grile rezolvate licenta - psihologie 2009 (prima parte )

Fundamentele psihologiei
MULTIPLE CHOICE
1. Psihicul uman este un sistem:
a) static
b) probabilist
c) dinamic
d) dinamic-evolutiv
1. a+b
2. c+d
3. b+d
4. a+b+d
ANS: 3
2. In conceptia lui S. Freud, inconstientul este:
1. integral innascut
2. dobandit in copilarie
3. o componenta a lui este innascuta, o alta dobandita
ANS: 3
3. In definirea psihologica a constiintei esentiala este:
a) dimensiunea teleonomica
b) dimensiunea motivationala
c) dimensiunea etica
d) dimensiunea cognitiva
1. a+b+d
2. a+c+d
3. c+d
4. a+d
ANS: 4
4. Alegeti cele doua forme genetice (bazale) in care se structureaza constiinta:

a) constiinta morala
b) constiinta stiintifica
c) constiinta de sine
d) constiinta juridica
e) constiinta lumii externe
1. a+b+c+e
2. b+d+e
3. a+c+d+e
4. b+d
5. c+e
ANS: 5
5. Constiinta este:
1. suma functiilor si proceselor psihice particulare
2. suma proceselor cognitive
3. un nivel calitativ superior al organizarii psihice, caracterizat printr-o emergenta
integrativa ireductibila
ANS: 3
6. Constiinta de sine este o functie:
1. proiectiva
2. autoreflexiva
3. reflexiva
ANS: 2
7. Constiinta de sine:
1. genereaza identitatea Eului
2. deriva din identitatea Eului
3. nu are nicio legatura cu identitatea Eului
ANS: 1
8. Sinteza interioara este un stadiu in formarea:
1. constiintei lumii externe

2. subconstientului
3. constiintei de sine
ANS: 3
9. Functia reglatoare a constiintei consta in:
a) sistematizarea informatiilor
b) planificarea activitatii
c) generarea unor proiecte noi
d) evaluarea rezultatelor actiunilor intreprinse
1. b+c
2. a+b+d
3. a+c+d
4. b+d
ANS: 4
10. Perceptia este:
1. o senzatie complexa
2. o structura cognitiva distincta
3. o suma de senzatii
ANS: 2
11. Perceptia reflecta:
1. proprietati esentiale si generale ale obiectelor
2. proprietati esentiale amalgamate cu proprietati neesentiale, accidentale
3. proprietati situational-accidentale
ANS: 2
12. Determinantii perceptiei includ:
1. exclusiv factorii obiectivi externi
2. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni luati separat
3. exclusiv factori subiectivi interni
4. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni in interrelatiune

ANS: 4
13. Perceptia monomodala consta in:
1. perceperea unui obiect o singura data
2. perceperea aceluiasi obiect de mai multe ori
3. perceperea oricarui obiect pe calea unui singur analizator
ANS: 3
14. Interpretarea, ca faza a procesului perceptiei, inseamna:
1. stabilirea semnificatiei si utilitatii obiectului pentru activitatea subiectului
2. incadrarea obiectului intr-o clasa
3. relationarea obiectului cu experienta anterioara
ANS: 1
15. Invariantii de structura (buna forma) in perceptie rezulta din:
1. numarul elementelor componente
2. relatiile dimensional-metrice dintre elementele componente
3. marimea elementelor componente
ANS: 2
16. Iluziile sunt rezultatul:
1. halucinatiilor
2. excedentului de informatie
3. efectelor de camp
ANS: 3
17. Rolul setului in perceptie este:
1. intotdeauna pozitiv
2. atat pozitiv, cat si negativ
3. intotdeauna negativ
ANS: 2

18. Legea structuralitatii-integralitatii perceptiei se poate demonstra:

1. cu ajutorul figurilor lacunare (incomplete)
2. cu ajutorul figurilor duble
3. cu ajutorul figurilor suprapuse
ANS: 1
19. Caracterul mijlocit al gandirii consta in aceea ca:
1. se fixeaza direct pe scop
2. foloseste procedee logico-formale
3. opereaza cu informatii furnizate de alte procese psihice
ANS: 3
20. Care dintre scolile psihologice explica rezolvarea problemelor prin fenomenul
insight
1. introspectionista
2. gestaltista
3. asociationista
4. behaviorista
ANS: 2
21. Care a fost obiectivul principal al scolii de la Wrzburg
1. sa demonstreze caracterul evolutiv al gandirii
2. sa ilustreze trecerea de la concret la abstract
3. sa demonstreze ca gandirea se trage din reprezentare
4. sa demonstreze caracterul pur al gandirii, desfasurarea ei fara nici un acompaniament
imagistic
ANS: 4
22. Notiunea este:
1. un model informational imagistic
2. un model informational izomorfic
3. un model informational homomorfic esentializat

ANS: 3
23. Piramida notiunilor se structureaza dupa criteriul:
1. polaritatii
2. generalitatii
3. sinonimiei
4. contrastului
ANS: 2
24. Continutul notiunilor se dezvaluie in:
1. succesiunea reprezentarilor
2. judecata
3. interactiunea dintre cuvant si imagine
ANS: 2
25. Care este proprietatea dupa care J.Piaget a stabilit trecerea de la stadiul preoperator la
cel operator in dezvoltarea ontogenetica a gandirii
1. finalitatea
2. structuralitatea
3. continuitatea
4. reversibilitatea
ANS: 4
26. Procesarea de tip inductiv asigura:
a) descoperirea a ceea ce este comun mai multor cazuri individuale
b) identificarea obiectelor in contextul lor natural
c) trecerea de la individual la general
1. b+c
2. a+c
3. a+b
4. a+b+c
ANS: 2

27. Procesarea de tip deductiv asigura:

1. trecerea de la general la particular
2. trecerea de la concret la abstract
3. trecerea de la real la virtual
ANS: 1
28. Deosebirea intre operatiile concrete si cele formale ale gandirii consta in:
1. planul de desfasurare
2. continutul asupra caruia se aplica
3. rezultatul la care ne conduc
ANS: 2
29. Operatia generalizarii consta in:
1. colectarea la un loc a mai multor genuri de informatii
2. evidentierea asemanarilor intre obiecte si fenomene
3. extinderea unor insusiri si relatii stabilite anterior pe un numar limitat de cazuri
individuale asupra tuturor cazurilor individuale de acelasi fel
ANS: 3
30. Abstractizarea consta in:
1. asamblarea insusirilor esentiale
2. detasarea unei insusiri din contextul celorlalte
3. extragerea si retinerea unor insusiri si eliminarea altora
ANS: 3
31. Algoritmul este aplicabil:
1. oricarei probleme bine definite
2. oricarui gen de probleme
3. doar problemelor de matematica
ANS: 1

