Licenta Psihologie iulie 2010

MULTIPLE CHOICE 1. Psihicul uman este un sistem:

a) static b) probabilist c) dinamic d) dinamic-evolutiv

1. 2. 3. 4.

a+b c+d b+d a+b+d

ANS: 3 2. In conceptia lui S. Freud, inconstientul este:

1. 2. 3.

integral innascut dobandit in copilarie o componenta a lui este innascuta, o alta dobandita

ANS: 3 3. In definirea psihologica a constiintei esentiala este:

a) dimensiunea teleonomica b) dimensiunea motivationala c) dimensiunea etica d) dimensiunea cognitiva

1. 2. 3. 4.

a+b+d a+c+d c+d a+d

ANS: 4 4. Alegeti cele doua forme genetice (bazale) in care se structureaza constiinta: a) constiinta morala b) constiinta stiintifica c) constiinta de sine d) constiinta juridica e) constiinta lumii externe

1. 2. 3. 4. 5.

a+b+c+e b+d+e a+c+d+e b+d c+e

ANS: 5

5.

Constiinta este:

1. 2. 3.

suma functiilor si proceselor psihice particulare suma proceselor cognitive un nivel calitativ superior al organizarii psihice, caracterizat printr-o emergenta integrativa ireductibila

ANS: 3 6. Constiinta de sine este o functie:

1. 2. 3.

proiectiva autoreflexiva reflexiva

ANS: 2 7. Constiinta de sine:

1. 2. 3.

genereaza identitatea Eului deriva din identitatea Eului nu are nicio legatura cu identitatea Eului

ANS: 1 8. Sinteza interioara este un stadiu in formarea:

1. 2. 3.

constiintei lumii externe subconstientului constiintei de sine

ANS: 3 9. Functia reglatoare a constiintei consta in:

a) sistematizarea informatiilor b) planificarea activitatii c) generarea unor proiecte noi d) evaluarea rezultatelor actiunilor intreprinse

1. 2. 3. 4.

b+c a+b+d a+c+d b+d

ANS: 4 10. Perceptia este:

1. 2. 3.

o senzatie complexa o structura cognitiva distincta o suma de senzatii

ANS: 2 11. Perceptia reflecta:

1. 2. 3.

proprietati esentiale si generale ale obiectelor proprietati esentiale amalgamate cu proprietati neesentiale, accidentale proprietati situational-accidentale

ANS: 2 12. Determinantii perceptiei includ:

1. 2. 3. 4.

exclusiv factorii obiectivi externi factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni luati separat exclusiv factori subiectivi interni factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni in interrelatiune

ANS: 4 13. Perceptia monomodala consta in:

1. 2. 3.

perceperea unui obiect o singura data perceperea aceluiasi obiect de mai multe ori perceperea oricarui obiect pe calea unui singur analizator

ANS: 3

14.

Interpretarea, ca faza a procesului perceptiei, inseamna:

1. 2. 3.

stabilirea semnificatiei si utilitatii obiectului pentru activitatea subiectului incadrarea obiectului intr-o clasa relationarea obiectului cu experienta anterioara

ANS: 1 15. Invariantii de structura (buna forma) in perceptie rezulta din:

1. 2. 3.

numarul elementelor componente relatiile dimensional-metrice dintre elementele componente marimea elementelor componente

ANS: 2 16. Iluziile sunt rezultatul:

1. 2. 3.

halucinatiilor excedentului de informatie efectelor de camp

ANS: 3 17. Rolul setului in perceptie este:

1. 2. 3.

intotdeauna pozitiv atat pozitiv, cat si negativ intotdeauna negativ

ANS: 2 18. Legea structuralitatii-integralitatii perceptiei se poate demonstra:

1. 2. 3.

cu ajutorul figurilor lacunare (incomplete) cu ajutorul figurilor duble cu ajutorul figurilor suprapuse

ANS: 1 19. Caracterul mijlocit al gandirii consta in aceea ca:

1. 2. 3.

se fixeaza direct pe scop foloseste procedee logico-formale opereaza cu informatii furnizate de alte procese psihice

ANS: 3 20. Care dintre scolile psihologice explica rezolvarea problemelor prin fenomenul insight

1. 2.

introspectionista gestaltista

3. 4.

asociationista behaviorista

ANS: 2 21. Care a fost obiectivul principal al scolii de la Wrzburg

1. 2. 3. 4.

sa demonstreze caracterul evolutiv al gandirii sa ilustreze trecerea de la concret la abstract sa demonstreze ca gandirea se trage din reprezentare sa demonstreze caracterul pur al gandirii, desfasurarea ei fara nici un acompaniament imagistic

ANS: 4 22. Notiunea este:

1. 2. 3.

un model informational imagistic un model informational izomorfic un model informational homomorfic esentializat

ANS: 3 23. Piramida notiunilor se structureaza dupa criteriul:

1.

polaritatii

2. 3. 4.

generalitatii sinonimiei contrastului

ANS: 2 24. Continutul notiunilor se dezvaluie in:

1. 2. 3.

succesiunea reprezentarilor judecata interactiunea dintre cuvant si imagine

ANS: 2 25. Care este proprietatea dupa care J.Piaget a stabilit trecerea de la stadiul preoperator la cel operator in dezvoltarea ontogenetica a gandirii

1. 2. 3. 4.

finalitatea structuralitatea continuitatea reversibilitatea

ANS: 4 26. Procesarea de tip inductiv asigura:

a) descoperirea a ceea ce este comun mai multor cazuri individuale

b) identificarea obiectelor in contextul lor natural c) trecerea de la individual la general

1. 2. 3. 4.

b+c a+c a+b a+b+c

ANS: 2 27. Procesarea de tip deductiv asigura:

1. 2. 3.

trecerea de la general la particular trecerea de la concret la abstract trecerea de la real la virtual

ANS: 1 28. in: Deosebirea intre operatiile concrete si cele formale ale gandirii consta

1. 2. 3.

planul de desfasurare continutul asupra caruia se aplica rezultatul la care ne conduc

ANS: 2

29.

Operatia generalizarii consta in:

1. 2. 3.

colectarea la un loc a mai multor genuri de informatii evidentierea asemanarilor intre obiecte si fenomene extinderea unor insusiri si relatii stabilite anterior pe un numar limitat de cazuri individuale asupra tuturor cazurilor individuale de acelasi fel

ANS: 3 30. Abstractizarea consta in:

1. 2. 3.

asamblarea insusirilor esentiale detasarea unei insusiri din contextul celorlalte extragerea si retinerea unor insusiri si eliminarea altora

ANS: 3 31. Algoritmul este aplicabil:

1. 2. 3.

oricarei probleme bine definite oricarui gen de probleme doar problemelor de matematica

ANS: 1 32. Euristica se subordoneaza:

1. 2. 3.

principiului tot sau nimic principiului incercarilor si erorilor principiului conexiunii inverse

ANS: 2 33. Gandirea euristica este solicitata:

1. 2. 3.

in orice situatie slab definita doar in creatia artistica doar in jocul de sah

ANS: 1 34. Reteaua semantica se realizeaza:

1. 2. 3.

pe baza relatiei de sinonimie pe baza relatiei de subordonare - incluziune pe baza apropierii spatiale a notiunilor

ANS: 2 35. Ca activitate decizionala, gandirea:

1.

ierarhizeaza notiunile in ordinea generalitatii

2. 3.

reduce incertitudinea in situatii alternative realizeaza planificarea actiunilor

ANS: 2 36. Comunicarea desemneaza:

1. 2. 3.

schimburi de energie orice fel de schimburi in societate schimburi de informatie

ANS: 3 37. Latura semantica a comunicarii consta in:

1. 2. 3.

legatura unidirectionala intre emitent si receptor legatura selectiv determinata intre ceea ce se emite si ceea ce se receptioneaza raportarea adecvata de catre receptor a mesajului la realitate

ANS: 3 38. Latura pragmatica a comunicarii rezida in:

1. 2. 3.

modul de folosire a alfabetelor si codurilor valoarea mesajelor pentru receptor coerenta succesiunii mesajelor

ANS: 2 39. Corectitudinea comunicarii se reflecta in:

1. 2. 3.

promptitudine utilitate fidelitate

ANS: 3 40. Codarea, recodarea, decodarea presupun:

a) trecerea de la un mesaj la altul b) transferul informatiei de pe un tip de semnale pe altul c) intelegerea mesajului receptionat

1. 2. 3.

a+b+c b+c a+b

ANS: 2 41. Care din proprietatile de mai jos definesc algoritmul

a) concretitudinea b) generalitatea c) fidelitatea

d) finalitatea e) determinarea

1. 2. 3. 4. 5.

a+b+c+d+e a+c+d+e b+c+d a+c+e b+d+e

ANS: 5 42. Criteriul principal dupa care gandirea stabileste optimalitatea deciziei este:

1. 2. 3.

rapiditatea aplicarii ei presiunea timpului functia de utilitate

ANS: 3 43. Strategia minimax se aplica in:

1. 2. 3.

formarea notiunilor adoptarea deciziilor rezolvarea problemelor slab definite

ANS: 2 44. Potrivit legii lui Zipf, lungimea cuvintelor dintr-o limba este invers proportionala cu:

1. 2. 3.

dificultatea articularii locul ocupat in propozitie frecventa folosirii in comunicare

ANS: 3 45. Latura semantica exprima:

1. 2. 3.

o legatura de similitudine o legatura designativa o legatura spatiala

ANS: 2 46. Legatura cuvantului cu obiectul:

1. 2. 3. 4.

este predeterminata este directa este mediata prin imagine este impusa din afara

ANS: 3 47. Intelegerea structurilor verbale este determinata de:

a) lungimea lor b) ordinea sintactica a cuvintelor c) compatibilitatea semantica dintre cuvinte

1. 2. 3. 4.

a+b a+b+c a+c b+c

ANS: 4 48. Modelul gramaticii generative presupune:

1. 2. 3.

prevalenta regulilor sintactice asupra celor morfologice corelarea laturii semantice cu cea pragmatica interactiunea intre mai multe niveluri integrative ierarhice ale realitatii lingvistice

ANS: 3 49. Factorul esential de care depinde alegerea cuvintelor in procesul comunicarii este:

1. 2.

contextul dispozitia interlocutorilor

3.

obiectul comunicarii

ANS: 3 50. Diferentialul lui J. Osgood vizeaza:

1. 2. 3.

stabilirea raporturilor sintactice stabilirea raporturilor semantice stabilirea raportului particular general

ANS: 2 51. Veriga eferenta a limbajului include:

a) componenta vizuala b) componenta motorie manuala c) componenta auditiva d) componenta fono - articulatorie

1. 2. 3. 4.

b+d a+c a+c+d b+c+d

ANS: 1

52.

Functia reglatorie a limbajului consta in:

1. 2. 3.

reflectarea legaturii dintre cuvant si obiect influenta asupra atitudinii si comportamentului celor din jur alternarea rolurilor intre emitent si receptor

ANS: 2 53. Limbajul intern este:

1. 2. 3.

vocabularul latent al unui subiect premisa dezvoltarii limbajului extern limbajul extern selectiv comprimat

ANS: 3 54. Modelul tridimensional al gandirii apartine lui:

1. 2. 3. 4.

J. Piaget P.J. Guilford O. Selz W. Khler

ANS: 2 55. Care din componentele de mai jos se includ in veriga eferenta a limbajului:

a) auzul fonematic b) fono articulatorie c) vizuala d) motricitatea manuala

1. 2. 3. 4. 5.

b+c+d a+b+d a+c b+d a+b+c+d

ANS: 4 56. Care din urmatoarele notiuni contine mai multe insusiri comune:

1. 2. 3.

om animal mamifer

ANS: 2 57. Afectivitatea reflecta:

1. 2. 3.

proprietatile fizice ale stimulilor variatiile mediului intern al organismului raportul dintre evenimentele din plan intern si evenimentele din plan extern

ANS: 3 58. Emotia poate fi provocata de:

1. 2. 3.

actiunea oricarui stimul actiunea stimulilor nocivi actiunea stimulilor semnificativi

ANS: 3 59. Declansarea emotiei se produce:

1. 2. 3.

in urma deliberarii subiectului in mod involuntar, neintentionat cand subiectul nu este atent

ANS: 2 60. In prim planul constiintei subiectului se impune:

1. 2. 3.

semnul trairii emotionale durata trairii emotionale intensitatea trairii emotionale

ANS: 1

61.

