1. Care este prima faza care releva latura procesuala a memoriei?

Latura procesuala a memoriei se releva în succesiunea si interconditionarea a trei faze

principale: a) engramarea sau fixarea (memorarea în acceptiunea traditionala); b)
pastrarea sau conservarea; c) ecforarea sau reactualizarea.

2. Informatia primara in cadrul metodei biografice se poate recolta pe doua cai:

Informatia primara în cadrul metodei biografice se poate recolta pe doua cai: una indirecta
si alta directa.

3. Memorarea voluntara este subordonata si:

Memorarea voluntara este subordonata si unor cerinte de exactitate si fidelitate, care

variaza în functie de scopul stabilit si de natura materialului.
1

4. O perspectiva mai noua in clasificarea reprezentarilor a adus-o:

O perspectiva mai noua în clasificarea reprezentarilor a adus-o psihologia cognitiva, prin

introducerea unor criterii legate de modalitatea de procesare a informatiilor.
 5. Schema perceptiva este:
A. Constructia mintala in care se sedimenteaza rezultatul integrat al
coordonarii
B. Raportul parte-intreg unilateral-absolutizant
C. Mecanismul logic intern

6. Procesul reprezentarii se organizeaza prin:

A. Veriga de control
B. Intermediul unei intregi operatii de comparare, evaluare si selectie
C. Independenta reprezentarii de prezenta si actiunea simultana a stimulilor
externi

7. Dupa domeniile de referinta cognitiva, reprezentarile se impart in:

A. Interne si externe
B. Stiintifice, tehnice, artistice si religioase
C. Simple si complexe

Raspuns: B. Stiintifice, tehnice, artistice si religioase

2 din perceptie, au caracter:

8. Reprezentarile generate de memorie si derivate
a) intuitiv.
b) perceptiv.
c) subiectiv.

9. Functia de acomodare pentru distanta scade:

Functia de acomodare pentru distanta scade pe masura înaintarii în varsta, astfel ca la 65-
70 de ani ea dispare aproape cu desavarsire, datorita scaderii elasticitatii cristalinului. Ca
urmare, se instaleaza fenomenul de presbitism sau de presbiotie (grec. presbis = batran;
opsis = vedere), care consta în incapacitatea de a vedea clar obiectele apropiate. Acest
defect se corecteaza prin ochelari.

10.Durata unei reprezentari variaza in functie de:

a) intensitatea, semnificatia obiectului, si gradul de familiaritate.

b) structura unei actiuni.
c) timpul de integrare al schemei unei actiuni sau activitati.

11.Din punct de vedere structural, gândirea este o organizare cvadrimensionalã,

cuprinzând patru blocuri functionale. Care este componenta informationalã?

Din punct de vedere structural, gandirea este o organizare cvadrimensionala, cuprinzand

patru blocuri functionale, în mod normal, indisociabil legate între ele: blocul operatiilor
(componenta operatorie); blocul continuturilor (componenta informationala);
blocul produselor (componenta rezultativa); blocul relatiilor (componenta relationala)

12.Punctul de vedere fenomenologic sustine ca :

Punctul de vedere fenomenologic sustine, ca miscarea ar fi doar un atribut al experientei

noastre perceptive, ea neavand un caracter real, ci unul aparent.

13.Schema de repartitie dintr-un hotel este un exemplu de reprezentare:

Un exemplu de reprezentare picturala poate fi schema de repartitie a persoanelor într-un
camin sau hotel

14.Iluziile sunt, in cea mai mare parte, rezultatul:

Iluziile sunt, în cea mai mare parte, rezultatul în plan subiectiv al efectelor de camp din
plan periferic extern. Ele se pot defini ca reflectari relativ modificate si denaturate ale
obiectului-stimul, în care raspunsurile si evaluarile subiectului se îndeparteaza mai mult
sau mai putin de datele masuratorilor obiective.

15.Continutul reprezentarii este supus:

A. Evaluarii si interpretarii specifice
B. Analizei si interpretarii in sens general
C. Analizei, evaluarii si interpretarii logico-abstracte

16.Caracterul legaturii designative este foarte important pentru:

4
A. Exprimarea volumului general de informatie
B. Reflectarea insusirilor repetabile si comune ale obiectelor
C. Definirea reprezentarii si stabilirea locului ei in cadrul activitatii cognitive

17.Metoda analizei sistemice s-a constituit in anii:

A. 1947-1950
B. 1943-1971
C. 1945-1956
 18.La baza perceptiei culorilor stau doua fenomene importante:
A. Amestecul si contrastul
B. Fuziunea si transformarea
C. Spatiul si amestecul binocular

19.Prin intermediul Big-Five se face trecerea de la studiul analitic la studiul

sintetic al personalitatii:

Adevarat

20.Intre tipul de activitate nervoasa superioara si temperament exista o relatie

directa, de cauzalitate.

Raspuns: fals

21.Tipul de activitate nervoasa superioara, in raport cu temperamentul, are un

continut mai larg (extins) si o sfera mai restransa.

Raspuns: Fals

5 Alfred Adler, au un rol

22.Factorii socioculturali, conform conceptiei lui
preponderent in dezvoltarea personalitatii comparativ cu factorii ereditari.

Adevarat

23.Tipul de personalitate dependent, descris de A. Adler, se caracterizeazã prin:

A. atitudine pasiva
B. dorinta de putere
C. senzitivitate sociala
D. tendinte depresive
 24.Trasaturile de personalitate, in conceptia lui G. Allport:

A. sunt reale
B. sunt notiuni abstracte
C. pot fi demonstrate empiric
D. nu pot fi demonstrate empiric

29. In cadrul temperamentului, informatiile cu referire la cat de rapida sau lenta,

mobila sau rigida, uniforma sau neuniforma este conduita unei persoane, pun in
evidenta nivelul:

Temperamentul se defineşte ca ansamblul însuşirilor dinamico- energetice ale

personalităţii. Pe de o parte, ne furnizează informaţii cu privire la cât de rapidă sau lentă,
mobilă sau rigidă, uniformă sau neuniformă, accelerată sau domoală este conduita unui
individ – nivelul dinamic –, iar pe de altă parte, ne indică modul de acumulare şi
descărcare a energiei unui individ – nivelul energetic – de unde atributele energic,
exploziv, rezistent, expansiv şi contrarele lor (deficit de energie, consum lent al energiei,
risipă de energie).

30.Abordarea personalitatii prin conceptul „stil de viata”, este specific autorului:

6
A.Adler

31.Conform conceptiei lui C. G. Jung, arhetipurile sunt achizitii:

Relevând distincţia dintre inconştientul personal şi cel colectiv, Jung preciza:

„conţinuturile inconştientului personal sunt dobândite în cursul vieţii individuale, în timp
ce conţinuturile inconştientului colectiv sunt arhetipuri întotdeauna şi apriori prezente”
(idem).
 -amintiri ancestrale ce au fost depozitate in psihicul uman si de care individulnu este
direct constient.

32.Trasaturile de personalitate care reprezinta preferintele speciale ale unei

persoane intr-o situatie particulara, sunt denumite de catre G. Allport:
A. Trasaturi cardinale
B. Dispozitii personale
C. Trasaturi centrale
D. Trasaturi secundare

33.In cadrul personalitatii, aptitudinile se exprima prin:

A. eficienta
B. calitate
C. abilitate
D. utilitate

34.H. Gardner introduce conceptul de:

7
Teoria lui Gardner (1983) se bazează atât pe rezultatele obţinute prin testări, cât şi pe
cercetările de neuropsihologie.

Gardner introduce conceptul de inteligenţă multiplă, identificând

şapte tipuri (forme) distincte de inteligenţă, şi anume:

35.Personalitatea nevroticã, in conceptia lui K. Horney, are la baza conflictul:

Horney consideră nevroza ca stare generală de perturbare a relaţiilor interpersonale,
personalitatea nevrotică având la bază conflictul interpersonal însoţit de „anxietatea
fundamentală”

36.Temperamentul sangvinic este productiv in activitati intelectuale:

Temperamentul sangvinic (al bunei dispoziţii):

● Nota dominantă  mobilitate, ritmicitate, echilibru pe fondul vioiciunii,

rapiditatea reacţiei.

● În plan emoţional  efervescenţă emoţională; sensibil dar fluctuant şi inegal

în trăirile afective, manifestând o oarecare superficialitate în acest plan.

● În plan intelectual  productiv în activităţile de scurtă durată, îşi fixează greu

scopurile, flexibilitate şi mobilitate intelectuală.

● În planul activităţii  se angajează uşor în activitate, dar nu o finalizează;

este vioi, mobil, dar nepersistent.

37.In acceptiunea lui H. J. Eysenck, personalitatea

8
are o organizare:

A. lineara
B. ierarhica
C. ciclotimica
D. piramidala

38.Tipurile psihologice descrise de C. G. Jung au drept criteriu de diferentiere

directia majora de orientare a energiei psihice; ca urmare, acestea se
incadreaza in tipologiile psihologice:
Având drept criteriu direcţia majoră de orientare a energiei psihice, Jung diferenţiază
oamenii în două tipuri psihologice fundamentale: tipul extravertit şi tipul introvertit.
Tipurile psihologice descrise de Jung se încadrează în tipologiile psihologice
temperamentale, deoarece au drept criteriu de diferenţiere direcţia majoră de orientare a
energiei psihice.

39.Variabilele independente au valori diferite datorita influentei asupra lor a

variabilelor dependente. In urma modificarilor produse de variabilele
dependente asupra celor independente se pot realiza inferente stiintifice valide.

Raspuns:False.

40.Planurile experimentale de tip factorial vizeaza nu doar influenta fiecaruia

dintre factorii de variatie asupra variabilei independente, ci si influenta
interactiunii lor asupra variabilei independente.

Raspuns:False.

41.Oamenii extrovertiti se caracterizeaza printr-o tendinta puternica spre

variabilitatea timpilor de reactie in sarcini de tip Stroop si Go/No-go, adica
9
performanta lor variaza de la o secventa la alta a sarcinii.

Raspuns: fals.

42.Testul sociometric consta dintr-un ansamblu de intrebari in urma carora

subiectului i se solicita optiunea sub forma de simpatie, antipatie, indiferenta,
dupa anumite criterii.

Raspuns: Adevarat
 43.In domeniul testarii aptitudinilor la copii si adolescenti, care teorii au
constituit fundamentele teoretice ale constructiei primelor teste de evaluare a
aptitudinilor intelectuale?

A.teoriile legate de achizitiile corespunzatoare fiecarei etape de dezvoltare

B. teoriile psihanalitice
C. teoriile gestaltiste
D. teoriile legate de stadiile de dezvoltare psihica

44.Chestionarele de opinie investigheaza:

A. atitudinile
B. motivatia si interesele
C. trasaturile si talentele
D. dispozitiile si inclinatiile

45.Care sunt calitatile de a caror prezenta si nivel depinde valoarea testului ca

instrument diagnostic?

A. sursa de unde facem rost de test

B. fidelitatea testului
C. pretul testului 10
D. validitatea testului

46.Designurile experimentale complexe au urmatoarele avantaje:

A. simplitate in alegerea subiectilor

B. permite anularea erorilor prin aplicarea diferitelor niveluri ale variabilei independente
pe subiecti diferiti
C. posibilitatea verificarii practice a teoriei
D. crearea posibilitatii de masurare a efectelor mai multor variabile asupra
comportamentului
 47.Testul nonverbal de inteligenta generala Dearborn este constituit din cate
probe?

Testul nonverbal de inteligenţă generală, creat de W. F. Dearbom, 9 urmăreşte evaluarea

nivelului de dezvoltare intelectuală la copii cu vârste cuprinse între 8 şi 11 ani. (M.
Minulescu, 2003, p. 219). Testul este constituit din 17 probe, care evaluează atât
abilităţile cognitive, cât şi abilităţile motorii sau perceptiv-senzoriale.

48.Cine a fondat antropometria care a stat la baza psihologiei diferentiale al

carui obiect de studiu il reprezinta diferentele cognitive si comportamentale
dintre indivizi?

Interesul lui Galton privind studierea diferenţelor fizice s-a reflectat în interesul său pentru
tot felul de diferenţe dintre indivizi, incluzând frumuseţea femeilor din diverse comunităţi.
După părerea sa, cele mai frumoase ar fi cele din Anglia, rezultat interpretat de unii ca un
exemplu clasic de subiectivism ştiinţific. Cercetările sale vizând diferenţele interindividuale
11
au pus bazele psihologiei diferentiale, al cărei obiect de studiu îl reprezintă diferenţele
cognitive şi comporta mentale dintre indivizi.
Sir Francisc Galton (1822-1911) - a instalat un laborator antropometric la Expoziţia
Internaţională a Sănătăţii de la Londra, din 1884, (,,antropometrie" înseamnă măsurarea
omului)

49.In care dintre testele de mai jos subiectul trebuie sa manipuleze obiecte,
desene, cuburi sau aparate mecanice, sau trebuie sa execute activitati
complexe din viata de zi cu zi?
În testele de performanţă, subiectul trebuie să manipuleze obiecte, desene, cuburi sau
aparate mecanice, sau trebuie să execute activităţi complexe din viaţa de zi cu zi.

50.Chestionarele cu intrebarile inchise prezinta urmatoarele avantaje:

A. faciliteaza analiza statistica a rezultatelor

B. permit aplicarea unor chestionare cu mai multi itemi
C. permit culegerea unor informatii fara riscul sugestibilitatii
D. sporesc anonimatul si securitatea celui anchetat

51.Obiectivele generale ale testelor utilizate in evaluarea copiilor si

adolescentilor vizeaza culegerea informatiilor din urmatoarele zone de
dezvoltare:

A. comportament social
B. comportament verbal
C. comportament adaptativ
D. comportament adecvat

12

52.Scala comportamentului motric-general a testului Denver-II include probe

care masoara:

A. echilibrul
B. miscarile corpului
C. coordonare motorie generala
D. inteligenta motorie
 53.Datorita achizitiilor multiple si a modificarilor spectaculoase ale structurii si
dinamicii psihice, specialistii recomanda ca testele utilizate pentru evaluarea
abilitatilor la copii si adolescenti sa fie repetate la intervale cuprinse intre:

Datorită achiziţiilor multiple şi a modificărilor spectaculoase ale structurii şi dinamicii

psihice, specialiştii recomandă ca testele utilizate pentru evaluarea abilităţilor la copii şi
adolescenţi să fie repetate la intervale cuprinse între 6 şi 12 luni.

54.Cu cat conditiile de aplicare si de cotare a rezultatelor unui test sunt mai
standardizate:

Cu cât condiţiile de aplicare şi de cotare a rezultatelor sunt mai standardizate, cu atât

variaţiile rezultatelor obţinute de mai mulţi examinatori vor fi mai mici.

55.Copiii de 4 luni care isi dezangajeaza atentia mai usor dintr-un punct central
de fixatie la prezentarea altui stimul la periferia campului perceptiv, sunt
descrisi de catre mamele lor ca fiind:
13

De exemplu, copiii de 4 luni care îşi dezangajează atenţia mai uşor dintr-un punct central
de fixaţie, la prezentarea altui stimul la periferia câmpului perceptiv, au fost descrişi de
mamele lor ca fiind mai greu de stresat şi mai uşor de calmat, comparativ cu cei care
reuşeau mai greu să îşi dezangajeze atenţia (Rothbart şi Posner, 2001)

56.Fac parte dintre tulburãrile calitative ale gândirii:

A. Ideile delirante
B. Incoerenta gândirii
C. Ideile prevalente
D. Încetinirea ritmului ideativ

57.Halucinatiile proprioceptive descriu:

A. Scene panoramice
B. Voci ale unor persoane cunoscute
C. Impresii de miscare a unor segmente ale corpului
D. Impresii de miscare a corpului în întregime

58.Ideea delirantã de grandoare este o idee apãruta pe fond depresiv.

Raspuns: Fals.

59.Ideile delirante de interpretare se referã la convingerea individului cã poate

elucida originea vietii, ori sensul existentei.

Raspuns: Fals.

