DIDACTOGENIA IN SCOALA

Autor: Sava Poenaru Abstract Ratiunea de a fi a profesorului este aceea de a educa, de a sfatui, de a forma. Pare astfel paradoxal faptul ca vorbind despre exigentele profesiunii didactice aducem in discutie un aspect al realitatii educative, care o poate transforma in contrariul scopului sau, anume Acela de a fi daunatorul celor educati. Este vorba de asa-numitele didactogenii, de la cuvantul grecesc didacteon care inseamna cel ce invata pe altul. In literature de specialitate termenul a fost introdus de catre psihologul K.L.Platonov. El a fost luat in analogie cu cel de iatrogenie. In ceea ce priveste sfera didacto-educativa , traumele, leziunile sau tulburarile provocate de actiunea celor care fac educatie desi ele descriu o neplacuta si nedorita realitate, acestea nu au facut obiectul preocuparilor de studio al multor specialist, subiectul fiind de multe ori prea delicat pentru a putea fi recunoscut si abordat de catre analisti ori de catre cei implicate direct in procesul educatiei.

Cuvinte cheie: educatie, personalitate Idei principale Tema central a cestui articol o reprezinta greselile dascalilor in cadrul procesului de educatie al elevilor. Asa cum in medicina se vorbeste deste boli provocate in mod neintentionat de medic, tot asa, in educatie se constata existent unor vicii didascogene provocate de profesor.