Sunteți pe pagina 1din 44

PP-BV_Istoria_psihologiei MULTIPLE CHOICE 1. Principiul determinarii biologice se refera la faptul ca 1.

psihicul este o functie a sistemului nervos ce consta in orientarea pe baza de imagini in cadrul lumii obiective. 2. organismul uman se raporteaza activ la mediul in care traieste,in timp ce psihicul deserveste acest proces. 3. psihicul este forma superioara de reglaj a relatiei individului cu mediul,indeplinind astfel o functie de adaptare. a. b. c. d. 1 2 1+3 3

ANS: C 2. Stiinta psihologica are la baza principii de determinism in functionarea psihicului uman: 1. principiul organizarii dinamice a personalitatii. 2. principiul determinarii biologice. 3. principiul functionarii sistemice a. 1 b. 2+3 c. 3 ANS: B 3. Psihologia ca stiinta se bazeaza pe principii de determinism in functionarea psihicului uman 1. principiul dezvoltarii 2. principiul determinarii psihogenetice 3. principiul actiunii a. 1+3 b. 2 c. 3 ANS: A

4. Psihologia ca stiinta se bazeaza pe principii de determinism in functionarea psihicului uman 1. principiul actiunii 2. principiul contrariilor 3. principiul dezvoltarii a. 1 b. 2 c. 3 ANS: A 5. Psihologia ca stiinta se bazeaza pe principii de determinism in functionarea psihicului uman 1. principiul entropiei 2. principiul contrariilor 3. principiul determinarii sociale a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 6. Conform principiului determinarii sociale 1. prin intermediul constiintei omul se raporteaze activ la lumea externa,asimiland cunostinte,deprinderi si valori 2. experienta imprumutata da continut individuatiei,constructiei sufletesti a fiecarei persoane,servind la formarea indentitatii personale a. 1 b. 2 ANS: B 7. Conform principiului dezvoltarii 1. orice functie psihica este supusa principiului invatarii si dezvoltarii,si nici un fenomen,stare sau competenta nu poate capata o explicatie suficienta fara aportul experientei dobandite prin interactiunea subiect-mediu 2. orice functie psihica se dezvolta in timpul vietii,fiind in fapt un produs al dezvoltarii 3. psihicul uman se dezvolta pe baza interactiunii dintre experienta anterioara si mediu.

a. 1 b. 1+2 c. 3 ANS: B 8. Principiul actiunii releva faptul ca 1. eul supervizeaza raportul activ al omului cu lumea externa si interna 2. individul uman invata sa raporteze scopurile partiale ale actiunilor la scopul ultim al actiunilor 3. procesarea elementelor activitatii prin raportarea telului la motiv,a scopului la mijloace,imprima trairii umane caracter constient a. 1 b. 2+3 c. 3 ANS: B 9. Conform principiului actiunii 1. orice organism se afla intr-un raport activ cu mediul in care traieste,psihicul deserveste acest proces,fiind influentat prin continut si procesualitate de aceasta interactiune 2. procesarea elementelor activitatii prin raportarea obiectului la substitutul lui,imprima trairii umane un caracter constient 3. actul constiintei supervizeaze raportul activ al omului cu lumea externa si interna,precum si asimilarea de cunostinte,deprinderi,valori a. 1 b. 2 c. 1+2+3 ANS: C 10. Principiul actiunii releva faptul ca 1. energia psihica furnizeaza mecanismele dinamice si forta pentru functionarea personalitatii 2. activitatea umana este o unitate molara compusa din actiuni relativ autonome operational,instrumental si dinamic a. 1 b. 2

ANS: B 11. Definirea obiectului psihologiei a constituit un element diferentiator al paradigmelor si scolilor de psihologie.Ca atare psihologia reprezinta 1. stiinta vietii mentale,a conditiilor si manifestarilor ei 2. stiinta proceselor mentale 3. stiinta reflectiilor critice a. 1+2 b. 2 c. 3 ANS: B 12. Definirea obiectului psihologiei a constituit un element diferentiator al paradigmelor si scolilor de psihologie.Astfel psihologia inseamna 1. ansamblul de concepte subiective 2. stiinta faptelor de experienta 3. stiinta comportamentului manifest sau ascuns a. 1 b. 2+3 c. 2 ANS: B 13. Definirea obiectului psihologiei a fost un element diferentiator al paradigmelor si scolilor de psihologie.Astfel psihologia reprezinta 1. experienta cognitiva,reactiva si volitiva manifesta in introspectie 2. stiinta adecvarii rationale 3. mecanismele de orientare in sarcina a. 1+3 b. 2 c. 3 ANS: A 14. Scopul gandirii psihologice in antichitatea Orientului indepartat si in cea greaca consta in 1. inmultirea ramurilor psihologiei 2. cautarea argumentelor psihologice si definirea ontologica si epistemica in sistemul universului 3. stabilirea sistemelor de relatii dintre evenimentele vietii sufletesti

a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 15. Scopul gandirii psihologice il constituie 1. legitatile reglajului psihic in domenii precum psihologia animala,ecologica,medicala,cognitiva sociala 2. explicarea unor patternuri sau configuratii comportamentale 3. intelegerea generala a stilului si a directiei sau orientarii in viata a indivizilor a. 1 b. 2 c. 3 ANS: A 16. Scoala din Milet marcheaza in secolul al VI-lea 1. o evolutie a ideatiei psihologice subordonata problemelor etico-metafizice 2. trecerea de la ideatia cosmogonica,antropomorfa si mistica la reprezentari naturalist-logice despre cauzalitate si cunoastere 3. aparitia conceptiei idealismului obiectiv a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 17. Aristotel reproduce definirea sufletului data de catre Thales 1. sufletul individual isi elibereaza natura divina de impulsurile senzoriale si tendintele corporale 2. similar fortei magnetice,sufletul este de natura materiala dar incorporale si inzestrat cu miscare 3. sufletul fiind principiul unei miscari spontane si eterne,are atributul imortalitatii a. 1 b. 2+3 c. 3