60.Gradele intirzierii mintale sunt: 14

a.“idiotul” intirziatul mintal care nu ajunge la insusirea limbajului oral,

b.“imbecilul” nu poate insusi limbajul scris
c. “debilul mintal”, care invata scris-cititul, este incapabil de abstractizari
d. ”Handicapatul” nu poate insusi limbajul oral si scris si nonberba

61.NEO Personality Inventory (sau NEO-PI) este un test dezvoltat

Pe baza teoriei Big Five

Conform teoriei Big Five, ar trebui să fie posibil să sumarizăm orice profil de
personalitate pe baza acestor 5 factori. Mulţi dintre cercetători sunt de acord cu această
grupă de factori. Simplitatea lui Big Five o face atractivă. ln 1992, Costa şi McCrae au
dezvoltat un chestionar bazat pe această teorie, numit NEO Persorwlity lnventory (sau
NEO-PI), ca un acronim al celor 5 trăsături (Neuroticism, Extroversion. Openness to
experience). În prezent, este folosită versiunea, revizuită în 2010, a acestui chestionar,
numită NEO-PI-R.

62.Sistemul BIS (Jeffrey Gray)

O abordare similară cu aceea a lui Eysenck a venit din partea lui Jeffrey Gray, un elev al
acestuia. Gray (vezi Figura 13), care a prupus, flianii- iso, Ieoria sensîbîlilă/ii la intăriri,
care sugera că personalitatea este relaţionată cu două sisteme ale creierului: cel de
abordare comportamentală (Behavioral Approach System BAS) şi cel de inhibiţie
comportamentală (Behavioral Inhibition System BIS). Sistemul BAS se centrează pe
motivaţii de abordare a mediului, făcându-i pe oameni mai sensibili la recompense şi
determinându-i să le caute; pe de altă parte, sistemul BIS se centrează pe motivaţii de
evitare, făcându-i pe oameni mai sensibili la pericole. Cele două sisteme au fost asociate cu
caracteristici precum impulsivitatea, respectiv, anxietatea.

15

63.Jeffrey Gray, elev al lui Eysenck, a propus teoria sensibilitatii la intariri -

personalitatea este relationata cu 2 sisteme ale creierului: BIS si BAS. Sistemul
BIS este:

Sistem de inhibiţie comportamentală (Behavioral Inhibition System BIS).

 64.Stern in 1912 propune ca EM sa fie impartita la EC si obtine astfel coeficientul
de inteligenta: CI = EM/EC

Raspuns: Adevarat.

65.Cercetarile facute la Universitatea din Michigan au identificat doua

dimensiuni in tipologia stilurilor de conducere:

Cercetarile facute, cam in aceeasi perioada, la Universitatea din Michigan au pornit de la

identificarea liderilor recunoscuti ca eficienti sau ineficienti, studiindu-li-se apoi
comportamentul, pentru a stabili diferentele de comportament dintre cele 2 categorii.
Rezultatele au aratat ca exista 2 dimensiuni asemanatoare consideratiei si structurarii,
denumite: orientarea spre productie a conducerii si orientarea spre angajati

66.Compartimentele elementare intr-o structura organizatorica sunt cele in care

se desfasoara o activitate omogena.

Raspuns: Adevarat

67.Structura functionala a organizatiei se mai numeste si:

Raspuns: structura de conducere 16

68.Ceea ce diferentiaza net echipele de munca de grupul de munca il constituie

natura rezultatului produs si natura ............ exercitate

Ceea ce diferenţiază net echipele de muncă de grupul de muncă îl constituie natura

rezultatului produs şi natura responsabilităţilor exercitate
 69.“Teoria nevoii de realizare” ii este atribuita lui .......

Teoria nevoii de realizare A fost formulată de D. McCielland de-a lungul mai multor ani
(1953, 1961, 1980), singur sau împreună cu colegii săi de la Universitatea din Harvard,

70.Maslow considera ca nici o trebuinta nu este „cel mai bun motivator”, fiecare
dintre ele motivand comportamentul in masura in care nu este .............

Maslow considera că nici o trebuinţă nu este „cel mai bun motivator", fiecare dintre ele
motivând comportamentul în măsura în care nu este satisfăcută.

71.Echipa de munca incurajeaza membrii sa-si asume roluri .................... si

diversificate.

Încurajează membrii să-şi asume roluri multiple şi diversificate.

17

72.Dupa Mucchielli, echipa de munca s-ar situa in randul grupurilor ........

După Mucchielli, echipa de muncă s-ar situa în rândul grupurilor unitare. Referindu-se
apoi la distincţia dintre grupurile centrate pe sarcină şi cele centrate pe ele însele,
Mucchielli arată că echipele sunt egal sau echilibrat orientate şi spre sarcină, şi spre ele
însele. În fine, echipele sunt grupuri sensibile, sensibilitatea unui grup fiind dată, pe de o
parte, de vigilenţa lui, iar, pe de altă parte, de intensitatea reacţiei grupului la orice
intervenţie externă asupra sarcinii şi asupra compoziţiei grupului. Membrii grupurilor
sensibile manifestă loialitate faţă de grup, angajament personal, identificarea cu grupul
(vezi Mucchielli, 1975, pp. 17-22).

73.Diferentirea tipurilor de invatare scolara se poate face in functie de modul de

activare a celor doi “poli” ai invatarii: elevul si profesorul. Care sunt tipurile
de invatare care se evidentiaza in functie de modul in care profesorul
organizeaza invatarea?

Aşadar, în ceea ce priveşte învățarea școlară, diferenţierea tipurilor de învăţare se face

pornind de la modul de activare a celor doi poli ai invățării: elevul şi cadrul didactic.
După nivelul de procesare cognitivă a elevului vorbim despre: a) învățare mecanică; b)
învățare logică.
După modul de organizare a învățării de către profesor: a) învățare prin receptare; b)
învățare prin descoperire.

74.Prin eficienta sa, atentia voluntara este avantajoasa pentru invatarea scolara ,
18 exersata pana la formarea
dar totodata este si epuizanta. De aceea, trebuie
deprinderii de a fi atent. Cum se numste aceasta deprindere?

Atenţia voluntará este avantajoasă prin eficiența sa dar, ca orice act imbinarea ei cu
momente de atentie , si ei până la obtinerea unei reale deprinderi de a fi voluntar, atentia
intentionată și prelungită, necesitând efort voluntar, este epuizantă, ducand in cele din urmă
la oboseală. Ea poate fi uşurată însă exersată devine atenție postvoluntară. Ideal ar fi ca în
desfăşurarea activității didactice elevii să îmbine toate cele trei forme ale atenției,
asigurând astfel energie psihonervoasă eficientă.
 75.Pornind de la teoria psihogenezei operatiilor intelectuale, J. Bruner a formulat
teoria genetic-cognitiva. In cadrul acestei teorii, el prezinta
mecanismele/posibilitatile prin care individul cunoaste lumea. Care sunt
aceste mecanisme?

În incercarea de a elabora o teorie a instruirii care să indice modul de prezentare a

cunoştințelor, astfel încât acestea să fie înțelese de orice elev, Bruner distinge trei
modalități de reprezentare a unui domeniu de cunoaştere :
 modalitatea activă, în care cunoştințe sunt achizitionate prin actiuni directe
asupra mediului ; vorbim despre acțiuni motrice care nu implică funția
simbolică ;
 modalitatea iconică, in care achiziția cunoştințelor se bazează pe folosirea unui
ansamblu de imagini şi reprezentări ;
 modalitatea simbolică' in care cunoştințele sunt achiziționate prin
manipularea simbolurilor (cuvinte sau alte forme de limbaj), ale căror reguli
de formare sau transfomare depăşesc nivelul acțiunii sau al imaginii ;
simbolurile permit o comprimare a realităţii.

76.Uitarea este un factor foarte important in problematica invatarii in general si

a invatarii scolare, in special. Ce reprezinta interferenta proactiva?
19
Uitarea - factor implicat în învățare. Uitarea nu este doar o parte reală a vieţii noastre, ci și
un factor foarte important în învățarea şcolară. Pierderea de informații din cele trei
depozite mnezice este uşor diferită în fiecare caz.
Interferența retroactivă apare atunci când lucrurile nou învățate le şubrezesc pe cele
anterior înțelese. Interferența proactivă apare atunci când lucrurile învățate anterior le
deteriorează pe cele nou învățate.
O soluţie la această problemă este trecerea în revistă și comparația. După ce noi informații
sunt nou învățate, le putem compara cu cele învățate anterior, identilicând similaritățile
uşor de confundat.
 77.O topica importanta in consilierea educationala se refera la cunoasterea de
sine si imaginea de sine. Una dintre partile Eu-lui este reprezentata de modul
in care persoana isi percepe potentialul de dezvoltare personala si se
proiecteaza in viitor. Care este acest tip de Eu?

Eul viitor (Eul posibil) vizează modul în care persoana îşi percepe potenţialul de dezvoltare
personală şi se proiectează în viitor. Eul viitor încorporează repertoriul aspiraţiilor,
motivaţiilor şi scopurilor de durată medie şi lungă. Eul viitor este o structură importantă
de personalitate, deoarece acţionează ca factor motivaţional în comportamentele de
abordare strategică şi, în acest caz, devine Eul dorit.

78.Carui autor ii apartine urmatoarea afirmatie: “Nu exista foarte multe ocupatii
care sa aiba nevoie de o deprindere, calitate sau cunostinte atat de specifice,
incat sã-i excluda pe cei mai multi oameni”?

Super şi-a întemeiat afirmaţiile pe observaţia potrivit căreia sfera de calităţi, caracteristici
personale şi alte trăsături necesare pentru cele mai multe ocupaţii este limitată. Nu există
foarte multe ocupaţii care să aibă nevoie de o deprindere, calitate sau cunoştinţe atât de
20
specifice, încât să-i excludă pe cei mai mulţi oameni. Pe de altă parte, sfera calităţilor şi
a caracteristicilor celor mai multor persoane este atât de amplă, încât fiecare persoană
îndeplineşte cerinţele necesare pentru a avea succes în multe ocupaţii.

79.Elaborarea planului de interventie in consilierea educationala trebuie sa aiba

in vedere cuprinderea mai multor categorii de elemente. Care sunt aceste
elemente?
Etapele formulării planului de intervenţie sunt:
a) formularea obiectivului de lungă durată – exemple: formarea unei stime de sine pozitive,
dezvoltarea abilităţilor de management al stresului, dezvoltarea abilităţilor de pregătire
pentru examene;
b) formularea obiectivelor specifice se realizează în funcţie de natura problemei şi
obiectivul de lungă durată; obiectivele specifice trebuie formulate în funcţie de
componentele comportamentale, cognitive sau emoţionale ale descrierii problemei;
c) strategiile de intervenţie sunt formulate pentru fiecare obiectiv specific în parte şi sunt
realizate prin mai multe activităţi specifice.

80.Descrierea problemei reprezinta o etapa esentiala pentru interventia in

consiliere educationala. Care sunt palierele pe care trebuie descrisa problema,
astfel incat aceasta sa fie corect abordata?

Descrierea problemei – se realizează prin descrierea comportamentală, cognitivă şi

emoţională.

81.Prin intermediul reprezentarii, putem realiza:

21
A. Proiecte de natura cognitiv- comportamentala
B. Proiecte complexe si patternuri comportamental- actionale
C. Actiuni diferite de o complexitate redusa

82.Functia afectiva:

Functia afectiva deriva din integrarea limbajului la nivelul sferei emotionale. Ea consta în
exprimarea spontana, involuntara sau deliberata, voluntara a continutului si semnului
trairilor emotionale si pulsiunilor.
 83.Experimentul de laborator este controlat de:
A. Cercetator
B. Variabila dependenta
C. Variabila obiectiva

84.Scaderea intensitatii iluminatului duce la slabirea:

A. Cromaticitatii (tonului cromatic) si a luminozitatii
B. Relatiei dintre perceptia diurna si cea nocturna
C. Mecanismului vederii cromatice

85.Legea centrarii – decentrarii exprima:

Legea centrarii-decentrarii exprima dinamica evolutiva a mecanismelor perceptive sub

aspectul explorarii si inspectarii campului stimulator extern. Astfel, într-o prima faza
(stadiu), aceste mecanisme functioneaza pe baza unui algoritm limitativ; el face sa fie fixat
si desprins, preponderent si preferential, un anumit element, o anumita dimensiune sau
22 ramase la periferie vor fi
însusire, care se supraestimeaza; corespunzator, elementele
subestimate. Ca urmare, se genereaza asa-numitele efecte de camp, care altereaza imaginea
perceptiva finala.

86.Testele pot constitui si o importanta sursa de probe pentru:

a. Concluziile metodologice
 b. Cunoasterea actvitatii umane
c. Experimentul psihologic

87. Schemele logice ale miscarilor oculare se formeaza pe baza si dupa modelul:

Schemele logice ale miscarilor oculare se formeaza pe baza si dupa modelul celor ale
mainii implicate în perceptia tactila a obiectelor. La elaborarea lor participa masiv
instantele centrale, care vor subordona centrii reflecsi de la nivelul trunchiului cerebral.

88.Ce este reactualizarea dinamicii memoriei:

a. Aducerea in campul constiintei a unor elemente din fondul experientei anterioare

b. Actionarea unor stimuli
c. Realizarea activitatilor

23
89.Dupa gradul de abstractizare, exista doua tipuri de reprezentari:
A. Cu grad redus de familiaritate si grad moderat de abstractive
B. Cu grad moderat si inalt de abstractizare
C. Picturale si lingvistice

Raspuns: B. Cu grad moderat si inalt de abstractizare

 90.Teoria lui C. G. Jung cu privire la personalitate poarta denumirea de
„psihologie analitica”, in timp ce teoria lui A. Adler se mai numeste si
„psihologie individuala” .

Raspuns: True

91.Trasaturile de personalitate cu semnificatie majora pentru viata persoanei sunt

denumite, de catre G. Allport, trasaturi cardinale.

Raspus: TRUE

92.Trasaturile de personalitate, conform teoriei lui G. Allport, sunt:

A. comune (majoritatii oamenilor)

B. fluctuante in timp
C. relativ constante in timp
D. individuale

93.In conceptia lui L. Klages, caracterul reprezinta:

Blocul efector sau executiv, care cuprinde mecanisme voluntare ale conduitei, componenta
24definiţia dată de Klages:
volitivă fiind coloana de susţinere a caracterului (de unde şi
caracterul reprezintă „voinţa moral organizată”).

94.Abordarea triarhica a inteligentei apartine autorului:

Teoria triarhică a inteligenţei a fost formulată de Sternberg (1985) şi încearcă să explice

trei tipuri de relaţii:
1. Relaţia dintre inteligenţă şi universul interior al individului;
2. Relaţia dintre inteligenţă şi lumea exterioară a individului;
3. Relaţia dintre inteligenţă şi experienţă.

95.Caracterul se constituie ca mod de interactiune intre:

Caracterul nu este o sumă de atitudini, ci un mod de interacţiune a atitudinilor, de

interdependenţă şi întrepătrundere a lor, rezultat din dezvoltarea individuală

96.Modelul parental hiperprotector conduce, conform lui K. Horney, la

orientarea interpersonala:

Horney acordă un rol esenţial modelului educativ în dezvoltarea personalităţii,

identificând trei tipuri de modele parentale: hiperprotector, indiferent şi autoritar:
● Modelul parental hiperprotector conduce, de obicei, la dezvoltarea unei

personalităţi complezente şi, respectiv, la o orientare interpersonală spre relaţie;

25
● Modelul parental indiferent va dezvolta o personalitate detaşată şi, respectiv, o

orientare interpersonală detaşată de relaţie;

● Modelul parental autoritar conduce la dezvoltarea unei perso- nalităţi

agresive şi, respectiv, o orientare interpersonală împotriva relaţiei.

 97.Termenul utilizat de catre R. B. Cattell pentru a surprinde cel mai bine
diferentele dintre oameni, este cel de:

Spre deosebire de Allport, care utilizează noţiunea de trăsătură ca formaţiune care

individualizează, Cattell (la fel ca şi Eysenck) consideră ca noţiune centrală în descrierea şi
explicarea personalităţii noţiunea de factor, pentru a surprinde mult mai bine diferenţele
dintre oameni, în funcţie de gradul în care se manifestă, pe plan comportamental, o
trăsătură de personalitate.
Procedura statistică utilizată de Cattell pentru a determina factorii de personalitate se
numeşte analiză factorială, bazată pe conceptul de corelaţie .

98.Structura caracteriala contine:

Structura caracterială include următoarele componente psihice:

● concepţia generală despre lume şi viaţă;

● convingeri şi sentimente sociomorale;

● aspiraţii şi idealuri;

● conţinutul şi scopurile activităţilor.

Toate aceste componente sunt corelate şi integrate într-o structură funcţională unitară,
26
prin mecanisme de selecţie, apreciere şi valorizare.

