Metode de Animare

Metoda se refera la modul,procedeul folosit in scopul prezentarii unei teme,a unui subiect
catehetic.
Metoda de animare reprezinta modul organizat,sistematic,de lucru.
Tehnica reprezinta totalitatea instrumentelor si procedeelor de lucru,cu ajutorul carora se executa
o lucrare.
Tehnica de animare consta in totalitatea instrumentelor,aparatelor,a materialelor de care un
animator se foloseste in activitatea sa.
Metodele si tehnicile clasice :
Metoda obisnuita
Preotul prezinta tema,pe care a pregatit-o singur,in fata grupului.Tema a fost fie aleasa de
preot,fie sugerata de tineri.La sfarsitul prezentarii subiectului,se incep discutii libere in grupul
mare.In final,se va ajunge la o concluzie comuna.De asemenea,pentru a inlatura monotonia,se
poate interveni cu un cantec.
Metoda invitatiilor
Fie parintele,fie animatorii,invita la intalnirea cu tineretul o persoana care este specialista intr-un
anumit domenieu care prezinta interes pentru tineri :de exemplu,un profesor,un preot din alta
parohie,un actor,o mama,etc.Invitatul este instiintat din timp cu privire la subiectul ceare
urmeaza sa-l dezbata la intalnire.Pentru buna desfasurare a unei intaniri folosind aceasta
medoda,sa nu se uite obiectivul clar propus de preot si tineri.
Tehnica televizorului
Este o tehnica buna,daca este calculat bine timpul acordat acesteia.Imaginea are un rol important
in asimilarea si aprofundarea subiectului urmarit.In general,e bine de urmarit pe caseta video
numai o parte dintr-un film,montaj,piesa de teatru,etc,care sa provoace o discutie
spontana,avand in vedere subiectul respectiv.
Aceasta tehnica poate cuprinde si vizionarea de filme spirituale intregi.
Tehnica plansei
Reuseste sa atinga un rezultat deosebit in asimilarea subiectului respectiv.Aceasta tehnica se
imparte in doua :prima ar fi pregatirea plansei din timp,iar a doua aceea a plansei facute in timpul
intalnirii.
Prima varianta :intr-o intalnire precedenta, se deseneaza pe un carton mare anumite
imagini,tabele etc,care pot sugera subiectul ce urmeaza a fi disutat. La intalnire,unul din
animatori prezinta ceea ce se afla pe carton,lasand astfel ,prin anumite intrebari,sa se ajunga la
subiectul ascuns in imaginile sau cuvintele respective.
A doua varianta este mult mai eficienta.Pe un carton,parintele sau unul dintre animatori,in timp
ce prezinta subiectul,se foloseste de plansa,exact ca de o tabla scolara,schitand imagini
sugestive.Aceasta tehnica a plansei este foarte complexa si depinde de imaginatia celui care o
pune in practica.

Metoda Palariilor ganditoare

Scopul: Incurajarea participantilor sa ia in consideratie oi alte puncte de vedere, diferite de cele
specifice lor.
Fiecare palarie ganditoare are un mod propriu de a gandi oi a se raporta la situatiile propuse.
Palaria alba: gandeste ca o foaie alba, neutra oi purtatoare de informatii!
Rolul ei este cel al povestitorului oi reda pe scurt continutul.
Palaria rosie: exprima-ti emotiile, temerile, sentimentele fara a te justifica!
Rolul pe care l joaca este cel al psihologului si isi exprima deschis sentimentele fata de
persoanele intalnite.
Palaria neagra: judeca critic; gandeste logic, chiar negativ! Atentioneaza asupra a ceea ce nu
poate fi facut, e nonprofitabil, riscant sau periculos!
Ea este criticul care aprecieaza lucrurile intr-un mod negativ.
Palaria galbena: gandeste optimist, logic oi pozitiv! Exploreaza toate beneficiile oi posibilitatile!
Sarcina ei este de a pune n valoare gandirea pozitiva, constructiva si de a crea finalul.
Palaria verde: creaza noi optiuni, variante, metode, idei oi da frau liber imaginatiei!
Rolul ei este cel al ganditorului, care ofera solutii alternative.
Palaria albastra: controleaza oi organizeaza actiunea, supervizeaza, sistematizeaza concluziile,
comenteaza dirijeaza oi conduce catre pasul urmator.
Ea este liderul oi cea care detine controlul activitatii desfasurate.
Fiecare participant va juca rolul impus de palaria care ii corespunde.
Metoda bulgarelui de zapada
Scopul: Impletirea activitatii individuale cu cea desfasurata in cadrul grupelor.
Etape:
1. Faza introductiva Prezentarea temei.
2. Faza lucrului individual Elevii lucreaza individual 5 minute, timp n care isi noteaza
ntrebarile legate de subiect.
3. Faza lucrului n perechi Discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare. Se gasesc raspunsuri
la intrebarile individuale ale colegilor.
4. Faza reuniunii n grupe mai mari Din perechile formate anterior se alcatuiesc grupe mai
mari. n aceasta formula se va dezbate mai complex tema.
5. Faza raportarii solutiilor n colectiv Toti participantii, mpreuna, discuta propunerile
formulate la faza anterioara.
6. Faza decizionala Se alege situa?ia finala si se stabilesc concluziile. Animatorul realizeaza
feed-back-ul, exprimandu-si propria opinie cu privire la concluzie.
Metoda Frisco