ANS: B 18. Anaximandru,prieten si urmas al lui Thales la conducerea Scolii din Milet 1. a formulat teorii privind cosmosul,originea speciilor,sufletul si dialectica 2. definea sufletul ca o materie aeriforma,iar fiintele vii ca o unitate intima sufletmaterie 2. a fondat principiile sale pe o conceptie despre raportul innascut-dobandit a. 1 b. 1+2 c. 3 ANS: B 19. Anaximene considera sufletul drept 1. principiu de unitate,existenta si functionare a vietii si naturii in general 2. un flux de clipe irepetabile sau stari succesive 3. aer,infinit si in continua miscare a. 1+3 b. 2 c. 3 ANS: A 20. Heraclit din Efes considera ca 1. sensibilitatea este comuna tuturor fiintelor si apare ca o emenatie universala 2. la originea tuturor lucrurilor se afle lupta contrariilor 3. nasterea si conservarea,viata si dezvoltarea se datoresc echilibrului contrariilor a. 1 b. 2 c. 2+3 ANS: C 21. Teme ale dialecticii lui Heraclit din Efes 1. vesnica schimbare 2. unitatea cu ordinea divina 3. unitatea tuturor lucrurilor a. 1

b. 2 c. 1+3 ANS: C 22. Teme ale dialecticii lui Herackit di Efes 1. relativitatea epistemica 2. psihocognitia 3. contemplarea a. 1 b. 2 c. 3 ANS: A 23. Heraclit considera ca 1. sufletul este un gen de suflare calda,usoara si uscata,fiind focul sau principiul vietii 2. datorita ratiunii omul poate descoperii adevaratele nume ale lucrurilor 3. pentru cunoastere omul are doua facultati:simturile si ratiunea a. 1+2+3 b. 2 c. 3 ANS: A 24. Scoala eleata promova 1. ideea instinctelor mortii 2. un panteism de natura spiritualista 3. principiul conservarii energiei a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 25. Scoala eleata este reprezentata de 1. Parmenide 2. Heraclit

3. Pitagora a. 1 b. 2 c. 3 ANS: A 26. Scoala eleata este reprezentata de 1. Thales 2. Xenofon 3. Zenon a. 1 b. 2+3 c. 3 ANS: B 27. Scoala eleata este reprezentata de 1. Anaxagora 2. Xenofon 3. Zenon a. 1 b. 2 c. 1+2+3 ANS: C 28. Scoala eleata este reprezentata de 1. Zenon 2. Parmenide 3. Socrate a. 1+2 b. 2 c. 3 ANS: A 29. O conciliere intre Heraclit si Parmenide a incercat 1. Arhimede 2. Platon

3. Empedocle a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 30. Empedocle formuleaza ideea ca 1. focul,aerul,pamantul si apa sunt supuse actiunii a doua principii motorii:iubirea si discordia 2. iubirea si discordia sunt doua forte subtile ce pot fi identificate si definite doar rational 3. iubirea si discordia reprezinta praguri subliminale absolute si diferentiale a. 1+2 b. 2 c. 3 ANS: A 31. Empedocle defineste senzatiile si gandirea 1. gandirea este reprezentarea mintala a stimuluilor de origine corporala 2. functiuni ale elementelor materiale,reunite si divizate de cele doua forte primordiale 3. senzatiile sunt rezultatul interactiunilor intre emenatii ale obiectelor si porii organismelor a. 1 b. 1+2 c. 2+3 ANS: C 32. Democrit din Abdera este autorul scrierilor 1. Despre natura lumii 2. Marea oranduire a lumii 3. Metafizica a. 1 b. 1+2 c. 3 ANS: B 33.

Ideea fundamentala a lui Democrit o reprezinta 1. virtutea este stiinta si prin urmare e la indemana oamenilor 2. materia este una si e constituita din atomi in miscare spre varietate infinita 3. atomii si vidul sunt cele doua realuri certe,nepieritoare a. 1 b. 2 c. 2+3 ANS: C 34. In conceptia lui Democrit 1. sufletul este de natura materiala,compus din atomi sferici foarte subtili si mobili 2. forma atomilor emenati determina modalitatea senzatiilor 3. sufletul este muritor disparand odata cu corpul a. 1+2+3 b. 2 c. 3 ANS: A 35. In conceptia lui Democrit 1. sufletul este de natura materiala,compus din atomi sferici foarte subtili si mobili 2. forma atomilor emenati determina modalitatea senzatiilor 3. sufletul este muritor disparand odata cu corpul a. 1+2+3 b. 2 c. 3 ANS: A 36. Mult inainte de ganditorii Renasterii,cel care concepe educatia ca un proces formativ,factor de progres pentru viata omului si a societatii,este 1. Aristotel 2. Platon 3. Democrit din Abdera a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C