Caracterul polar al emotiilor deriva din:

1. 2. 3.

intensitatea stimulilor starea de motivatie a subiectului semnul raportului dintre evenimentele externe si cele interne

ANS: 3 62. Optimumul emotional este determinat de:

1. 2. 3.

intensitatea trairii semnul trairii imaginea obiectului

ANS: 1 63. Proprietatea convertibilitatii se refera la:

1. 2. 3.

schimbarea intensitatii emotiei schimbarea semnului emotiei schimbarea referentialului emotiei

ANS: 2 64. Trairea emotionala:

1. 2. 3.

urmeaza producerii reactiilor periferice are loc concomitent cu reactiile periferice precede reactiile periferice

ANS: 3 65. Care din asertiunile de mai jos apartine teoriei James Lange

1. 2.

Fug pentru ca mi-e frica Mi-e frica pentru ca fug

ANS: 2 66. In acceptiune restransa, motivatia desemneaza:

1. 2. 3.

totalitatea mobilurilor interne care stau la baza conduitei nevoia de hrana semnalizarea unei stari de necesitate

ANS: 3 67. Dinamica motivationala se subordoneaza:

1. 2. 3.

principiului tensiune reductie legii efectului legii contrastului

ANS: 1 68. Care din urmatoarele entitati motivationale poseda stabilitatea cea mai mare in timp:

1. 2. 3. 4.

interesul idealul aspiratia trebuinta

ANS: 4 69. La baza ierarhizarii motivelor A. Maslow a pus:

a) criteriul genetic b) criteriul prioritatii satisfacerii c) criteriul complexitatii d) criteriul specificitatii umane

1. 2. 3. 4.

a+c+d b+c a+c b+d

ANS: 4 70. Optimumul motivational exprima:

1. 2. 3.

intensitatea absoluta a motivului caracterul homeostatic al motivului raportul invers proportional intre intensitatea motivului si dificultatea sarcinii

ANS: 3 71. 1. Rolul social exprima:

A. conceptia despre viata B. imaginea de sine C. standarde comportamentale D. norme sociale

a.

A+B

b. C+D c. B+C

d. B+C+D

ANS: B 72. Conceperea Eului ca nucleu al personalitatii se refera la:

A. locul Eului in structura personalitatii B. structura psihologica a Eului C. rolul Eului in structura personalitatii D. particularitatile eului

a.

A+B

b. B+C c. B+C+D

d. A+C e. B+D

ANS: D 73. Extraversia este asociata cu tipul:

A. astenic B. schizotim C. ciclotim D. atletic

a.

A+C

b. C+D c. C

d. D

ANS: C 74. Legatura dintre biotip si psihotip este:

A. o legatura genetica B. o legatura cauzala C. o corelatie statistica D. o corelatie cantitativa

E. o corelatie calitativa

a.

A+B

b. C+D c. A+E

d. B+E e. B+C

ANS: B 75. Inteligenta de tip A este:

A. inteligenta innascuta B. inteligenta cristalizata C. rezultatul invatarii D. inteligenta fluida E. deficitara in situatii structurate F. eficienta in situatii nestructurate

a.

A+B+F

b. B+C+E c. A+D+F

d. A+B e. C+D

ANS: C 76. Aptitudinile reprezinta:

A. valori psihosociale B. valori morale C. valori functionale D. valori socioculturale

a.

b. C c. A+C

d. A+D e. C+D

ANS: B 77. Persoanele inalt creative:

A. aleg situatii problematice noi B. aleg situatii problematice ambigue C. folosesc nivelul constient D. folosesc nivelul inconstient

a.

A+C

b. A+D c. A+C+D

d. B+C+D e. A+B+C

ANS: C

78.

Intre inteligenta si aptitudinile speciale:

A. intodeauna exista o corelatie pozitiva B. nu intotdeauna exista o corelatie pozitiva C. intotdeauna exista o corelatie negativa D. nu intotdeauna exista o corelatie negativa

a.

b. B c. C

d. D

ANS: B 79. In conceptia lui Henri Ey, Eul este:

A. constiinta de sine B. constiinta de lume C. constiinta reflexiva D. constiinta morala

a.

b. B c. C

d. A+C e. C+D

ANS: D

80. Tipul de activitate nervoasa superioara constituie baza neurofunctionala a: A. sistemului nervos B. inteligentei C. temperamentului E. activitatii

a.

b. C c. A+C

d. A+C+E e. A+B+C

ANS: C 81. Inteligenta emotioanala contine elemente:

A. cognitive B. afective C. motivationale D. sociale

a.

b. B+C c. A+B+C

d. B+C+D e. A+B+C+D

ANS: D 82. Modalitatea interna de raportare a unei persoane la diversele laturi ale vietii sociale, la altii, la sine, la activitate desemneaza: A. gandirea B. atitudinea C. opinia D. inteligenta E. creativitatea

a.

A+D

b. B+C c. D+E

d. B e. E

ANS: D 83. Stadiul formativ si stadiul normativ al creativitatii se caracterizeaza prin: A. conformism B. nonconformism C. convergenta D. divergenta

a.

A+C

b. A+D

c.

B+C

d. B+D

ANS: A 84. In reteaua de statute sociale, pozitia centrala o detine:

A. statutul economic B. statutul profesional C. statutul familial

a.

B+C

b. A+B+C c. A

d. B e. C

ANS: D 85. Eul este:

A. gandire B. simtire C. reflexie D. emotie

a.

A+B

b. C+D c. A+B+C

d. A+B+C+D e. B+C+D

ANS: D 86. Frecventa trairilor psihice pe o anumita unitate de timp indica:

A. tempoul trairilor psihice B. ritmul trairilor psihice C. intensitatea trairilor psihice

a.

b. A+B c. B

d. B+C e. A+B+C

ANS: A 87. Realizarea activitatii la un nivel calitativ superior este o conditie specifica formarii: A. caracterului B. inteligentei C. aptitudinii D. atitudinii E. deprinderii

a.

A+D

b. B+C c. B

d. C e. C+D+E

ANS: B 88. Cea mai stabila componenta a personalitatii, in cadrul ontogenezei, este: A. inteligenta B. vointa C. temperamentul D. caracterul E. gandirea

a.

b. C c. A+E

d. E e. A+C

ANS: B 89. Absolutizarea importantei mediului extern in formarea aptitudinilor corespunde abordarii: A. asociationiste

B. gestaltiste C. genetiste D. ineiste E. behavioriste

a.

A+D

b. B+C c. C+E

d. C e. E

ANS: C 90. In conceptia lui Jean Piaget, relatia adaptativa dintre organism si mediu constituie: A. inteligenta B. asimilarea C. acomodarea D. echilibrul dintre asimilare si acomodare

a.

A+B

b. A+C c. A+D

d. A+B+C e. B+C

ANS: C

91. Corelarea si integrarea componentelor caracteriale se realizeaza prin mecanisme: A. de apreciere B. de selectie C. de compatibilizare D. de valorizare E. de feedback

a.

C+E

b. A+B c. B+C+D

d. A+B+D e. B+C+D+E

ANS: D 92. In conceptia lui Fr. Baron, performanta si produsul creator trebuie sa:

A. fie rar intalnite in activitatea respectiva B. fie frecvent intalnite in activitatea respectiva C. aiba un grad ridicat de neobisnuit D. aiba un grad relativ ridicat de neobisnuit E. fie adecvate realitatii F. fie adecvate imaginatiei creatoare

a.

A+C+E

b. B+D+E

c.

A+D+F

d. B+C+E e. B+C+F

ANS: A 93. Manifestarea a doua atitudini in acelasi timp:

A. este posibila prin ierarhizare B. este posibila prin compensare C. este posibila prin cooperare D. nu este posibila

a.

A+B

b. B+C c. A+B+C

d. C e. D

ANS: E 94. Asociatiile de tip creativ, in conceptia lui Mednick, sunt:

A. asemanarea B. contrastul C. serendipitatea D. medierea prin simboluri E. medierea prin imaginatie

a.

A+C+D

b. A+C+E c. B+C+D

d. B+C+E e. A+B+C+D+E

ANS: A 95. Componentele statutului social sunt:

A. subiective B. obiective C. atitudinale D. comportamentale

a.

A+B

b. C+D c. A+C+D

d. B+C+D e. A+B+C+D

ANS: E 96. In raportul dintre eu si constiinta, Eul:

A. este o premisa fundamentala a constiintei B. creator de constiinta C. depasete constiinta

D. este directionat de constiinta

a.

A+B

b. B+C c. A+B+C

d. B+C+D e. A+B+C+D

ANS: B 97. Tipul sentimental se caracterizeaza prin:

A. rezonanta afectiva primara B. rezonanta afectiva secundara C. activism D. nonactivism E. anxietate

a.

A+C

b. A+D+E c. B+D

d. B+D+E e. B+C

ANS: C 98. Succesul unei activitati depinde de:

A. prezenta mai multor aptitudini

B. relatiile de compensare dintre aptitudini C. prezenta tuturor elementelor componente ale aptitudinilor D. organizarea elementelor componente ale aptitudinilor

a.

A+C

b. A+C+D c. B+C

d. A+B+C e. A+B+D

ANS: E 99. Factorul general al inteligentei este:

A. comun tuturor activitatilor B. specific unei activitati C. o combinatie a factorilor de grup

a.

A+C

b. B+C c. A

d. C e. B

ANS: C 100. Temperamentul:

A. favorizeaza dezvoltarea aptitudinilor

B. inhiba dezvoltarea aptitudinilor C. predetermina dezvoltarea aptitudinilor D. determina dezvoltarea aptitudinilor

a.

b. B c. A+B

d. A+C e. A+B+C

ANS: C 101. Sternberg abordeaza inteligenta din pespectiva:

A. genetica B. factoriala C. cognitiva D. psihometrica E. eclectica F. sistemica

a.

E+F

b. C+E c. A+F

d. A+B+F e. C+E+F

ANS: E 102. Forma de manifestare a personalitatii este reprezentata prin:

A. creativitate B. temperament C. atitudini D. aptitudini E. caracter

a.

b. A+B+E c. C+E

d. E e. B+C+E

ANS: A 103. Trasaturile caracteriale cardinale sunt:

A. trasaturi comune B. trasaturi individuale C. durabile D. spontane E. in numar foarte mare F. in numar foarte mic

a.

A+C+F

b. B+D+E

c.

B+C+F

d. A+B+C+F e. A+B+D+E

ANS: C 104. P. Matusseck considera ca factorii importanti in creatie sunt:

A. factorii sociali B. factorii culturali C. factorii psihologici

a.

A+B

b. A+C c. B+C

d. A+B+C

ANS: D 105. Intensitatea unei atitudini este cu atat mai mare cu cat:

A. ne apropiem de polul pozitiv B. ne apropiem de polul negativ C. ne apropiem de extremele polilor pozitiv si negativ D. ne apropiem de jumatatea distantei dintre polii pozitiv si negativ

a.

b. B

c.

d. D e. C+D

ANS: C 106. Modelul tridimensional al intelectului este constituit din:

A. operatii B. produse C. structuri D. continuturi

a.