99.In conceptia lui K. Horney, efectul prezentei a doua atitudini fundamentale

contradictorii fata de o alta persoana este denumit:

K. Horney (psihanaliza interpersonală) consideră ca noţiune centrală în descrierea

personalităţii noţiunea de „conflict”, cu geneza în relaţiile interpersonale, în atitudinile
generale contradictorii faţă de o altă persoană. Dezvoltarea personalităţii se realizează pe
seama rezolvării conflictului interpersonal.

100. O aptitudine consolidata prin deprinderi rezultate prin exercitiu, poarta

denumirea de:

Definirea aptitudinilor prin raportarea la capacităţi. Unii psihologi (H.Piéron, B. Teplov, P.

Foulquié, R. Saint-Jean) denumesc prin termenul de capacitate ceea ce alţii numesc în mod
curent, aptitudine.
Aptitudinea este pentru cei dintâi:
 „condiţia congenitală a unei modalităţi de eficienţă, substratul constituţional al
unei capacităţi, preexistând acesteia din urmă, care va depinde de dezvoltarea
naturală a aptitudinii, de formaţia educativă, eventual, şi de exerciţiu; numai
capacitatea poate fi obiectul unei aprecieri directe, aptitudinea fiind o
virtualitate” (H. Piéron, 1952 apud M. Bejat, 1971);
 „o particularitate anatomo-fiziologică […] înnăscută, […] fără o orientare precis
determinată” (B. M. Teplov, 1966 apud M. Bejat, 1971).
 „o dispoziţie naturală pentru ceva” sau o „predispoziţie” (P. Foulquié, R.
Saint-Jean, 1962, apud M. Bejat, 1971). 27

Din aceste definiţii reiese că aptitudinea este anterioară capacităţii, este o condiţie a
capacităţii, este doar o virtualitate (capacitatea fiind aptitudine consolidată prin deprinderi
rezultate de exerciţiu).

101. Trecerea de la studiul analitic al personalitatii la cel sintetic (Big-Five), s-

a datorat teoriilor:
Big-Five reprezintă un compromis (rezonabil) între poziţiile extreme pe care se situează
Cattell şi Eysenck şi face trecerea de la studiul analitic la studiul sintetic al personalităţii
Studiile ulterioare de analiză factorială au condus spre acreditarea ideii că esenţiali pentru
structura personalităţii ar fi cinci factori care decurg din teoriile lui Eysenck şi Cattell.
Aşadar, structura de bază a personalităţii poate fi descrisă prin cinci factori principali,
denumiţi Big-Five („Marele cinci”).

102. Modelul balantei caracteriale a fost elaborat plecand de la conceptia

autorului:

M. Golu (2004)

103. Aptitudinile care au la baza o singura functie (operatie) psihica, poarta

denumirea de:

Aptitudini simple, elementare,

104. Trasaturile de personalitate care caracterizeaza modul obisnuit de reactie
a persoanei, sunt denumite de catre G. Allport:
 Trasaturi cardinale
 Trasaturi secundare
28
 Trasaturi centrale
 Dispozitii personale

Raspuns: Trăsături centrale

105. Gândirea nu urmeazã o traiectorie unicã si liniarã, ea pune în evidentã:

a) Forma de procesare inductive si deductive

b) Forma de procesarea inductive , deductive si analogica
c) Forma de procesare deductive si analogical
 Raspuns: forma de procesare inductivă, forma de procesare deductivă şi forma de
procesare analogică.

106. Persoanele cu scoruri mari la trasatura neuroticism se caracterizeaza

printr-o tendinta puternica spre variabilitatea timpilor de reactie.

Raspuns:TRUE

107. Formularea: “Daca este adevarat ca schizofrenia este determinata

genetic, atunci ar trebui sa gasim o mai mare frecventa a acestei boli la
gemeni decat la persoanele neirudite” este o ipoteza bazata pe rationamentul
inductiv.

Raspuns:FALSE

108. Experimentul conduce la determinarea corelatiilor dintre variabile,

specifice cunoasterii stiintifice.

Raspuns: fals

109. Teoria lui C. G. Jung privind personalitatea, se mai numeste si

„psihologie individuala” 29

Raspuns: FALSE

110. Manualul fiecarui test include informatii legate de:

A.corespondenta dintre itemi si constructele masurate

B.valoarea fidelitatii si validitatii
C.interpretarea rezultatelor
D.sisteme de scorare
 111. La completarea unui chestionar, intrebarile de indentificare trebuie puse:

Întrebările de identificare trebuie introduse la sfârşitul chestionarului, răspunsurile

nemaiputând fi astfel modificate de reacţia de apărare a celui anchetat.

112. Caracteristicile cercetarii experimentale sunt:

A. manipularea variabilelor independente
B. manipularea variabilelor dependente
C. controlul variabilelor ascunse, camuflate
D. stabilirea relatiilor pozitive sau negative dintre variabile

113. Dezavantajele folosirii chestionarelor cu intrebari inchise sunt

urmatoarele:
A. sugestibilitatea raspunsurilor
B. neindicate in studiul fenomenelor sociale complexe
C. prezinta pareri preconcepute ale evaluatorilor
30
D. necesita esantioane mai mari de subiecti

114. In cadrul unui experiment, esantionarea aleatoare este specifica:

Eşantionarea aleatoare corespunde selecţiei unuia sau mai multor grupuri de subiecţi din
aceeaşi populaţie. Se asigură în acest fel validitatea internă a experimentului, precum şi
calitatea rezultatelor asigurându-se reprezentativitatea grupurilor. Este specifică
psihologiei descriptive, care îşi propune cunoaşterea unei populaţii prin cercetarea unor
segmente ale acesteia .
 115. Validitatea de continut:

Validitatea de conţinut se foloseşte pentru a urmări ce calităţi psihice sau cunoştinţe

măsoară testul, corespondenţa dintre conţinutul sau ca eşantion de comportament, pe de o
parte, şi comportamentul măsurat, pe de altă parte. Cu alte cuvinte, ea verifică dacă testul
este un reprezentativ al comportamentului vizat. Validitatea de conţinut este deseori
apreciată pe baza evaluării făcute de experţi. Principala dificultate în verificarea acestui tip
de validitate pentru un test este legată de descrierea amănunţită a domeniului de conţinut.
Este greu să se fumizeze descrieri detaliate pentru domenii cum sunt „Concepte
matematice", care includ o multime largă de comportamente ale căror limite nu pot fi uşor
separate. Iu asemenea cazuri, este foarte dificil de verificat dacă itemii unui test sunt
cuprinşi între limitele domeniului

116. Care dintre urmatoarele ipoteze este una formulata corect?

A. educatia permisiva poate conduce la comportamente neadecvate
B. recompensa este mai eficienta decat pedeapsa in invatarea unui
comportament la copii
31
C. ora la care invatam influenteaza retinerea informatiei
D. indisciplina unui copil poate fi rezultatul unui complex de factori

117. Testul nonverbal de inteligenta generala Dearborn evalueaza abilitati:

A. cognitive
B. emotionale
C. motorii
D. perceptiv-senzoriale
 118. Cand a aparut primul test formal de inteligenta - Scala Binet-Simon?

Primul test formal de inteligenţă - Scala Binet-Simon - a apărut în 1905

119. Neografismele si paragramafismele fac parte dintre tulburãrile

morfologiei grafice.

Raspuns: Adevarat

120. Allomneziile pot fi:

A. Pseudoreminiscente
B. False identificãri
C. Confabulatii
D. Afazii

121. Sunt false urmãtoarele afirmatii:

32
A. Tulburãrile de personalitate nu sunt boli
B. Tulburãrile de personalitate sunt împãrtite în 5 clustere
C. Tulburãrile de personalitate nu se decompenseazã
D. Tulburãrile de personalitate sunt structuri neobisnuite, sui generis

122. “idiotul” este intirziatul mintal care care invata scris-cititul, este
incapabil de abstractizari .

Raspuns: FALSE
 123. Hans Eysenck a definit in 1967 trei dimensiuni ale personalitatii:

1. Introversiune – Extroversiune
2. Neuroticism – Stabilitate
3. Senzatii - Intuitie
4. Psihoticism – Normalitate
5. Judecata – Perceptie

124. Trasaturile de personalitate raman stabile dupa 40 ani.

Raspuns: fals

125. Trasaturile de personalitate raman stabile toata viata.

Raspuns: FALSE

126. Pe baza teoriei lui Cattell s-a construit

33

Cattell, în 1970, a ldenti ficat 16 dimensiuni importante sau

,,trăsături-sursă", dintre care unele corespund cu propunerile lui Eysenck . El a colectat
un număr mare de nume de trăsături folosite în limbajul coti ian pentru a descrie
comportamentul. Analiza a Identificat 40-50 de dimensiuni, iar în urma analizei
factoriale a acestora, s-a ajuns la 12 factori. A fost dezvoltat un chestionar, iar
rezultatele aplicării lui au fost din nou analizate şi astfel s-a ajuns la 16 factori.
Aceştia au format hazele testului 16 Personality Factor lnventory (16PF) (Coaley,
2010). Varianta originală a suferit numeroase revizii, iar în prezent există chestionare
echivalente care măsoară cam aceiaşi factori, precum 15 Factor Questiomwire (l 5FQ) şi
/ 5FQPlus.
Termenul test a fost introdus de J. McKeen Cattell, în 1890.
Analiza factorială a personalităţii (R.B. Cattell)

127. La nivelurile ierarhice inferioare, ponderea ierarhica este:

Astfel, la nivelurile superioare ponderea ierarhică este mai mică, în timp ce, la nivelurile
inferioare, ea este mai mare.

128. Dintre particularitatile adhocratiei nu face parte:

Adhocraţia schimbă fundamental relaţia dintre om şi organizatie. Dacă în sistemul

birocratic omul respectă ierarhia, se supune ei, caută să capete prestigiu şi să promoveze, în
adhocraţie el nu se simte deloc ataşat de organizaţie - dimpotrivă, se ataşează de propria
lui profesie şi carieră. Omul din adhocraţie, ştiind că trebuie săşi folosească toate
disponibilităţile în rezolvarea unor probleme specifice, ştiind, de asemenea, că trebuie să
facă fată unor solicitări aparte în grupurile temporare de muncă, se subordonează sarcinii
şi nu organizaţiei. În felul acesta, după cum apreciază specialiştii, el se simte eliberat de
34
constrângerile la care îl supunea birocraţia. ,,Tranzienţa este eliberatoare", decreta Toffler.
Adhocraţia, la fel ca şi birocraţia, generează cele mai spectaculoase efecte atât la nivelul
comportamentului, cât şi la nivelul personalităţii umane. Comportamentul omului din
adhocraţie devine flexibil, creator, adaptabil. În plan uman asistăm la apariţia unui nou tip
de om pe care Toffler îl numeşte „omul asociativ", cu semni ficaţia de egal, de coleg, nu de
subordonat. Omul asociativ se caracterizează prin îndrăzneală, spirit de iniţiativă, printr-o
formidabilă capacitate de schimbare, el trebuind să se adapteze fluxului rapid al relaţiilor
organizaţionale, să înveţe multe reguli ale jocului, să facă faţă prompt neîncetatelor
transformări organizaţionale.
 129. Relatiile ierarhice de tip descendent se stabilesc:

Relaţiile ierarhice sunt legături de autoritate şi se stabilesc între manageri şi executanţi,

între şefi şi subordonaţi, ele concretizându-se în dispoziţii transpuse în sens descendent şi
rapoarte efectuate cu sens de circulaţie ascendent (ex: şef secţie-şef atelier, contabil şef –
contabil).

130. Treapta ierarhica este ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe

linii:

Treapta ierarhică reprezintă ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe linii

orizontale la aceeaşi distanţă faţă de managerii de vârf ai firmei.

131. Munca, activitatea profesionala evoca motivatia ......................

35
munca, activitatea profesională în calitate de stimul, care favorizează intrarea în funcţiune
a unei motivaţii profesionale a muncii

132. Interactiunea dintre membrii grupului de munca evoca

motivatia ......................

interacţiunea dintre membrii grupului de muncă, în stare să genereze motivaţia psihosocială

a muncii
 133. Grupurile sunt definite de McShane si Von Glinow ca fiind ansambluri de
persoane aflate intr-o relatie ..................

Grupurile sunt definite de McShane şi Von Glinow ca fiind „ansambluri de persoane aflate
într-o relaţie unificată"

134. Grupurile formale se divizeaza in grupuri de comanda si grupuri de

prietenie

FALS

135. Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii: Elevul care declara

“invat ca sa fiu mandru de rezultatele mele” este determinat, in actiunile sale
scolare, de motive de autorealizare..

Raspuns: TRUE

36

136. Ce psiholog a propus ierarhizarea a 8 tipuri diferite de invatare, in care

achizitia unei capacitati superioare este conditionata de achizitia capacitatilor
situate pe trepte inferioare?

O altă clasificare a tipurilor de învăţare este cea propusă de R. Gagné în lucrarea

Condițiile învățării. El construieşte o ierarhie din opt tipuri de învăţare, din ce în ce mai
complexe, astfel încât o învăţare mai complexă presupune realizarea prealabilă a celorlalte
moduri de învăţare mai simple: a. învățarea de semnale (cazul sugarului care începe să-şi
recunoască mama și după imaginea ei vizuală, nu doar după voce): b. învățarea stimul-
răspuns (când la un anumit stimul, o mişcare poate fi înlocuită cu alta); c. înlănțuirea de
mişcări (mersul pe bicicletă, înotul, patinajul etc.); d. asociațiile verbale (foarte complexe
sunt cele implicate în vorbire); e. învățarea prin discriminare (când facem distincții fine); f.
învățarea conceptelor concrete pentru a utiliza cuvintele; g. învățarea regulilor, a legilor, a
formulelor matematice; h. rezolvarea de probleme constituie tipul de învăţare cel mai
complicat; trebuie să combinăm regulile pentru a soluționa situații, probleme noi.

137. Functia ludica:

A. a) are rolul de a declansa, facilita si de a conduce actiunea colectiva prin
colaborare sau rivalitate.
B. b) consta in exprimarea spontana, involuntara, voluntara a continutului si
trairilor emotionale si pulsiunilor.
C. c) produce subiectului o stare specifica de placere, de relaxare, de satisfactie.

138. Cele 3 functii ale limbajului ilustrate de K. Buhler sunt:

K.Buhler (1933) distinge doar trei functii principale ale limbajului, si anume: a) functia
expresiv emotionala, prin care se obiectiveaza trairile si atitudinile subiectului; b)
37 din jur; c) functia
functia conativa, prin care se exercita influenta asupra celor
referentiala, designativa sau cognitiva, prin care cuvintele desemneaza continutul
activitatii de cunoastere.

139. Paradigma experimentului psihologic s-a structurat de asa maniera incat sa

surprinda si sa prezinte drept etalon asa- numitul:
 Subiect statistic
 Subiect ideal
 Subiect teoretic
 140. Perceptia formei  se realizeaza pe baza:

 interactiunii mecanismelor tactil-kinestezice cu cele vizual-kinestezice

 Interactiunii mecanismelor vizual-kinestezice cu cele tactil kinestezice
 Integrarii actiunilor si operatiilor cognitive

141. Constitutirea imaginilor-reprezentari se realizeaza:

Constituirea imaginilor-reprezentari se realizeaza în parte spontan, mecanismele de

engramare fiind activate de diferite semnale din mediul intern sau extern, iar în parte, în
contextul unui proces special de învatare (ex., reprezentarile subsumate diferitelor stiinte
- anatomie, zoologie, botanica, geografie, geometrie etc.).

142. Din punct de vedere adaptativ-reglator ce semnificatie are uitarea intr-o

38
pozitie negativa?
A. Actioneaza entropic, perturbator, avand efecte negative asupra
randamentului si eficientei activitatii
B. Afecteaza anumite stari ale individului
C. Se pierd din informatiile dinamicii acumulate

143. Perceptia limbajului este o forma de perceptive conditionata si determinate:

Perceptia limbajului este, de asemenea, o forma de perceptie conditionata si determinata
istorico-social si este proprie omului socializat, care traieste într-un mediu sociocultural dat

144. Memoria intentionata (voluntara) se desfasoara:

sub actiunea reglatoare a scopului sau sarcinii de a retine materialul
Memoria voluntara este forma esentiala de organizare si manifestare a capacitatii
mnezice a omului, ea fiind strans conectata si integrata motivelor si scopurilor
activitatilor specifice, începand cu activitatea de joc si terminand cu activitatea de
creatie. Structura continutului informational si repertoriul operational-instrumental al
oricarei profesii sunt rodul memoriei voluntare. Caracteristica ei principala rezida în
prezenta si formularea expresa a sarcinii si scopului de fixare (memorare) si pastrare, în
vederea uzului ulterior, mai apropiat sau mai îndepartat în timp. Sarcina pe baza careia
se monteaza si functioneaza mecanismele memoriei voluntare poate fi formulata din
afara sau de catre subiectul însusi, si ea vizeaza grade diferite ale completitudinii si
exactitatii.