37. Urmatoarele enunturi exprima viziunea lui Socrate 1. placerea este inceputul si sfarsitul traiului fericit 2. nimeni nu greseste cu vointa,ci din ignoranta 3. cunoaste-te pe tine insuti 4. virtutera se invata a. 1+2 b. 2+3 c. 4 d. 2+3+4 ANS: D 38. Aristotel considera ca Socrate a pus bazele stiintei prin 1. prin discipolii sai 2. discursurile inductive 3. definitia prin general a. 1 b. 2+3 c. 3 ANS: B 39. Cei ce au creat in istorie un model al genezei lumina din lumina sunt 1. Platon discipol al lui Aristotel 2. Socrate discipol al lui Aristotel 3. Platon discipol al lui Socrate a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 40. Platon concepe un model 1. structuralist al sufletului 2. functionalist al sufletului 3. cognitivist al sufletului a. 1 b. 2 c. 3

ANS: B 41. Rationalizarile propuse de Platon au un caracter 1. conservator,utopic,psihologizant 2. umanist,proiectiv 3. reactionar,represiv a. 1 b. 2 c. 3 ANS: A 42. In principala sa teza Platon afirma 1. ideile ilustreaza continuturile cu imagini 2. ideile au o existenta reala si primordiala 3. ideile reprezinta cauza exemplara a ceea ce este constant in natura a. 1 b. 2+3 c. 3 ANS: B 43. Aristotel este autorul lucrarilor 1. Parva naturalia 2. Despre perceptie 3. De anima a. 1 b. 2 c. 1+3 ANS: C 44. Aristotel este autorul lucrarilo 1. Parva naturalia 2. De anima 3. Politica a. 1+2 b. 2 c. 1+2+3

ANS: C 45. Valoarea istorica a stiinte aristotelice despre suflet rezida in afirmarea 1. sintezei dintre adevar si frumos 2. unitatii functiilor spirituale si vitale 3. elanului creativ a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 46. In conceptia aristotelica sufletul inseamna 1. capacitate activa (viatala si rationala) 2. autonomie launtrica in raport cu materia-corp 3. acea forma a substantei care indeplineste trei functii necesare vietii:nutritiva,senzitiva si rationala a. 1+2+3 b. 2+3 c. 1+3 ANS: A 47. Note definitorii ale sufletului in conceptia aristotelica 1. autonomie launtrica in raport cu materia-corp 2. capacitati active (vitale si rationale) 3. imuabilitate,insusiri variabile relative la trecerea potentei in act pe tot segmentul intre nastere si moarte a. 1 b. 2 c. 1+2+3 ANS: C 48. Conceptul entelehie constituie o inventie a lui Aristotel utilizata in definirea 1. principiului dezvoltarii 2. principiului activitatii 3. principiului unicitatii a. 1

b. 2 c. 3 ANS: B 49. Aristotel trateaza cauzalitatea somnului si a viselor afirmand ca 1. somnul este partea existentei omului in care fiinta si organismul isi recupereaza fortele pierdute in timpul activitatii constiente 2. in somn atomii isi reduc miscarea si se regrupeaza 3. daca somnul ar dura mult organismul ar pierde o buna parte din capacitatile pe care le are in stare de veghe a. 1 b. 2 c. 1+3 ANS: C 50. Epistemologia lui Epicur este axata pe 1. introspectie 2. invatarea programata 3. observatie si pe interactiunea unor atomi ce produc senzatia si gandirea a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 51. Despre suflet Epicur considera ca a. nu poate exista in afara corpului b. este un fel de organ al corpului c. este compus din doua parti complementare dar total diferite,animus si anuma a. 1 b. 1+2 c. 1+2+3 ANS: C 52. Epicur aduce urmatoarele note definitorii sufletului

1. 2. 3.

atributul esential al sufletului este scopul sufletul poate exista in afara corpului natura materiala a sufletului este acceptata ca alternativa a vidului

a. 1+3 b. 2+3 c. 3 ANS: A 53. Note definitorii ale sufletului in conceptia epicureana 1. atomii sufletului asemanatori cu ai focului,sunt usori,deosebit de mobili si raspanditi in tot corpul 2. sufletul este alcatuit din anima (sufletul vegetativ) si animus (fenomenele psihice) 3. sufletul este o materie,parte a corpului,intrucat simte si actioneaza a. 1+2 b. 1+2+3 c. 2+3 ANS: B 54. Conform conceptiei epicurene a afectivitatii 1. placerea este de ordin senzorial si intelectual 2. dorinta,teama,speranta,grija sunt erxplicate prin raportare la trairea durerii si a placerii 3. functia placerii este aceea de a mentine si restabili sanatatea trupeasca si linistea sufletului a. 1+2 b. 1+3 c. 1+2+3 ANS: C 55. Referitor la conceptia asupra afectivitatii Epicur afirma 1. reprezentarea unei placeri este ea insasi o placere 2. pentru viata afectiva este nevoie de stiinta,de profesor de voluptate 3. placerea poate fi un efect al circumstantelor favorabile,precum si un scop in sine a. 1+2+3 b. 1+2

c. 2+3 ANS: A 56. Augustinus concepe astfel sufletul 1. substanta necorporala,fiind superior corpului 2. parte a corpului care simte si actioneaza 3. spiritual si apropiat de esenta divina a. 1 b. 1+2 c. 1+3 ANS: C 57. Augustinus defineste specificul sufletului prin metode de cunoastere 1. introspectia (observatia interioara) 2. memoria (constiinta trecutului) 3. adaptarea (constiinta prezentului) 4. asteptarea (constiinta viitorului) a. b. c. d. 1+3 1+2+4 1+2+3 2+3