Scopul: Interpretarea din partea participantilor a unui rol specific, abordand astfel o problema din
mai multe perspective. Astfel, membrii grupului vor trebui sa joace, fiecare, pe rand, rolul
conservatorului, rolul exuberantului, rolul pesimistului oi rolul optimistului.
Etape:
1. Etapa punerii problemei: Animatorul sau participantii la cateheza propun o tema spre a fi
analizata.
2. Etapa organizarii grupului: Se stabilesc rolurile: conservatorul, exuberantul,
pesimistul, optimistul oi cei care le vor interpreta.
3. Etapa dezbaterii colective: Fiecare interpreteaza rolul ales si-si sustine punctul de
vedere n acord cu acesta.
4. Etapa sistematizarii ideilor propuse si a concluzionarii asupra solutiilor gasite.
4. Imagini sugestive
Avantaj: Se poate adapta foarte bine cu intreaga tema abordata.
Etape:
1. Pregatirea metodei: Inainte de a incepe ora de cateheza, animatorul trebuie sa caute sau sa
creeze singur cateva imagini care sa ghideze discutiile pe marginea temei propuse.
2. Desfasurarea metodei: Animatorul prezinta tema. Apoi se impart tinerii in grupuri si se
discuta pe baza imaginilor. La final se prezinta concluziile in grupul mare.
Atentie!
Este bine ca animatorul sa pregateasca cateva intrebari pe baza imaginilor, care sa mentina
discutia in cadrul temei abordate.
Metoda RAI
Scopul: Fixarea oi sistematizarea cunostintelor, cat si verificarea fixarii acestora.
Ea urmareste realizarea feed-back-ului printr-un joc de aruncare a unei mingi usoare, de la un
participant la altul.
Participantul care arunca mingea trebuie sa formuleze o ntrebare legata de tema abordata. Cel
care prinde mingea raspunde la ntrebare, apoi o arunca mai departe altui adolescent, punand o
noua intrebare. Cine nu stie raspunsul iese din joc, la fel ca si cel care este descoperit ca nu
cunoaste raspunsul la propria intrebare.
Jocul de rol
(grup mic, max. 10 persoane)
Descriere: Doua sau mai multe persoane joaca roluri intr-un scenariu prestabilit
Scopul: Ofera participantilor posibilitatea de a se pune in pielea altcuiva (sa exploreze cum se
poate simti si actiona daca este n situatia altcuiva) si totodata le permite acestora sa
constientizeze consecintele anumitor comportamente asupra celorlalti si asupra grupului.
Atentie!

Poate fi si spontan, nu e nevoie

de un scenariu prestabilit (personaje
bine descrise oi legaturi ntre ele).

E suficient sa se dea doar sarcina

jocului si actorii sa interpreteze liber.
Aten?ie! Aceasta varianta se va aplica
doar n grupuri care deja se cunosc
foarte bine oi n care se poate da feedback
persoanei n cauza fara a naste resentimente.

Formatorii trebuie sa aiba clar n vedere

scopul jocului de rol, unde vrea sa ajunga cu discutia de dupa.

Observatorii sa fie instruiti sa ofere feedback personajelor oi nu persoanelor care

interpreteaza

Actorii trebuie sa-si inteleaga foarte bine rolul pentru ca scena sa aiba succes si observatiile
sa fie concrete.
Etape:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.

Pregatiti actorii astfel incat sa-si in?eleaga rolurile si situatia

Aranjati ambianta, explicand si audientei ce implica situatia
Dati observatorilor instructiuni clare legate de ce urmeaza sa observe
Asistati jocul de rol
Multumiti actorilor oi scoateti-i din rol
ntrebati actorii cum s-au simtit jucand acel rol
Rugati observatorii sa-si prezinte notitele
Discutati diversele observatii ce s-au facut fata de ceea ce s-a intamplat
Intrebati participantii ce au invatat din acest exercitiu si formulati principii
Intrebati participantii ce legatura exista intre situatia jucata si realitate
Formulati concluzia

EXEMPLE DE TEME de cateheza carora le puteti aplica aceasta metoda:

Discriminarea (identificati tipologii de oameni cu diferite probleme-handicap, lipsa

parintilor, situatie materiala precara, obezitate, culoarea pielii etc). n functie de interactiunile
dintre personaje se vor discuta aspecte legate de discriminare n grupuri

Munca de echipa (actorii primesc o sarcina imaginara sau concreta -de confectionat cevasi sunt lasati sa lucreze sub observatia auditoriului. Se discuta felul in care au dus la bun sfarsit
sau nu sarcina si de ce s-a ajuns la rezultatul respectiv)

Luarea deciziilor n grup (actorilor li se cere sa ia o decizie ntr-o privinta si trebuie sa

ajunga la o decizie finala)

Rezolvarea conflictelor (actorii au o disputa pe o tema si se observa comportamentul in

acest proces de rezolvre a unui conflict)