A+B

b. A+C c. A+B+C

d. A+B+D e. A+B+C+D

ANS: D 107. Predominarea functionala a primului sistem de semnalizare corespunde tipului: A. ganditor B. artistic C. motor-general D. echilibrat

E. excitabil

a.

b. B c. C+D

d. B+E e. A+D

ANS: B 108. Opozitia dintre statutele achizitionate si cele prescrise genereaza, la nivelul persoanei, conflicte: A. intrastatus B. interstatus C. intraindividuale D. interindividuale

a.

A+C

b. B+C c. A+C+D

d. B+C+D e. A+B+C+D

ANS: A 109. Spre deosebire de personalitate, Eul:

A. este un fapt de constiinta sociala

B. este un fapt de constiinta individuala C. exprima personalitatea D. este nucleu al personalitatii

a.

A+D

b. B+D c. A+C+D

d. B+C+D e. A+B+C+D

ANS: D 110. Adaptarea rapida la imprejurari noi de viata este un indicator al tipului:

A. echilibrat B. puternic C. mobil D. vioi E. schizotim F. ciclotim

a.

B+C

b. B+C+D c. C+D

d. B+C+F e. A+C+E

ANS: C 111. Cea mai inalta forma de dezvoltare a aptitudinilor generale si speciale se realizeaza la nivelul: A. inteligentei B. geniului C. creativitatii D. talentului

a.

A+C

b. B+D c. B

d. C e. D

ANS: C 112. Concordanta atitudinilor cu normele sociale conduce la:

A. sistemul atitudinal-valoric B. sistemul atitudinal-social C. sistemul atitudinal-moral

a.

b. B+C c. B

d. A+C e. A+B+C

ANS: A 113. Procesul primar care asigura stimularea creativitatii prin combinarea gandurilor nemodulate in constient, se numeste: A. sublimare B. identificare C. regresie adaptativa D. regresie multipla

a.

b. B c. C

d. D

ANS: C 114. Componenta conativa a atitudinii caracteriale se refera la:

A. convingeri B. obiectul atitudinii C. tendinta spre actiune D. informatii E. trebuinte F. orientare constienta

a.

A+D+F

b. B+E c. B+C+D

d. C+F e. C+E+F

ANS: D 115. Capacitatea de transfer a creativitatii, de la un domeniu la altul, este evidentiata de catre: A. Allport B. Lowler C. Lowenfeld D. Guilford E. Gardner

a.

A+D

b. A+E c. B+D

d. C+D e. C+E

ANS: D 116. Modul in care o persoana isi reprezinta rolul social se numeste:

A. perceptia rolului B. conceptia rolului C. expectatia rolului

a.

b. B c. C

ANS: B 117. Persoanele pseudocreatoare se caracterizeaza prin:

A. absenta atitudinii creatoare B. prezenta atitudinii creatoare C. absenta aptitudinilor creatoare D. prezenta aptitudinilor creatoare

a.

A+C

b. A+D c. B+C

d. B+D

ANS: C 118. Existenta unei corelatii relativ scazute intre inteligenta si creativitate a fost demonstrata de: A. Piaget B. Jackson C. Guilford D. Vernon E. Getzels F. Janet

a.

C+D

b. A+F c. B+C

d. B+E e. B+C+E

ANS: D 119. Trasaturile de personalitate care influenteaza abilitatile creative sunt:

A. autodisciplina B. motivatia intrinseca C. independenta D. sociabilitatea

a.

A+B

b. A+C c. C+D

d. B+C+D e. A+B+C+D

ANS: B 120. In conceptia lui constantin Radulescu-Motru, Eul:

A. se identifica cu starile de constiinta B. se identifica cu constiinta globala C. creeaza unitatea constiintei D. nu precede constiinta

a.

A+C

b. A+D c. B+C

d. B+D

ANS: B 121. Rezistenta scazuta la frustrare este specifica tipului:

A. hipertimic B. obsesiv C. agresiv D. senzitiv-introvertit

a.

A+C

b. B c. C

d. D e. B+C

ANS: C 122. Din punct de vedere biologic, temperamentul este rezultatul:

A. genotipului B. fenotipului C. arhetipului

a.

b. B c. C

d. A+B e. B+C

ANS: B 123. Dominanta Eului psihic implica centrarea pe:

A. motivatie intrinseca B. cunoastere C. creatie D. sociabilitate E. afectivitate

a.

A+B+C

b. A+C+E c. B+C

d. A+B+E e. A+B

ANS: C

124. Stadiul operator marcheaza preponderenta aspectului operativ al gandirii asupra aspectului figurativ, decentrarea gandirii copilului permitand coordonarea reversibila a actiunii interiorizate si constituirea sistemelor operatorii de transformari cu invariant.

ANS: T 125. In ultimele decenii se remarca aproape in toate tarile un fenomen al amplificarii vitezei de crestere si diferentiere somatica a copiilor, paralel cu o dezvoltare psihica precoce. Indicii cresterii somatice, ca si ai maturizarii sexuale, cunosc un devans semnificativ in raport cu perioade situate cu cateva decenii in urma. ANS: T 126. Comportamentul deviant si delincvent sunt comportamente pentru care minorul poate raspunde penal. ANS: F 127. Un moment esential al construirii identitatii este acela in care copilul vorbeste despre sine folosind pronumele personal eu. ANS: T 128. J.Piaget descrie functionarea inteligentei prin urmatorii termeni preluati din biologie: a) asimilare b) acomodare c) adaptare d) crestere e) dezvoltare

1. 2. 3.

a+b a+b+c a+b+c+d+e

ANS: 2 129. Piaget prezinta dezvoltarea din perspectiva stadialitatii genetice. Stadiul in aceasta perspectiva presupune : a) ordinea diferitelor achizitii este neschimbata; b) exista o structura proprie a stadiului si nu doar o juxtapunere de proprietati ; c) aceasta structura reconverteste achizitiile anterioare care nu dispar ci se manifesta in alta forma (in situatii regresive pot reaparea ) ; d) fiecare stadiu contine un moment de pregatire si unul de stabilitate ; e) fiecare stadiu contine germenii trecerii la urmatorul ; f) atat stadialitatea genetica cat si cea dinamica sunt subdivizate in substadii (abordarea pe varste).

1. 2. 3.

a+b a+b+c+d a+b+c+d+e

ANS: 3 130. Care sunt etapele dezvoltarii atasamentului conform teoriei lui J. Bowlby?

a) preatasamentul b) atasamentul de actiune c) atasamantul delimitat d) formarea de relatii reciproce

1. 2. 3. 4.

a+b a+c+d b+d a+b+c+d

ANS: 4 131. Imitatia amanata este:

A. o prefigurare a reprezentarii fara ca aceasta sa fie prezenta in gandire; B. proces care incepe in abseta modelului si prefigureaza reprezentarea propriu-zisa:

1. 2.

a+b b

ANS: 1 132. Conceptul folosit in teoria lui J. Piaget pentru a descrie o stare prin care prorpiile placeri si dorinte ale copilului sunt suverane si lipsa intelegerii faprului ca ceilalti traiesc sentimente diferite si gandesc diferit, dificultatea de a corela punctul sau de vedere cu al altora este cel de: a) egocentrism b) imagine mintala c) evocare verbala

1. 2.

a a+b

3.

a+b+c

ANS: 1 133. Egocentrismul gandirii copilului poate fi in perioada de pana la 6/7 ani:

a) logic b) ontologic c) patologic

1. 2. 3.

a+b b b+c

ANS: 1 134. Egocentrismul copilului se manifesta prin:

a) artificialismul gandirii b) sincretismul gandirii c) realism d) animism

1. 2. 3.

a+c a+c+d a+b+c+d

4.

c+d

ANS: 3 135. Operatiile logico-matematice care devin posibile in urma achizitiei reversibilitatii sunt :

a) clasificarea b) serierea c) conceptualizarea numarului

1. 2. 3.

a+b b a+b+c

ANS: 3 136. Pentru insusirea limbii romane metoda de invatare a scris-cititului trebuie sa fie:

a) analitica b) sintetica c) fonetica

1. 2. 3.

a a+b a+b+c

ANS: 3 137. Dezvoltarea gandirii copilului de la 6 la 12 ani este caracterizata printre altele de:

a) decentrare socio-afectiva b) decentrare intelectuala

1. 2.

a+b b

ANS: 1 138. Tipurile de conduita caracteristice perioadei adolescentei descrise de J.Rousselet sunt:

a) conduita suportului b) coduita revoltei c) conduita inchiderii in sine d) conduita exaltarii e) conduita afirmarii

1. 2. 3. 4.

a+b+d+e b+c b+c+d+e d+e

5.

ANS: 3 139. Etapele socializarii in perioada adolescentei dupa G.Lefrancois sunt:

a) etapa dependentei b) etapa conflictului c) etapa relativei independente d) etapa maturizarii afectiv emotionale

1. 2. 3. 4.

a a+b+c b+c+d d

ANS: 2 140. Imaginea de sine este structurata de:

a) imaginea eului fizic b) intarirea pozitiva a comportamentului c) imaginea eului psihic si psihosocial

1. 2.

a+b a+c

3.

b+c

ANS: 2 141. Perioada adulta dominata de tinerete dupa R. W. White este caracterizata de urmatoarele directii de dezvoltare:

a) stabilirea identitatii eului b) independenta relatiilor personale c) cresterea intereselor/preocuparilor d) umanizarea valorilor

1. 2. 3. 4.

a a+b+d a+b+c+d c+d

ANS: 3 142. Operatiile postformale includ urmatoarele tipuri de rationamente:

a) gandirea pozitiva b) gandirea relativista c) gandirea dualista d) gandirea sistematica

1.

2. 3. 4.

a+b+d b+c+d d

ANS: 3 143. Criteriile de maturitate ale personalitatii dupa Allport sunt:

a) extensiunea simtului eului b) raportarea calda a eului la ceilalti c) securitatea emotionala d) perceptia realista e) obiectivarea eului f) filosofia unificatoare a vietii

1. 2. 3. 4.

a+b+c b+d+e a+d+e+f a+b+c+d+e+f

ANS: 4 144. Mecanismele de aparare sanatoase caracteristice adultului, propuse de G.E. Vaillant sunt:

a) altruismul

b) sublimarea c) umorul d) reprimarea e) rationalizarea

1. 2. 3. 4. 5.

a a+c+d c+e a+b+c+d e

ANS: 4 145. Nevoile pentru dezvoltarea intelectuala corespunzatoare a copilului sunt:

a) Crearea de facilitati educationale, adaptate nevoilor copilului b) Stimularea dezvoltarii intelectuale se incepe in perioada de sugar si se face, de regula, de catre parinti, in special de catre mama

1. 2. 3.

a a+b b

ANS: 2

146. La sfarsitul primului an de viata dezvoltarea inteligentei conform teoriei lui Piaget parcurge substadiile 5 si 6 ale dezvolttarii senzorio-motorii iar acestea cuprind: a) Conduita sforii b) c) d) Conduita suportului Reactiile circulare tertiare Conduita bastonului

1. 2. 3. 4.

a+b+c+d a+b+d a+b+c b+c+d

ANS: 1 147. Conform teoriei lui Piaget, notiunea de obiect

a) este innascuta b) se formeaza

1. 2. 3.

a+b b a

ANS: 2 148. H. Wallon arata ca perioada 1 - 3 ani este definitorie pentru dezvoltarea personalitatii . Cele doua stadii descrise de Wallon sunt :

a) centripeta b) egocentrica c) centriufuga

1. 2. 3.

a+b+c b+c a+c

ANS: 3 149. In teoria piagetiana a dezvoltarii egocentrismul ontologic se manifesta prin urmatoarele caracteristici ale gandirii:

a) animismul b) artificialism c) realismul

1. 2. 3.

a+b b+c a+b+c

ANS: 3

150. Care este perioada cand au loc urmatoarele transformari: se face trecerea de la emotii la sentimente ca stari afective stabile si generalizate ;se contureaza mai clar unele sentimente morale (rusinea, multumirea, prietenia si dragostea) iar conduita negativista intra intr-un proces de involutie si devine evidenta adancirea si nuantarea trairilor afective.