ANS: B 58. Referitor la suflet Thoma dAquino face urmatoarele distinctii 1. sufletul are nevoie de hrana,de senzatii din lumea exterioara si de rezultatul prelucrarii acestora de catre ratiune 2. sufletul nu este captiv in corp,ci are o relatie de simbioza cu aceste 3. notiunea de suflet este sinonima cu cea de spirit a. 1 b. 1+2 c. 3 ANS: B 59. Referitor la suflet Thoma dAquino face urmatoarele afirmatii

1. 2. 3.

sufletul vital deserveste corpul,iar sufletul rational deserveste pe Dumnezeu dupa moartea corpului sufletul supravietuieste,dar nu se distinge de altsuflete sufletul este captiv in corp asemenea spiritului

a. 1+2 b. 2 c. 3 ANS: A 60. Se disting trei laturi spirituale ale rationalismului modern fondat de Descartes 1. gandirea metodica 2. scepticismul metodologic 3. discursul despre metoda 4. accentul pe intuitie a. b. c. d. 1+2 2+4 1+2+4 1+4

ANS: C 61. Rene Descartes este autorul urmatoarelor lucrari 1. Discursul despre metoda 2. Tratat despre om 3. Eseuri a. 1 b. 2+3 c. 1+2 ANS: C 62. Rene Descartes este autorul urmatoarelor lucrari 1. Despre scop 2. Pasiunile sufletului 3. Tratat despre om a. 1 b. 2+3 c. 1+3

ANS: B 63. Rene Descartes este autorul urmatoarelor lucrari 1. Tratat despre pasiuni 2. Pasiunile sufletului 3. Tratat despre om a. 1+2 b. 2+3 c. 1+2+3 ANS: C 64. Descartes intrevede natura reflectorie a trairilor interne si functia de relatie a psihicului in doua situatii 1. ca mecanism al actiunii 2. relatia cauza-efect ireversibila 3. relatia cauza-efect reversibila a. 1 b. 2 c. 1+3 ANS: C 65. Referitor la suflet Descartes considera ca 1. sufletul este definit dupa criteriul constientizarii nemijlocite a manifestarilor sale 2. sufletul este unit cu corpul,provocandu-se reciproc,pasiunea si actiunea fiind aspecte ale aceluiasi fapt 3. dispare delimitarea sufletului rational de cel senzitiv datorita constiintei de sine sau autoconstiintei a. 1+2+3 b. 2+3 c. 1+3 ANS: A 66. Un moment major in istoria psihologiei se datoreaza lui Descartes pentru 1. elaborarea logicii 2. descoperirea conceptului 3. descoperirea reflexului

a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 67. Conceptia carteziana despre reflex si pasiuni creeaza clarificari importante pentru evolutia psihologiei 1. dispare delimitarea dintre sufletul rational si cel sezitiv 2. cunostinta devine criteriu al psihismului 3. introspectia capata statut de metoda compatibila cu maieutica a. 1+2 b. 2+ c. 2+3 ANS: A 68. Conceptia carteziana despre refles si pasiuni produce clarificari importante pentru evolutia psihologiei 1. comportamentul corpului incepe sa fie explicat si fara interventia suletului 2. introspectia capata statut de metoda compatibila cu cibernetica 3. unitatea suflet rational-suflet senzitiv s-a realizat pe seama constiintei de sine a. 1+3 b. 2 c. 2+3 ANS: A 69. Conceptia carteziana despre reflex si pasiuni aduce clarificari importante pentru evolutia psihologiei 1. corpul este considerat un sistem organizat structural si functional dupa legile psihanalizei 2. introspectia capata statutul unei metode serioase compatibile cu matematica 3. corpul devine sistem automat organizat structural si functional dupa legile mecanicii a. 2+3 b. 1+2 c. 1+3

ANS: A 70. Conceptia carteziana despre reflex si pasiuni determina clarificari importante pentru evolutia psihologiei 1. criteriul definirii sufletului il constituie constientizarea nemijlocita a manifestarilor sale 2. senzatiile provocate de obiectele lumii externe sunt determinate psihic,prin structuri si mecanisme fiziologice 3. postulatul vizand predispozitia organismului de a se supune comenzilor de orice fel ale gandirii a. 1+3 b. 2 c. 1+2+3 ANS: C 71. Care dintre urmatoarele maxime apartin lui Rene Descartes? 1. Iubirea este o emotie a sufletului determinata de miscarea sufletelor animale care-l provoaca sa se uneasca deliberat cu obiectele ce-i par preferate 2. Nu exista nimic care sa fie in intregime in puterea noastra,in afara de gandurile noastre 3. Indoiala nu este o simpla stare psihologica,deci o stare de nehotarareea are in primul rand un inteles logic,a te indoi insemnand a nega a. 1 b. 1+2 c. 3 ANS: B 72. Operele de referinta ala lui Spinoza sunt 1. Tratatul teologico-politic 2. Tratat despre om 3. Etica dupa metoda geometriei a. 1+3 b. 2 c. 3 ANS: A 73.