32. Euristica se subordoneaza:

1. principiului tot sau nimic
2. principiului incercarilor si erorilor
3. principiului conexiunii inverse
ANS: 2
33. Gandirea euristica este solicitata:
1. in orice situatie slab definita
2. doar in creatia artistica
3. doar in jocul de sah
ANS: 1
34. Reteaua semantica se realizeaza:
1. pe baza relatiei de sinonimie
2. pe baza relatiei de subordonare - incluziune
3. pe baza apropierii spatiale a notiunilor
ANS: 2
35. Ca activitate decizionala, gandirea:
1. ierarhizeaza notiunile in ordinea generalitatii
2. reduce incertitudinea in situatii alternative
3. realizeaza planificarea actiunilor
ANS: 2
36. Comunicarea desemneaza:
1. schimburi de energie
2. orice fel de schimburi in societate
3. schimburi de informatie
ANS: 3

37. Latura semantica a comunicarii consta in:

1. legatura unidirectionala intre emitent si receptor
2. legatura selectiv determinata intre ceea ce se emite si ceea ce se receptioneaza
3. raportarea adecvata de catre receptor a mesajului la realitate
ANS: 3
38. Latura pragmatica a comunicarii rezida in:
1. modul de folosire a alfabetelor si codurilor
2. valoarea mesajelor pentru receptor
3. coerenta succesiunii mesajelor
ANS: 2
39. Corectitudinea comunicarii se reflecta in:
1. promptitudine
2. utilitate
3. fidelitate
ANS: 3
40. Codarea, recodarea, decodarea presupun:
a) trecerea de la un mesaj la altul
b) transferul informatiei de pe un tip de semnale pe altul
c) intelegerea mesajului receptionat
1. a+b+c
2. b+c
3. a+b
ANS: 2
41. Care din proprietatile de mai jos definesc algoritmul
a) concretitudinea
b) generalitatea
c) fidelitatea
d) finalitatea
e) determinarea

1. a+b+c+d+e
2. a+c+d+e
3. b+c+d
4. a+c+e
5. b+d+e
ANS: 5
42. Criteriul principal dupa care gandirea stabileste optimalitatea deciziei este:
1. rapiditatea aplicarii ei
2. presiunea timpului
3. functia de utilitate
ANS: 3
43. Strategia minimax se aplica in:
1. formarea notiunilor
2. adoptarea deciziilor
3. rezolvarea problemelor slab definite
ANS: 2
44. Potrivit legii lui Zipf, lungimea cuvintelor dintr-o limba este invers proportionala cu:
1. dificultatea articularii
2. locul ocupat in propozitie
3. frecventa folosirii in comunicare
ANS: 3
45. Latura semantica exprima:
1. o legatura de similitudine
2. o legatura designativa
3. o legatura spatiala
ANS: 2

46. Legatura cuvantului cu obiectul:

1. este predeterminata
2. este directa
3. este mediata prin imagine
4. este impusa din afara
ANS: 3
47. Intelegerea structurilor verbale este determinata de:
a) lungimea lor
b) ordinea sintactica a cuvintelor
c) compatibilitatea semantica dintre cuvinte
1. a+b
2. a+b+c
3. a+c
4. b+c
ANS: 4
48. Modelul gramaticii generative presupune:
1. prevalenta regulilor sintactice asupra celor morfologice
2. corelarea laturii semantice cu cea pragmatica
3. interactiunea intre mai multe niveluri integrative ierarhice ale realitatii lingvistice
ANS: 3
49. Factorul esential de care depinde alegerea cuvintelor in procesul comunicarii este:
1. contextul
2. dispozitia interlocutorilor
3. obiectul comunicarii
ANS: 3
50. Diferentialul lui J. Osgood vizeaza:
1. stabilirea raporturilor sintactice
2. stabilirea raporturilor semantice

3. stabilirea raportului particular general

ANS: 2
51. Veriga eferenta a limbajului include:
a) componenta vizuala
b) componenta motorie manuala
c) componenta auditiva
d) componenta fono - articulatorie
1. b+d
2. a+c
3. a+c+d
4. b+c+d
ANS: 1
52. Functia reglatorie a limbajului consta in:
1. reflectarea legaturii dintre cuvant si obiect
2. influenta asupra atitudinii si comportamentului celor din jur
3. alternarea rolurilor intre emitent si receptor
ANS: 2
53. Limbajul intern este:
1. vocabularul latent al unui subiect
2. premisa dezvoltarii limbajului extern
3. limbajul extern selectiv comprimat
ANS: 3
54. Modelul tridimensional al gandirii apartine lui:
1. J. Piaget
2. P.J. Guilford
3. O. Selz
4. W. Khler
ANS: 2

55. Care din componentele de mai jos se includ in veriga eferenta a limbajului:
a) auzul fonematic
b) fono articulatorie
c) vizuala
d) motricitatea manuala
1. b+c+d
2. a+b+d
3. a+c
4. b+d
5. a+b+c+d
ANS: 4
56. Care din urmatoarele notiuni contine mai multe insusiri comune:
1. om
2. animal
3. mamifer
ANS: 2
57. Afectivitatea reflecta:
1. proprietatile fizice ale stimulilor
2. variatiile mediului intern al organismului
3. raportul dintre evenimentele din plan intern si evenimentele din plan extern
ANS: 3
58. Emotia poate fi provocata de:
1. actiunea oricarui stimul
2. actiunea stimulilor nocivi
3. actiunea stimulilor semnificativi
ANS: 3
59. Declansarea emotiei se produce:
1. in urma deliberarii subiectului