a) prescolaritate b) anteprescolaritate c) scolaritate mare

1. 2. 3.

a b a+b+c

ANS: 1 151. Cercetatorii subliniaza faptul ca dezvoltarea adultului se situeaza pe un nou nivel care a primit diferite denumiri: a) postformal b) c) d) e) f) multiliniar pragmatic metacognitiv stadiul dialectic empatic

1. 2. 3. 4.

a+b+c+d+e+f b+c+d+e b+c+e a+b+c+d+e

ANS: 4 152. Invatarea transformativa prin reflectie critica implica:

a) a fi mai reflexiv si mai critic b) c) d) a fi mai deschis la perspectiva celorlalti a fi mai putin defensiv a fi mai deschis la ideile noi

1. 2. 3.

b+c+d a+b+c a+b+c+d

ANS: 3 153. Invatarea are noi functii in perioada adulta, asa cum afirma Bogdan Suchodolscki si anume:

a) necesitate sociala b) mijloc de invingere a alienarii c) mijloc de comunicare

1. 2.

a+b+c b+c

3.

a+b

ANS: 3 154. Dezvoltarea miscarilor poate fi apreciata pe cateva mari directii:

a) suplete, b) c) echilibru calitatea miscarilor

1. 2. 3.

a+b a+b+c a+c

ANS: 2 155. Adaptarea copilului la real si traducerea realului prin perceptii si reprezentari a fost urmarita in evolutia desenului copiilor de la 2 la 8/10 ani, clasic pentru acest tip de studiu fiind G.H. Luquet (1927). Care sunt stadiile pe care el le descrie:

a) stadiul mazgalelii b) c) d) e) f) stadiul realismului fortuit, stadiului realismului nereusit stadiul realismului intelectual stadiul realismului vizual stadiul realismului izbutit

1. 2. 3. 4.

a+b+c+f a+b+d+f b+c+d+e a+b+c+d+e

ANS: 4 156. De la 7/8 la 10 /11 ani gandirea copilului trece in :

a) stadiul operatiilor concrete b) stadiul preoperator c) stadiul operatiilor formale

1. 2. 3.

a+b+c b+c a

ANS: 3 157. Formarea abilitatilor de scris- citit sunt parcurse in scoala etape:

a) preabecedara b) abecedara c) postabecedara

1. 2. 3.

a+b a+c a+b+c

ANS: 3 158. Identitatea de sine in perioada adolescentei se poate contura in trei maniere: pozitiva, negativa si incerta respectiv - criza de identitate, criteriul fiind autoperceptia, felul in care se percep tinerii in raport cu:

a) societatea b) mediul familial c) grupul de prieteni

1. 2. 3.

a a+b+c b+c

ANS: 2 159. Imaginea de sine comporta urmatoarele dimensiuni :

a) perceptia si aprecierea subiectului asupra sa la un anumit moment b) c) felul in care subiectul ar dori sa fie sau sa para ca este felul in care subiectul considera ca este apreciat de ceilalti

1.

a+b

2. 3. 4.

b+c a+b+c b

ANS: 3 160. Analiza mediului scolar arata ca principalele dificultati intampinate de elevi in primul an de scoala pot fi clasificate astfel:

a) dificultati afective b) c) dificultati cognitive dificultati de organizarea motivelor pentru atingerea unei actiuni

d) dificultati de relationare cu adultii si grupul de copii de aceeasi varsta si de varste mai mari

1. 2. 3. 4.

a+b+c a+c b+c+d a+b+c+d

ANS: 4 161. Dezvoltarea personalitatii copilului dupa H. Wallon in perioada 3 - 6 ani corespunde stadiului personalismului. In cursul acestei perioade se pot distinge mai multe subtadii :

a) b)

perioada de opozitie perioada de tranzitie

c) d)

perioada de gratie perioada de imitatie

1. 2. 3.

a+b+c+d a+b a+c+d

ANS: 3 162. Gandirea egocentrica este o gandire : a) prelogica b) intuitiva c) preconceptuala d) euristica

1. 2. 3. 4.

a+b b+c a+b+c a

ANS: 3 163. Care este termenul prin care se exprima faptul ca dezvoltarea motricitatii este legata de celelalte progrese in dezvoltarea intelectuala si socioafectiva? a) dezvoltare psihosociala b) psihomotricitate

1. 2.

a+b b

ANS: 2 164. Atributul de dinamic se refer la faptul c elementele ce aparin incontientului (idei, imagini) exercit continuu o presiune pentru a intra n contient i se asociaz ntre ele. ANS: F 165. Mecanismul producerii fenomenelor psihice, evoluia forelor pulsionale, reprezint perspectiva economic n psihanaliz. ANS: F 166. Principiul plcerii stipuleaz c principalul scop al activitii psihice este evitarea neplcerii i obinerea plcerii. ANS: T 167. Principiul realitii stipuleaz c satisfacerea nevoii trebuie amnat n funcie de cerinele realitii ANS: T

168. Perspectiva dinamic se refer la faptul c orice fenomen psihic posed o dimensiune cantitativ, coninuturile psihice fiind investite cu o anumit cantitate de energie psihic ANS: F 169. Investirea afectiv presupune detaarea unei cantiti de energie unui coninut psihic ANS: T 170. Dezinvestirea afectiv presupune ataarea cantitii de energie de reprezentarea aferent ANS: F 171. Simptomul nevrotic are un caracter represibil fiind mai puternic dect voina pacientului ANS: F 172. Vindecarea nevrozei depinde de voina pacientului de a depi strile prin care trece ANS: F 173. Simptomele nevrotice au la baz perturbri n viaa sexual a individului

ANS: F 174. Imposibilitatea descrcrii tensiunii sexuale pe cale normal duce la descrcarea acestei tensiuni pe ci indirecte i nespecifice prin atacuri de panic, simptome somatice etc. ANS: F 175. n perioada adolescenei individul renun la imaginile parentale idealizate i la iluzia atotputerniciei ANS: T 176. Punctul de vedere economic se refer la:

a.

cantitatea de energie investit ntr-un proces sau fenomen psihic

b. deplasarea i condensarea energiei psihice c. caracterul irepresibil al simptomului nevrotic

ANS: A 177. Simptomul apare ca rezultat al:

a.

imposibilitii descrcrii tensiunii psihice datorit interdiciei impuse de eu i supraeu

b. echilibrului dinamic dintre sine, eu, supraeu i realitatea exterioar; depinde de capacitile adaptative ale eului c. energiei psihice libere care caut s se descarce sub form de angoas

ANS: B 178. Incontientul este caracterizat de :

a.

procesele primare, mecanismele condensrii, deplasrii i simbolizrii i de principiul economiei psihice

b. c.

tendine interzise care caut continuu s devin contiente evenimente din trecut

ANS: A 179. Conflictul specific stadiului oral este legat de:

a.

nrcare

b. clivajul obiectului c. tendinele agresive ale copilului

ANS: A 180. Principala funcie psihic n stadiul anal este:

a.

educarea toaletei

b. dobndirea controlului asupra propriilor tendine c. inhibarea agresivitii

ANS: B 181. Mecanismul psihozelor are la baz:

a.

conflictul dintre Eu i realitate

b. proiectarea conflictului n exterior i nu refularea lui c. absena tatlui

ANS: B 182. Schizofrenia este rezultatul:

a.

unei fixaii la stadiul schizoparanoid

b. introiectrii aspectelor rele ale obiectului c. clivajului

ANS: A 183. Perspectiva dinamic se refer la:

a.

explicarea mecanismului producerii fenomenelor psihice prin interaciunea dintre forele ce tind ctre scderea tensiunii psihice i cele care se opun acestei descrcri

b. principiul plcerii i principiul realitii c. studiul pulsiunilor individului i al evoluiei lor n timp

ANS: A 184. Energia psihic aparine:

a.

sinelui ca sediu al pulsiunilor

b. pulsiunii ca reprezentant psihic al instinctului c. fiecrei instane psihice, fiind repartizat ntre cele trei instana i putnd circula ntre ele

ANS: C 185. Pentru a menine tensiunea psihic la un nivel constant, aparatul psihic:

a. b. c.

transform energia liber n energie ataat unei reprezentri sau idei astfel nct descrcarea s fie ntrziat i controlat tinde s descarce ct mai repede tensiunea prin satisfacie pulsional direct recurge la mecanismul refulrii

ANS: A 186. ntre instanele i nivelurile psihice exist urmtoarele relaii:

a.

sinele este incontient, eul i supraeul aparin contientului

b. sinele este incontient, eul este n parte incontient n parte contient, supraeul este sediul unor fore inhibitorii care acioneaz incontient c. sinele ca sediu al pulsiunilor este incontient, eul ca sediu al mecanismelor de aprare

este incontient, supraeul ca instan moral este contient

ANS: B 187. Pulsiunea este constituit la nivel psihic din :

a.

reprezentare pulsional i afectul care o nsoete

b. scopul i obiectul pulsiunii c. for i surs pulsional

ANS: A 188. Prima teorie a lui Freud asupra pulsiunii ia n considerare:

a.

un singur tip de pulsiune, libidoul

b. dou tipuri de pulsiune: libidoul i interesul eului c. dou tipuri de pulsiune: libido i destrudo

ANS: B 189. Principala activitate psihic n stadiul oral este:

a.

plcerea obinut prin stimularea zonei orale

b. asimilarea de informaii auditive, vizuale, cutanate c. identificarea cu obiectele din exterior

ANS: B 190. Funcionarea psihic n plan cognitiv este caracterizat n stadiul oral de:

a.

nediferenierea dintre fantasm i realitate

b. angoasa de a nu fi nghiit sau devorat c. satisfacerea halucinatorie a dorinei

ANS: A 191. Caracteristica afectiv n stadiul anal este:

a. agresivitatea b. masochismul c. ambivalena

ANS: C 192. Principala achiziie psihoafectiv n stadiul anal este:

a.

identitatea sexual

b. autonomia, capacitatea de a se impune asupra obiectelor i persoanelor din jur c. controlul sfincterian

ANS: B

193. Declanarea unei nevroze are loc cnd:

a.

exist unui conflict intrapsihic, un anumit raport al forelor implicate n acest conflict, i apare alegerea incontient a unei modaliti de compromis prin care acest conflict se va exprima

b. exist o traum psihic, o fixaie i apare senzaia c ceva straniu i se ntmpl subiectului c. apare un conflict ntre Sine, Eu i Supraeu

ANS: A 194. Psihoza maniaco-depresiv este explicat de Melanie Klein prin:

a.

incapacitatea subiectului de a surmonta poziia depresiv

b. fixaia la poziia paranoid-schizoid c. ruptura dintre Eu i realitate

ANS: A 195. Refularea reprezint:

a.

o barier energetic care se opune trecerii coninuturilor incontiente n contient

b. mpingerea n incontient a unor coninuturi contiente c. trecerea n contiin a unor coninuturi incontiente

ANS: B

196. Pulsiunea reprezint:

a.

un rspuns automat la stimulrile din mediu

b. reprezentantul psihic al instinctului c. o imagine

ANS: B 197. Conflictul psihic se manifest:

a.

n nevroz

b. n nevroz i psihoz c. n nevroz, psihoz i normalitate

ANS: C 198. Tulburrile psihice apar cnd:

a.

forele ce intr n conflict sunt egale ca intensitate

b. forele de refulare sunt mai puternice dect cele ce tind spre descrcare c. nu exist refulare

ANS: A 199. ntre normal i patologic exist o deosebire:

a.

cantitativ

b. calitativ c. dinamic

ANS: A 200. Energia psihic se deplaseaz n aparatul psihic:

a.

de la un element la altul prin intermediul lanurilor asociative

b. de la un neuron la altul c. ntre structurile psihice i cele somatice

ANS: A 201. Procesul refulrii const n:

a.

mpingerea unei reprezentri n incontient i separarea ei de afectul ataat ei

b. descrcarea afectului acumulat n psihism n urma unei traume c. eliberarea afectului sub form de angoas

ANS: A 202. Pulsiunea este un proces aflat la grania dintre:

a.

psihic i somatic

b. afect i reprezentare

c.

