unui mesaj

25. Conform Teoriei Identificării Acțiunii (Robin Vallacher & Daniel Wegner, 1985; 1987), apariția unei
noi identități pe baza redefinirii identității se numește:
Transformare
Evoluție
Emergență
Reidentificare

26. Într-un interviu de selecție profesională:

Intervievatorul profesionist are obiectivitate, dar nu și bună credință
Intervievatorul profesionist are obiectivitate deplină și nu poate influența performanța candidatului prin
așteptările lui;
Oricât de profesionist, intervievatorul poate influența performanța candidatului prin așteptările lui fără
să-și dea seama și fiind de bună credință
Convingerea intervievatorului că nu poate influența performanța candidatului îl ajută să rămână obiectiv

27. Un individ despre care se spune că este optimist nerealist este caracterizat de faptul că:
Subestimează rolul evenimentelor pozitive din viața lui
Supraestimează rolul evenimentelor pozitive din viața lui
Estimează corect atât rolul evenimentelor pozitive cât și a celor negative în viața lui
Nu face niciun fel de estimare cu privire la evenimentele pozitive sau negative din viața lui

28. Care dintre următoarele afirmații cu privire la legătura dintre autopercepție și depresie este falsă:
În cazul depresivilor există o concordanță mai mare între auto-evaluări și aprecierile pe care le fac alții
la adresa lor
Depresivii prezintă într-o măsură exagerat de mare iluzia controlului
Depresivii au o imagine mai precisă cu privire la propriul eu, comparativ cu non -depresivii
Depresivii oferă autoevaluări ale propriului eu în acord cu evaluările obiective referitoare la acest aspect
 Care dintre următoarele afirmații cu privire la legătura dintre autopercepție și
depresie este falsă: *

În cazul depresivilor există o concordanță mai mare între auto-evaluări și aprecierile

fi
pe care le fac alții la adresa lor

Depresivii au o imagine mai precisă cu privire la propriul eu, comparativ cu non-

depresivii

Depresivii oferă autoevaluări ale propriului eu în acord cu evaluările obiective

referitoare la acest aspect

Depresivii prezintă într-o măsură exagerat de mare iluzia controlului

Înapoi Trimiteți

Nu trimiteți parole prin formularele Google.

Acest conținut nu este nici creat, nici aprobat de Google. Raportați un abuz - Condiții de utilizare - Politica de
con dențialitate

Formulare
Experimentul lui Asch a demonstrat *

(O Că nu există conformism

(O) Că oamenii sunt obedienti

% Că oamenii sunt usor influentati de normele de grup

O Capacitatea indivizilor de a rezista unei norme aberante

 In experimentele asupra obedientei măsura dependentă principală a fost *

(O) Sentimentele lui de frustrare

(E) Răzbunarea celui ce primeste socurile

(2) Furia subiectului

(2) Intensitatea șocului la care subiectul refuză să mai asculte de ordinele autoritătii
Cel mai folosit instrument pentru stabilirea diferenţelor indiwiduale in ceea ce
priveşte auto-dezvâăluirea este +

(O) Rosenberg Self Esteem Scale

(O Harvey Test

(O Thompson Self-Monitoring Survey

9) Jourard Self Disclosure Questionnaire

Pentru ca o sursă să fie credibilă, ea trebuie să aibă două calităti *

(O Să vorbească repede si ininteligibil

() Să fie competentă si demnă de încredere

(O) Să fie generoasă si altruistă

O să fie scundă si foarte vicleană

O explicatie pentru polarizarea de grup o reprezintă

(O) Teoria managementului teronii

(O) Teoria corzilor (a stringurilor)

(O Teoria argumentelor persuasive

=) Teoria relevante! insuficiente

O explicatie pentru efectul proximitătii asupra atractiei este *

(O Faptul că unii indivizi sunt extrem de orgoliosi

(9) anticiparea interactiunii

O Faptul că oamenii sunt foarte izolati unii în raport cu alti!