145. In abordarea personalitatii, factorii de suprafata

39 descrisi de R. B. Cattell,
coincid cu  trasaturile secundare descrise de G. Allport.
Raspuns: adevarat

146. In formarea aptitudinilor, mediul nu poate compensa ereditatea,

aptitudinea nu poate atinge un nivel inalt de dezvoltare.
Raspuns: FALSE
 147. Abordarea personalitatii in termeni de „trasaturi” a fost fundamentata de
catre:

Spre deosebire de Allport, care utilizează noţiunea de trăsătură ca formaţiune care

individualizează, Cattell (la fel ca şi Eysenck) consideră ca noţiune centrală în descrierea şi
explicarea personalităţii noţiunea de factor, pentru a surprinde mult mai bine diferenţele
dintre oameni, în funcţie de gradul în care se manifestă, pe plan comportamental, o
trăsătură de personalitate.

148. Pentru a elabora un profil al personalitatii individuale (un profil de

personalitate), R. B. Cattell considera definitorii un anumit numar de variabile,
si anume:

Conform teoriei Big Five, ar trebui să fie posibil să sumarizăm orice profil de
personalitate pe baza acestor 5 factori

40

149. La nivelul personalitatii, componenta care se manifesta cel mai de timpuriu

este:

În cadrul dezvoltării personalităţii, temperamentul este latura care se manifestă cel

mai de timpuriu (observabilă din copilărie, când nu se poate spune încă nimic despre
celelalte laturi ale personalităţii deoarece ele nu au fost dezvoltate) şi se exprimă cel
mai pregnant în conduită şi comportament (mişcări, reacţii afective, vorbire etc.)
 150. Aspectele privind functionalitatea si eficacitatea aptitudinilor sunt exprimate
prin:

Funcţionalitatea şi eficacitatea aptitudinilor se exprimă prin performanţe, prin rezultatele

efective ale activităţii, fără ca între acestea să existe un raport de identitate.

151. Tipurile de personalitate descrise de K. Horney, sunt:

A. submisiv
B. complezent
C. agresiv
D. detasat

152. Conform conceptiei lui Fr. Galton, aptitudinile:

41
Galton ajunge la concluzia că aptitudinile sunt înnăscute şi se transmit ereditar de la
părinţi la descendenţi, indiferent de condiţiile de viaţă

153. Formarea unei aptitudini presupune:

Unul dintre cei mai importanţi factori motivaţionali în formarea aptitudinilor îl reprezintă
interesul, acesta asigurând o orientare afectiv – cognitivă a individului într-un anumit
domeniu de activitate. Interesul este atât „forţa” care influenţează dezvoltarea aptitudinii,
cât şi un indice al preferinţei pentru o anumită activitate şi, totodată, a atitudinii pozitive
faţă de respectiva activitate .
Pentru ca o insusire psihica sa devina aptitudine trebuie sa indeplineasca anumite conditii:
 sa fie individuala, diferentiatoare in planul performantei (si nu comuna, asemanatoare
celorlalti oameni – de exemplu, a merge, a manca etc.);
 sa asigure efectiv finalitatea activitatii (insusirile psihice individuale care opresc sau
impiedica activitatea nu sunt aptitudini – de exemplu, nervozitatea, lenea etc.);
 sa asigure realizarea activitatii la un nivel calitativ superior (si nu mediu, stereotipizat
– cunostinte, priceperi, deprinderi);
 sa dispuna de un inalt grad de operationalitate si eficienta (deci intereseaza nu
insusirile in sine, ci nivelul lor de dezvoltare – aptitudinea presupunand un nivel
superior de dezvoltare a insusirilor psihice -, si nici insusirile considerate izolat,
separate unele de altele, ci modul lor de imbinare, de organizare interna intr-un tot
unitar).

154. Conceptia lui J. P. Guilford privind inteligenta, se incadreaza in abordarile:

Concepţia multifactorială cea mai radicală îi aparţine lui J.P.Guilford. Autorul unei teorii
42
morfologice a inteligenţei, Guilford a construit un tablou general al operaţiilor inteligenţei
prin combinarea naturii acestora cu materialul asupra căruia se exercită operaţiile
respective (figuri, cuvinte, simboluri etc.), precum şi rezultatele la care ajung, descoperind
existenţa a 120 de factori ai inteligenţei. Toţi aceşti factori sunt consideraţi egali ca
importanţă, ei neputând fi structuraţi şi organizaţi ierarhic. Guilford adoptă însă un alt
criteriu de a structura, sintetiza, factorii respectivi în modelul tridimensional (1967):
fiecare factor este definit prin raportarea simultană la ceea ce el consideră a fi cele trei
dimensiuni ale inteligenţei: operaţii, produse, conţinuturi.
 155. Ritmul reactiilor si trairilor psihice, ca indicator psihocomportamental
temperamental, se refera la:

● ritmul reacţiilor şi trăirilor psihice  ne înfăţişează alternarea lor uniformă

sau neuniformă; modificările accelerate sau încetinite, o anumită regularitate între

răspunsuri şi pauze sau o instabilitate şi iregularităţi evidente.

156. Tipul de personalitate dezirabil, conform tipologiei lui A. Adler, este:

Comportamentul sau modelul parental va crea un anumit tip de personalitate, tipul social –
ca tip dezirabil – fiind generat de modelul adaptativ.

157. Testul non-verbal de inteligenta generala Dearborn evalueaza nivelul de

inteligenta la copiii cu varste intre 7-10 ani
Raspuns: FALSE

43

158. Daca lucram intr-un domeniu relativ nou si stim putin despre fenomenul
studiat, pentru a genera ipoteze de lucru folosim rationamentul de tip deductiv.
Raspuns:FALSE

159. Se pot folosi chestionare cu intrebari inchise atunci cand:

A. cercetatorul cunoaste foarte bine fenomenul investigat
B. bugetul alocat cercetarii este unul scazut
 C. subiectii investigati nu sunt siguri de aspectele de care sunt intervievati
D. subiectii investigati au cunostinte si opinii bine cristalizate

160. Care dintre urmatoarele a fost primul test psihologic nonverbal?

O ultimă distinctie se face între testele verbale şi cele nonverbale. Într-un test no verbal nu
este solicitat limbajul, fie el scris sau vorbit, în instrucţiunile testului sau în itemii acestuia.
Aceste teste sunt destinate celor analfabeţi, care nu cunosc limba, persoanelor cu deficienţe
de auz, sau altor persoane care, dintr-un motiv sau altul, nu pot completa un test verbal. El
poate fi un test de performantă sau unul creion-hârtie. În a doua variantă, testul conţine, în
gener l, desene, diagrame şi simboluri nonverbale, subiectul trebuind să răspundă prin
bifarea răspunsului. Instrucţiunile sunt date prin gesturi, pantomimă şi demonstraţii cu
imagini şi diagrame. Testul Army Beta (amintit anterior), a fost primul test de inteligenţă
nonverbal, cu aplicare colectivă.

161. Coeficientii de fidelitate inter-evaluatori sunt necesari in special:

A. la determinarea fidelitatii testelor proiective
B. la determinarea fidelitatii testelor de creativitate
44
C. la determinarea fidelitatii testelor de cunostinte
D. la stabilirea gradului de standardizare a administrarii instructiunilor testului
de mai multi evaluatori

162. Intr-un studiu experimental, comportamentul vizat reprezinta:

Tinta exprimentului
 Valoarea variabilei dependente reprezinta tinta experimentului !!!!

163. Termenul de “reactivitate la masurare” se refera la:

Termenul de reactivitate la măsurare se referă la posibilitatea ca subiecţii să se comporte

diferit ca urmare a faptului că se ştiu observaţi.

164. O prima cerinta pentru a stabili gradul de fidelitate al unui instrument de

evaluare consta in:

O primă cerinţă pentru a asigura, sau pentru a stabili gradul de fidelitate a instrumentului
constă în eliminarea, în măsura în care este posibil, a factorilor secundari, ce ar putea
denatura rezultatele.

165. Care dintre urmatoarele tipuri de validitate se refera la functia de

45
masurare a testelor?
A. validitatea de continut
B. valididatea de constructie
C. validitatea predictiva
D. validitatea concurenta

166. Chestionarele de opinie trebuie sa contina:

 A. intrebari-filtru pentru stabilirea gradului de cunoastere a problemei
B. intrebari deschise vizand motivatia opiniilor
C. intrebari inchise pentru a verifica sinceritatea raspunsurilor
D. intrebari deschise privind atitudinea fata de problema respectiva


167. Tulburarea de personalitate histrionica se caracterizeazã prin triada:

neîncredere, suspiciozitate, interpretativitate.

Raspuns:FALS

168. Tulburarea de personalitate evitantã face parte din clusterul C

Raspuns:TRUE

46

169. Sunt adevãrate urmãtoarele afirmatii:

A. Prefixul hipo, aplicat tulburarilor de atentie ,  aratã o neatentie de anumite
grade, mergând, în stãri confuzionale sau comã, pânã la aprosexie
B. Întreaga patologie psihiatricã este însotitã de un anumit grad de
hipoprosexie
C. Paraprosexiile sunt tulburãri cantitative ale atentiei
D. Paraprosexile reprezintã cresterea globalã a concentrãrii atentiei
 170. Cea mai recenta taxonomie a temperamentului este cea oferita de

Cea mai recentă taxonomie a temperamentului este cea oferită de Caspi (2000) care
cuprinde: tipul bine adaptat (oameni capabili de autocontrol atunci când situaţia o cere,
încrezători în sine la modul adecvat, şi care nu sunt deranjaţi de prezenţa persoanelor noi
sau în situaţii noi), tipul necontrolat (impulsivi, negativişti, distractibili, şi labili în
răspunsurile emoţionale) şi tipul inhibat (reticenţi social, fricoşi şi deranjaţi de prezenţa
străinilor).

171. Temperamentul este fixat la nastere.

Raspuns:FALSE

172. Testul “Matricilor Progresive colorate” este identic cu Matricile progresive

standard, doar ca plansele sunt pe un fond colorat.
Raspuns: adevarat

47

173. Neuroticismul in cadrul modelului Big Five reprezinta

Neuroticismul reprezintă o tendinţă spre a experienţia stări emoţionale negative şi a

avea o imagine negativă faţă de sine, a fi anxios, vulnerabil şi foarte procupat de gradul
său de adecvare. Oamenii cu scoruri rlicate sunt mai stresaţi şi prezintă dispoziţii
negative.

174. Performantele la testul Raven se schimba foarte mult in functie de virsta

 subiectului, intrucit reusita la Raven este conditionata in primul rind de
inteligenta generala fluida.
Raspuns:TRUE

175. Compartimentele elementare sunt cele in care:     

compartimente elementare – cele în care se realizează, de regulă, o activitate omogenă,

managerul acestor compartimente aflându-se pe ultima treaptă de delegare a autorităţii,
toţi ceilalţi fiind executanţi;

176. Structura de productie are un caracter static.

Raspuns: FALSE

177. Dintre particularitatile traditionale ale birocratiei nu face parte:

48
Adhocraţia este organizaţia cinetică a viitorului, în permanentă mişcare, alimentată de
informaţii, plină de celule tranziente şi de indivizi extrem de mobili (Toffler, 1973, p. 153).
Este organizaţia în care particularităţile tradiţionale ale birocraţiei (permanenţa,
stabilitatea, constanta, ordinea, ierarhia, durabilitatea) sunt înlocuite cu opusul lor :
tranzienţa, mobilitatea, prăbuşirea ierarhiei, frământarea neîncetată. Mobilitatea intra- şi
inter organizaţională se îmbină cu permanenta apariţie şi dispariţie a grupurilor temporare
de lucru, comunicaţiile verticale (ascendentă şi descendentă) sunt înlocuite cu cele laterale
(interdepartamentale), lanţul de comandă este eliminat în favoarea „hoardelor de experti",
după cum se exprimă Toffler, care nu aşteptau ca deciziile să fie luate de şefi, ci sunt luate
de ele însele.
 178. Compartimentele de stat major sunt cele in care:

Relaţiile de stat major se stabilesc între persoanele din compartimentele de stat major şi
celelalte persoane încadrate în oricare alt compartiment al organizaţiei (ex: şef
compartiment de management cu alte compartimente).

179. W. T. Reddin propune (prin combinarea celor 3 variante de baza):

8 variante stilistice pentru stilul de conducere

   

180. Trebuintele fiziologice, de siguranta si afiliere mai poarta numele de

trebuinte de ... .

Există mai multe tipuri de clasificări ale trebuințelor și anume: în funcție de geneză și
49 integritatea fizică a
continut sunt trebuinte primare, care sunt înnăscute şi asigură
organismului (biologice - foame; fiziologice - mişcare) şi trebuinte secundare, care sunt
formate în decursul vieţii şi au rol in asigurarea integrităţii psihice şi sociale a individului
(materiale origine există trebuințe derivate ce iau naştere confort, spirituale - cunoaştere,
sociale comunicare); în functie satisfacere a altor trebuințe și independente, există trebuințe
specifice și trebuinte generale.
 181. Maslow considera ca omul, in conduitele si comportamentele sale, este
stimulat si sustinut de ............. categorii fundamentale de trebuinte

În esenţă, Maslow considera că omul, în conduitele şi comportamentele sale, este stimulat şi

susţinut de cinci categorii fundamentale de trebuinţe : trebuinJe fiziologice (hrană, apă, oxigen,
sex), a căror satisfacere asigură supravieţuirea; trebuinJe de siguranJă (securitate,
adăpost, de a fi protejat de toate ameninţările şi pericolele, de a trăi într-un mediu structurat,
ordonat, previzibil); trebuinJe de afiliere (de apartenenţă la un grup, nevoia de afecţiune,
dragoste, de relaţii interpersonale şi sociale); trebuinJe de stimă şi statut (de a fi respectat şi
apreciat de alţii, de a obţine o poziţie cât mai înaltă în sistemul de prestigiu al grupului şi
societăţii) ; şi trebuinJe de autorealizare (de dezvoltare personală, de amplificare şi punere în
valoare a tuturor disponibilităţilor sau, după cum se exprima însuşi Maslow, de a deveni
ceea ce este sau ceea ce este capabil să fie).

182. Ideea conform careia echipa de munca reprezinta unitatea de baza a

organizatiei a fost sustinuta de  ......................

Noţiunea de echipă de muncă i se datorează lui Leavitt (1975), care a avansat ideea
(şocantă pentru perioada respectivă şi mult după aceea) potrivit căreia echipa de muncă
reprezintă unitatea de bază a organizaţiei . 50

183. Comportamentul motivat reprezinta nu doar o cauza, ci si un mijloc (un

instrument) prin intermediul caruia se realizeaza scopul.
Raspuns: TRUE
 184. Cine este psihologul care facea referire la atentia preoperatorie si la cea
operanta?

H. Pieron consideră că există atenție preoperatorie și atenție operantă.

185. In cadrul invatarii scolare sunt puse in functiune diferite forme ale motivatiei.
Ce este motivatia afectiva?

 de ordin afectiv (însemnând motivele cu o predominantă bază emoțională, atât

pozitivă, cât şi negativă, cum sunt dragostea şi respectul față de părinți,
sentimentul datoriei față de părinți, dorinţa de a crea bucurie/mulţumire
părinţilor, simpatia şi respectul față de profesor: „Vreau să le arăt părinţilor că
investiția în mine a meritat”, „îmi place profesorul pentru că explică bine" etc.);

 motivatia afectiva, de a se simti bine cu altii, bazata pe nevoia omului de a

obtine aprobarea din partea celorlalti

51

186. Elevii sunt determinati sa invete fiind impulsionati de o varietate de

motive. Ce tip de motive pot fi recunoscute intr-o exprimare de tipul “invat
pentru a fi mandru de rezultatele mele”?

ce țin de autorealizare (in general, acestea vizează aspirația către competenţă, dorinta
de autodepăşire şi dorinţa de identificare: „învăț ca să mă autodepăşesc", invăț ca să
pot să fiu mândru de rezultatele mele”; „invăţ pentru că vreau să fiu fericit" etc.);
 187. Invatarea sistematica este organizata si realizata in cadrul scolii. Ea se
poate canaliza in doua directii. Care sunt aceste directii?