Operele de referinta ala lui Spinoza sunt 1. Tratatul teologico-politic 2. Tratat despre om 3. Etica dupa metoda geometriei a. 1+3 b. 2 c. 3 ANS: A 74. Principala tema a psihologiei lui Spinoza este 1. gandirea metodica 2. teoria comprehensiva 3. teoria afectelor a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 75. La Spinoza ideile sunt considerate lucruri ,iar afectele la fel 1. Atunci cand ii lipseste geniul individul incearca din rasputeri sa compenseze 2. Voi privi actiunile si poftele omenesti ca si cum ar fi vorba de linii,suprafete si corpuri 3. creierul este locul unde se reunesc toate simturile a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 76. Spinoza defineste afectele ca fiind 1. stari ale corpului ce amplifica sau diminueaza capacitatea de actiune a organismului,o favorizeaza sau o limiteaza 2. idei despre starile corpului 3. senzatii si perceptii prelucrate de gandire a. 1 b. 1+2 c. 3

ANS: B 77. Spinoza distinge anumite grade de cunoastere atat despre corp cat si despre suflet 1. cunoasterea prin inductie 2. cunoasterea pe baza de semne,asociatii sau imaginatie 3. cunoasterea pe baza de intuitie si observatie a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 78. Spinoza distinge anumite grade de cunoastere atat despre corp cat si despre suflet 1. cunoasterea prin ratiune 2. cunoasterea subiectiva umana 3. cunoasterea din experienta vaga a. 1+3 b. 2 c. 3 ANS: A 79. Spinoza distinge anumite grade de cunoastere despre corp si suflet 1. intuirea ideilor clare si distincte 2. cunoasterea pe baza de semne,asociatii sau imaginatie 3. rationamentul empiric a. 1+2 b. 2 c. 3 ANS: A 80. In definirea afectelor Spinoza considera ca 1. satisfactia,insatisfactia si dorinta sunt cele trei afecte fundamentale 2. esenta omului este pasiunea,deoarece aceasta este fenomen psihofiziologic 3. vointa este forta autonoma,confundandu-se cu intelectul a. 1+2+3 b. 2+3

c. 1+3 ANS: A 81. Definind afectele Spinoza considera 1. dorinta este atractie constientizata,dar derivata din constiinta 2. satisfactia si insatisfactia deriva din intelect 3. bucuria ce tine si de suflet si de corp se numeste voluptate a. 1+3 b. 2 c. 3 ANS: A 82. Teza centrala in gandirea umanista din secolul al XVIII-lea 1. abordeaza afectele si vointa intr-o maniera intelectualista 2. foloseste un model genetic pentru argumentarea dezvoltarii intelectului 3. defineste sufletul ca dimensiune a materiei superior organizate, superioara energiei a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 83. Printre reprezentantii materialismului si iluminismului francez se numara 1. R.Descartes 2. E.B.Condillac 3. Buffon a. 1 b. 2+3 c. 3 ANS: B 84. Printre reprezentantii materialismului si iluminismului francez se afla 1. J.J.Rousseau 2. J.Locke

3. J.G.cabanis a. 1 b. 2 c. 1+3 ANS: C 85. Printre reprezentantii materialismului si iluminismului francez se afla 1. E.B.Condillac 2. Diderot 3. J.S.Mill a. 1 b. 1+2 c. 3 ANS: B 86. Termenul de renastere a fost folosit pentru prima data de catre 1. italianul Giorgio Vasari (1550) 2. francezul J.G.Cabanis (1808) 3. pictorul erudit Leonardo Da Vinci (1519) a. 1 b. 2 c. 3 ANS: A 87. Renascentistii numeau Evul Mediu 1. o etapa a progreselor stiintelor naturale 2. o perioada a tenebrelor 3. secolul luminilor a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 88. Renascentistii si iluministii au reinterpretat ideea filosofului drept un 1. cercetator asiduu

2. 3. 4. a. b. c. d.

profesor nemilos spirit critic dascal prin definitie 1+3+4 1+2 2+3 2+3+4

ANS: A 89. In domeniul psihologiei renascentistii 1. reiau problematica epistemologica 2. reiau studiile asupre senzatiei,perceptiei si memoriei,folosind noile descoperiri anatomice 3. extind capacitatile psihice atat in regnul animal cat si la fenomenele naturii a. 1 b. 2+3 c. 3 ANS: B 90. Juan Huarte a pus bazele 1. psihologiei diferentiale 2. reflexologiei 3. asocianismului a. 1 b. 2 c. 3 ANS: A 91. Leonardo Da Vinci afirma ca 1. orice fapt stiintific poate fi testat fara sprijinul matematicii 2. organele de simt nu se inseala,ele reactionand pe baza unor principii stricte si inalterabile 3. pentru psihicul uman creierul este locul unde se reunesc toate simturile a. 1 b. 2+3 c. 3

ANS: B 92. Leonardo Da Vinci considera ca 1. fara matematica nu poate fi testat nici un fapt stiintific si prin urmare nici un fapte nu este veridic 2. perceptia vizuala primeaza in fata ratiunii 3. toate fenomenele din natura au o cauza si un efect,incepand cu cele atmosferice si terminand cu cele fiziologice,anticipand astfel teoria behavionista a. 1+2 b. 2 c. 2+3 ANS: A 93. Leonaro Da Vinci considera ca 1. imaginea este intoarsa de doua ori pentru ca ea sa ajunga corect pe retina 2. sursa cunoasterii este mediul inconjurator si modul in care acesta e perceput de catre organele de simt,care de regula sunt infailibile 3. imaginea ajunge inversata la nivelul retinei a. 1+2 b. 2 c. 3 ANS: A 94. Michel de Montaigne a fost membru marcant al 1. iluminismului 2. empirismului 3. umanismului a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 95. Conform ideilor generale ale lui Michel de Montaigne 1. pe langa starea organelor de simt ale fiecarui individ,produsele afectivitatii au o influenta marcanta in modul in care este perceputa realitatea inconjuratoare 2. foarte multi oameni sunt consecventi in opiniile lor 3. animalele sunt superioare oamenilor deoarece acestea nu au orgoliu