2. in mod involuntar, neintentionat

3. cand subiectul nu este atent
ANS: 2
60. In prim planul constiintei subiectului se impune:
1. semnul trairii emotionale
2. durata trairii emotionale
3. intensitatea trairii emotionale
ANS: 1
61. Caracterul polar al emotiilor deriva din:
1. intensitatea stimulilor
2. starea de motivatie a subiectului
3. semnul raportului dintre evenimentele externe si cele interne
ANS: 3
62. Optimumul emotional este determinat de:
1. intensitatea trairii
2. semnul trairii
3. imaginea obiectului
ANS: 1
63. Proprietatea convertibilitatii se refera la:
1. schimbarea intensitatii emotiei
2. schimbarea semnului emotiei
3. schimbarea referentialului emotiei
ANS: 2
64. Trairea emotionala:
1. urmeaza producerii reactiilor periferice
2. are loc concomitent cu reactiile periferice

3. precede reactiile periferice

ANS: 3
65. Care din asertiunile de mai jos apartine teoriei James Lange
1. Fug pentru ca mi-e frica
2. Mi-e frica pentru ca fug
ANS: 2
66. In acceptiune restransa, motivatia desemneaza:
1. totalitatea mobilurilor interne care stau la baza conduitei
2. nevoia de hrana
3. semnalizarea unei stari de necesitate
ANS: 3
67. Dinamica motivationala se subordoneaza:
1. principiului tensiune reductie
2. legii efectului
3. legii contrastului
ANS: 1
68. Care din urmatoarele entitati motivationale poseda stabilitatea cea mai mare in timp:
1. interesul
2. idealul
3. aspiratia
4. trebuinta
ANS: 4
69. La baza ierarhizarii motivelor A. Maslow a pus:
a) criteriul genetic
b) criteriul prioritatii satisfacerii
c) criteriul complexitatii
d) criteriul specificitatii umane

1. a+c+d
2. b+c
3. a+c
4. b+d
ANS: 4
70. Optimumul motivational exprima:
1. intensitatea absoluta a motivului
2. caracterul homeostatic al motivului
3. raportul invers proportional intre intensitatea motivului si dificultatea
sarcinii
ANS: 3

Psihologia personalitatii
MULTIPLE CHOICE
1. 1. Rolul social exprima:
A. conceptia despre viata
B. imaginea de sine
C. standarde comportamentale
D. norme sociale
a. A+B
b. C+D
c. B+C
d. B+C+D
ANS: B
2. Conceperea Eului ca nucleu al personalitatii se refera la:
A. locul Eului in structura personalitatii
B. structura psihologica a Eului
C. rolul Eului in structura personalitatii
D. particularitatile eului

a. A+B
b. B+C
c. B+C+D
d. A+C
e. B+D
ANS: D
3. Extraversia este asociata cu tipul:
A. astenic
B. schizotim
C. ciclotim
D. atletic
a. A+C
b. C+D
c. C
d. D
ANS: C
4. Legatura dintre biotip si psihotip este:
A. o legatura genetica
B. o legatura cauzala
C. o corelatie statistica
D. o corelatie cantitativa
E. o corelatie calitativa
a. A+B
b. C+D
c. A+E
d. B+E
e. B+C
ANS: B
5. Inteligenta de tip A este:
A. inteligenta innascuta
B. inteligenta cristalizata
C. rezultatul invatarii
D. inteligenta fluida
E. deficitara in situatii structurate

F. eficienta in situatii nestructurate

a. A+B+F
b. B+C+E
c. A+D+F
d. A+B
e. C+D
ANS: C
6. Aptitudinile reprezinta:
A. valori psihosociale
B. valori morale
C. valori functionale
D. valori socioculturale
a. A
b. C
c. A+C
d. A+D
e. C+D
ANS: B
7. Persoanele inalt creative:
A. aleg situatii problematice noi
B. aleg situatii problematice ambigue
C. folosesc nivelul constient
D. folosesc nivelul inconstient
a. A+C
b. A+D
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+C
ANS: C
8. Intre inteligenta si aptitudinile speciale:
A. intodeauna exista o corelatie pozitiva
B. nu intotdeauna exista o corelatie pozitiva
C. intotdeauna exista o corelatie negativa
D. nu intotdeauna exista o corelatie negativa

a. A
b. B
c. C
d. D
ANS: B
9. In conceptia lui Henri Ey, Eul este:
A. constiinta de sine
B. constiinta de lume
C. constiinta reflexiva
D. constiinta morala
a. A
b. B
c. C
d. A+C
e. C+D
ANS: D
10. Tipul de activitate nervoasa superioara constituie baza neurofunctionala a:
A. sistemului nervos
B. inteligentei
C. temperamentului
E. activitatii
a. A
b. C
c. A+C
d. A+C+E
e. A+B+C
ANS: C
11. Inteligenta emotioanala contine elemente:
A. cognitive
B. afective
C. motivationale
D. sociale
a. A

b. B+C
c. A+B+C
d. B+C+D
e. A+B+C+D
ANS: D
12. Modalitatea interna de raportare a unei persoane la diversele laturi ale vietii sociale, la
altii, la sine, la activitate desemneaza:
A. gandirea
B. atitudinea
C. opinia
D. inteligenta
E. creativitatea
a. A+D
b. B+C
c. D+E
d. B
e. E
ANS: D
13. Stadiul formativ si stadiul normativ al creativitatii se caracterizeaza prin:
A. conformism
B. nonconformism
C. convergenta
D. divergenta
a. A+C
b. A+D
c. B+C
d. B+D
ANS: A
14. In reteaua de statute sociale, pozitia centrala o detine:
A. statutul economic
B. statutul profesional
C. statutul familial
a. B+C
b. A+B+C

c. A
d. B
e. C
ANS: D
15. Eul este:
A. gandire
B. simtire
C. reflexie
D. emotie
a. A+B
b. C+D
c. A+B+C
d. A+B+C+D
e. B+C+D
ANS: D
16. Frecventa trairilor psihice pe o anumita unitate de timp indica:
A. tempoul trairilor psihice
B. ritmul trairilor psihice
C. intensitatea trairilor psihice
a. A
b. A+B
c. B
d. B+C
e. A+B+C
ANS: A
17. Realizarea activitatii la un nivel calitativ superior este o conditie specifica formarii:
A. caracterului
B. inteligentei
C. aptitudinii
D. atitudinii
E. deprinderii
a. A+D
b. B+C
c. B