Învățarea sistematică se canalizează în două direcţii:

1. în formarea de priceperi și deprinderi motorii (învățarea scrisului, a desenului tehnic,
a sporturilor): învățarea senzorio-motorie;
2. în însuşirea de cunoştinţe şi formarea de capacități intelectuale (memorarea unor legi,
formule, rezolvarea de probleme): învățarea cognitivă.

188. Nu putem invata daca nu suntem atenti la informatia ce urmeaza sa fie

procesata. In acest sens, care este fenomenul psihic cu care trebuie sa debuteze
orice act didactic?

Nu putem învăța dacă nu putem fi atenţi la informația importantă ce trebuie procesată

din momentul în care intră în registrul senzorial, căci altfel se pierde. În actul didactic,
această procesare incepe cu atenția, care reprezintă un răspuns
52 orientat în funcție de
stimuli.

189. In teoria invatarii sociale, Krumboltz  identifica 4 factori care influenteaza

luarea deciziei cu privire la cariera. Care sunt acesti factori?

Krumboltz identifică patru factori care influenţează luarea deciziei cu privire la carieră:
 Zestrea genetică şi calităţile speciale. Anumiţi factori biologici moşteniţi, cum ar
fi rasa, genul, aspectul fizic, pot avea o acţiune restrictivă asupra evoluţiei
 carierei. Alţi factori, influenţaţi doar parţial de moştenirea genetică, inclusiv
anumite calităţi speciale (cum ar fi cele muzicale, grafice sau coordonarea
fizică), pot fixa, de asemenea, anumite limite.
 Condiţiile şi evenimentele de mediu. Factorul mediu include toate influenţele
care se află în afara controlului individului, dar care pot influenţa ambianţa în
care există individul. Anumite influenţe pot fi de origine umană (de exemplu,
condiţiile de pregătire, legislaţia muncii, situaţia economică etc.), altele pot fi
determinate de unele forţe naturale (condiţii climaterice, existenţa resurselor
naturale etc.).
 Experienţele de învăţare. Toate experienţele anterioare de învăţare influenţează
procesul curent de învăţare al individului. Krumboltz, deşi recunoaşte
complexitatea procesului de învăţare, identifică numai două tipuri de învăţare:
experienţele de învăţare instrumentală (situaţii în care individul acţionează
asupra mediului pentru a produce anumite rezultate) şi experienţele de învăţare
asociativă (situaţii în care individul învaţă prin reacţie la stimuli, prin
observarea unor modele sau prin îmbinarea a două evenimente).
 Calităţile de abordare a sarcinii. Acestea sunt calităţile pe care le manifestă
individul atunci când se angajează într-o sarcină nouă (de exemplu, deprinderile
de muncă, standardele de performanţă, calităţile perceptive etc.). Individul se
confruntă în mod constant cu experienţe de învăţare. Reacţia individului va
conduce la consecinţe care vor fi urmate, fiecare dintre ele, de recompense sau
pedepse, iar acestea, la rândul lor, vor influenţa53
individul. Interac- ţiunea dintre
stimulii primiţi (experienţa de învăţare) şi reacţiile la consecinţele produse va
modela individul ca pe o persoană unică.

190. Din punct de vedere sistemic, perceptia ne apare ca : un

ansamblu de structuri si scheme integrative aflate într-o relatie
determinata, în cadrul carora avem de a face cu ponderi diferite
ale acomodarii si asimilarii
Din punct de vedere sistemic, perceptia ne apare ca un ansamblu de structuri
si scheme integrative aflate într-o relatie determinata, în cadrul carora avem
de a face cu ponderi diferite ale acomodarii si asimilarii: coexista si
interactioneaza structuri si scheme în care predominanta este acomodarea
(situatii si sarcini perceptive noi) cu structuri si scheme în care predominanta
este asimilarea (situatii si sarcini perceptive rutiniere, repetitive, înalt
familiare ).

191. Mecanismele perceptive- visual – kimestezice si vestibulare –

efectueaza: orintarea organului de simt periferic in directia
stimulului, de extragere a informatiei si de organizare a
influxului nervos.

Raspuns: FALS

192. Intensitatea cu care se manifesta si se impune în campul

constiintei

54
In plan diferential-comparativ, se poate însa constata ca durata unei
reprezentari variaza semnificativ functie de urmatoarele conditii: intensitatea
cu care se manifesta si se impune în campul constiintei (o reprezentare
puternica este mai stabila decat una slaba sau foarte slaba)

193. In interiorul modalitatii cognitive, medierea incepe cu:

 A. Senzatia
B. Gandirea
C. Perceptia

194. Functia reprezentationala:

Functia reprezentationala consta în desemnarea a ceea ce, în momentul dat,

este absent, fiind în raport invers cu naratiunea si evocarea. Limbajul
reprezentational se orienteaza în doua directii; pe de o parte, spre figurarea
concreta si singulara, aspect prin care se aseamana cu opera de arta, a carei
semnificatie este imediat accesibila, pe de alta parte, spre aluzia fundata pe
un sistem de conventii, a caror însusire anterioara este necesara.

195. Reprezentarea se foloseste pentru a exprima:

55
A. Doua realitati: cea de produs, respectiv proces
B. Realitatea referitoare la obiecte
C. Realitatea fenomenelor reale

196. Nu toate teoriile psihanalitice privind explicarea

personalitatii, abordeaza inconstientul ca fiind o sursa de
instincte.

Raspuns:Adevarat
 197. Trasaturile individuale de personalitate au fost denumite
ulterior de catre G. Allport, dispozitii personale.

Raspuns: Adevarat

198. In descrierea si explicarea personalitatii, G. Allport

considera esentiala notiunea de „factor”, in timp ce pentru  R. B.
Cattell si H. J. Eysenck esentiala este notiunea de „trasatura”.

Raspuns: FALS

199. Componenta dinamico-energetica a personalitatii se refera

la subsistemul temperamental.
56
Raspuns: Adevarat

200. Blocul efector sau executiv al atitudinii caracteriale se refera

la:

Mecanismele voluntare

201. Perseverenta si fermitatea sunt trasaturi de caracter:

 a. Motivationale
b. Intersubiective
c. Morale
d. Volitive

202. Componenta cognitiva a atitudinii caracteriale cuprinde:

Componenta cognitivă (informaţională) include toată gama de reprezentări,

cunoştinţe, concepte, convingeri, stereotipuri pe care o persoană le are în
raport cu obiectul atitudinii. Această componentă îi conferă atitudinii
orientare.

203. Abordarea ineista a aptitudinilor a fost sustinuta de catre:

Raspun Galton 57

204. In studiul inteligentei, analiza factoriala a fost introdusa de

catre:

Spearman a introdus în cercetarea psihologică, în studiul inteligenţei, tehnica

analizei factoriale. Plecând de la o matrice de intercorelaţii, analiza
factorială poate pune în evidenţă măsura în care testele utilizate apelează la
un factor comun (g) şi măsura în care alţi factori – factorul s – pot interveni.
Termenul factor are sensul de element constitutiv al diferitelor operaţii
mintale. Fiind extraşi pe baza unor consideraţii şi metode matematice
(statistice), factorii sunt de fapt concepte psiho-matematice. În urma
calculelor rezultă valori numerice cărora cercetătorul le atribuie o
semnificaţie psihologică, în funcţie de testele care au fost utilizate.
Perfecţionarea metodelor de calcul ale analizei factoriale a condus la crearea
altor teorii privind structura inteligenţei: teoria ierarhică şi teoria
multifactorială.

205. Valorificarea maximala a temperamentului si aptitudinilor se

realizeaza prin intermediul:

Caracterul este cel care valorifică maximal atât temperamentul, cât şi

aptitudinile.

206. Aptitudinea de a opera usor si adecvat cu58

materialul verbal
si simbolic, se refera la:

Raspuns: inteligenţa abstractă sau conceptuală (aptitudinea de a opera uşor

şi adecvat cu materialul verbal şi simbolic);

207. Factorii primari semnificativi ai inteligentei sunt denumiti de

catre L. Thurstone:
Teoria multifactorială. Elaborarea acestei teorii şi a metodelor
corespunzătoare de analiză (analiza multifactorială) se datorează în special
psihologului american L. Thurstone (1930). El a plecat de la ideea că
activitatea intelectuală solicitată în diverse sarcini poate fi explicată printr-un
număr oarecare de factori distincţi, independenţi.
Thurstone neagă existenţa factorului „g” comun tuturor activităţilor şi a
factorilor de grup comuni unui număr restrâns de activităţi, considerând că
inteligenţa constă dintr-o serie de aptitudini diferite şi nerelaţionate (între care
nu există relaţii primare).
Autorul apelează la un criteriu denumit de el criteriul „structurii simple”
care exprimă atât un punct de vedere general teoretic, cât şi o tehnică de
analiză factorială. El evidenţiază şapte factori „primari” semnificativi ai
inteligenţei sau şapte aptitudini mintale primare (1938), considerând că
aceste aptitudini formează baza funcţionării intelectuale primare.

Aptitudinile mintale primare sunt:

● aptitudinea spaţială (S);

● aptitudinea de percepţie (P);

● aptitudinea numerică (N);

● comprehensiunea verbală (V);

● memoria (M);

● fluenţa verbală (W);

59

● raţionamentul inductiv (I sau R).

208. In raport cu celelalte subsisteme ale personalitatii

temperamentul reprezinta componenta;
 R: Tipul de activitate nervoasă superioară este cea mai stabilă dintre
condiţiile interne. De aceea, temperamentul apare ca cea mai generală şi
stabilă componentă a personalităţii. Alături de „predispoziţii”, structura
temperamentală şi, respectiv, tipul temperamental este înnăscut, ambele
reprezentând „elementul” ereditar în organizarea internă a personalităţii.
Deşi temperamentul este, în esenţă, larg determinat genetic (tipul fiind
înnăscut), totuşi el nu reprezintă o componentă rigidă, imuabilă, ci suportă
unele modificări în cursul vieţii. Temperamentele nu pot fi schimbate
(înlocuite unele cu altele), dar pot fi educate, modelate sub influenţa
factorilor socioculturali (facilitând manifestarea trăsăturilor tem-
peramentale cu efecte pozitive şi inhibând manifestarea celor cu efecte
negative).

209. Metoda utilizata de catre H.J.Eysenk in studiul personalitatii este:

R: metoda analizei factoriale

60

210. Trecerea de la abordarea empirica a inteligentei la cea teoretica a fost

realizata de catre:

R: C. Spearman face trecerea de la constatările empirice ale lui A. Binet la o concepţie

teoretică asupra inteligenţei. În 1904, el a elaborat teoria bifactorială. Analizând corelaţiile
la diverse grupe de teste (care solicitau activităţi intelectuale diferite), Spearman a ajuns la
concluzia că orice formă de activitate intelectuală face apel, pe de o parte, la o aptitudine
generală, comună şi, pe de altă parte, la o aptitudine specifică activităţii respective.
 211. In sens larg prin testare psihologica se intelege doar admiistrarea de teste
psihologice si interpretarea rezultatelor la teste, in scopul evaluarii si
diagnozei psihice:
Raspuns:TRUE

212. Numim pseudoexplicatii acele explicatii care sunt des folosite desi se
bazeaza pe minciuni, neadevaruri.

Raspuns: fals

213. Care dintre urmatoarele reprezinta caracteristicile explicatiilor stiintifice?

A.sunt empirice
B.sunt parcimonioase
C. sunt moderne
D. sunt chestionabile

61

214. J. K. Moreno considera universul social alcatuit din urmatoarele

dimensiuni:
A. SOCIETATEA EXTERNA
B. REALITATEA SOCIALA
C. REALITATEA EMOTIONALA
D. MATRICEA SOCIOMETRICA
 215. Scala comportamentului motric adaptativ a testului Denver II include
itemii care masoara?
A. CONDUITA DE REZOLVARE A UNOR PROBLEME USOARE
B. COORDONARE OCHI- MANA
C. TIPUL DE RASPUNS
D. MANIPULAREA OBIECTELOR

216. Prin chestionarele factuale se inregistreaza:

A. VARSTA
B. NUMELE
C. PREFERINTELE
D. MOTIVATIILE

217. Sunt considerate tulburari ale morfologiei grafice:

A. DISLEXIA
B. SCRISUL SEISMIC
C. HIPERACTIVITATEA GRAFICA
D. INCETINIREA RITMULUI IDEATIV

62

218. Sunt dislogii de continut:

A. MUTISMUL
B. TAHIFEMIA
C. PARALOGISMUL
D. NEOLOGISMUL
 219. Din puct de vedere al duratei conservarii distingem:

A. MEMORIE PROCEDUALA
B. MEMORIE DE SCURTA DURATA
C. MEMORIE EXPLICITA
D. MEMORIE DE LUNGA DURATA

220. Ecolalia este un simptom care se refera la:

A. GESTURI
B. MERS
C. VORBIRE
D. GANDIRE

221. Una din componentele temperamentului in modelele psihobiologice este

inhibitia comportamentala.
Raspuns: adevarat

63

222. Date non-test si comportamente ce pot apare in timpul testãrii cu WISC

sunt
a. Aparenta. Inaltime si greutate, caracteristici ale fetei, aspectul
curat/neingrijit, imbracaminte
b. Dezvoltarea limbajului. Articulare, sintaxa, patternuri ale limbajului,
folosirea limbii, a dialectelor sau jargonului
 c. Nivelul de activitate generala. Elemente de tensiune, anxietate sau
neliniste, cum ar fi rosul unghiilor, tropaitul din picioare, vorbitul excesiv,
blocaje de vorbire, bilbiiala si tremor al vocii

223. Chestionarul Mayers Briggs MBTI a fost contruit de:

Myers şi Briggs au construit, în 1962, chestionarul MyersBriggs Type Indicator (MBTI).

Oamenii evaluaţi cu el erau asignaţi la câte un capăt al fiecărei dimensiuni şi primeau câte
un cod format din 4 litere; de exemplu, ENGP, din 16 tipuri posibile. Autoarele respective
recunoşteau însă că este posibil ca un om să se situeze chiar la mijlocul fiecărei dimensiuni.
Opiniile despre MBTI sunt împărţite. Suporterii săi spun că tipologia lui Jung a fost
operaţionalizată cu succes şi că ea este folositoare în selecţia profesională, cât şi în
evaluarea cu scop de dezvoltare (assessment and development centres ). Dar, aceste
operaţionalizări sunt realizate în stil psihanalitic, deci sunt speculative la origine.

224. Un autor important in abordarea biologica a personalitatii este?

a) Hans Eysenck
64
b) Carl Gustav Jung
c) Sigmund Freud
d) Carl Rogers

225. Rolul de diseminator al managerului apartine categoriei rolurilor

interpersonale(vezi H Minzberg)
R:FALS

226. Tipul cooperant de stil de conducere (tip clasic de conducere) se mai

numeste si permisiv

R:FALS

227. Un interval mic de control determina o piramida inalta a

structurii ierarhice.