Eu i Sine

ANS: A 203. Complexul Oedip presupune dou conflicte:

a. b. c.

un conflict interior dat de regretul fa de printele respins i unul exterior dat de teama fa de printele respins un conflict pozitiv dat de atracia fa de printele de sex opus i un conflict negativ dat de atracia fa de printele de acelai sex un conflict moral ntre Eu i Supraeu i un conflict

ANS: A 204. Narcisismul primar se refer la investirea afectiv a:

a.

subiectului i a corpului su

b. Eului prin intermediul identificrilor c. obiectului asemntor cu sine

ANS: A 205. n stadiul oral relaia de obiect este caracterizat de:

a.

a nghii sau a fi nghiit

b. narcisismul secundar c. ambivalen

ANS: A 206. Obiectul pulsiunii n stadiul anal este reprezentat de:

a.

obiectul parial ce trebuie controlat n scopul afirmrii autonomiei

b. obiectul clivat n obiect bun i obiect ru c. obiectul parial incorporat n scopul identificrii

ANS: A 207. Nevroza fobic are drept simptome:

a.

idei sau acte indezirabile pe care subiectul se simte mpins s le nfptuiasc dintr-o necesitate intern

b. teama de necontrolat fa de anumite obiecte sau situaii c. elaborarea psihic a angoasei

ANS: B 208. Psihozele au ca specific:

a.

nediferenierea dintre realitatea psihic i cea extern

b. diferenierea dintre obiectul bun i cel ru c. regresia la narcisismul secundar

ANS: A

209.

Care dintre urmatoarele droguri nu sunt derivate opiacee?

1. cocaina 2. 3. 4. amfetaminele morfina marihuana

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: B 210. Sevrajul la heroina se manifesta prin:

1. Crampe abdominale si diaree 2. 3. 4. Piele si mucoase uscate Tahicardie si hipertensiune Constrictie pupilar

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: C 211. Dintre caracteristicile adictiei sexuale fac parte: 1. Pierderea controlului asupra comportamentului respectiv

2. 3. 4.

Persistenta unor comportamente sexuale autodistructive sau de risc Obsesia sexuala sau fantezia sexuala ca mecanism primar de coping Lipsa dorintei de a limita sau stopa comportamentul

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: A 212. Alcoolismul este o boala primara, cronica care se caracterizeaza prin: 1. scaderea controlului asupra bautului 2. interesul pentru alcool 3. consumul de alcool in ciuda consecintelor adverse 4. distorsiuni n gndire negarea

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: D 213. Dintre complicatiile alcoolismului fac parte:

1. Ulcerul 2. Scaderea numarului de tentative suicidare 3. Cresterea criminalitatii globale 4. Risc crescut de cancer cerebral

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: C 214. Printre tulburarile psihice induse de alcool se afla si: 1. Sevrajul complicat cu convulsii 2. Delirium tremens 3. Tulburare psihotica indusa de alcool 4. Tulburare amnezica persistenta

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: D 215. Intre tipurile de psihoterapie folosite in alcoolism se intalnesc urmatoarele: 1. ergoterapia 2. psihodrama 3. terapii comportamentale 4. terapii sistemice familiale

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: D 216. Intre instrumentele de evaluare ale pacientului alcoolic se afla:

1. AUDIT 2. CAGE 3. ADS 4. CIWA-r a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: D 217. Dintre drogurile din grupul substantelor psihodisleptice putem enumera: 1. psilocibina 2. mescalina 3. LSD 4. marihuana

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: A

218. Consumul de alcool si droguri poate produce o gama variata de tulburari psihice intre care se afla si: 1. dementa si delirium 2. tulburari de dispozitie si anxioase 3. disfunctii sexuale 4. tulburari psihotice

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: D 219. Indivizii cu tulburari de personalitate au urmatoarele trasaturi caracteristice: 1. Empatizeaza cu dificultate cu alte persoane 2. Rezistenta la tratament 3. Independenta excesiva 4. Dependenta excesiva

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: D 220. In grupa tulburarilor de personalitate de tip bizar-excentrice sunt incluse urmatoarele tulburari de personalitate: 1. tulburarea de personalitate paranoida

2. tulburarea de personalitate borderline 3. tulburarea de personalitate schizotipala 4. tulburarea de personalitate histrionica

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: C 221. Din grupa tulburarilor de personalitate de tip dramatic emotionale fac parte urmatoarele tulburari de personalitate cu exceptia: 1. tulburarea de personalitate histrionica 2. tulburarea de personalitate schizotipala 3. tulburarea de personalitate antisociala 4. tulburarea de personalitate dependenta

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: B 222. Tulburarile de personalitate cu o prevalenta mai mare la barbati sunt:

1. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva 2. Tulburarea de personalitate schizotipala 3. Tulburarea de personalitate paranoida 4. Tulburarea de personalitate borderline

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: A 223. Din grupa tulburarilor de personalitate bizar-excentrice fac parte:

1. tulburarea de personalitate paranoida 2. 3. 4. tulburarea de personalitate histrionica tulburarea de personalitate schizotipal tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: C 224. Care dintre urmatoarele personalitate narcisica? caracteristici definesc tulburarea de

1. si subliniaza repetat si exagerat calitatile. 2. 3. 4. Are pretentii exagerate de tratament favorabil. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare.

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: A 225. Tulburarea organica de personalitate poate aparea ca o consecinta a:

1. intoxicatiilor 2. 3. 4. relatiilor afective negative intrafamiliale afectiunilor lobilor frontal si temporal abandonului matern

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: C 226. ntre complicatiile tulburarilor de personalitate se afla si:

1. Tulburarea somatoform 2. 3. 4. Alcoolismul Episoadele psihotice tranzitorii Tulburarea distimic

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: D 227. n etiologia tulburarilor de personalitate sunt incriminati urmatorii factori: 1. factori perinatali

2. 3. 4.

factori psihodinamici factori de mediu ereditatea

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: D 228. Care dintre urmatoarele caracteristici apartin tulburarii de personalitate de tip borderline? 1. gndire magica sau credinte stranii care influenteaza comportamentul si sunt incompatibile cu normele subculturale. 2. instabilitatea relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectului 3. incapacitate de a se comportamentele legale 4. impulsivitate conforma normelor sociale in legatura cu

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: B 229. Trasaturile tulburarii de personalitate de tip pasiv agresiv cuprind:

1. Comportament frecvent lamentativ 2. Iritabilitate, invidie si resentimente fata de colegi

3. Ambivalenta in decizii alternand intre sfidare si remuscare 4. Stima de sine scazuta

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: D 230. Dintre criteriile care definesc o psihoza fac parte urmatoarele:

1. Comportamentele bizare 2. Gandirea ilogica 3. Prezenta ideatiei delirante 4. Lipsa criticii fata de propria boala

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: D 231. In prezent, urmatoarele tulburari sint clasificate ca fiind psihoze:

1. Tulburarea schizoafectiva 2. Schizofrenia 3. Tulburarea deliranta 4. Tulburarea bipolara

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: D 232. Tulburarea deliranta include sub aceasta denumire urmatoarele psihoze delirante cronice neschizofrenice: 1. Paranoia 2. Psihoza paranoida 3. Parafrenia 4. Delirul senzitiv de relatie

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: D 233. Schizofrenia este o boala a carei gravitate ar putea fi pe scurt caracterizata prin urmatoarele trasaturi: 1. Are o frecventa importanta - 5-10% din populatie 2. Are o mare probabilitate sa ramana cronica. 3. Are o rata de suicid de aproximativ 1% 4. Distruge coeziunea si unitatea constiintei si personalitatii.

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: B 234. Simptomele caracteristice schizofreniei psihiatri care au aprofundat aceasta boala sunt: 1. Saracire emotionala 2. Expansivitate si euforie 3. Incapacitatea de a se raporta la lumea externa 4. Logoree cu presiunea vorbirii n viziunea principalilor

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: C 235. Simptomele negative din schizofrenie sunt reprezentate de:

1. scaderea expresivitatii emotionale 2. alogie 3. diminuarea capacitatii hedonice 4. idei delirante de tip paranoid

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: A

236. Tulburrile asociate episodului depresiv major n cadrul tulburarii bipolare pot fi: 1. Tulburari fobice 2. 3. Expresivitate panto-mimica caracteristica Somatic: constipatie, acuze somatice multiple 4. Ideatie deliranta mai ampla - de saracie

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: D 237. In schizofrenie ideile delirante pot fi de mai multe tipuri. Dintre cele mai intalnite le mentionam pe cele: 1. mistice 2. de persecutie 3. de grandoare 4. kinestezice

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: A 238. Despre negativismul prezent n schizofrenia catatonica putem afirma urmatoarele: 1. Este gresit definit si prezetat ca opozitionism.

2. Nu este controlat de vointa bolnavului. 3. Ca dovada ca este n imposibilitatea de a da curs unei comenzi in plan verbal sau motor, nici un mijloc de convingere/constrngere, nu poate da rezultate. 4. Este un fenomen incomprehensibil

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: D 239. In tulburarea afectiva bipolara, intre simptomele fazei maniacale se afla si: 1. Dezinhibitie sexuala 2. Fuga de idei 3. Necesitate scazuta de somn 4. Idei delirante de ruina

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: A 240. Majoritatea pacientilor aflati in episod maniacal prezinta si:

1. dispozitie expansiva 2. iritabilitate 3. labilitate emotionala

4. distractibilitate

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: D 241. Intre factorii de risc pentru depresie se inscriu:

1. consumul de alcool si de medicamente 2. perioada postpartum 3. comorbiditate medicala 4. vrsta de debut peste 40 de ani

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: A 242. Dintre simptomele care fac parte din criteriile diagnostice ale dementei fac parte: 1. abulia 2. agnozia 3. anhedonia 4. tulburarile de memorie

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: B 243. Dintre etapele investigrii dementei fac parte:

1. Istoricul familial 2. 3. 4. Istoricul psihiatric Istoricul medical general Istoricul toxicologic nutritional si medicamentos

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: D 244. In realizarea unui diagnostic pozitiv de depresie sint adevarate urmatoarele afirmatii: 1. Semnele si simptomele se pot deduce din interviu sau din informatii obtinute de la apartinatori si prieteni. 2. Diagnosticul se pune prin excluderea altor tulburari majore. 3. Evenimente stresante de viata pot preceda instalarea unui episod major depresiv. 4. Evenimentele stresante de viata sunt de cele mai multe ori cauza episoadelor depresive majore.

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: C 245. Printre cele mai folosite instrumente de evaluare a depresiei se numara si: 1. Scala Hamilton 2. Scala Zung 3. Scala Montgomery - Asberg 4. Inventarul Beck

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: D 246. Despre factorii etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii afective bipolare sunt adevarate urmatoarele afirmatii: 1. Relatiile familiale incordate pot agrava tulburarea afectiva bipolara 2. Factorii de mediu sunt implicati in etiopatogenia bolii 3. Daca un parinte sufera de PMD, riscul ca si copilul sa dezvolte PMD este de aproximativ 12,5%. 4. Riscul unui copil cu ambii parinti cu PMD de a face boala este de in jur de 80-90%.