d. C
e. C+D+E
ANS: B
18. Cea mai stabila componenta a personalitatii, in cadrul ontogenezei, este:
A. inteligenta
B. vointa
C. temperamentul
D. caracterul
E. gandirea
a. A
b. C
c. A+E
d. E
e. A+C
ANS: B
19. Absolutizarea importantei mediului extern in formarea aptitudinilor corespunde
abordarii:
A. asociationiste
B. gestaltiste
C. genetiste
D. ineiste
E. behavioriste
a. A+D
b. B+C
c. C+E
d. C
e. E
ANS: C
20. In conceptia lui Jean Piaget, relatia adaptativa dintre organism si mediu constituie:
A. inteligenta
B. asimilarea
C. acomodarea
D. echilibrul dintre asimilare si acomodare
a. A+B

b. A+C
c. A+D
d. A+B+C
e. B+C
ANS: C
21. Corelarea si integrarea componentelor caracteriale se realizeaza prin mecanisme:
A. de apreciere
B. de selectie
C. de compatibilizare
D. de valorizare
E. de feedback
a. C+E
b. A+B
c. B+C+D
d. A+B+D
e. B+C+D+E
ANS: D
22. In conceptia lui Fr. Baron, performanta si produsul creator trebuie sa:
A. fie rar intalnite in activitatea respectiva
B. fie frecvent intalnite in activitatea respectiva
C. aiba un grad ridicat de neobisnuit
D. aiba un grad relativ ridicat de neobisnuit
E. fie adecvate realitatii
F. fie adecvate imaginatiei creatoare
a. A+C+E
b. B+D+E
c. A+D+F
d. B+C+E
e. B+C+F
ANS: A
23. Manifestarea a doua atitudini in acelasi timp:
A. este posibila prin ierarhizare
B. este posibila prin compensare
C. este posibila prin cooperare
D. nu este posibila

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C
d. C
e. D
ANS: E
24. Asociatiile de tip creativ, in conceptia lui Mednick, sunt:
A. asemanarea
B. contrastul
C. serendipitatea
D. medierea prin simboluri
E. medierea prin imaginatie
a. A+C+D
b. A+C+E
c. B+C+D
d. B+C+E
e. A+B+C+D+E
ANS: A
25. Componentele statutului social sunt:
A. subiective
B. obiective
C. atitudinale
D. comportamentale
a. A+B
b. C+D
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+C+D
ANS: E
26. In raportul dintre eu si constiinta, Eul:
A. este o premisa fundamentala a constiintei
B. creator de constiinta
C. depasete constiinta
D. este directionat de constiinta

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C
d. B+C+D
e. A+B+C+D
ANS: B
27. Tipul sentimental se caracterizeaza prin:
A. rezonanta afectiva primara
B. rezonanta afectiva secundara
C. activism
D. nonactivism
E. anxietate
a. A+C
b. A+D+E
c. B+D
d. B+D+E
e. B+C
ANS: C
28. Succesul unei activitati depinde de:
A. prezenta mai multor aptitudini
B. relatiile de compensare dintre aptitudini
C. prezenta tuturor elementelor componente ale aptitudinilor
D. organizarea elementelor componente ale aptitudinilor
a. A+C
b. A+C+D
c. B+C
d. A+B+C
e. A+B+D
ANS: E
29. Factorul general al inteligentei este:
A. comun tuturor activitatilor
B. specific unei activitati
C. o combinatie a factorilor de grup

a. A+C
b. B+C
c. A
d. C
e. B
ANS: C
30. Temperamentul:
A. favorizeaza dezvoltarea aptitudinilor
B. inhiba dezvoltarea aptitudinilor
C. predetermina dezvoltarea aptitudinilor
D. determina dezvoltarea aptitudinilor
a. A
b. B
c. A+B
d. A+C
e. A+B+C
ANS: C
31. Sternberg abordeaza inteligenta din pespectiva:
A. genetica
B. factoriala
C. cognitiva
D. psihometrica
E. eclectica
F. sistemica
a. E+F
b. C+E
c. A+F
d. A+B+F
e. C+E+F
ANS: E
32. Forma de manifestare a personalitatii este reprezentata prin:
A. creativitate
B. temperament
C. atitudini
D. aptitudini

E. caracter
a. B
b. A+B+E
c. C+E
d. E
e. B+C+E
ANS: A
33. Trasaturile caracteriale cardinale sunt:
A. trasaturi comune
B. trasaturi individuale
C. durabile
D. spontane
E. in numar foarte mare
F. in numar foarte mic
a. A+C+F
b. B+D+E
c. B+C+F
d. A+B+C+F
e. A+B+D+E
ANS: C
34. P. Matusseck considera ca factorii importanti in creatie sunt:
A. factorii sociali
B. factorii culturali
C. factorii psihologici
a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. A+B+C
ANS: D
35. Intensitatea unei atitudini este cu atat mai mare cu cat:
A. ne apropiem de polul pozitiv
B. ne apropiem de polul negativ
C. ne apropiem de extremele polilor pozitiv si negativ
D. ne apropiem de jumatatea distantei dintre polii pozitiv si negativ

a. A
b. B
c. C
d. D
e. C+D
ANS: C
36. Modelul tridimensional al intelectului este constituit din:
A. operatii
B. produse
C. structuri
D. continuturi
a. A+B
b. A+C
c. A+B+C
d. A+B+D
e. A+B+C+D
ANS: D
37. Predominarea functionala a primului sistem de semnalizare corespunde tipului:
A. ganditor
B. artistic
C. motor-general
D. echilibrat
E. excitabil
a. A
b. B
c. C+D
d. B+E
e. A+D
ANS: B
38. Opozitia dintre statutele achizitionate si cele prescrise genereaza, la nivelul persoanei,
conflicte:
A. intrastatus
B. interstatus
C. intraindividuale

D. interindividuale
a. A+C
b. B+C
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+C+D
ANS: A
39. Spre deosebire de personalitate, Eul:
A. este un fapt de constiinta sociala
B. este un fapt de constiinta individuala
C. exprima personalitatea
D. este nucleu al personalitatii
a. A+D
b. B+D
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+C+D
ANS: D
40. Adaptarea rapida la imprejurari noi de viata este un indicator al tipului:
A. echilibrat
B. puternic
C. mobil
D. vioi
E. schizotim
F. ciclotim
a. B+C
b. B+C+D
c. C+D
d. B+C+F
e. A+C+E
ANS: C
41. Cea mai inalta forma de dezvoltare a aptitudinilor generale si speciale se realizeaza la
nivelul:
A. inteligentei