a. 1+3 b. 2 c. 3 ANS: A 96. Michel de Montaigne afirma faptul ca 1. cel care se teme de suferinta,sufera deja de ceea ce se teme 2. instabilitatea este cel mai comod si usor de observat defect al naturii noastre,dar care poate fi explicat prin schimbarile subite aparute in mediul inconjurator 3. atingerea unei opinii constante si a unei integritati este cea mai mare problema, si scopul suprem al fiintei umane a. 1+2+3 b. 2+3 c. 1+3 ANS: A 97. Aforismele lui Montaigne sustin ca 1. e o diferenta la fel de mare intre noi si firea noastra ca si intre noi si ceilalti 2. valoarea este echilibrul,dar nu cel al mainilor si al picioarelor ci cel al curajului si al sufletului 3. prefer sa ma aflu in preajma taranilor;ei nu au fost suficient educati incat sa poata gandi deformat a. 1 b. 1+2 c. 1+2+3 ANS: C 98. Ideile filosofice ale empirismului considera ca 1. la nastere mintea umana este dotata cu informatii primare 2. observatia si experienta anterioara primeaza asupra ratiunii la nivelul cunoasterii cognitive umane 3. teoriile si ideile trebuie sa se bazeze nu pe intuitie ci pe observatie si fapte reale a. 1 b. 2

c. 2+3 ANS: C 99. Empiristii promovau principiul 1. selectiei naturale 2. perceptiei afective 3. tabula rasa a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 100. Filosofi reprezentanti ai empirismului: 1. Francis Galton 2. John Locke 3. Francis Bacon a. 1 b. 1+2 c. 2+3 ANS: C 101. In epistemologie Th.Hobbes este empirist subiectiv in sensul ca 1. nu considera spatiul si timpul atribute ale realitatii,ci constructii subieective 2. considera ca gandirea si actiunea sunt efect al asocierii prin contiguitate a ideilor 3. recunoaste prioritatea senzatiilor,dar calitatile sensibile nu sunt atribuite lucrurilor care le-au produs,ci specificului organelor de simt a. 1+2+3 b. 2+3 c. 1+3 ANS: A 102. Principala lucrare a lui John Locke este 1. Didactica

2. 3. a. 1 b. 2 c. 3

Eseu asupra intelectului uman Analiza fenomenului mintii umane

ANS: B 103. Principala lucrare a lui John Locke consta in 1. dezvoltarea prin combinare,compunere si abstractie a ideilor simple 2. studierea experientei si a personalitatii 3. relevarea cauzalitatii ca mecanism intrapsihic a. 1 b. 2 c. 3 ANS: A 104. Cu Locke si paradigma conexionista,psihologia devine o baza stiintifica 1. a psihopatologiei 2. a educatiei 3. a asocianismului englez a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 105. John Locke afirma ca 1. prin asociere se obtine diversitatea sentimentelor din doua sentimente bazale:placerea si durerea 2. sentimentul nu este o facultate independenta pentru ca tine atat de senzatiicat si de reflectii 3. in stabilirea asiciatiilor de idei,afectivitatea are un rol important,din momentul in care un sentiment a fost prezent in actul cunoasterii a. 1+2+3 b. 2+3 c. 1+3

ANS: A 106. Filosoful englez Jhon Locke 1. a subliniat importanta mediului social in care se desfasoara procesele invatarii si educatiei 2. considera ca toate ideile si conceptiilor cognitive provin dintr-una si aceeasi sursa:cea senzoriala 3. considera ca informatiile si adevarurile matematice fac parte din adevarata cunoastere a. 1 b. 1+2 c. 1+2+3 ANS: C 107. Francis Bacon,filosof al empirismului face urmatoarele afirmatii 1. Stapanim natura prin a ne supune ei 2. Cunoasterea reprezinta putere prin sine insasi 3. Religia si credinta se bazeaza pe cauzalitate a. 1+2 b. 2+3 c. 1+3 ANS: A 108. Francis Bacon filosof al empirismului,face urmatoarele afirmatii 1. Filosofia se bazeaza pe revelatie 2. Cea mai de pret parte a frumusetii este cea pe care un tablou nu o poate reda 3. Veridicitatea este fiica timpului nu a autoritatii a. 1 b. 2+3 c. 3 ANS: B 109. Psihanalistii care si-au afirmat dreptul la diferenta fata de Freud sunt 1. Abraham Maslowe 2. Erich Fromm 3. Karl Jung 4. Alfred Adler a. 1

b. 2 c. 3+4 d. 2+3 ANS: C 110. Psihanalistii care si-au afirmat dreptul la diferenta fata de Freud sunt 1. Otto Rank 2. B.F.Skinner 3. Alfred Adler 4. Erich Fromm a. 1+3 b. 2+3 c. 2 d. 3 ANS: A 111. Doctrina psihologica a lui Freud este centrata pe termenii 1. sine,eu,supraeu 2. supraeu,refulare,pulsiuni 3. refulare,inconstient,libido a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 112. Sigmund Freud s-a nascut in 1. 6 mai 1749 la Viena,Austria 2. 6 mai 1856 in localitatea Pribor din Cehoslovacia 3. 6 mai 1842 langa Hamburg,Germania a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 113. Freud a cunoscut tehnica psihoterapeutica a lui 1. Breuer prin catharsis