Raspuns:TRUE

228. Un interval mare de control determina o piramida a structurii ierarhice:

1. In zig-zag
2. Inalta
3. Oblica
4. Plata
65

229. W.T.Reddin propune o tipologie bidimensionala a stilurilor de conducere:

R:FALS

230. Din categoria rolurilor interpersonale indeplinite de un manager(vezi

Minzberg) nu face parte rolul:
Un studiu efectuat de Henry Mintzberg precizează 10 roluri manageriale, pe care le împarte
în trei categorii, aflate în strânsă legătură unele cu altele:
–roluri interpersonale;
–roluri informaţionale;
–roluri decizionale
1.Rolurile interpersonale. Rezultă din autoritatea formală a managerului şi vizează
relaţiile interpersonale.
a.Rolul de reprezentare presupune contactul cu subordonaţii proprii sau ai
altor firme, cu managerii situaţi pe acelaşi nivel sau pe altele, în cadrul unor
reuniuni oficiale, când managerul, în numele firmei, execută o acţiune (de exemplu,
înmânarea unor premii anuale, a unor distincţii etc.).
b.Rolul de conducător presupune direcţionarea şi coordonarea activităţii
subordonaţilor (angajare, promovare, concediere).
c.Rolul de legătură presupune relaţii cu alţii în interiorul şi în afara
organizaţiei. De exemplu, managerul de producţie trebuie să aibă relaţii bune cu
managerul marketingului şi cu alţii, pentru ca împreună să contribuie la atingerea
obiectivelor organizaţiei. De multe ori, îndeplinirea acestui rol consumă mult din
timpul unui manager.
2.Rolurile informaţionale. Plasează managerul în punctul central de primire şi
transmitere a informaţiilor. Primele trei roluri au permis managerului să construiască o
reţea de relaţii interumane, care îl ajută în culegerea şi receptarea
66
informaţiilor ca un
monitor şi transmiterea lor atât ca un diseminator, cât şi ca un ,,purtător de cuvânt”.
a.Rolul de monitor implică examinarea mediului în organizarea culegerii
informaţiilor, schimburilor, oportunităţilor şi problemelor care pot să afecteze firma.
Contactele formale şi informale dezvoltate în rolul de legătură sunt folosite deseori
aici.
b.Rolul de diseminator presupune furnizarea informaţiilor importante
subordonaţilor.
c.Rolul de ,,purtător de cuvânt” implică legăturile cu alte persoane din afara
compartimentului său:
 –din interiorul firmei, când reprezintă interesele unui grup în faţa
nivelului ierarhic superior;
–în exterior, când prezintă punctul de vedere al organizaţiei cu privire
la o anumită problemă.
3.Rolurile decizionale. Rolurile privind relaţiile interpersonale şi cele de culegere şi
transmitere a informaţiilor servesc ca intrări în procesul de luarea deciziilor.
a.Rolul de întreprinzător este acela de a căuta noul – idei, metode, tehnici – şi
a-l introduce în organizaţie, cu scopul schimbării ei în bine, conducerii către
performanţă.
b.Rolul de stabilizator revine managerului atunci când este obligat să ia
decizii rapide în momentul în care, din cauza unor factori perturbatori, organizaţia
pe care o conduce iese din starea stabilă. Într-o astfel de situaţie, acest rol devine
prioritar faţă de celelalte, în joc intrând ,,viteza de reacţie” şi găsirea optimului în
influenţarea factorilor de mediu, pentru obţinerea cât mai rapidă a stabilităţii.
c.Rolul de distribuitor de resurse îl plasează pe manager în poziţia de a decide
cine primeşte şi cât din aceste resurse, care pot fi: bani, forţă de muncă, timp şi
echipamente. Aproape niciodată nu există suficiente resurse şi managerul trebuie să
împartă acest puţin în mai multe direcţii. Distribuirea resurselor reprezintă, de
aceea, cel mai critic dintre rolurile decizionale ale managerului.
d.Rolul de negociator îl pune deseori pe manager în situaţia de,,a cântări” cui
să ofere avantajele unei afaceri. Negocierea presupune, în ordine, muncă,
performanţă, obiective clare şi orice altceva care poate
67
influenţa în bine rezultatul
final.

231. In grupul de munca liderul formal este........

R:
Grupul de muncă Echipa de muncă
  Liderul formal este  Funcţia de leadership şi
desemnat. responsabilităţile ce decurg
din ea se împart şi se
repartizează între membri.
 Adoptă obiectivul  Îşi precizează obiective
organizaţiei ca pe specifice care îi conferă
obiectivul lui în sine. identitate şi devin sursă
stimulatoare.

 Rezultatul provine din  Rezultatul comun apare din

acumularea şi amestecul activităţilor
coordonarea rezultatelor individuale şi colective.
fiecărei activităţi
individuale.
 Membrii lui îşi asumă o  Membrii ei exercită o
responsabilitate strict responsabilitate comună sau
individuală faţă de împărţită asupra rezultatului
rezultatele particulare final.
produse.

 Reuniunile lui sunt de  Reuniunile sunt locul

68unde se

scurtă durată şi conduse discută, se decide, se

de liderul formal.
 Acordă membrilor săi
roluri corespunzătoare
calificărilor profesionale
lucrează în comun, se
rezolvă activ problemele,
fără presiunea timpului
 Încurajează membrii să-şi
asume roluri multiple şi
diversificate.

 Recompensează şi  Recunoaşte, recompensează

recunoaşte contribuţiile şi celebrează mai frecvent şi
 individuale cu mai multă bucurie, cu
toţi membrii, succesele
colective.

232. Echipa de munca adopta obiectivul organizatiei ca obiectivul ei in sine

R:FALS
Grupul de muncă Echipa de muncă

 Liderul formal este  Funcţia de leadership şi

desemnat. responsabilităţile ce decurg
din ea se împart şi se
repartizează între membri.
 Adoptă obiectivul  Îşi precizează obiective
organizaţiei ca pe specifice care îi conferă
obiectivul lui în sine. identitate şi devin sursă
stimulatoare.

 Rezultatul provine din  Rezultatul comun apare din
acumularea şi
coordonarea rezultatelor
fiecărei activităţi
individuale.
 Membrii lui îşi asumă o
responsabilitate strict
individuală faţă de
rezultatele particulare
produse.
69
amestecul activităţilor
individuale şi colective.
 Membrii ei exercită o
responsabilitate comună sau
împărţită asupra rezultatului
final.
  Reuniunile lui sunt de
scurtă durată şi conduse
de liderul formal.
 Acordă membrilor săi
roluri corespunzătoare
calificărilor profesionale
 Reuniunile sunt locul unde se
discută, se decide, se
lucrează în comun, se
rezolvă activ problemele,
fără presiunea timpului
 Încurajează membrii să-şi
asume roluri multiple şi
diversificate.

 Recompensează şi  Recunoaşte, recompensează

recunoaşte contribuţiile şi celebrează mai frecvent şi
individuale cu mai multă bucurie, cu
toţi membrii, succesele
colective.

233. Nu trebuie piedut din vedere nici un anumit motiv pragmatic,si anume
faptul ca munca in echipa (sau in grup) este..............atat
70 pentru organizatie cat
si pentru individ

Raspuns: FAVORABILA

234. Grupurile informale sunt generate de relatiile

psihologice...........................ce apar intre membri.

R: INTERSUBIECTIVE
 235. Satisfacerea trebuintelor de autorealizare se face prin incredintarea unor
slujbe cu mare potential...............

R:CREATIV

236. Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii: Problemele invatarii

sunt in stransa legatura cu problemele dezvoltarii:

R: ADEVARAT

237. Relatia dintre intensitatea motivatiei pentru invatare si nivelul

performantei este dependenta de complexitatea sarcinii. Cum anume se poate
intelege aceasta dependenta in cazul sarcinilor complexe?
 Atunci cand creste nivelul motivatiei, nivelul performantei scade
 Atunci cand creste nivelul motivatiei, creste si nivelul performantei
 Atunci cand creste nivelul motivatiei, nivelul performantei mai intai scade apoi
creste
 Atunci cand creste nivelul motivatiei, nivelul performantei mai intai creste si
apoi scade

71

238. Studiile asupra invatarii au dovedit faptul ca relatia dintre intensitatea

motivatiei si nivelul performantei depinde, printer altele, de complexitatea
sarcinii pe care elevul o are de indeplinit. Cum evolueaza aceasta relatie in
cazul sarcinilor complexe, creative?

Relația dintre intensitatea motivației și nivelul performanței este dependentă de

complexitatea activității (sarcinii) pe care subiectul o are de îndeplinit. Cercetările
psihologice au arătat că în sarcinile simple (repetitive, rutiniere, cu comportamente
 automatizate, cu puține alternative de soluționare), pe măsură ce creşte intensitatea
motivației, creşte și nivelul performanței. In sarcinile complexe însă (creative, bogate în
conținut și în alternative de rezolvare), creşterea intensității motivației se asociază,
până la un punct, cu creșterea performanței după care aceasta din urmă scade. Se
întâmplă așa, deoarece în sarcinile simple, existând unul, maximum două răspunsuri
corecte, diferenţierea lor se face cu uşurinţă, nefiind influențată negativ de creșterea
impulsului motivațional. În sarcinile complexe, prezența mai multor alternative de
acţiune îngreunează acțiunea impulsului motivațional, intensitatea în creștere a
acestuia fiind nefavorabilă discriminării, discernământului și evaluărilor critice.
Eficienţa activităţii depinde însă nu numai de relația dintre intensitatea motivației și
complexitatea sarcinii (care poate fi o sarcină de învățare, de muncă sau de creație), ci
şi de relația dintre intensitatea motivației şi gradul de dificultate al sarcinii cu care se
confruntă individul. Cu cât între mărimea intensității motivației şi gradul de dificultate
al sarcinii există o mai mare corespondenţă şi adecvare, cu atât şi eficiența activității
va fi asigurată.

239. Elevii sunt determinati sa invete fiind impulsionati de o varietate de

motive.ce tip de motive pot fi recunoscute intr-o exprimare de tipul ”invat ca
sa trec clasa” 72

R: de succes sau insucces școlar

240. Teoria lui Holland stabileste existenta unor medii de munca.care sunt
caracteristicile mediului de munca conventional?

R: Mediul convenţional implică procesare sistematică concretă, de rutină a informaţiei

verbale şi matematice.
 241. Obiectivele specifice cuprinse in planul de interventie tipic consilierii
educationale se formeaza in functie de anumite componente psihice. Care
dintre urmatoarele variante de componente psihice este cea corecta?

R: Etapele formulării planului de intervenţie sunt:

a) formularea obiectivului de lungă durată – exemple: formarea unei stime de sine pozitive,
dezvoltarea abilităţilor de management al stresului, dezvoltarea abilităţilor de pregătire
pentru examene;
b) formularea obiectivelor specifice se realizează în funcţie de natura problemei şi
obiectivul de lungă durată; obiectivele specifice trebuie formulate în funcţie de
componentele comportamentale, cognitive sau emoţionale ale descrierii problemei;
c) strategiile de intervenţie sunt formulate pentru fiecare obiectiv specific în parte şi sunt
realizate prin mai multe activităţi specifice.

242. Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii. Tipul de

personalitate ,,relist “ descris in teoria lui Holland este caracterizat prin
particularitati precum:masculin, materialist,stabil emotional si sociabil
R:fals

73

243. Teoria lui Holland este una din cele mai cunoscute si aplicate teorii din
domeniul orientarii carierei. In ce categorie poate fi incadrata aceasta teorie?
R: trăsătură – factor

244. Intr-un experiment, variabila reprezinta o influenta masurabila asupra

comportamentului si poate fi o caracteristica a subiectilor, a situatiei sau a
stimulilor la care subiectii trebuie sa raspunda.
 Raspuns:TRUE

245. Managerul opereaza asupra resurselor emotionale si spirituale ale

organizatiei, asupra valorilor, devotamentului si aspiratiilor membrilor ei.

Raspuns:FALSE

246. Managerii se caracterizeaza prin activitati:

Aşadar:
• managerii sunt oameni care fac lucrurile aşa cum trebuie;
• conducătorii sunt oameni care fac lucrurile potrivite.
Este vorba deci despre activităţi de viziune şi judecată - eficacitate (în cazul
managerilor) versus activităţi de stăpânire a rutinei - eficienţă (în cazul
conducătorilor).

74
247. Printre trasaturile definitorii obligatorii ale postului NU se numara:

Trăsături obligatorii şi definitorii ale postului:

 autonomia formală – exprimă limitele în care titularul postului are dreptul de
a acţiona pentru realizarea obiectivelor individuale postului;
 competenţa profesională – exprimă nivelul de pregătire, experienţă, prestigiul
profesional, care permit realizarea obiectivelor individuale şi implicit a celor
fundamentale şi derivate ale organizaţiei;

 responsabilitatea – reprezintă obligaţia titularului postului de a îndeplini

sarcini şi atribuţii derivate din obiectivele individuale ale postului.
 248. In teoriile motivatiei din prima generatie motorul motivatiei era:

Raspuns: Teamă/speranţă

249. In teoria lui Maslow o trebuinta nu apare ca motivanta decat daca cea
inferioara ei a fost satisfacuta.

Raspuns:TRUE

250. Patru sunt atributele considerate esentiale pentru echipa de munca :

A. existenta unui sistem social perceput ca o entitate de membri si de orice
observator familiar cu acest sistem;
B. sistemul social respectiv este complet, rolurile sale sunt diferentiate si
interdependente in atingerea scopurilor;
75
C. exista o sarcina unica de indeplinit pentru care sistemul este colectiv responsabil
si in functie de care se face evaluarea lui;
D. sistemul actioneaza intr-un mediu care nu mai are asteptari fata de el.

251. McClelland propune o metoda de diagnosticare a nevoilor:

Pot fi diagnosticate cele trei nevoi? Este suficientă diagnosticarea lor sau se impun şi alte
demersuri? La prima întrebare McClelland răspunde afirmativ. Mai mult de atât, el
propune şi o metodă de diagnosticare a nevoilor. Este vorba de TAT (Testul Aperceptiv
Tematic) adaptat.

252. Stabiliti valoarea de adevar a afirmatiei:

Invatarea scolara se realizeaza prin interrelatia functiilor si proceselor psihice, cu accent

pe procesele cognitive.
Raspuns:TRUE

253. Stima de sine reprezinta o topica importanta in consilierea educationala.

Cum pot fi descrisi elevii cu stima de sine scazuta?

Elevii cu o stimă de sine scăzută ... sunt nemulţumiţi de felul lor de a fi ( ,,Nu sunt bun de
nirnic. ", ,,Nu sunt in stare să fac asta.", ,,Nu am nici o calitate."); evită să realizeze sau să
se implice în sarcini noi (,,Nu voifi in stare să iau examenul."); se simt neiubiţi şi nevaloroşi
76
(,, Sunt antipatic. ". ,, Nu mă place nimeni. ", ,, Sunt plictisitor. "); . îi blamează pe ceilalţi
pentru nerealizările lor (,,Profesorul a fost nedrept cu mine. "); pretind că sunt indiferenţi
emoţional (,,Nu mă interesează că am luat nota 4 la..."); nu pot tolera un nivel mediu de
frustrare (,,Nu ştiu cum să rezolv problema.", ,,Nu pot să învăţ. "); sunt uşor influenţabili
(,,Prietenii mei cred că este bine să fumezi."); nu îşi asumă responsabilităţi, este prea
„cuminte"; pare rebel, nepăsător.
Copiii cu stimă de sine scăzută se simt nevaloroşi şi au frecvente trăiri emoţionale negative,
de cele mai multe ori cauzate de experienţe negative.
 254. Leziuni la nivelul zonelor asociative ale lobilor occipitali determina
pierderea

RASPUNS: capacităţii de recunoaştere a cuvintelor scrise şi deci a cititului (alexia).

255. Ce exprima fidelitatea memoriei?

RASPUNS: raportul de corespondenţă structurală între materialul memorat iniţial şi cel

care se păstrează la momentul dat.

256. Proprietatile reprezentarilor sunt:

a) Stabilitatea, gradul de completitudine si gradul de generalitate

b) Gradul de generalitate , de relevant si stabilitatea
c) Intensitatea, stabilitatea, gradul de completitudine, gradul de relevant, gradul de
generalitate, caracterul legaturii designative.
RASPUNS: Intensitatea, stabilitatea, gradul de completitudine, gradul de relevant, gradul
de generalitate, caracterul legaturii designative

77
257. Gradul de relevanta se refera la:

a) Dimensiunea care deosebeste reprezentarea de perceptie

b) Semnificatia informatiilor si a notelor pe care le reflecta imaginea
c) Stabilirea locului repreazentarii in cadrul activitatii cognitive
RASPUNS: Semnificatia informatiilor si a notelor pe care le reflecta imaginea

258. În functie de specificul „stimulului" care a declansat procesul gândirii,

produsele pot fi diverse si au:
A. trasaturi comune
 B. trasaturi proprii
C. trasaturi individuale

RASPUNS: ca trăsături comune interiorizarea şi caracterul ideal

259. Reprezentarile se ierarhizeaza pe doua axe:

a) Calitatea semantica si gradul de generalitate

b) Caracterul individual si gradul de subiectivitate
c) Nivelul perceptiei si gradul de generalitate
RASPUNS: Calitatea semantica si gradul de generalitate

260. Pe mãsurã ce se formeazã si consolideazã, blocul relational se intricã în

celelalte blocuri componente ale gândirii, îndeosebi în: (4 aparitii)

a) Blocul continuturilor si blocul produselor

b) Blocul operatiilor si blocul produselor
c) Blocul operatiilor si blocul continuturilor
RASPUNS: Blocul operatiilor si blocul continuturilor

78
261. In perceptia spatiului, o importanta adaptativa deosebita o are:

RASPUNS: discriminarea şi evaluarea raporturilor şi poziţiile

262. In reprezentare, se modeleaza:

a) idei si actiuni externe.

b) obiecte, evenimente externe si idei.
c) doar idei si obiecte.