B. geniului
C. creativitatii
D. talentului
a. A+C
b. B+D
c. B
d. C
e. D
ANS: C
42. Concordanta atitudinilor cu normele sociale conduce la:
A. sistemul atitudinal-valoric
B. sistemul atitudinal-social
C. sistemul atitudinal-moral
a. A
b. B+C
c. B
d. A+C
e. A+B+C
ANS: A
43. Procesul primar care asigura stimularea creativitatii prin combinarea gandurilor
nemodulate in constient, se numeste:
A. sublimare
B. identificare
C. regresie adaptativa
D. regresie multipla
a. A
b. B
c. C
d. D
ANS: C
44. Componenta conativa a atitudinii caracteriale se refera la:
A. convingeri
B. obiectul atitudinii
C. tendinta spre actiune

D. informatii
E. trebuinte
F. orientare constienta
a. A+D+F
b. B+E
c. B+C+D
d. C+F
e. C+E+F
ANS: D
45. Capacitatea de transfer a creativitatii, de la un domeniu la altul, este evidentiata de
catre:
A. Allport
B. Lowler
C. Lowenfeld
D. Guilford
E. Gardner
a. A+D
b. A+E
c. B+D
d. C+D
e. C+E
ANS: D
46. Modul in care o persoana isi reprezinta rolul social se numeste:
A. perceptia rolului
B. conceptia rolului
C. expectatia rolului
a. A
b. B
c. C
ANS: B
47. Persoanele pseudocreatoare se caracterizeaza prin:
A. absenta atitudinii creatoare
B. prezenta atitudinii creatoare
C. absenta aptitudinilor creatoare

D. prezenta aptitudinilor creatoare

a. A+C
b. A+D
c. B+C
d. B+D
ANS: C
48. Existenta unei corelatii relativ scazute intre inteligenta si creativitate a fost
demonstrata de:
A. Piaget
B. Jackson
C. Guilford
D. Vernon
E. Getzels
F. Janet
a. C+D
b. A+F
c. B+C
d. B+E
e. B+C+E
ANS: D
49. Trasaturile de personalitate care influenteaza abilitatile creative sunt:
A. autodisciplina
B. motivatia intrinseca
C. independenta
D. sociabilitatea
a. A+B
b. A+C
c. C+D
d. B+C+D
e. A+B+C+D
ANS: B
50. In conceptia lui constantin Radulescu-Motru, Eul:
A. se identifica cu starile de constiinta
B. se identifica cu constiinta globala
C. creeaza unitatea constiintei

D. nu precede constiinta
a. A+C
b. A+D
c. B+C
d. B+D
ANS: B
51. Rezistenta scazuta la frustrare este specifica tipului:
A. hipertimic
B. obsesiv
C. agresiv
D. senzitiv-introvertit
a. A+C
b. B
c. C
d. D
e. B+C
ANS: C
52. Din punct de vedere biologic, temperamentul este rezultatul:
A. genotipului
B. fenotipului
C. arhetipului
a. A
b. B
c. C
d. A+B
e. B+C
ANS: B
53. Dominanta Eului psihic implica centrarea pe:
A. motivatie intrinseca
B. cunoastere
C. creatie
D. sociabilitate
E. afectivitate

a. A+B+C
b. A+C+E
c. B+C
d. A+B+E
e. A+B
ANS: C
Psihologia varstelor
TRUE/FALSE
1. Stadiul operator marcheaza preponderenta aspectului operativ al gandirii asupra
aspectului figurativ, decentrarea gandirii copilului permitand coordonarea reversibila a
actiunii interiorizate si constituirea sistemelor operatorii de transformari cu invariant.
ANS: T
2. In ultimele decenii se remarca aproape in toate tarile un fenomen al amplificarii vitezei
de crestere si diferentiere somatica a copiilor, paralel cu o dezvoltare psihica precoce.
Indicii cresterii somatice, ca si ai maturizarii sexuale, cunosc un devans semnificativ in
raport cu perioade situate cu cateva decenii in urma.
ANS: T
3. Comportamentul deviant si delincvent sunt comportamente pentru care minorul poate
raspunde penal.
ANS: F
4. Un moment esential al construirii identitatii este acela in care copilul vorbeste despre
sine folosind pronumele personal eu.
ANS: T
MULTIPLE CHOICE
1. J.Piaget descrie functionarea inteligentei prin urmatorii termeni preluati din biologie:
a) asimilare
b) acomodare
c) adaptare
d) crestere
e) dezvoltare

1. a+b
2. a+b+c
3. a+b+c+d+e
ANS: 2
2. Piaget prezinta dezvoltarea din perspectiva stadialitatii genetice. Stadiul in aceasta
perspectiva presupune :
a) ordinea diferitelor achizitii este neschimbata;
b) exista o structura proprie a stadiului si nu doar o juxtapunere de proprietati ;
c) aceasta structura reconverteste achizitiile anterioare care nu dispar ci se manifesta in
alta forma (in situatii regresive pot reaparea ) ;
d) fiecare stadiu contine un moment de pregatire si unul de stabilitate ;
e) fiecare stadiu contine germenii trecerii la urmatorul ;
f) atat stadialitatea genetica cat si cea dinamica sunt subdivizate in substadii (abordarea
pe varste).
1. a+b
2. a+b+c+d
3. a+b+c+d+e
ANS: 3
3. Care sunt etapele dezvoltarii atasamentului conform teoriei lui J. Bowlby?
a) preatasamentul
b) atasamentul de actiune
c) atasamantul delimitat
d) formarea de relatii reciproce
1. a+b
2. a+c+d
3. b+d
4. a+b+c+d
ANS: 4
4. Imitatia amanata este:
A. o prefigurare a reprezentarii fara ca aceasta sa fie prezenta in gandire;
B. proces care incepe in abseta modelului si prefigureaza reprezentarea propriu-zisa:

1. a+b
2. b
ANS: 1
5. Conceptul folosit in teoria lui J. Piaget pentru a descrie o stare prin care prorpiile
placeri si dorinte ale copilului sunt suverane si lipsa intelegerii faprului ca ceilalti traiesc
sentimente diferite si gandesc diferit, dificultatea de a corela punctul sau de vedere cu al
altora este cel de:
a) egocentrism
b) imagine mintala
c) evocare verbala
1. a
2. a+b
3. a+b+c
ANS: 1
6. Egocentrismul gandirii copilului poate fi in perioada de pana la 6/7 ani:
a) logic
b) ontologic
c) patologic
1. a+b
2. b
3. b+c
ANS: 1
7. Egocentrismul copilului se manifesta prin:
a) artificialismul gandirii
b) sincretismul gandirii
c) realism
d) animism
1. a+c
2. a+c+d
3. a+b+c+d
4. c+d