(O Faptul că purtăm cu totii mască

Procesul de depenetrare socială in dezvăluire poate sâ apară *

(O). În facilitarea socială

(O). În brainstormig

(9) În cuplurile pe cale să se destrame

(O) In polarizarea colectivă

 Pentru ca o sursă să fie Gredibilă, ea trebuie să aibă două calităti *

O Să fie generoasă si altruistă

O Să vorbească repede si ininteligibil

O Să fie scundă si foarte vicleană

(e) Să fie competentă si demnă de încredere

Indivizii se conformează ma! mult *

() Când sunt foarte atrasi de grup

(O Când se simt foarte competenti

(O) Când e temperatura exterioară e ridicată

(O Când gradul de poluare este foarte ridicat

 Tehnica Infricosare apoi eliberare inseamnă *

(3) să-l înfricosezi, dar să nu-l eliberezi de frică

Q să provoci frica subiectului, apoi să-l convingi că s a speriat inutil, apoi săi înaintezi
cererea

(2) Să-! ceri de la început ceva, apoi să-l eliberezi de frică, apoi să-i provoci frica

(> Să-l înfricosezi pe subiect, apoi să-i ceri să facă ceva fără nici o relevantă pentru el
Explicatule lui Stanley Milgram pentru gradul mare de obedienţă a subiectilor s-au
centrat pe noțiunea de *

(O) Negociere integrativă

(O) Conformism circumstantial

(9) Stare agentică

() Ganduri intruse
Comportamentul de ajutorare poate fi definit *

O Ca un act intentionat efectuat in detrimentul altei persoane

(O) Caun act anti social

(>) Ca un act neintentionat efectuat în folosul altei persoane

% Ca un act intenţionat efectuat in folosul altei persoane

Principalul avantaj al mesajelor scurte este că *

(O Nu spun nimic

(O) Sunt uitate repede

(Q) Pot fi ușor reținute de către tintă

(O) Fiecare crede că 1 se potrivesc

Numitorul comun al definitilor comportamentului agresiv este 4

O Preocuparea pentru starea de sănătate a celuilalt

(O Grija pentru prosperitate socială în general

(O) Intenția de a face bine

(6) Intenția dea face rău

 Efectul Ringelmann se referă la *

(9) Reducerea efortului individual ca urmare a cresterii numerice a grupului

(O) Neputinta subiectilor de a trage de o funie

(O) Gradul de ocupare a unui spatiu

O Încercările de auto-prezentare pozitivă exagerată

In comportamentul de ajutorare este implicată *

Norma de productie
SO

Norma de reciprocitate socială

Norma de competitie onestă

OO

Norma contributiilor personale

Similaritatea atitudinilor fundamentale *

() Face ca oamenii să se simtă atrasi unul de altul

O Nu are nici un efect asupra atractiei dintre indivizii similare

O Garantează că persoanele au atitudini foarte diferite

(O) Ii determină pe indivizi să păstreze distanta socială

Polarizarea de grup inseamnă că *

9 Grupurile intensifică atitudinile membrilor

în directia în care ele înclinau înaintea
discutiei de grup

Grupurile intensifică agresivitatea membrilor

O

Grupurile intensifică atitudinile subiectilor in ambele sensuri, le fac mai pozitive, dar si
mai negative
O

Grupurile fac mai putin intense atitudinile membrilor

O
 Intre explicatiile lene: sociale se numără *

O Tendinta de a evada din cotidian

9 Frica de evaluare

(O ignoranta

(2) Ostilitatea fată de alte grupuri decât cel de apartenentă

În experimentul din 1967 asupra efectului armelor, autori au folosit: *

() Un pistol

(O). Arme chimice

(O) O grenadă

(O uUncuut
 Tehnica Piciorul in uşă inseamnă *

O O cerere mare urmată de o cerere mică

(5) Trei cereri la rând, de aceeasi insemnătate

(O) O cerere exagerată urmată de o cerere moderată

%) O cerere mică, urmată de o cerere mare

 fi; docs.google.com

In contextul persuasiunii, sursa care

transmite mesajul este considerată credibilă
dacă:*

(5) Este demnă de încredere și atractivă

(O) Este competentă și atractivă

(O Este competentă și demnă de încredere

O Este demnă de încredere și similară cu ţinta

mesajului

La Freud, instinctul morţii este: *

(O) Sursa principală de energie creativă

(O Identic cu instinctul de conservare

9 O forţă psihică îndreptată spre auto-

distrugere

O Identic cu Eros

pi trimiteţi parole prin formularele Google

Acest continut nu este n'c! creat, nici aprobat de Google

 ; docs.google.com

Care dintre următoarele afirmaţii cu privire

la legătura dintre autopercepţie şi depresie
este falsă: *

În cazul depresivilor există o concordanţă

(O) mai mare între auto-evaluări și aprecierile
pe care le fac alții la adresa lor