RASPUNS: obiecte, evenimente externe si idei sau relaţii ideative

 263. Metoda modelarii computerizate consta in :

RASPUNS: crearea unor scheme logice ale organizarii si desfasurarii diferitelor functii
psihice (perceptie, gandire, memorie etc.) si transferarea lor pe masinile electronice de
calcul (ordinatoare) pentru a fi reproduse (simulate).

264. Dupa dimenisunea static-dinamic, reprezentarile pot fi:

a) statice si dinamice.
b) individuale si de specie.
c) stiintifice si tehnice.

RASPUNS: statice si dinamice

265. Memorarea poate fi:

a. Memorare intentionata sau involuntara

b. Memorare chimica
c. Memorare statistica 79

RASPUNS: memorare neintenţionată (involuntară) şi memorare intenţionată (voluntară)

266. Perceptia plurimodala apare ca :

RASPUNS: ca un nivel calitativ superior.

267. Perceptia muzicii este o activitate subordonata:

a. Structurii armonice a muzicii
 b. Legilor gestaltului
c. Pattern-urilor auditive

RASPUNS: legilor gestaltului

268. In conditiile perceptiei cotidiene, culoarea obiectelor se desprinde pe:

RASPUNS: fondul culorii ambianţei generale.

269. Din punct de vedere structural, gândirea este o organizare

cvadrimensionalã, cuprinzând patru blocuri functionale. Care este
componenta relationalã?
a) blocul operatiilor
b) blocul continuturilor
c) blocul produselor
d) blocul relatiilor

RASPUNS: blocul relaţiilor

80

270. Cercetãrile efectuate de A. Svacikin, sub îndrumarea lui L.S. Vagotski, au

demonstrat cã, panã sã ajungã la stadiul notional propriu-zis, gândirea trebuie
sã parcurgã o serie de etape intermediare. Care sunt acelea?

RASPUNS: etapa prenoţională; etapa complexelor noţionale; etapa pseudonoţională; etapa

noţiunilor concrete; etapa noţiunilor abstracte.

271. A. Ombradane ilustreaza urmatoarele functii ale limbajului:

 afectiva, ludica, practica, reprezentationala si dialectica.
 poetica, fatica, emotiva.
 functia referentiala, fonetic-intontionala, metalingvistica
RASPUNS: afectivă, ludică, practică, reprezentaţională, dialectică (discursivă).

272. Definirea inteligentei ca fiind abilitatea de adaptare a persoanei la

situatiile noi, evidentiaza definirea inteligentei ca sistem complex de operatii.

RASPUNS: TRUE

273. Inteligenta nu este similara cu gandirea, gandirea nefiind in mod necesar

inteligenta.

RASPUNS: TRUE

274. Teoria triarhica a inteligentei a fost elaborata de catre J. P. Guilford, in

timp ce teoria tridimensionala a inteligentei apartine lui R. Sternberg,

RASPUNS: FALSE

275. In timp ce temperamentul reprezinta latura

81de continut a personalitatii,
aptitudinile constituie latura stilistica a acesteia.

RASPUNS: FALSE

276. Tipul de personalitate dependent utilizeaza, conform lui K. Horney, ca

rationament afectiv predominant: „daca ii fac pe altii sa ma iubeasca, nimic
nu ma poate atinge”.

RASPUNS: TRUE

277. Considerarea temperamentului ca fiind fundamentul emotional al

personalitatii, apartine autorului:
RASPUNS: G. ALLPORT

278. Caracterul se evidentiaza si se manifesta in situatii:

RASPUNS: Sociale.

279. Abordarea nomotetica, in studiul personalitatii, pune accentul pe:

   A. legile generale
   B. explicatiile deterministe
   C. metodele calitative
   D. metodele cantitative
RASPUNS: existenţa unor trăsături comune (în diferite grade) tuturor oamenilor.

280. In cadrul teoriei personalitatii elaborate de catre C. G. Jung, functiile

psihologice fundamentale (tipurile rationale) sunt:
82
A. intuitia
B. gandirea
C. senzatia
D. sentimentul
RASPUNS:

281. Actual, se considera ca structura factoriala a inteligentei include trei

categorii de factori:
RASPUNS: factorul g; factorii de grup; factorii specifici

282. Trebuinta de autorealizare, in acceptiunea lui K. Horney, este

predominanta la tipul de personalitate:

RASPUNS: Detaşat

283. G. Kelly descrie personalitatea in termeni de:

RASPUNS: Constructe

284. Inteligenta reprezinta:

RASPUNS: in functie de optiunile de raspuns din chestionar.

JUSTIFICARE RASPUNS:
1. Aptitudinea comună a fost denumită de Spearman inteligenţă generală sau factorul g, iar
ceilalţi factori au fost denumiţi factori specifici sau factorul s. Astfel, inteligenţa reprezintă
o combinaţie liniară între doi factori: un factor general (g) care ar fi omogen şi un factor
specific (s) legat de varietatea activităţilor. 83
2. Aptitudinile intelectuale prezintă grade diferite de complexitate; cea mai importantă este
inteligenţa, care reprezintă o sinteză a mai multor aptitudini intelectuale: spirit de
observaţie, fluenţa verbală, memorie asociativă, flexibilitatea gândirii, raţionament inductiv
şi deductiv, atenţie distributivă etc.).

285. In conceptia lui C. Burt si Ph. Vernon, factorii de inteligenta sunt dispusi:

RASPUNS: ierarhic
 286. Clasificarea aptitudinilor complexe se realizeaza in functie de:

RASPUNS: genul de activitate în care individul reuşeşte în mod deosebit

287. Atitudinile caracteriale sunt:

a. Fluctuante
b. Circumstantiale
c. Contextuale
d. Stabile

288. Sentimentul izolarii si neputintei intr-o lume potential ostila, este definit
de K. Horney:

RASPUNS: anxietate fundamentală

289. Aptitudinile profesionale se incadreaza in categoria:

RASPUNS: aptitudini speciale 84

290. In cadrul tipologiilor personalitatii, conform tipologiei elaborate de catre

Spranger, Allport si Vernon, valoarea dominanta a tipului estetic o reprezinta:

RASPUNS: armonia

291. Observatia intamplatoare a comportamentului nu poate conduce catre

idei valoroase de cercetare.
RASPUNS: FALSE

292. Intr-un experiment, grupul de control este grup martor ce serveste la

compararea rezultatelor si asupra caruia nu actioneaza variabila dependenta.

RASPUNS: TRUE

293. Functia evaluativa a testarii psihologice vizeaza combinarea informatiilor

furnizate de un test psihologic cu date obtinute prin aplicarea altor metode de
evaluare.

RASPUNS: FALSE

294. Un dezavantaj al observatiei participative este acela ca ea il face pe

observator mai intruziv, crescand posibilitatea ca observatorul sa influenteze
subiectul observatiei.

RASPUNS: FALSE

85

295. Explicatiile stiintifice se adreseaza doar domeniilor ce pot fi investigate

prin metode stiintifice, nu si celor care se refera la alte intrebari importante
precum “daca exista Dumnezeu”.

RASPUNS: TRUE

296. Care dintre urmatoarele domenii sunt vizate de catre testele psihologice?

A. aptitudinile
B. personalitatea
C. opiniile
D. preferintele
RASPUNS: aptitudinile,. personalitatea

297. Performantele unui copil la un test de aptitudini pot fi influentate de o

serie de factori precum:

A. gradul de distractibilitate
B. conditiile fizice in care se desfasoara testarea
C. experienta anterioara cu tipurile de sarcini prevazute de test
D. modul in care i se prezinta instructiunile testului

298. Omogenitatea unui instrument de masurare se pune in evidenta prin:

A. procedeul de divizare
B. testare-retestare
C. gruparea probelor pare si impare
D. analiza validitatii de continut

86

299. Care dintre urmatoarele teste sunt teste de personalitate?

A. B.T.P.A.C.
B. T.A.T.
C. C.P.I.
D. M.M.P.I.

300. Prezenta unui grup de control intr-un experiment este justificata datorita:
A. maturarii grupului experimental
B. numarului prea mic de subiecti
C. reactivitatii la masurare
D. unor schimbari ce apar intre pre- si post-test in mediul in care traieste grupul
experimental

301. “Impulsivitatea de asteptare” depinde de interactiunile dintre urmatoarele

formatiuni ale creierului:

RASPUNS: cortexul prefrontal și hipocamp, amigdală și corpii striați ventrali (miezul și

capsula nucleului accumbens)

302. Paradigma Stop-signal Reaction Time (SSRT) masoara:

RASPUNS: abilitatea de a exercita control volitional asupra unui răspuns ce a fost deja
initiat („anularea unei acțiuni”).

303. Copiii care sunt mai putin afectati de conflictul spatial in sarcini de tip
87
Stroop au:

A. un mai bun control voluntar

B. o mai buna memorie spatiala
C. o mai buna abilitate de a-si intarzia alocarea unei recompense prezente
D. o mai slaba memorie spatiala

304. Copiii cu un bun Control Voluntar se caracterizeaza prin urmatoarele:

A. pot vorbi cu voce joasa atunci cand li se cere

B. isi pot pastra usor echilibrul
C. pot sa reziste tentatiilor
D. sunt buni la jocuri de tipul “Un. doi, trei, la perete stai!”

305. Operationalizarea variabilelor inseamna:

RASPUNS: A defini variabilele în termenii operațiilor necesare pentru măsurarea lor .

JUSTIFICARE RASPUNS:
A defini variabilele în termenii operațiilor necesare pentru măsurarea lor înseamnă a
formula definiții operaționale ale acestor variabile. Procesul se numește operaționalizarea
variabilelor.

306. Testul sociometric poate determina:

A. pozitia individului in campul relatiilor interpersonale

B. structura psihologica globala a grupului respectiv
C. detectarea centrelor de influenta
D. detectarea gradului de coeziune a grupului
88

307. In cazul designurilor experimentale intersubiecti pot apare urmatoarele

erori:

A. erori de selectie
B. moartea experimentala
C. efectul compensarii
D. efectul completarii

308. Avantajele unei sociograme conform lui Moreno sunt:

A. permite evidentierea unor trasaturi caracteriale ale membrilor grupului
B. permite evidentierea dinamicii grupului
C. indica cu rapiditate liderii
D. indica prezenta unor probleme de comportament

309. Valoarea coeficientului de fidelitate obtinut prin procedeul testare-

retestare este apreciata in functie de:

RASPUNS: lungimea intervalului dintre cele două examinări

310. Tinuta pervertitã poate îmbrãca urmãtoarele forme:

A. Tinuta excentricã, având detalii bizare

B. Cisvestitism
C. Tinuta dezordonatã
D. Transvestitism

311. Balbismul poate fi:

89
A. Tonic
B. Receptiv
C. Expresiv
D. Clonic

312. În cadrul iluziilor de persoanã sunt descrise:

A. Iluzia sosiilor
B. Iluziile proprioceptive
C. Iluzia Fregoli
D. Metamorfopsiile

313. Iluzia Fregoli constã în aceea cã pacientul este convins cã cineva din
anturajul sãu apropiat a fost înlocuit cu o sosie.

RASPUNS: FALSE

314. Trasatura de personalitate Cautarea Noului este genetica si se descrie

prin

RASPUNS: ȋntotdeauna sunt dispuşi să încerce ceva nou dacă cred că le va plăcea; deseori
fac lucruri fără nici un alt motiv decât de amuzament; deseori fac lucrurile spontan;
ȋntotdeauna caută senzaţii noi şi stimulare.

315. Terman formuleaza coeficientului de inteligenta ca fiind CI = EM/EC x

100.
90
RASPUNS: TRUE

316. Relatia dintre scorurile la testele de inteligentã si performanta din viata

cotidianã este definita de :

RASPUNS: Coeficientul mediu de corelație

317. Testul Raven se numeste asa pentru ca a fost elaborat de J.C. Raven
RASPUNS: TRUE

318. In evaluarea eficientei/ineficientei stilurilor de conducere cel mai adecvat

este criteriul situational.

RASPUNS: TRUE

319. Henry Mintzberg precizeaza o serie de roluri manageriale, pe care le

împarte în trei categorii aflate în strânsa legatura unele cu altele. Dintre
acestea nu fac parte (alegeti varianta potrivita):

RASPUNS: - ( lipsa optiuni in intrebare)

JUSTIFICARE RASPUNS:
Un studiu efecuat de Henry Mintzberg precizeazã 10 roluri manageriale, pe care le împarte
în trei categorii aflate în strânsã legãturã unele cu altele:
1) roluri interpersonale;
2) roluri informaţionale;
3) roluri decizionale.

91

320. Din categoria rolurilor informationale indeplinite de un manager (vezi

Mintzberg) nu face parte rolul:

a. De monitor
b. Purtator de cuvant
c. De reprezentare
d. Diseminator

RASPUNS: De reprezentare
 321. Cercetarile de la Universitatea Ohio State au identificat 2 categorii de
comportamente de conducere: consideratia si structurarea

RASPUNS: TRUE

322. Intre numarul nivelelor ierahice si competenta manageriala exista o

relatie:

RASPUNS: Invers proportională

323. Notiunea de grup de munca a aparut cu ocazia celebrelor cercetari

efectuate de ..............

RASPUNS: Mayo şi echipa sa la uzinele Western Electric din Hawthorne

324. Grupul informal are origine ...........

RASPUNS: Spontana
92

325. Echipa este un grup, reciproca fiind la fel de adevarata.

RASPUNS: FALSE

326. Grupul putin performant, slab platit, cu pregatirea insuficienta a

membrilor, cu activitati fara interactiuni este grup .............

RASPUNS: Apatic
 327. Care din urmatoarele aspecte nu face parte din motivatia profesionala?

RASPUNS: - ( lipsa optiuni in intrebare)

JUSTIFICARE RASPUNS:
Ce aspecte ale muncii capata valoare stimulatorie?
1. Munca, vazuta ca o cheltuiala de energie, fie ea fizica, musculara, intelectuala,
nervoasa, nu duce, dupa cum se crede de obicei, la o epuizare a organismului, ci,
dimpotriva, intre anumite limite, acest consum de energie poate fi placut in sine.
2. Dar nu numai simpla cheltuiala de energie poate evoca motivatia profesionala, ci
si continutul muncii, care poate fi mai bogat sau mai saracacios, mai interesant si
placut, sau, dimpotriva, mai putin interesant si placut.
3. Conditiile muncii reprezinta un alt parametru care poate deveni un stimul motivational.
4. Scopul muncii joaca un rol la fel de important ca si factorii anteriori in
transformarea muncii intr-un stimul motivational.

TabeIul 15.2 - Tipuri de motivaţii ale comportamentului

organizaţional
Categorii de stimuli Varietăţi concrete de stimuli Tipuri de motivaţii
A. Al- retribuţia tarifară
Materiali A2- participarea la economică
(banesti) A3 - beneficii
premiile
B1 - munca în sine

B. Munca şi condiţiile (conţinutul93şi profesională

ei B2 - valorizarea ei)
B3 - condiţiile fizice ale
muncii
finalitatea muncii

C.Interacţiunea Cl- scopul grupului

C2 - structura psihosocială
membrilor
grupurilor de C3 - grupului

muncă mărimea grupului

Motivatia profesională
Tipul de motivaţie pe care îl avem în vedere are ca sursă stimulatoare sau evocatoare
situaţia de muncă - mai exact spus, însăşi munca. Ea apare din raportarea omului la
munca sa, la particularităţile ei de desfăşurare. Dacă în motivaţia economică activitatea
constituia doar un mijloc pentru obţinerea unor stimuli capabili să satisfacă anumite
trebuinţe, de data aceasta activitatea reprezintă un scop în sine.

328. Abandonul scolar reprezinta conduita de evaziune definitiva fata de scoala

si parasirea sistemului educativ inaintea obtinerii unei calificari / certificari.
Printre factorii care explica abandonul scolar se numara si cei pedagogici.
Care pot fi acestia?