ANS: 3
8. Operatiile logico-matematice care devin posibile in urma achizitiei reversibilitatii
sunt :
a) clasificarea
b) serierea
c) conceptualizarea numarului
1. a+b
2. b
3. a+b+c
ANS: 3
9. Pentru insusirea limbii romane metoda de invatare a scris-cititului trebuie sa fie:
a) analitica
b) sintetica
c) fonetica
1. a
2. a+b
3. a+b+c
ANS: 3
10. Dezvoltarea gandirii copilului de la 6 la 12 ani este caracterizata printre altele de:
a) decentrare socio-afectiva
b) decentrare intelectuala
1. a+b
2. b
ANS: 1
11. Tipurile de conduita caracteristice perioadei adolescentei descrise de J.Rousselet sunt:
a) conduita suportului
b) coduita revoltei
c) conduita inchiderii in sine

d) conduita exaltarii
e) conduita afirmarii
1. a+b+d+e
2. b+c
3. b+c+d+e
4. d+e
5. e
ANS: 3
12. Etapele socializarii in perioada adolescentei dupa G.Lefrancois sunt:
a) etapa dependentei
b) etapa conflictului
c) etapa relativei independente
d) etapa maturizarii afectiv emotionale
1. a
2. a+b+c
3. b+c+d
4. d
ANS: 2
13. Imaginea de sine este structurata de:
a) imaginea eului fizic
b) intarirea pozitiva a comportamentului
c) imaginea eului psihic si psihosocial
1. a+b
2. a+c
3. b+c
ANS: 2
14. Perioada adulta dominata de tinerete dupa R. W. White este caracterizata de
urmatoarele directii de dezvoltare:
a) stabilirea identitatii eului
b) independenta relatiilor personale
c) cresterea intereselor/preocuparilor

d) umanizarea valorilor
1. a
2. a+b+d
3. a+b+c+d
4. c+d
ANS: 3
15. Operatiile postformale includ urmatoarele tipuri de rationamente:
a) gandirea pozitiva
b) gandirea relativista
c) gandirea dualista
d) gandirea sistematica
1. a
2. a+b+d
3. b+c+d
4. d
ANS: 3
16. Criteriile de maturitate ale personalitatii dupa Allport sunt:
a) extensiunea simtului eului
b) raportarea calda a eului la ceilalti
c) securitatea emotionala
d) perceptia realista
e) obiectivarea eului
f) filosofia unificatoare a vietii
1. a+b+c
2. b+d+e
3. a+d+e+f
4. a+b+c+d+e+f
ANS: 4
17. Mecanismele de aparare sanatoase caracteristice adultului, propuse de G.E. Vaillant
sunt:
a) altruismul

b) sublimarea
c) umorul
d) reprimarea
e) rationalizarea
1. a
2. a+c+d
3. c+e
4. a+b+c+d
5. e
ANS: 4
18. Nevoile pentru dezvoltarea intelectuala corespunzatoare a copilului sunt:
a) Crearea de facilitati educationale, adaptate nevoilor copilului
b) Stimularea dezvoltarii intelectuale se incepe in perioada de sugar si se face, de regula,
de catre parinti, in special de catre mama
1. a
2. a+b
3. b
ANS: 2
19. La sfarsitul primului an de viata dezvoltarea inteligentei conform teoriei lui Piaget
parcurge substadiile 5 si 6 ale dezvolttarii senzorio-motorii iar acestea cuprind:
a) Conduita sforii
b) Conduita suportului
c) Reactiile circulare tertiare
d) Conduita bastonului
1. a+b+c+d
2. a+b+d
3. a+b+c
4. b+c+d
ANS: 1
20. Conform teoriei lui Piaget, notiunea de obiect
a) este innascuta
b) se formeaza

1. a+b
2. b
3. a
ANS: 2
21. H. Wallon arata ca perioada 1 - 3 ani este definitorie pentru dezvoltarea personalitatii .
Cele doua stadii descrise de Wallon sunt :
a) centripeta
b) egocentrica
c) centriufuga
1. a+b+c
2. b+c
3. a+c
ANS: 3
22. In teoria piagetiana a dezvoltarii egocentrismul ontologic se manifesta prin
urmatoarele caracteristici ale gandirii:
a) animismul
b) artificialism
c) realismul
1. a+b
2. b+c
3. a+b+c
ANS: 3
23. Care este perioada cand au loc urmatoarele transformari: se face trecerea de la emotii
la sentimente ca stari afective stabile si generalizate ;se contureaza mai clar unele
sentimente morale (rusinea, multumirea, prietenia si dragostea) iar conduita negativista
intra intr-un proces de involutie si devine evidenta adancirea si nuantarea trairilor
afective.
a) prescolaritate
b) anteprescolaritate
c) scolaritate mare

1. a
2. b
3. a+b+c
ANS: 1
24. Cercetatorii subliniaza faptul ca dezvoltarea adultului se situeaza pe un nou nivel care
a primit diferite denumiri:
a) postformal
b) multiliniar
c) pragmatic
d) metacognitiv
e) stadiul dialectic
f) empatic
1. a+b+c+d+e+f
2. b+c+d+e
3. b+c+e
4. a+b+c+d+e
ANS: 4
25. Invatarea transformativa prin reflectie critica implica:
a) a fi mai reflexiv si mai critic
b) a fi mai deschis la perspectiva celorlalti
c) a fi mai putin defensiv
d) a fi mai deschis la ideile noi
1. b+c+d
2. a+b+c
3. a+b+c+d
ANS: 3
26. Invatarea are noi functii in perioada adulta, asa cum afirma
Bogdan Suchodolscki si anume:
a) necesitate sociala
b) mijloc de invingere a alienarii
c) mijloc de comunicare
1. a+b+c