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: A 247. ntre etapele de investigare a dementei se afla:

1. Examinarea medicala 2. 3. 4. Anamneza Antecedente heredo-colaterale Antecedentele patologice

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: D 248. Dintre criteriile propuse pentru a distinge o nevroza de o psihoza amintim: 1. gravitatea tulburarii 2. critica individului asupra bolii sale 3. etiologia tulburarii 4. prezenta anxietatii

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: A 249. In cadrul clasificarii clasice a tulburarilor nevrotice dintre nevrozele nediferentiate fac parte:

1. nevroza anxioasa 2. nevroza depresiva 3. neurastenia 4. nevroza isterica

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: A 250. Dintre tulburarile disociative fac parte:

1. tulburarea de somatizare 2. personalitatea multipla 3. dismorfofobia 4. amnezia psihogena

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: B 251. Printre tulburarile anxioase (conform clasificrii DSM-IV) se nscriu: 1. atacurile de panica 2. tulburarea obsesiv-compulsiva 3. reactia acuta la stres

4. tulburarea somatoforma

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: A 252. ntre etapele de investigare a dementei se afla:

1. Examinarea medicala 2. 3. 4. Anamneza Antecedente heredo-colaterale Antecedentele penale

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: A 253. Printre cele mai comune simptome in tulburarea anxioasa generalizata se numara si: 1. palpitatii 2. derealizare si depersonalizare 3. nervozitatea 4. paroxismele anxioase cu frica de moarte

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: C 254. Printre cele mai intalnite simptome din distimie se afla: 1. Sentimente de vinovatie, ruminatii cu privire la trecut 2. Sentimente subiective de iritabilitate si furie excesiva 3. Activitate diminuata, eficienta si productivitate scazute 4. Dificultati de gndire, reflectate prin concentrare scazuta, indecizie, slaba capacitate de memorare

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: D 255. Fobia sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat n diverse situatii sociale, cum ar fi: 1. Vorbitul n public, 2. Urinatul n toaletele publice, 3. Vorbitul la telefon, 4. Prezenta intr-un loc aglomerat din care se poate iesi cu dificultate

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: A 256. Intre terapiile cognitive folosite in tratamentul fobiilor se folosesc si:

1. Terapia prin autoinstructie 2. Expunerea directa si imediata la cel mai puternic stimul declansator al fobiei 3. Terapia rational-emotiva 4. Desensibilizarea sistematica

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: C 257. Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup n PTSD: 1. Stabilizarea reactiilor fiziologice si psihologice la trauma 2. Explorarea si validarea perceptilor si emotiilor

3. Intelegerea efectelor experientelor trecute asupra comportamentului, trairilor din prezent 4. Desensibilizarea sistematica

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: A 258. Care dintre urmatoarele personalitate narcisica? caracteristici definesc tulburarea de

1. si subliniaz repetat si exagerat calitatile 2. Este hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil in probleme de morala, etica. 3. 4. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare.

a.

1+2+3

c.

1+3

b. 2+4

d. 1+2+3+4

ANS: C 259. Continuumul motivaional reprezint acea intensitate a muncii care permite obinerea unor performane nalte. ANS: F 260. Optimul motivaional se refer la faptul ca orice element al muncii (salariu, condiii de munc, relaii cu eful sau superiorii etc.) are capacitatea de a genera att satisfacie, ct i insatisfacie n munca n funcie de contextul organizaional la care ne raportm. ANS: F 261.

Recrutarea intern reprezint procesul de acomodare a noilor angajai cu condiiile specifice ale activitii instituiei i locului de munc. ANS: F 262. Selecia de personal este o activitate a managementului resurselor umane care are rolul de a cauta i de a identifica acei candidai care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale instituiei, i de atragere a acestora n cadrul instituiei. ANS: F 263. Recrutarea intern se refer la recrutarea candidailor din interiorul instituiei fie prin afiarea postului liber urmat susinerea concursului pe postul respectiv fie prin promovare sau transfer n cadrul instituiei. ANS: T 264. Prin metodele informale de recrutare intern instituia angajeaza foti salariai sau foti studeni care au lucrat n regim de colaborare n instituia respectiv. ANS: F 265. Surse de recrutare extern pot fi: ageniile de fora de munca (oficiile de fora de munca), centrele teritoriale de nregistrare a omerilor, trgurile de locuri de munca, asociaiile profesionale, instituiile de nvaamnt. ANS: T

266. Criteriile avute n vedere n procesul de recrutare extern sunt: competena, vechimea n munc, i potenialul de dezvoltare al angajailor. ANS: T 267. Teoria ERG spre deosebire de teoria ierarhizrii trebuinelor a lui A. Maslow arata ca: 1) n acelai timp asupra unui individ poate aciona mai mult de o necesitate; 2) nesatisfacerea unor trebuine de la nivelurile superioare duce la creterea dorinei de a satisface trebuinele de la un nivel inferior ANS: T 268. Conform teoriei performanelor ateptate, atunci cnd angajaii percep o anumita inechitate, ei pot alege una din urmatoarele posibilitai: modificarea efortului propriu; modificarea rezultatelor; distorsiunea percepiei faa de sine; parasirea domeniului. ANS: F

269. Satisfacia muncii este influenat de: a. facilitile economice i socio-profesionale b. c. d. e. a. caracterul rutinier/ variat al muncii relaiile la locul de munc muncii cadrul organizaional n care se desfoar munca caracteristicile fizice ale locului de munc a+b+c+d+e

b. a+b+c c. b+c+d+e

ANS: A 270. Tipurile de trebuine din teoria ierarhizrii trebuinelor a lui A.Maslow sunt: a. trebuinele de cooperare i afiliere b. c. d. e. trebuinele de stim i statut trebuinele de hran, locuin, mbrcminte trebuinele de autorealizare trebuinele de securitate

a.

a+b+c

b. a+b+c+d+e c. d+e

ANS: B 271. Conform ..................... factorii de igien (supravegherea, condiiile de munc, relaiile interpersonale, securitatea muncii, etc.) i factorii motivaionali (realizrile personale, recunoaterea, munca nsi, posibilitile de avansare, etc) determin att satisfacie ct i insatisfacie n munc; Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect:

1) Managementului tiinific

2) Teoriei X 3) Teoriei Y 4) Teoriei ierarhizrii nevoilor 5) Teoriei bifactoriale 6)Teoriei echitii 7) Teoriei ateptrii 8) Teoriei rentririi i consolidrii a. 1+2

b. 3+4 c. 5

d. 6+7+8

ANS: C 272. Interviul de selecie este eficient n urmtoarele situaii: a. relevarea unor caliti ale candidailor ca de exemplu: inut, limbaj, conduit nonverbal, motivaii, interese i aspiraii de viitor, pregtire i calificare profesional, experien

b. relevarea cunotinele profesionale ale candidatului c. evidenierea profilului psihologic al candidatului (aptitudini, abiliti, trsturi de temperament i personalitate, etc.)

ANS: A 273. Recrutarea intern prezint o serie de avantaje care se regsesc printre urmtoarele elemente:

a. permite identificarea i atragerea unui numr mai mare de candidai poteniali; b. poate constitui un bun factor de motivare a angajailor n vederea viitoarei promovari; c. ncurajeaz un nou mod de gndire n cadrul organizaiilor; d. punctele forte i punctele slabe ale candidailor sunt cunoscute mult mai bine. Precizai care din combinaiile de mai jos reflect cel mai corect principalele avantaje ale recrutrii interne: a. a+b+c

b. b+d c. a+b+c+d

ANS: B 274. Care dintre elementele de mai jos reprezint dezavantaje ale recrutrii interne: a. costul recrutrii personalului este mult mai ridicat; b. mpiedic infuzia de suflu proaspt i nu favorizeaz promovarea unor idei noi; c. la un ritm rapid de extindere a instituiei, posibilitaile de completare a posturilor din personalul existent, pot fi depaite; d. nu este nevoie de o perioad de acomodare cu noul loc de munc; e. se pot manifesta favoritisme, persoanele promovate meninndu-i legaturile cu fotii colegii de munca; Precizai care din combinatiile de mai jos reflecta cel mai corect principalele dezavantaje ale recrutarii interne: a. b+c+e

b. a+b+c

c.

d+e

ANS: A 275. Conform ..................... munca este o parte important a vieii oamenilor, pot folosi autocontrolul n atingerea obiectivelor organizaiei, accept bucuroi responsabiliti n funcie de recompensele asociate acestora i pot da dovada de inventivitate i creativitate n munc. 1) Managementului tiinific 2) Teoriei X 3) Teoriei Y 4) Teoriei ierarhizrii nevoilor 5) Teoriei bifactoriale 6)Teoriei echitii 7) Teoriei ateptrii 8) Teoriei rentririi i consolidrii a. 2

b. 3 c. 6

d. 8

ANS: B 276. se bazeaz pe urmtoarele postulate: a. oamenii au o aversiune nnascuta fata de munca i vor ncerca s o evite; b. managerii trebuie sa-i dirijeze, sa-i controleze i sa-i constrnga pe

angajai pentru realizarea obiectivelor organizaiei; c. angajaii trebuie condui pentru ca evita responsabilitaile; d. angajaii sunt preocupai n general de securitatea personal. Alegei dintre variantele urmtoare pe cea corect: 1. teoria X 2. managementul tiinific 3. 4. 5. 6. a. 1 teoria ERG teoria Y teoria echitii teoria consolidrii

b. 3 c. 5

ANS: A 277. Recrutarea extern prezint o serie de avantaje care se regsesc printre elementele de mai jos:

a. recrutarea personalului este mult mai rapid i cu costuri mai mici; b. permite identificarea i atragerea unui numr mai mare de candidai poteniali; c. ncurajeaz un nou mod de gndire n cadrul organizaiei; d. crete motivarea personalului; e. se realizeaz economii n costurile de pregtire pentru c se angajeaz profesioniti competeni, bine pregtii, din exterior a. a+b+c

b. b+c+e

c.

a+b

ANS: B 278. Care dintre elementele prezentate reprezint dezavantaje ale recrutrii externe:

a. favorizeaz promovarea ideilor noi; b. timpul necesar acomodrii, adaptrii i integrrii pe posturi a noilor angajai este mult mai mare, ceea ce atrage costuri suplimentare; c. identificarea, atragerea i evaluarea candidailor se realizeaz mult mai dificil; d. nu implic elaborarea unor programe de pregtire profesional ntruct se angajeaz profesioniti din exterior; e. poate aprea respingerea noilor venii de ctre vechii angajai ceea ce creeaz dificulti de integrare, duce la scderea motivaiei afectnd productivitatea muncii a. b+c+e

b. a+b c. b+c+d

ANS: A 279. Care dintre urmtoarele metode sunt utilizate n recrutarea extern? a. observaia b. anunurile publicitare c. analiza produselor activitii d. fiierul cu poteniali angajai

e. instituii specializate n recrutarea/selecia de personal/ consultan n domeniul resurselor umane f.metoda timpilor i a micrilor g.reeaua de cunotine h.internetul i. studiul de caz j.analiza postului k. head-huntingul a. a+b+c+d+e

b. b+d+e+g+h+k c. e+f+g+h+i+j

ANS: B 280. Etapele planului de recrutare sunt: a. analiza prognozei cererii de resurse umane b. organizarea posturilor i a oamenilor c. testarea psihologic d. prognoza ofertei de resurse umane e. organizarea interviului de selecie f. analiza evidenei posturilor devenite disponibile datorita demisiilor, concedierilor, pensionarilor, deceselor g. acomodarea cu locul de munc h. studiul posturilor i. calculul nevoilor directe de recrutare

Alegei din urmtoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enunului de mai sus: a. a+b+d+f+h+i

b. b+c+d+e+f c. g+h+i

ANS: A 281. Conform ..................... factorul care motiveaz oamenii n procesul muncii este salariul pe care acetia l primesc 1. Managementului tiinific 2. Teoriei X 3. Teoriei Y 4. Teoriei ierarhizrii nevoilor 5. Teoriei bifactoriale 6.Teoriei echitii 7. Teoriei ateptrii 8. Teoriei rentririi i consolidrii a. 1+2+3

b. 2 c. 1

ANS: C 282.