9 Depresivii prezintă într-o măsură exagerat

de mare iluzia controlului

Depresivi! au o imagine mai precisă cu

O privire la propriul eu, comparativ cu non-
depresivii

Depresivii oferă autoevaluări ale propriului

(O eu în acord cu evaluările obiective
referitoare la acest aspect

Pentru ca să apară confirmarea

comportamentală, este necesar: *

9 expectanţțele să fie verbalizate

expectanţele să conducă la noi

(O comportamente care confirmă aceste
expectanţe

O să existe expectanţe, dar ele să fie total

nvizibile
 Te efeet
Te Te [Retele

Pentru ca să apară confirmarea

comportamentală, este necesar: *

(O) expectanţele să fie verbalizate

expectanţele să conducă la noi

comportamente care confirmă aceste
expectanţe

O să existe expectanţe, dar ele să fie total

invizibile

expectanţele să fie obiectul auto-dezvâăluirii

Una dintre principalele cauze care explică

apariția ignoranței pluraliste este: >

(O Teama de pierdere a prestigiului

9 Teama de noutate

(O) Teama de pedeapsă

) Teama de ridicol

Robert Rosenthal a demonstrat câ tendinţa

[E experimentatorilor din ştiinţele
 ; docs.google.com

Una dintre principalele cauze care explică

apariția ignoranței pluraliste este: *

O Teama de pierdere a prestigiului

Teama de noutate
OO

Teama de pedeapsă

Teama de ridicol
O

Robert Rosenthal a demonstrat că tendinţa

experimentatorilor din ştiinţele
comportamentale de a obţine rezultatele pe
care le aşteaptă *

O Garantează șanse mari de publicare a

studiului

Aduce un plus de rigurozitate în experiment

O Compromite rezultatele experimentului,

introducând distorsiuni grave

Îi face sensibili la orice poate infirma

O rezultatele experimentului

:. Ș;.--:.0

OCOLI i IE

d
 Te efeet
Te Te [Retele

Conform Teoriei ldentificării Acţiunii (Robin

Vallacher & Daniel Wegner, 1985; 1987), unei
acţiuni îi corespund *

(O Numai identități de nivel inferior

O Identități de nivel intermediar

(O Numai identități de nivel superior

0 Atât identități de nivel inferior cât și

Identităţi de nivel superior

Intr-o situaţie de persuasiune, o persoană

care intregistează scoruri mari la nevoia de
efort cognitiv (need of cognition).... *

O Analizează cu superficialitate conținutul

unui mesa]

Înțelege cu dificultate conţinutul unui mesaj

O Ține cont de atractivitatea sursei care

transmite mesajul

Analizează atent conţinutul unui mesaj

Bias-ul constrângerii induse de observator

 docs.google.com

Robert Rosenthal a demonstrat că tendinţa

experimentatorilor din ştiinţele
comportamentale de a obţine rezultatele pe
care le aşteaptă *

O Garantează șanse mari de publicare a

studiului

Aduce un plus de rigurozitate în experiment

2 Compromite rezultatele experimentului,

introducând distorsiuni grave

Îi face sensibili la orice poate infirma

O rezultatele experimentului

Conform Teoriei ldentificării Acţiunii (Robin

Vallacher & Daniel Wegner, 1985; 1987), unei
acțiuni îi corespund *

(O) Numai identități de nivel inferior

Identităţi de nivel intermediar

OO

Numai identități de nivel superior

Atât identități de nivel inferior cât și

O

identități de nivel superior

 docs.google.com

Bias-ul constrângerii induse de observator

insemna: *

tendinţa de a interpreta comportamentele

(4) celuilalt fără să a lua în calcul propria
influenţă asupra acestor comportamente

O tendinţa de a-l constrânge pe celălalt să

desfășoare anumite comportamente

O tendinţa de a-i induce celuilalt

comportamente

O tendinţa de a-i observa pe ceilalţi in condiții

constrângătoare

Intr-un interviu de selecţie profesională: *

O Intervievatorul profesionist are obiectivitate,

dar nu și bună credinţă

Convingerea intervievatorului că nu poate

9 influenţa performanţa candidatului îl ajută
să rămână obiectiv

Oricât de profesionist, intervievatorul poate

influența performanţa candidatului prin
O așteptările lui fără să-și dea seama și fiind
de bună credinţă