2. b+c
3. a+b
ANS: 3
27. Dezvoltarea miscarilor poate fi apreciata pe cateva mari directii:
a) suplete,
b) echilibru
c) calitatea miscarilor
1. a+b
2. a+b+c
3. a+c
ANS: 2
28. Adaptarea copilului la real si traducerea realului prin perceptii si reprezentari a fost
urmarita in evolutia desenului copiilor de la 2 la 8/10 ani, clasic pentru acest tip de studiu
fiind G.H. Luquet (1927). Care sunt stadiile pe care el le descrie:
a) stadiul mazgalelii
b) stadiul realismului fortuit,
c) stadiului realismului nereusit
d) stadiul realismului intelectual
e) stadiul realismului vizual
f) stadiul realismului izbutit
1. a+b+c+f
2. a+b+d+f
3. b+c+d+e
4. a+b+c+d+e
ANS: 4
29. De la 7/8 la 10 /11 ani gandirea copilului trece in :
a) stadiul operatiilor concrete
b) stadiul preoperator
c) stadiul operatiilor formale
1. a+b+c
2. b+c

3. a
ANS: 3
30. Formarea abilitatilor de scris- citit sunt parcurse in scoala etape:
a) preabecedara
b) abecedara
c) postabecedara
1. a+b
2. a+c
3. a+b+c
ANS: 3
31. Identitatea de sine in perioada adolescentei se poate contura in trei maniere: pozitiva,
negativa si incerta respectiv - criza de identitate, criteriul fiind autoperceptia, felul in care
se percep tinerii in raport cu:
a) societatea
b) mediul familial
c) grupul de prieteni
1. a
2. a+b+c
3. b+c
ANS: 2
32. Imaginea de sine comporta urmatoarele dimensiuni :
a) perceptia si aprecierea subiectului asupra sa la un anumit moment
b) felul in care subiectul ar dori sa fie sau sa para ca este
c) felul in care subiectul considera ca este apreciat de ceilalti
1. a+b
2. b+c
3. a+b+c
4. b
ANS: 3

33. Analiza mediului scolar arata ca principalele dificultati intampinate de elevi in primul
an de scoala pot fi clasificate astfel:
a) dificultati afective
b) dificultati cognitive
c) dificultati de organizarea motivelor pentru atingerea unei actiuni
d) dificultati de relationare cu adultii si grupul de copii de aceeasi varsta si de varste mai
mari
1. a+b+c
2. a+c
3. b+c+d
4. a+b+c+d
ANS: 4
34. Dezvoltarea personalitatii copilului dupa H. Wallon in perioada 3 - 6 ani corespunde
stadiului personalismului. In cursul acestei perioade se pot distinge mai multe subtadii :
a) perioada de opozitie
b) perioada de tranzitie
c) perioada de gratie
d) perioada de imitatie
1. a+b+c+d
2. a+b
3. a+c+d
ANS: 3
35. Gandirea egocentrica este o gandire :
a) prelogica
b) intuitiva
c) preconceptuala
d) euristica
1. a+b
2. b+c
3. a+b+c
4. a
ANS: 3

36. Care este termenul prin care se exprima faptul ca dezvoltarea motricitatii este legata
de celelalte progrese in dezvoltarea intelectuala si socioafectiva?
a) dezvoltare psihosociala
b) psihomotricitate
1. a+b
2. b
ANS: 2
Psihanaliza
TRUE/FALSE
1.
Atributul de dinamic se refer la faptul c elementele ce aparin incontientului (idei,
imagini) exercit continuu o presiune pentru a intra n contient i se asociaz ntre ele.
ANS: F

2.
Mecanismul producerii fenomenelor psihice, evoluia forelor pulsionale, reprezint
perspectiva economic n psihanaliz.
ANS: F
3.
Principiul plcerii stipuleaz c principalul scop al activitii psihice este evitarea
neplcerii i obinerea plcerii.
ANS: T
4.
Principiul realitii stipuleaz c satisfacerea nevoii trebuie amnat n funcie de
cerinele realitii
ANS: T
5.
Perspectiva dinamic se refer la faptul c orice fenomen psihic posed o dimensiune
cantitativ, coninuturile psihice fiind investite cu o anumit cantitate de energie psihic

ANS: F
6.
Investirea afectiv presupune detaarea unei cantiti de energie unui coninut psihic
ANS: T
7.
Dezinvestirea afectiv presupune ataarea cantitii de energie de reprezentarea aferent
ANS: F
8.
Simptomul nevrotic are un caracter represibil fiind mai puternic dect voina pacientului
ANS: F
9.
Vindecarea nevrozei depinde de voina pacientului de a depi strile prin care trece
ANS: F
10.
Simptomele nevrotice au la baz perturbri n viaa sexual a individului
ANS: F
11.
Imposibilitatea descrcrii tensiunii sexuale pe cale normal duce la descrcarea acestei
tensiuni pe ci indirecte i nespecifice prin atacuri de panic, simptome somatice etc.
ANS: F
12.
n perioada adolescenei individul renun la imaginile parentale idealizate i la iluzia
atotputerniciei
ANS: T
MULTIPLE CHOICE
1. Punctul de vedere economic se refer la:
a. cantitatea de energie investit ntr-un proces sau fenomen psihic
b. deplasarea i condensarea energiei psihice

c. caracterul irepresibil al simptomului nevrotic

ANS: A
2. Simptomul apare ca rezultat al:
a. imposibilitii descrcrii tensiunii psihice datorit interdiciei impuse de eu i supraeu
b. echilibrului dinamic dintre sine, eu, supraeu i realitatea exterioar; depinde de
capacitile adaptative ale eului
c. energiei psihice libere care caut s se descarce sub form de angoas
ANS: B
3. Incontientul este caracterizat de :
a. procesele primare, mecanismele condensrii, deplasrii i simbolizrii
i de principiul economiei psihice
b. tendine interzise care caut continuu s devin contiente
c. evenimente din trecut
ANS: A
4. Conflictul specific stadiului oral este legat de:
a. nrcare
b. clivajul obiectului
c. tendinele agresive ale copilului