Conform ..................... indivizii sunt preocupai nu numai de nivelul recompenselor pe care le primesc n schimbul efortului propriu ci i de relaia dintre recompensele pe care le primesc ei i cele pe care le primesc ceilali.

1. Managementului tiinific 2. Teoriei X 3. Teoriei Y 4. Teoriei ierarhizrii nevoilor 5. Teoriei bifactoriale 6.Teoriei echitii 7. Teoriei ateptrii 8. Teoriei rentririi i consolidrii a. 1

b. 3 c. 5

d. 6

ANS: D 283. Etapele seleciei de personal sunt urmtoarele: a. analiza scrisorii de intenie i a curriculumului vitae b. adaptarea n munc c. interviul de selecie d. identificarea cu munca e. testarea psihologic f. recrutarea intern

g. probele de cunotine profesionale h. probele de lucru i. integrarea la locul de munc j. examinrile medicale k. asimilarea informaiilor i comportamentelor specifice muncii l. verificarea referinelor m. decizia final Alegei din urmtoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enunului de mai sus: a. b. c. a+b+c+d a+c+e+g+h+j+l+m h+i+j+k+l+m

ANS: B 284. Factorii care influeneaz procesul de integrare sunt: a. scopurile instituiei la care angajatul trebuie s adere; b. coeziunea i coerena grupului n care angajatul i desfoar activitatea; c. contractul dintre angajat i instituie i care stabilete un echilibru ntre contribuiile i realizrile cerute i recompensele financiare i nonfinanciare din partea instituiei; d. normele care definesc rolurile angajatului n instituie;

e. raporturile de putere i de dependen cu colegii i cu superiorii ierarhici a. a+d+e

b. a+b+c+d+e c. b+c+d

ANS: B 285. Consolidarile n viziunea lui B.F Skinner sunt: a. facilitile b. mutrile disciplinare c. meninerea unei echiti efort-compensaie d. premieri pentru merite deosebite e. concedierile f. stingerile g. consolidrile negative h. creterile salariale i. sancionrile a. a+b+d+e+f+g+h+i

b. d+e+f+g+h c. f+g+h+i

ANS: A 286. Tipurile de erori care pot aprea n timpul interviului de selecie sunt: a. eroarea de similaritate b. discriminarea n funcie de vrst c. eroarea de contrast d. sublinierea elementelor negative

e. eroarea de tip halou f. eroarea datorat primei impresii g. discriminarea n funcie de sex a. a+b+c+d+e+f+g

b. b+c+d+e c. d+e+f+g

ANS: A 287. Stadiile procesului de integrare profesional n viziunea lui O. Hoffman sunt: a. adaptarea n munc b. vizite n instituie, conduse de eful ierarhic, care i va prezenta noului angajat activitatea acesteia, structura sa i mai ales departamentele cu care va colabora c. asimilarea d. identificarea cu instituia i colectivul e. oferirea noului angajat a conin informaii referitoare la facilitile existente, programul regulamentele instituiei, date accidentelor, etc. a. a+c+d unei mape de ntmpinare care s structura organizatoric a instituiei, de lucru, modalitile de evaluare, despre protecia muncii, prevenirea

b. b+c+d c. c+d+e

ANS: A 288.

Teoria celor trei necesiti a lui David McClelland are n vedere urmtoarele necesiti: a. necesitile de existen b. necesitile de securitate c. necesitile de putere d. necesitile de afiliere e. necesitile de realizare f. necesitile de stim i statut a. c+d+e

b. a+b+c c. d+e+f

ANS: A 289. ...............................const n compararea fiecrui candidat cu predecesorul su/ predecesorii si, neglijnd comparaia cu standardul prestabilit al interviului. Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect: a. eroarea de similaritate b. eroarea de contrast c. eroarea de tip halou d. eroarea datorat primei impresii

ANS: B 290.

Conform ..................... oamenii fac o comparaie ntre efortul pe care l depun (educaie, calificare, abilitai, experiena, timpul lucrat n organizaie, etc) i compensaia pe care o primesc (salariu, beneficii, recunoateri, promovari). Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect a. teoriei performanelor ateptate

b. teoriei echitii c. d. e. teoriei bifactoriale motivaie igien teoriei consolidrii teoriei Y

ANS: B 291. .......................are la baza nevoia de a ti, de a cunoate, curiozitatea i interesul intelectual faa de o anumita profesiune a. motivaia intrinsec

b. motivaia cognitiv c. motivaia pozitiv

d. motivaia extrinsec e. motivaia afectiv

ANS: B 292. Sursa generatoare a ..........................se afla n trebuinele personale ale individului i este solidara cu activitaile lui, individul exercitnd o munca n conformitate cu propriile aptitudini i abilitai. a. motivaiei intrinseci

b. motivaiei cognitive c. motivaiei negative

d. motivaiei extrinseci e. motivaiei afective

ANS: A 293. n viziunea lui B.F.Skinner..................este o form de consolidare bazat pe ideea c un anumit comportament va disprea daca va fi ignorat. a. Sanciunea

b. Consolidarea pozitiv c. Extincia

d. Consolidarea negativ

ANS: C 294. .............................este determinat de interaciunea membrilor grupului de munca i se refera la faptul ca munca favorizeaza realizarea contactelor sociale precum i satisfacerea nevoilor de cooperare, afiliere, securitate, stima i statut social ale acestora a. b. c. Motivaia economic Motivaia profesional Motivaia psihosocial

ANS: C

295. .............................sunt acele persoane care nu trec de procesul de selecie dar care n realitate demonstreaz c sunt muncitori buni a. b. Indivizii fali negativi Indivizii fali pozitivi

ANS: A 296. n cadrul interviului de selecie. se produce atunci cnd o anumit caracteristic a interviului impresioneaz foarte puternic, punndu-i amprenta asupra evalurii generale a candidatului. a. Eroarea de contrast

b. Eroarea de tip halou c. Eroarea de similaritate

ANS: B 297. ..este alegerea conform anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru ocuparea unui post n cadrul unei instituii prin analiza obiectiv a concordanei dintre caracteristicile profesionale ale unui post i caracetristicile fizice, psihice i informaionale pe care le prezint solicitanii postului. a. selecia de personal

b. recrutarea intern c. recrutarea extern

ANS: A 298. .........................................explic motivarea n munc ca pe un proces complex n care indivizii analizeaz ansele pe care le au n obinerea anumitor rezultate i msura n care aceste rezultate sunt atrgtoare pentru ei.

a. Teoria Y b. Teoria echitii c. Managementul tiinific d. Teoria asteptrii e. Teoria bifactorial motivaie-igien f. Teoria ERG a. a

b. b c. c

d. d

ANS: D 299. n explicarea comportamentului uman .............................utilizeaza un set redus de trebuine i anume trebuine legate de existena, trebuine legate de relaiile cu semenii i trebuine de cretere. a. Teoria X b. Teoria echitii c. Teoria ERG d. Teoria asteptrii e. Teoria bifactorial motivaie-igien

f. Teoria celor trei necesiti a. f

b. e c. c

ANS: C 300. ..........................are la baz reacii de respingere i aversiune ale individului faa de consecine neplacute care pot aprea la locul de munc (concediere, retrogradare, critica, teama de eec sau pierdere a prestigiului, etc.) a. motivaia extrinsec pozitiv

b. motivaia extrinsec negativ

ANS: B 301. Una dintre teoriile de mai jos are n vedere trei aspecte importante: 1. grupul este structura de baz n instituie; 2. angajarea pe via, polivalent, cariera lent, contureaz motivaia individual; 3. respectul oamenilor pentru munc i grup este msura propriului lor respect. Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect:

a.

teorie ERG

b. teoria celor trei necesiti c. teoria Z

d. teoria Y e. teoria performanelor ateptate

ANS: C 302. Una dintre teoriiile motivaionale de mai jos pornete de la premisa c motivaia pentru munc este determinat de patru tipuri de comparaii: 1. comparaia cu o situaie anterioara n care s-a aflat individul n cadrul aceleiai organizaii; 2. comparaia cu o situaie anterioara n care s-a aflat individul n afara organizaiei; 3. comparaia cu alta persoana sau grup de persoane din interiorul organizaiei; 4. comparaia cu alta persoana sau grup de persoane din afara organizaiei.

Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect: a. teorie echitii

b. teoria celor trei necesiti c. teoria Z

d. teoria bifactorial motivaie-igien e. teoria performanelor ateptate

ANS: A

303. Cercetarea personalitatii se concentreaza pe diferentele individuale ce au o mare semnificatie in relatiile cotidiene stabilite intre oameni, ceea ce va permite studierea interactiunilor dintre factori sau trasaturi si situatiile concrete, in care este plasat individul, precum si realizarea unor predictii diferentiate valide. ANS: T 304. A. Angleitner a propus o taxonomie a relatiilor posibile intre itemi si trasatura, taxonomie ce cuprinde 7 categorii: descrieri de reactii, atribute ale trasaturii, dorinte si trebuinte, fapte biografice, atitudini, reactii ale altora, itemi bizari. ANS: T 305. Teoria Lui Cattell ce a stat la baza elaborarii chestionarului C prezinta anxietatea ca un factor primar care este o combinatie intre 5 factori secundari: constiinta de sine, forta eului, propensiunea paranoida, propensiunea spre culpabilitate, tensiunea ergica. ANS: F 306. In cazul Chestionarului de Personalitate California validarea nu este o etapa premergatoare obligatorie a interpretarii propriu-zise a foii de profil. ANS: F 307. H. Gough prezinta modelul cuboid asupra structurii personalitatii ca avand 3 vectori principali: stilul interpersonal, raportarea la normele sociale, sentimentul personal de competenta. ANS: T 308. In viziunea lui R.B. Cattell trasatura-sursa este cea care ramane constanta, fiind cea care trebuie cunoscuta si investigata in psihologie.

ANS: T

309. Complexitatea termenului de personalitate a fost subliniata de numerosi autori, urmatoarea afirmatie: personalitatea este un cadru de referinta fundamental pentru definirea sensului si a valorii explicative a celorlalte notiuni psihologice apartinandu-i lui:

a.