2. 3. a. 1 b. 2 c. 3

Jones prin electroterapie Charcot prin hipnoza

ANS: C 114. Freud a abordat inconstientul considerandu-l 1. un teritoriu neexplorat al psihicului 2. un construct logic necesar in explicarea fenomenelor 3. pattern valid in terapie a. 1 b. 2 c. 3 ANS: A 115. In conceptia lui inconstientul si constientul sunt doua sfere in care se deruleaza 1. procese primare si respectiv procese secundare 2. visele si respectiv gandirea 3. procese subiective si respectiv procese obiective a. 1 b. 2 c. 3 ANS: A 116. In conceptia lui Freud doi vectori pulsionali polarizeaza comportamentul unei persoane 1. al vietii,integrarii,continuitatii 2. al motivatiei sexuale 3. al mortii sau dezintegrarii a. 1+3 b. 2 c. 2+3 ANS: A

117. Freud creeza un model structural al personalitatii.Cele trei componente structurale ale acesteia sunt 1. constientul,inconstientul,preconstientul 2. sinele,eul,supraeul 3. constientul,subconstientul,inconstientul a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 118. Viziunea lui C.G.Jung este desemnata de termenul 1. epistemologia genetica 2. psihologia analitica 3. psihologia individuala a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 119. Viziunea lui Alfred Adler este desemnata de termenul 1. psihologia individualitatii 2. psihologia devenirii 3. psihologia analitica a. 1 b. 2 c. 3 ANS: A 120. Referitor la sistemul psihologic,Jung afirma existenta 1. unui model structurat 2. unui inconstient colectiv 3. unui inconstient personal a. 1 b. 2+3 c. 3

ANS: B 121. Referitor la inconstientul colectiv Jung distinge o serie de arhetipuri 1. animus si anima 2. persona 3. maturitatea a. 1+2 b. 2 c. 3 ANS: A 122. Referitor la inconstientul colectiv Jung distinge o serie de arhetipuri 1. umbrele 2. batranetea 3. sinele a. 1+3 b. 2 c. 2+3 ANS: A 123. Linia operei lui Skinner este cea a 1. modelului implinirii 2. adaptarii individului la realitate 3. abordarii descriptive,ateoretice a comportamentului a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 124. Pincipalele atacuri critice la adresa asociationismului au vizat 1. elementarismul 2. hazardul 3. determinismul mecanic a. 1 b. 2 c. 1+2+3

ANS: C 125. Principalele atacuri critice la adresa asocianismului auvizat 1. elementarismul 2. legea efectului 3. fatalismul a. 1+2 b. 2 c. 2+3 ANS: A 126. B.F.Skinner considera ca adaptarea la mediu se realizeaza prin comportamente 1. variabile 2. de raspuns 3. operante a. 1 b. 2+3 c. 1+3 ANS: B 127. Structuralismul este reprezentat de 1. Herman Helmholtz 2. B.F.Skinner 3. Wilhelm Wundt a. 1+3 b. 2+3 c. 3 ANS: A 128. Structuralismul este reprezentat de 1. Gustav Fechner 2. Franz Brentano 3. Clark Hull a. 1+2 b. 2 c. 2+3

ANS: A 129. Programul de cercetari al lui W.Wundt avea ca obiective 1. determinarea mecanismelor fiziologice ale conexiunilor 2. analiza proceselor constiente ca elemente 3. viziunea sistemica asupra relatiei dintre planurile senzorial si logic a. 1+2 b. 2 c. 2+3 ANS: A 130. Postulatele structuralismului sustin faptul ca 1. adevarurile sale sunt de ordin empiric 2. psihologia se sprijina pe conditionarea operanta 3. gandirea si constiinta sunt concepte bazale si domeniu de studiu experimental a. 1+3 b. 2+3 c. 3 ANS: A 131. Postulatele structuralismului sustin faptul ca 1. adevarurile sale sunt de ordin metafizic 2. psihologia se sprijina pe experiment pentru a se elibera de metafizica 3. introspectia este o metoda valida de studiu,dar are grade diferite de eleborare si invatare a. 1 b. 2+3 c. 3 ANS: B 132. Functionalismul a fost reprtezentat de catre 1. John Locke 2. John Dewey

3. William James a. 1 b. 2+3 c. 3 ANS: B 133. Principalele teze cu rol de postulate ale functionalismului sustin ca 1. comportamentul este intrinsec,adaptativ si intentional 2. orice activitate este determinata de stimuli 3. comportamentul este extrinsec a. 1+2 b. 2 c. 3 ANS: A 134. Principalele teze cu rol de postulate ale functionalismului sustin ca 1. activitatea nu este determinata de stimuli 2. stimulii senzoriali si cei motivationali sunt izofunctionali 3. orice raspuns modifica situatia-stimul,comportamentul fiind un proces continuu a. 1 b. 2+3 c. 3 ANS: B 135. Contributiile functionalismului la dezvoltarea psihologiei constau in 1. promovarea unei metodologii a studiului variabilelor empirice 2. lipsa unei distinctii clare intre stiinta aplicata si cea fundamentala 3. instrumentarea conceptuala a etologiei a. 1+3 b. 2 c. 3 ANS: A 136. Contributiile functionalismului la dezvoltarea psihologiei se refera la 1. formularea unei teorii asupra emotiilor

2. stimularea psihologiei ca stiinta experimentala relativa la om si animale 3. s-a dovedit un sistem deschis la experimentalism,obiectivism,elementarism si la raportul endogen-exogen a. 1+2+3 b. 2 c. 3 ANS: C 137. Fondatorul behaviorismului a fost 1. H.Carr 2. John B.Watson 3. W.James a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 138. Postulatele behaviorismului sustin ca 1. adevarurile functionalismului sunt de ordin empiric 2. in sfera comportamentului animal si uman exista un strict determinism 3. comportamentul se reduce la procesele psihomecanice a. 1+2 b. 2+3 c. 3 ANS: B 139. Postulatele behaviorismului sustin ca 1. adevarurile functioanlismului sunt de ordin mecanist 2. procesul constiintei,daca exista,nu poate fi studiat stiintific 3. orice comportament,oricat de complex,este analizabil in elemente de raspuns a. 1 b. 1+2 c. 1+3 ANS: C