ANS: A
5. Principala funcie psihic n stadiul *** este:
a. educarea toaletei
b. dobndirea controlului asupra propriilor tendine
c. inhibarea agresivitii
ANS: B
6. Mecanismul psihozelor are la baz:

a. conflictul dintre Eu i realitate

b. proiectarea conflictului n exterior i nu refularea lui
c. absena tatlui

ANS: B
7. Schizofrenia este rezultatul:
a. unei fixaii la stadiul schizoparanoid
b. introiectrii aspectelor rele ale obiectului
c. clivajului
ANS: A
8. Perspectiva dinamic se refer la:
a. explicarea mecanismului producerii fenomenelor psihice prin interaciunea dintre
forele ce tind ctre scderea tensiunii psihice i cele care se opun acestei descrcri
b. principiul plcerii i principiul realitii
c. studiul pulsiunilor individului i al evoluiei lor n timp
ANS: A
9. Energia psihic aparine:
a. sinelui ca sediu al pulsiunilor
b. pulsiunii ca reprezentant psihic al instinctului
c. fiecrei instane psihice, fiind repartizat ntre cele trei instana i putnd circula ntre
ele

ANS: C
10. Pentru a menine tensiunea psihic la un nivel constant, aparatul psihic:
a. transform energia liber n energie ataat unei reprezentri sau idei astfel nct
descrcarea s fie ntrziat i controlat
b. tinde s descarce ct mai repede tensiunea prin satisfacie pulsional direct
c. recurge la mecanismul refulrii

ANS: A
11. ntre instanele i nivelurile psihice exist urmtoarele relaii:
a. sinele este incontient, eul i supraeul aparin contientului
b. sinele este incontient, eul este n parte incontient n parte contient, supraeul este
sediul unor fore inhibitorii care acioneaz incontient
c. sinele ca sediu al pulsiunilor este incontient, eul ca sediu al mecanismelor de aprare
este incontient, supraeul ca instan moral este contient
ANS: B
12. Pulsiunea este constituit la nivel psihic din :
a. reprezentare pulsional i afectul care o nsoete
b. scopul i obiectul pulsiunii
c. for i surs pulsional
ANS: A
13. Prima teorie a lui Freud asupra pulsiunii ia n considerare:
a. un singur tip de pulsiune, libidoul
b. dou tipuri de pulsiune: libidoul i interesul eului
c. dou tipuri de pulsiune: libido i destrudo
ANS: B
14. Principala activitate psihic n stadiul oral este:
a. plcerea obinut prin stimularea zonei orale
b. asimilarea de informaii auditive, vizuale, cutanate
c. identificarea cu obiectele din exterior
ANS: B
15. Funcionarea psihic n plan cognitiv este caracterizat n stadiul oral de:
a. nediferenierea dintre fantasm i realitate
b. angoasa de a nu fi nghiit sau devorat
c. satisfacerea halucinatorie a dorinei

ANS: A
16. Caracteristica afectiv n stadiul *** este:
a. agresivitatea
b. masochismul
c. ambivalena
ANS: C
17. Principala achiziie psihoafectiv n stadiul *** este:
a. identitatea sexual
b. autonomia, capacitatea de a se impune asupra obiectelor i persoanelor din jur
c. controlul sfincterian
ANS: B
18. Declanarea unei nevroze are loc cnd:
a. exist unui conflict intrapsihic, un anumit raport al forelor implicate n acest conflict,
i apare alegerea incontient a unei modaliti de compromis prin care acest conflict se
va exprima
b. exist o traum psihic, o fixaie i apare senzaia c ceva straniu i se ntmpl
subiectului
c. apare un conflict ntre Sine, Eu i Supraeu
ANS: A
19. Psihoza maniaco-depresiv este explicat de Melanie Klein prin:
a. incapacitatea subiectului de a surmonta poziia depresiv
b. fixaia la poziia paranoid-schizoid
c. ruptura dintre Eu i realitate
ANS: A
20. Refularea reprezint:
a. o barier energetic care se opune trecerii coninuturilor incontiente n contient
b. mpingerea n incontient a unor coninuturi contiente

c. trecerea n contiin a unor coninuturi incontiente

ANS: B
21. Pulsiunea reprezint:
a. un rspuns automat la stimulrile din mediu
b. reprezentantul psihic al instinctului
c. o imagine
ANS: B
22. Conflictul psihic se manifest:
a. n nevroz
b. n nevroz i psihoz
c. n nevroz, psihoz i normalitate
ANS: C
23. Tulburrile psihice apar cnd:
a. forele ce intr n conflict sunt egale ca intensitate
b. forele de refulare sunt mai puternice dect cele ce tind spre descrcare
c. nu exist refulare
ANS: A
24. ntre normal i patologic exist o deosebire:
a. cantitativ
b. calitativ
c. dinamic
ANS: A
25. Energia psihic se deplaseaz n aparatul psihic:
a. de la un element la altul prin intermediul lanurilor asociative
b. de la un neuron la altul
c. ntre structurile psihice i cele somatice

ANS: A
26. Procesul refulrii const n:
a. mpingerea unei reprezentri n incontient i separarea ei de afectul ataat ei
b. descrcarea afectului acumulat n psihism n urma unei traume
c. eliberarea afectului sub form de angoas
ANS: A
27. Pulsiunea este un proces aflat la grania dintre:
a. psihic i somatic
b. afect i reprezentare
c. Eu i Sine
ANS: A
28. Complexul Oedip presupune dou conflicte:
a. un conflict interior dat de regretul fa de printele respins i unul exterior dat de teama
fa de printele respins
b. un conflict pozitiv dat de atracia fa de printele de sex opus i un conflict negativ dat
de atracia fa de printele de acelai sex
c. un conflict moral ntre Eu i Supraeu i un conflict
ANS: A
29. Narcisismul primar se refer la investirea afectiv a:
a. subiectului i a corpului su
b. Eului prin intermediul identificrilor
c. obiectului asemntor cu sine
ANS: A
30. n stadiul oral relaia de obiect este caracterizat de:
a. a nghii sau a fi nghiit
b. narcisismul secundar

c. ambivalen
ANS: A
31. Obiectul pulsiunii n stadiul *** este reprezentat de:
a. obiectul parial ce trebuie controlat n scopul afirmrii autonomiei
b. obiectul clivat n obiect bun i obiect ru
c. obiectul parial incorporat n scopul identificrii
ANS: A
32. Nevroza fobic are drept simptome:
a. idei sau acte indezirabile pe care subiectul se simte mpins s le nfptuiasc dintr-o
necesitate intern
b. teama de necontrolat fa de anumite obiecte sau situaii
c. elaborarea psihic a angoasei

ANS: B
33. Psihozele au ca specific:
a. nediferenierea dintre realitatea psihic i cea extern
b. diferenierea dintre obiectul bun i cel ru
c. regresia la narcisismul secundar
ANS: A
_________________