Daniel David

b. Mielu Zlate c. Septimiu Chelcea

ANS: B 310. Ion Dafinoiu apreciaza ca acea constructie teoretica elaborata in psihologie, in scopul intelegerii si explicarii, la nivelul teoriei stiintifice, a modalitatii de fiintare si functionare ce caracterizeaza organismul psihofiziologic este: a. personalitatea

b. persoana c. personajul

ANS: A 311. Pornind de la analiza numeroaselor definitii ale personalitatii, Perron a identificat urmatoarele caracteristici dominante ale acesteia: a. globalitatea si coerenta

b. coerenta, flexibilitatea, fluiditatea c. globalitatea, coerenta, permanenta (stabilitatea) temporala

ANS: C 312. Pornind de la interactiunea dintre teorie si metode, se poate spune ca obiectivele teoriilor stiintifice si ale metodelor de evaluare a personalitatii sunt urmatoarele: a. descrierea b. explicarea c. predictia

a.

a+b+c

b. a+b c. b+c

ANS: A 313. Cercetarea personalitatii trebuie sa se concentreze pe diferentele individuale care au o semnificatie in: a. relatiile cotidiene stabilite intre oameni, ceea ce ne permite: studierea interactiunilor dintre factori sau trasaturi si situatiile concrete in care este plasat individul; b. realizarea unor predictii diferentiate valide c. realizarea unor predictii diferentiate ambigui. a. a+b+c

b. b+c c. a+b

ANS: C

314. Orientarea ce are ca obiectiv studierea a ceea ce indivizii au in comun, permitand identificarea trasaturilor sau tipurilor de personalitate si contribuind, astfel, la elaborarea unei structuri ipotetice a personalitatii umane este: a. perspectiva interactionista

b. perspectiva nomotetica c. perspectiva idiografica

ANS: B 315. Abordarea ai carei reprezentanti analizeaza individul in globalitatea sa, luand in considerare toate componentele care intra in interactiune si promovand o orientare dinamica este: a. perspectiva asociationista

b. perspetiva nomotetica c. perspectiva idiografica

ANS: C 316. a. Analiza parcursului vietii este o metoda specifica:

orientarii idiografice

b. orientarii nomotetice c. orientarii cognitiviste

ANS: A 317. Allport, Eysenck si Cattell au oferit explicatii referitoare la diagnoza comportamentala pornind de la predispozitia de a raspunde in acelasi mod in fata unor stimuli similari, predispozitie ce este denumita:

a.

functie

b. trasatura c. stare

ANS: B 318. Orientarea ce promoveaza o teorie a invatarii sociale, conform careia persoanele asimileaza comportamentele in contextul raspunsurilor la anumite situatii, iar predictori comportamentului sunt legati de experienta anterioara a persoanei in situatii similare, este: a. orientarea nomotetica

b. orientarea idiografica c. orientarea situationista

ANS: C 319. Modelele ce ofera explicatii pornind de la un triplu determinism, psihologic, sociologic si biologic si care prezinta necesitatea de a lua in consideratie interactiunea dinamica dintre caracteristicile subiectilor si caracteristicile situatiilor sunt: a. modelele trasaturilor

b. modelele interactioniste c. modelele situationiste

ANS: B

320. Principiul conform caruia, in psihologie, cercetarea trebuie sa se bazeze pe un contract neexploatativ si reciproc, un adevarat contract social stabilit intre cercetator si subiect, prin care persoana este bine sa fie informata, chiar de la inceput, asupra costurilor, riscurilor si beneficiilor acestui demers se refera la: a. inselarea subiectilor

b. intimitate c. consimtamantul informat

ANS: C 321. In etapa de evaluare si constructie a unui test de personalitate, un moment important este reprezentat de stabilirea tipului de proba ce va fi elaborata, alegere care este dependenta de: a. scopul testarii b. timpul de aplicare c. domeniul in care va fi folosit testul

a.

a+b

b. a+c c. b+c

ANS: B 322. Intr-un test de personalitate, caracteristicile semantice ale itemilor care pot simplifica sau ingreuna procesele psihice implicate in raspunsurile la itemi sunt urmatoarele: a. etalonarea b. comprehensibilitatea c. gradul de referinta personala

d. ambiguitatea e. nivelul de abstractizare f. experimentarea g. evaluarea

a.

a+b+c+e+f

b. b+c+f c. d+e+f+g

d. b+c+d+e+g

ANS: D 323. In procesul de elaborare a unui test de personalitate, aplicarea experimentala a unui prim set de itemi ce au fost construiti, are ca scop identificarea surselor de eroare, a acelor factori care pot afecta: a. performanta individului

b. fidelitatea testului c. timpul de aplicare

ANS: B 324. In elaborarea testelor de personalitate, evitarea surselor de eroare poate fi realizata prin urmatoarele strategii: a. elaborarea unor exemple introductive b. standardizarea corecta a instructajului si a conditiilor de raspuns c. elaborarea unor scale de validare a testului.

a.

a+b+c

b. a+c c. b+c

ANS: A 325. In procesul de elaborare a testelor de personalitate, experimentarea presupune si validarea statistica preliminara, in care se elimina itemii care sunt lipsiti de omogenitate, nu au semnificatie pentru trasatura vizata de test, aceste demersuri avand ca finalitati: a. stabilirea gradului de dificultate al itemilor b. stabilirea grilei de raspunsuri prin care sunt repartizate corect raspunsurile functie de diferite posibilitati c. stabilirea capacitatii de discriminare a itemilor

a.

a+b+c

b. b+c c. a+c

ANS: A 326. Metoda de construire si selectare a itemilor, care presupune o selectie a acestora pe baza relatiilor empirice dintre item si masura criteriu specifica, pe baza relatiilor empirice dintre itemi si un criteriu exterior este:

a.

metoda empirica (strategia criteriului exterior)

b. metoda criteriului intern c. metoda intuitiva

ANS: A 327. Fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii, in viziunea lui R.B. Cattell sunt a. inteligenta b. sentimentele c. ergii

a.

b. b+c c. a+b

ANS: B 328. Metoda analizei factoriale presupune apelul la tehnici statistice prin care sunt identificati factorii care determina varianta semnificativa a comportamentului si prin care sunt construite scalele pentru a fi definite psihologic si evaluati factorii respectivi fiind centrata pe: a. criteriul extern

b. criteriul intern c. situatiile concrete

ANS: B 329. Printre strategiile generale de construire a itemilor, Angleitner, Ostendorf si John au vorbit si de specificarea urmatoarelor criterii de excludere: a. termeni care nu se aplica la toti indivizii, nu sunt relevanti pentru personalitate

b. termeni care se refera la originea geografica, nationalitate, identitati profesionale c. termeni care se refera doar la o parte din persoana d. termeni clari, precisi e. termeni a caror implicatie pentru personalitate este metaforica si neprecisa

a.

a+c

b. d+e c. a+b+c+e

ANS: C 330. In construirea itemilor corespunzatori trasaturilor si continuturilor psihologice este necesara o permanenta raportare a itemului la: a. etalon

b. validitatea sa discriminativa c. grila de corectie

ANS: B 331. Cele mai importante aspecte ale structurii de suprafata ale itemilor sunt urmatoarele: a. afirmatia b. lungimea c. complexitatea d. negatia e. formatul itemului dat de propozitie si de tipul de raspuns

a.

a+c

b. b+e c. b+c+e

ANS: C 332. Cercetarile extinse efectuate de R. B. Cattell l-au condus pe acesta catre stabilirea, pentru Chestionarul C, a unor corectii a notei generale de anxietate in functie de: a. sex b. profesie c. varsta

a.

b. a+c c. a+b+c

ANS: B 333. In procesul de elaborare a testelor de personalitate, cercetarile ce au vizat caracteristicile psihometrice au vizat urmatorii parametrii: a. media b. varianta c. numarul d. stabilitatea e. corelatia item-test ca determinare a capacitatii de discriminare a fiecarui test

a.

c+d+e

b. a+b+d+e c. a+b+c

ANS: B 334. Factorul din Chestionarul C descris de R.B. Cattell ca redand dezvoltarea constiintei de sine, gradul de motivare a integrarii comportamentului in jurul acceptarii si imaginii de sine, definita constient prin raportare la standardele sociale acceptate este denumit de autor:

a.

b. Q4 c. Q3

ANS: C 335. a. Factorii primari obtinuti de Cattell prin analiza factoriala exprima:

trasaturile de suprafata care coreleaza intre ele

b. trasaturile-sursa ca dimensiuni de baza ale personalitatii c. trasaturile semantice

ANS: B 336. In teoria lui Cattell, fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii care dinamizeaza intreg comportamentul, fiind orientate spre scopuri precise sunt:

a.

ergii

b. emotiile c. caracterul

ANS: A 337. In viziunea lui Cattell, fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii care sunt considerate atitudini invatate de individ, centrate pe sferele importante ale vietii sunt: a. ergii

b. emotiile c. sentimentele

ANS: C 338. Sentimentele, descrise de R.B. Cattell drept atitudini invatate de individ, centrate pe sferele importante ale vietii sunt trasaturi-sursa de nivel: a. inferior

b. mediu c. superior

ANS: B 339. Nucleul sentimentelor, ca sentiment de sine ce influenteaza toate atitudinile subiectului, care asigura unitatea comportamentala, stabilitatea, coerenta, organizarea trasaturilor-sursa, controland toate structurile personalitatii este numit de Cattell: a. sentiment secundar

b. sentiment principal

c.

sentiment-master

ANS: C 340. Chestionarul PF16 cuprinde itemi ce fac parte din urmatoarele categorii: a. intrebari referitoare la propriul comportament al individului respectiv b. itemi care solicita exprimarea unor opinii sau atitudini generale despre oameni c. itemi prin care subiectul are de ales intre ocupatii, activitati recreative, tipuri de oameni sau alternative privind judecati de valoare d. itemi verbali sau numerici prin care este evaluat factorul de abilitate rezolutiva (B)

a.

a+b

b. b+c c. a+b+c+d

ANS: C 341. Cercetarile coordonate de R.B. Cattell ce au avut in vedere problema varstei si a stabilitatii factoriale au dus la urmatoarele constatari: a. unele trasaturi apar in adolescenta b. altele dispar c. altele sunt prezente de-a lungul tuturor varstelor

a.

a+b+c

b. b+c c. a+c

ANS: A 342. Chestionarul C Cattell, prin care se evaluaeaza anxietatea, cuprinde itemi organizati dupa: a. 5 factori primari b. caracterul manifest sau voalat (interiorizat al simptomelor enxietatii) c. 2 factori primari

a.

b. a+b c. c

ANS: B 343. Psihologul american H. Gough a elaborat una din cele mai celebre probe de evaluare a personalitatii in psihologia moderna, cu larga aplicabilitate diferite domenii de activitate (scoli, industrie, birouri de consiliere), si anume este vorba de: a. E.P.I.

b. F.P.I. c. C.P.I.

ANS: C

344. Termenii care apar in interrelationarea sociala, in viata sociala curenta, atributele care se regasesc in toate culturile si societatile si au o relatie directa si integrala cu formele de interrelationare directa, sunt in viziunea lui H. Gough: a. conceptele populare

b. conceptele necunoscute c. conceptele consacrate

ANS: A 345. In varianta din 1987 a C.P.I., H. Gough a mai adugat doua scale standard, care se adauga celorlalte, si anume: a. independenta b. conformismul c. empatia

a.

a+b

b. b+c c. a+c

ANS: C 346. Modul de construire al C.P.I. permite o interpretare multifazica si profunda, lucru posibil mai ales prin: a. considerarea doar a primelor 3 scale

b. evaluarea unei singure scale reprezentative c. intercorelarea scalelor

ANS: C 347. Scalele din C.P.I. care sunt importante in prima etapa de interpretare, cea de validare a protocolului, scale ce dau acces spre o imagine anticipata asupra protocolului pe care il interpretam sau a felului cum poate fi interpretat, sunt urmatoarele: a. Wb, Cm si Gi

b. Fe, Fx c. Py, Sc

ANS: A 348. Analiza globala din interpretarea foii de profil C.P.I., care ne permite formularea unor ipoteze de lucru, pornind de la scorurile extreme presupune: a. evaluarea unei singure scale

b. analiza configuratiei profilului c. evaluarea conditiei eului

ANS: B 349. Evaluarea conditiei eului pentru C.P.I. poate presupune un prim demers de cercetare pornind de la: a. ipoteza legata de varsta si sexul subiectului b. evaluarea scalei numita stabilitate-instabilitate emotionala c. de la scalele implicate in conditia eului (Sa, Wb, Fe)

a.

b. a+b c. a+c

ANS: C 350. In cadrul strategiilor de interpretare corelativa a dimensiunilor ce au relevanta din profilul C.P.I., analiza modelelor de relationare, rezultate din formularea unor ipoteze formulate din studiul semnificatiei scalelor grupate, poarta denumirea de: a. analiza unei singure scale

b. analiza de pattern c. analiza conceptelor-populare

ANS: B 351. Chestionarul de Personalitate California permite interpretarea perceptiei sociale a comportamentului, care este valabila pentru: a. scoruri extremizate (note T sub 35 sau peste 75)

b. scoruri medii c. scoruri unice

ANS: A 352. Varianta noua a C.P.I. include, in afara procedurii standard de interpretare a scalelor, o noua posibilitate de interpretare, si anume un model al personalitatii denumit de H. Gough: a. modelul tridimensional al intelectului

b. piramida trebuintelor c. modelul cuboid

ANS: C