140. Contributii ale behaviorismului in psihologie se refera la 1. obiectivitatea metodologica 2. claritatea terminologica 3. transparenta principiilor in problema constiintei a. 1+2+3 b. 2+3 c. 1+3 ANS: A 141. Principii ale gestaltismului sunt 1. raportul psihic-fiziologic 2. principiile logicii 3. principiile configuratiilor a. 1+3 b. 2 c. 3 ANS: A 142. Principii ale gestaltismului sunt 1. principiile dezvoltarii conduitei 2. raportul psihic-fiziologic 3. atitudinea fata de experienta trecta a. 1 b. 1+2 c. 2+3 ANS: C 143. Autorii gestaltisti disting ca principii ale configuratiilor 1. setul obiectiv 2. proximitatea 3. similaritatea a. 1+2+3 b. 2 c. 3 ANS: A

144. Autorii gestaltisti disting ca principii ale configuratiilor 1. soarta comuna 2. pregnanta 3. dualismul a. 1+2 b. 2 c. 2+3 ANS: A 145. Autorii gestaltisti disting ca principii ale configuratiilor 1. directia 2. similaritatea 3. invariatia a. 1 b. 1+2 c. 3 ANS: B 146. Psihologia umanista este reprezentata de 1. Carl Rogers 2. Erik Erikson 3. Abraham Maslow a. 1+3 b. 2 c. 2+3 ANS: A 147. Carl Rogers este fondatorul 1. fenomenologiei 2. terapiei nondirective 3. terapiei centrate pe individ a. 1 b. 2+3 c. 3

ANS: B 148. Carl Rogers defineste astfel psihoterapia 1. psihoterapia este punerea in functiune a unei capacitati deja existente intr-un individ potential competent 2. metoda de tratament a suferintelor psihice prin mijloace strict psihologice a. 1 b. 2 ANS: A 149. Initial teoria lui A.Maslow a fost structurata pe nivele de trebiunte 1. trebuinta de autorealizare 2. trebuinta de securitate 3. trebuinta de afiliere a. 1+2+3 b. 2 c. 3 ANS: A 150. Initial teoria lui A.Maslow a fost structurata pe niveluri de trebuinte 1. trebuinta de stima si statut 2. trebuinta demotivare 3. trebuinta fiziologica a. 1+3 b. 2 c. 2+3 ANS: A 151. La adresa psihologiei umaniste s-au formulat replici critice precum 1. proceselor inconstiente li se atribuie a prea redusa atentie 2. practica o fenomenologie naiva,acceptand ceea ce spun clientii 3. in lucrarile de psihologie umanista nu se gaseste o tratare a problemei structurii activitatii si nici o taxonomie a activitatilor fundamentale. a. 1

b. 1+2 c. 1+2+3 ANS: C 152. O remarcabila contributie in domeniul epistemologiei genetice o are 1. G.Miller 2. G.Kelly 3. Jean Piaget a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 153. Afirmatia psihologia are un lung trecut si o scurta istorie apartine lui C. Bernard J. Piaget H. Ebbinghaus 154. Un ideal al psihologiei este acela de a fi : o stiinta vizand demnitatea, puterea si frumusetea umana stiinta adecvarii rationale un domeniu al analizei experientiale 155. Nasterea greoaie si relativ tardiva a psihologiei isi are radacinile in : gandirea renascentista gandirea filosofica istoria gandirii 156. Personalitatea este un individ care-si alcatuieste povestea mentala a propriei vieti este definitia data personalitatii de catre: J. Piaget T. Kuhn P. Janet 157. In fazele de inceput ale dezvoltarii sale, psihologia se baza pe un demers : ssssss sistemic si elaborat stiintific ssssss succesiv si practic-utilitar

ppppp preponderent intuitiv si globalist 158.. De-a lungul evolutiei sale, domeniul psihologiei a cunoscut mai multe ipostaze: ppppp practic-utilitara; ca experiment; ca procesare intelectiva. practic-rezolutiva; ca exegeza-comentariu; stiintific-paradigmatic-explicativa. intuitiva; experimentala; imagerial-stiintifica. 159. Intre etapele de evolutie a psihologiei ca domeniu, se afla: etapa experimentala etapa de procesare intelectiva etapa practic-rezolutiva 160. Intre stadiile de devenire a psihologiei ca stiinta, distingem: stadiul stiintific-paradigmatic-explicativ stadiul practic-experimental stadiul de exegeza-comentariu 161. Pitagoras si Socrate afirmau: "Virtutea se invata" "Virtutea este stiinta" "Virtutea este cea mai valoroasa avere" 162. Intre principiile de determinism vizand functionarea psihicului, distingem: principiul functionarii sistemice principiul actiunii principiul materiei superior organizate 163. Dintre principiile determinismului functionarii psihicului, fac parte: principiul determinarii sociale principiul actiunii principiul dezvoltarii 164. Unul dintre principiile de determinism in functionarea psihicului uman este: principiul cunoasterii umane principiul rationamentului principiul determinarii biologice 165. Conform principiului determinarii biologice, psihicul este: o forma de activitate nervoasa superioara forma superioara de reglaj a relatiei individului cu mediul un construct multidimensional

166. Conform principiului determinarii biologice, psihicul reprezinta: o functie a sufletului un produs al evolutiei umane o functie a sistemului nervos