Intervievatorul profesionist are obiectivitate

A) (O deplină și nu poate influența performanţa
—
 ; docs.google.com

Intr-o situaţie de persuasiune, o persoană

care intregistează scoruri mari la nevoia de
efort cognitiv (need of cognition).... *

Analizează cu superficialitate conținutul

O unui mesaj

Întelege cu dificultate conţinutul unui mesaj

O

Ține cont de atractivitatea sursei care

O

transmite mesajul

Analizează atent conţinutul unui mesaj

O

Bias-ul constrângerii induse de observator

însemnă: *

tendinţa de a interpreta comportamentele

celuilalt fără să a lua în calcul propria
O

influenţă asupra acestor comportamente

tendinţa de a-l constrânge pe celălalt să

o

desfășoare anumite comportamente

tendinţa de a-i induce celuilalt

O

comportamente

tendinţa de a-i observa pe ceilalți în condiţii

O

constrângătoare
 ; docs.google.com

Într-un interviu de selecție profesională: *

O Intervievatorul profesionist are obiectivitate,

dar nu și bună credinţă

Convingerea intervievatorului că nu poate

(O influența performanţa candidatului îl ajută
să rămână obiectiv

Oricât de profesionist, intervievatorul poate

influența performanţa candidatului prin
O așteptările lui fără să-și dea seama și fiind
de bună credinţă

Intervievatorul profesionist are obiectivitate

O deplină şi nu poate influenţa performanţa
candidatului prin așteptările lui;

In comportamentul de ajutorare este

implicată

(O) Norma de competiţie onestă

(O Norma contribuţiilor personale

(7) Norma de reciprocitate socială

(O Norma de producție
 Şi; docs.google.com

In comportamentul de ajutorare este

implicată

(O Norma de competiție onestă

O Norma contribuţiilor personale

(2) Norma de reciprocitate socială

O Norma de producţie

Ignoranţa pluralistă apare în cazul în care un

individ: *

(O) Ignoră tot ceea ce spun ceilalți

O Crede că toţi ceilalți sunt de acord cu unele

norme pe care el le respinge la nivel intim

O Crede că toţi ceilalți sunt de acord cu unele

norme pe care le acceptă și el la nivel intim

O Nu cunoaște detalii despre ceea ce cred

ceilalți

Efectul diadic se referă la: *

 ; docs.google.com

Efectul diadic se referă la: *

O Influența minoritară

(7) Reciprocitatea dezvăluirii

O Conflictul dintre grupuri

O Schimbarea personală

Contagiunea comportamentală este un

fenomen care depinde în cea mai mare
măsură de: *

Existenţa unei minorităţi care manifestă

O

consistenţă comportamentală

Existenţa unui model care inițiază o acțiune

pe care obsevatorul a evitat-o până în acel
O

moment

Existenţa une! autorităţi pe care obsevatorul

O

o consideră legitimă

Existenţa unei majorități cantitative care

exercită presiune implicită asupra
O

observatorului

in contextul contagiunii comportamentale,

 ; docs.google.com

Ignoranţa pluralistă apare în cazul in care un

individ: *

(O Ignoră tot ceea ce spun ceilalți

O Crede că toţi ceilalți sunt de acord cu unele

norme pe care el le respinge la nivel intim

O Crede că toţi ceilalți sunt de acord cu unele

norme pe care le acceptă și el la nivel intim

O Nu cunoaște detalii despre ceea ce cred

ceilalți

Efectul diadic se refera la: *

(O) Influenţa minoritară

( Reciprocitatea dezvăluiri

O Conflictul dintre grupuri

(O Schimbarea personală

Contagiunea comportamentală este un

fenomen care depinde în cea mai mare
măsură de: *
 ; docs.googie.com

În contextul contagiunii comportamentale,

persoana considerată drept model are rolul:
x

De a inhiba un comportament depre care

(O obsevatorul nu este conștient că îl
realizează

De a dezinhiba un comportament despre

82 care obsevatorul este constient, știe și
dorește să îl realizeze

De a inhiba un comportament pe care

(O obsevatorul este conștient, știe și dorește
să îl realizeze

De a dezinhiba un comportament despre

(O) care obsevatorul nu este conștient că
dorește să îl realizeze

Majoritatea studiilor arată că pentru fiinţele

umane este neplăcut să-l vadă pe altul
suferind. Din acest punct de vedere, atunci
când acordâm ajutor: *

încercăm să facem să dispară sentimentul

(O neplăcut pe care ni-l provoacă bucuria
altuia.

încercăm să amplificăm sentimentul

f- (O) neplăcut pe care ni-l provoacă durerea
 , docs.google.com

Un individ despre care se spune că este

optimist nerealist este caracterizat de faptul
ea *

Supraestimează rolul evenimentelor

9

pozitive din viaţa lui

Subestimează rolul evenimentelor pozitive

din viaţa lui
O

Estimează corect atât rolul evenimentelor

pozitive cât și a celor negative în viaţa lui
O

Nu face niciun fel de estimare cu privire la

evenimentele pozitive sau negative din viaţa
O

lui

Daca o persoană afirmă că ,„, la fel ca

majoritatea oamenilor se pricepe foarte
puţin la matematică,, avem de-a face cu o
situaţie în care respectiva persoană
apelează la *

4) Consensul selectiv

(O Atenţia selectivă

(O Interpretarea selectivă

A O Memoria selectivă
 Te efeet
Te Te [Retele

Wegner şi Erber (1992), care au demonstrat

că este mai ușor să aducem un gând în
conștiință decât să-l alungâm din conștiință,
au folosit, în experimentul lor: *

(O o sarcină Lagerfeld

) o sarcină Stroop

(O o sarcină de rezolvare de anagrame

O o sarcină de decupare de cerculeţe

Un individ despre care se spune că este

optimist nerealist este caracterizat de faptul
ca *

9 Supraestimează rolul evenimentelor

pozitive din viaţa lui

Subestimează rolul evenimentelor pozitive

din viaţa lui

O Estimează corect atât rolul evenimentelor

pozitive cât și a celor negative în viaţa lui

Nu face niciun fel de estimare cu privire la

evenimentele pozitive sau negative din viața
lui
 , docs.google.com

Majoritatea studiilor arată că pentru fiinţele

umane este neplacut să-l vadă pe altul
suferind. Din acest punct de vedere, atunci
când acordăm ajutor: *

încercăm să facem să dispară sentimentul

& neplăcut pe care ni-l provoacă bucuria
altuia

încercăm să amplificăm sentimentul

9 neplăcut pe care ni-l provoacă durerea
altuia.

încercăm să facem să dispară sentimentul

(7) neplăcut pe care ni-l provoacă durerea
altuia

O încercăm să facem să dispară sentimentul

plăcut pe care ni-l provoacă durerea altuia

Wegner şi Erber (1992), care au demonstrat

că este mai ușor să aducem un gând în
conștiință decât să-l alungâm din conștiință,
au folosit, in experimentul lor: *

(O o sarcină Lagerfeld

() o sarcină Stroop
 Te efeet
Te Te [Retele

Prin intermediul procesului de comparare

socială, în cazul ignoranței pluraliste
individul capată iluzia: *

(O Controlului asupra propriilor decizii

Devianţei personale
OO

Unicităţii și superiorității personale

Consensului deplin cu ceilalţi

O

Conform Teoriei |dentificării Acţiunii (Robin

Vallacher & Daniel Wegner, 1985; 1987),
apariția unei noi identități pe baza redefinirii
identităţii se numește *

O Emergenţă

Reidentificare
OO

Evoluție

Transformare
O

Iluziile de auto-inâlţare se referă la faptul că

fi! persoana crede despre sine că *
 fi docs.google.com

Dacă o persoană afirmă că ,, la fel ca

majoritatea oamenilor se pricepe foarte
puţin la matematică, avem de-a face cu o
situație in care respectiva persoană
apelează la *

) Consensul selectiv

(O) Atenţia selectivă

(O Interpretarea selectivă

9 Memoria selectivă

Prin intermediul procesului de comparare

socială, în cazul ignoranței pluraliste
individul capată iluzia: *

9 Controlului asupra propriilor decizii

(0) Devianţei personale

9 Unicităţii și superiorității personale

(O Consensului deplin cu ceilalți

A Conform Teoriei ldentificării Acţiunii (Robin

 ; docs.googie.com

lluziile de auto-inâlțare se referă la faptul că

persoana crede despre sine că *

(O Are noroc în tot ceea ce iși propune

O Va avea unviitor pozitiv

O Are control deplin asupra evenimentelor din

mediu

2 Are mai multe trăsături pozitive decât

negative

O persoană poate apela la strategia de

auto-handicapare cu scopul de *

A-șI anticipa toate obstacolele posibile

(O pentru a pregăti din timp soluții pentru
evitarea sau depășirea acestora

A-șI crea obstacole pentru a dovedi că

9 poate avea performanțe superioare în
sarcini dificile

A-şI crea obstacole pentru a face ambigue

() cauzele reale ale eventualelor rezultate
negative

A ocoli orice fel de obstacole pentru a

(O dovedi că va obține rezultate pozitive
permanent
 ; docs.googie.com

O persoană poate apela la strategia de

auto-handicapare cu scopul de *

A-şi anticipa toate obstacolele posibile

O pentru a pregăti din timp soluții pentru
evitarea sau depășirea acestora

A-şi crea obstacole pentru a dovedi că

(O poate avea performanţe superioare în
sarcini dificile

A-şi crea obstacole pentru a face ambigue

O cauzele reale ale eventualelor rezultate
negative

A ocoli orice fel de obstacole pentru a

O dovedi că va obține rezultate pozitive
permanent

Contagiunea comportamentală se referă la:

x

Reducerea conflictului între tendinţele de

(O abordare și cele de evitare ale unul
comportameni

Accentuarea conflictului intre tendinţele de

9 abordare și cele de evitare ale unui
comportament

Reducerea conflictului între tendințele

„2 9 comportamentale coștiente și cele
 Te efeet
Te Te [Retele

Contagiunea comportamentală se referă la:

x

Reducerea conflictului între tendinţele de

9 abordare și cele de evitare ale unu:
comportament

Accentuarea conflictului între tendințele de

(O abordare și cele de evitare ale unui
comportament

Reducerea conflictului între tendinţele

(O comportamentale coștiente și cele
inconștiente ale unei persoane

O Reproducerea spontană și exactă a

comportamentului unui model

In contextul schimbării de atitudine, dacă o

persoană este avertizată că urmează să fie
expusă unui mesaj persuasiv: *

O Își va schimba automat atitudinea în sensul

direcției promovate de mesajul persuasiv

(O Nu își va schimba deloc atitudinea iniţială

O Va adopta o atitudine negativă în legătură

cu tema mesajului persuasiv

Își va schimba mai greu atitudinea,

 fi; docs.google.com

In contextul schimbării de atitudine, dacă o

persoană este avertizată că urmează să fie
expusă unui mesaj persuasiv: *

O Își va schimba automat atitudinea în sensul

direcţiei promovate de mesajul persuasiv

O Nu își va schimba deloc atitudinea inițială

O Va adopta o atitudine negativă în legătură

cu tema mesajului persuasiv

Îsi va schimba mai greu atitudinea,

încercând să construiască contra-
O argumente în raport cu direcția promovată
de mesajul persuasiv

Inhibarea voluntară a comportamentului pe

termen lung produce *

O Expectanţe de succes în sarcină

(O) Lipsa coeziunii de grup

(O Bol somatice şi tress

O Relaţii interpersonale armonioase

În contextul schimbării de atitudine, efectul

 Te efeet
Te Te [Retele

În contextul schimbării de atitudine, efectul

întârziat (sleeper effect) se referă la faptul
că persoana persuadată: *

După un timp, uită sursa mesajului dar iși

O

aduce aminte mesajul transmis

Percepe cu întârziere sursa care transmite

O

un anumit mesaj

După un timp, uită mesajul transmis dar își

O

aduce aminte sursa mesajului

Percepe cu întârziere mesajul transmis de o

O

anumită sursă

Atunci când o persoană procesează un

mesaj prin intermediul căii periferice,
aceasta nu ţine cont de: *

O Argumentele logice pe care se bazează

mesajul

Atractivitatea sursei care oferă informaţiile

O Îimbrăcămintea surse! care transmite

mesajul

Statutul sursei care transmite mesajul