RASPUNS: - ( lipsa optiuni in intrebare)

JUSTIFICARE RASPUNS:
Cauze de ordin pedagogic – acestea se referă la calitatea vietii şcolare, la concordanța
conţinuturilor în raport cu trebuințele de invatare a elevilor, la relevanța metodelor,
tehnicilor şi stilurilor didactice (de învățământ) pentru stilurile cognitive şi de învăţare a
elevilor, la caracteristicile procedurilor de evaluare şi ale orientării şcolare şi profesionale
etc.;

94

329. Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii: Printre cauzele

organice care pot favoriza aparitia comportamentelor deviante in mediul
scolar se numara si bolile encefalice si suferintele cronice.

RASPUNS: TRUE

330. Care este fenomenul care poate fi definit ca activitate sistematica, dirijata,
desfasurata intr-un cadru organizat si orientata spre asimilarea de cunoştinţe
si formarea structurilor psihice si a personalitatii?

RASPUNS: Invăţare
 331. Elevii sunt determinati sa invete fiind impulsionati de o varietate de
motive. Ce tip de motive pot fi recunoscute intr-o exprimare de tipul “imi place
profesorul pentru ca este intelegator”?

RASPUNS: de ordin afectiv

332. Care este forma de invatare in care sunt incluse conditionarea pavloviana
si conditionarea skinneriana?

RASPUNS: Abordarea behavioristă a învățării

333. Printre metodele utilizate in consilierea educationala se numara si

metodele de grup. Care dintre urmatoarele metode sunt specifice unei astfel de
abordari in grup si sunt nepotrivite abordarii individuale?

RASPUNS: - Nu am gasit- toate sunt metode de grup

JUSTIFICARE RASPUNS:
Activităţile de consiliere se realizează prin strategii interactive, având la bază convorbirea,
metode grafice, chestionare, sociometrii, joc de rol, exerciţii de grup etc. Pentru
demersurile de consiliere desfăşurate în clasă, de către profesor
95 şi / sau consilier, este de
menţionat faptul că metodele de predare tradiţionale nu sunt adecvate.
Activităţile trebuie astfel realizate încât să îi ajute pe elevi să înţeleagă că o bună parte din
responsabilitatea orelor de consiliere, respectiv, a atingerii obiectivelor acelor ore, le
aparţine. Formarea unui sistem de valori, convingeri şi atitudini sănătoase nu poate fi
realizată prin prelegeri. Clasica piramidă a învăţării active ilustrează cu claritate tipurile
de metode care se impun a fi utilizate pentru activităţile de consiliere.
Piramida învăţării active
20% din ceea ce citim
30% din ceea ce auzim
40% din ceea ce vedem
50% din ceea ce spunem
60% din ceea ce facem
90% din ceea ce vedem, auzim, spunem şi punem în practică

334. Teoria lui Holland descrie 6 tipuri de personalitate. Care este tipul de
personalitate care poate deveni frustrat atunci cand este obligat sa tina
evidente complete si precise?

RASPUNS: Tipul artistic

335. Teoria lui Holland asupra carierei are o larga aplicativitate in practica,
prin interpretarea asa-numitului Cod Holland. Care sunt indicatorii sau
semnele de diagnostic pe care trebuie sa le urmareasca consilierul in cariera
pentru a interpreta corect Codul lui Holland rezultat pentru client?

RASPUNS: - Congruenta, consecventa, diferentierea si identitatea

( lipsa optiuni in intrebare)

JUSTIFICARE RASPUNS:
Pentru a înţelege acest cod, Holland defineşte patru indicatori sau semne de diagnostic.
1) Congruenţa: reflectă gradul de potrivire dintre personalitatea individului şi mediul
său de muncă..
96
2) Consecvenţa: este măsura coerenţei interne a punctajelor obţinute de către o
persoană.
3) Diferenţierea: măsoară cristalizarea intereselor şi a profilului individului.
4) Identitatea: reflectă claritatea scopurilor, intereselor şi talentelor unei persoane. Este
legată de diferenţiere şi de consecvenţă.

336. Consilierea educationala pune accentul pe sustinerea unei stime de sine

pozitive. Stima de sine este o dimensiune fundamentala pentru orice fiinta
 umana si se refera la modul in care persoana se autoevalueaza. Cum poate fi
inteleasa stima de sine prin raportare la imaginea de sine?

RASPUNS: Stima de sine este dimensiunea evaluativă şi afectivă a imaginii de sine.

337. In cadrul planului de intervenţie tipic pentru consilierea educationala,

obiectivele specifice se formuleaza in functie de alte elemente cuprinse in
proiectarea interventiei. Care sunt aceste elemente?

RASPUNS: formularea obiectivelor specifice se realizează în funcţie de natura problemei şi

obiectivul de lungă durată; obiectivele specifice trebuie formulate în funcţie de
componentele comportamentale, cognitive sau emoţionale ale descrierii problemei;

338. Cine a introdus termenul de “psihometrie” (masurarea proceselor

psihice)?

Raspuns : WILHELM WUNDT

339. Testul Denver-II permite culegerea informatiilor

97 privind dezvoltarea
cognitiva si motorie a copilului de la nastere pina la varsta de:

Raspuns: 6 ani

340. Definitia completã a halucinatiilor este aceea cã sunt perceptii fãrã obiect
de perceput.

Raspuns: Adevarat
 341. Inteligenta este o trasatura de personalitate.

Raspuns : Adevarat

342. Testul “Matricilor Progresive Standard” este un test omogen de atentie

concentata.

Raspuns: Fals.

343. Structura operationala a organizatiei se mai numeste si:

Raspuns: De productie
În ansamblul ei, structura organizatorică are două mari părţi:
 structura funcţională (de conducere);
 structura operaţională (de producţie, de concepţie).

344. Structura de productie  se mai numeste si:

Raspuns: Structura operationala

98
Structura de producţie (operaţională) este ansamblul persoanelor, compartimentelor şi
relaţiilor organizatorice, constituite în vederea realizării directe a obiectului de activitate al
firmei

345. Compartimentele ierarhice sunt cele in care:   

Raspuns :Compartimentele ierarhice se caracterizeaza prin dreptul de dispozitie si control
pe care-l au sefii acestora asupra sefilor compartimentelor direct subordonate.    

346. Relatiile functionale se stabilesc intre: compartimente/persoane care

exercita o autoritate functionala si comunica modul in care trebuie facut
(directorul general – departamentele economiccomercial-juridic-de producţie).

Raspuns: Adevarat

347. “Teoria morcovului si a batei” ii este atribuita lui :

Raspuns : Taylor

348. Succesiunea trebuintelor nu trebuie inteleasa si interpretata rigid, in

sensul ca trecerea la o alta trebuinta ar necesita satisfacerea in intregime si
durabila a trebuintei anterioare.

Raspuns: Adevarat

99

349. Conform teoriei lui McClelland persoanele care au puternice nevoi de

afiliere au dorinta de a stabili contacte interpersonale amicale; dorinta de a fi
placute de altii; evitarea relatiilor competitive.

Raspuns: Adevarat

350. McClelland considera ca persoanele cu nevoia de afiliere dezvoltata se

caracterizeaza prin: dorinta de a stabili contacte interpersonale amicale;
 dorinta de a fi placute de altii; evitarea relatiilor competitive si mai ales
conflictuale cu alte persoane; tendinta spre conformism in grupurile sociale.

Raspuns: Adevarat

351. Diferentirea tipurilor de invatare scolara se poate face in functie de modul

de activare a celor doi “poli” ai invatarii: elevul si profesorul. Care sunt
tipurile de invatare care se evidentiaza in functie de nivelul de procesare
cognitiva al elevului?

Raspuns: invatare mecanica si invatare logica

352. Elevii invata din diferite motive. Carui tip de motive ii corespunde o
exprimare de genul:  “Invat pentru ca vreau sa cunosc cat mai mult”?

Raspuns : Natura cognitiva

Motivele care îi determină pe elevi să învețe pot fi:
 de natură cognitivă („învăț pentru că vreau să cunosc cât mai mult", rezolvarea
problemelor de matematică îmi dă o mare satisfacţie", psihologia mă interesează
în mod deosebit" etc.); 10
 de natură socială (,,vreau să fiu cât mai util oamenilor din jurul meu”, „îmi
place să învăț la şcoală pentru că sunt împreună cu colegi care învaţă şi ei",
„alți colegi cunosc mai multe şi poţ învăța de la ei" etc.);
 de ordin afectiv (însemnând motivele cu o predominantă bază emoțională, atât
pozitivă, cât şi negativă, cum sunt dragostea şi respectul față de părinți,
sentimentul datoriei față de părinți, dorinţa de a crea bucurie/mulţumire
părinţilor, simpatia şi respectul față de profesor: „Vreau să le arăt părinţilor că
investiția în mine a meritat”, „îmi place profesorul pentru că explică bine" etc.);

 motive profesionale (reprezentate prin aspirațiile elevilor spre un ideal

 profesional: „învăț ca să devin ceva în viață”, „învăț ca să devin un bun
profesor” etc. Astfel de motive sunt trăite de elevi ca tendințe care ii determină
să invete pentru a-şi asigura pregătirea necesară, în vederea alegerii profesiunii
viitoare. De regulă, odată cu trecerea de la o clasă la alta, cu cât ei se apropie
de un examen important, cu atât clarificarea și intensitatea acestor motive
cresc);
 ce țin de autorealizare (in general, acestea vizează aspirația către competenţă,
dorinta de autodepăşire şi dorinţa de identificare: „învăț ca să mă
autodepăşesc", invăț ca să pot să fiu mândru de rezultatele mele”; „invăţ pentru
că vreau să fiu fericit" etc.);
 de succes sau insucces școlar (desigur, acestea se grupează în jurul dorinţei de
succes sau de evitare a insuccesului: „învăț ca să obțin note bune”, „doresc să
câştig prețuirea colegilor”, „învăț cât să pot trece clasa” etc.);
 de aptitudinile speciale (includem aici învățarea la disciplinele care îi
interesează în mod deosebit pe elevi: „învăț cu multă uşurinţă la unele
discipline”, ,,mă pricep mai bine la acest obiect" etc).

353. Jean Piaget considera ca actiunile mintale se nasc prin interiorizarea

actiunilor reale. Cum se numeste aceasta teorie a lui J. Piaget?
10
Raspuns:
O altă teorie a învățării se desprinde din teoria psihogenezei operațiilor intelectuale,
datorată lui J. Piaget (1973). Acesta a demonstrat pe baza observațiilor făcute asupra
intelectului copiilor de diferite vârste, că acţiunile mintale (operațiile mentale) se nasc prin
interiorizarea acțiunilor reale. „Epistemologia genetică” fondată de Piaget a influențat în
mod pozitiv psihologia contemporană şi studiile asupra învăţământului.
 354. Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii:
Una dintre formele importante de prevenire a deviantei scolare se refera la
educarea parintilor si a intregului climat familial.

Raspuns: Adevarat

355. Teoria lui Holland stabileste existent unor medii de munca. Care sunt
caracteristicile mediului de munca conventional?

Raspuns: procesare sistematica concreta a informatiei verbale si matematice

356. Teoria lui Holland asupra carierei descrie mediul de munca de tip
investigative. Care sunt caracteristicile unui astfel de mediu?

Raspuns: sarcini abstracte care cer mai mult lucrul cu idei si mai putin lucrul cu oameni.

357. Teoria lui Holland descrie 6 tipuri de personalitate. Care sunt

autoconvingerile care caracterizeaza tipul realist?
• Raspuns: Autoconvingeri.Se percepe ca având abilităţi
10 mecanice, tehnice şi atletice.
Se bucură lucrând cu unelte, echipament electronic. Se percepe ca având abilităţi în
relaţiile umane şi crede că anumite obligaţii sociale (de exemplu, învăţarea) pot fi
frustrante. Îşi aduce aminte de neplăcerea şi aportul minim la obligaţiile şcolare.
Are autoestimare relativ scăzută, dar are încredere în deprinderile sale realiste.

358. Teoria lui Holland stabileste existenta a 6 medii de munca. Care dintre
acestea are caracteristici precum: interpretarea si modificarea
comportamentului uman, interes pentru protejare si ajutor?

Raspuns: Mediul social

 359. Printre tipurile pure de personalitate descries de Holland in teoria asupra
carierei se numara si tipul artistic. Care sunt particularitatile care descriu
personalitatea artistica?

Raspuns: Se bazează pe impresii subiective, este nesociabil, feminin, supus, sensibil,

impulsiv şi introspectiv.

360. Mediul de munca artistic este unul din cele descries de teoria lui Holland.
Prin ce se caracterizeaza acest tip de mediu?

Raspuns: sarcini care cer creativitate si implicare interna

361. Unul dintre tipurile de personalitate descrise de Holland este tipul

conventional. Care este stilul de rezolvare a problemelor in cazul acestui tip de
personalitate?

Raspuns: Stil de rezolvare a problemelor.Foloseşte convingeri, competenţe şi valori

convenţionale pentru a soluţiona probleme la locul de muncă şi în alte situaţii. Urmează
căi, practici şi proceduri stabilite; priveşte spre autorităţi pentru aprobare şi sfat. Caută
soluţii practice şi se angajează în planificarea ordonată şi minuţioasă. Are dificultăţi cu
probleme îndoielnice sau în sintetizarea informaţiei din surse diverse.

362. Teoria lui Holland stabileste existenta a 6 medii

10 de munca. Care dintre
acestea are caracteristici precum: directionarea si convingerea celorlalti, interes
pentru control si planificare?
Raspuns: Mediul întreprinzător

363. Printre cele 6 medii de munca descrise de Holland in teoria sa asupra

carierei, se regaseste si tipul social. Care sunt particularitatile care NU se
regasesc in acest tip de mediu de munca?

Raspuns:
Mediul social necesită abilitatea de a interpreta şi a schimba comportamentul uman şi
interes în a-i proteja şi ajuta pe ceilalţi. Munca necesită relaţii personale frecvente şi
prelungite. Munca este predominant emoţională. Situaţiile de muncă tipice includ şcoli şi
colegii, oficii de consiliere, spitale de boli mentale, biserici, centre educaţionale şi centre
recreaţionale.

364. Unul dintre tipurile de personalitate descrise de Holland este tipul artistic.
Care sunt valorile de viata ale acestui tip de personalitate?
Raspuns: Posedă valori de experienţă şi realizare artistică, precum valori de autoexpresie,
fiind imaginativ şi curios, dar nefiind obedient, logic sau responsabil. Are cel mai deschis
sistem de convingeri dintre tipurile psihologice. Foarte deschis la sentimente şi idei, faţă
de sine şi faţă de ceilalţi. Are obiective şi valori liberale.

365. Teoria lui Holland descrie 6 tiouri de personalitate. Care dintre aceste
tipuri de personalitate considera ca insistenta altora asupra unui anumit curs
al actiunii ar putea fi frustranta?

Raspuns: tipul realist

366. 10 de Holland este tipul social.

Unul dintre tipurile de personalitate descrise
Care sunt preferintele vocationale ale acestui tip e personalitate?

Raspuns: Preferă ocupaţii şi situaţii sociale (de exemplu, profesor sau consilier) în care
poate să se angajeze în activităţi preferate şi să evite activităţi cerute de ocupaţii şi
situaţii realiste. Poate să se asocieze cu persoane având convingeri şi valori similare.

367. Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii:

Atunci cand se folosesc metodele de grup in cadrul interventiei de tip
consiliere educationala, nu este obligatoriu ca elevii sa respecte regulile de
comunicare in grup.
Raspuns: Fals

368. Ca orice demers, consilierea educationala face apel la o serie de metode.

Care este tipul de metodologie aplicata in cazul consilierii educationale?

Raspuns: Piramida invatarii active

369. Identificati tipurile de reprezentari:

A. Dupa gradul de organizare si eficienta la nivelul gandirii
B. Specifice sau abstracte
C. Domeniile de referinta cognitiva, gradul de generalitate, gradul de complexitate

Raspuns: Domeniile de referinta cognitiva, gradul de generalitate, gradul de complexitate

370. Legea selectivitatii subliniaza:

Raspuns: caracterul activ al procesului perceptiv, implicarea în orientarea si reglarea lui a

unor determinatii specifice ale subiectului

10

371. Din punct de vedere structural gandirea este o organizare

cvadridimensionala cuprinzand 4 blocuri functionale. Care este componenta
operatorie?

R:BLOCUL OPERATOR

372. Din punct de vedere structural, gandirea este o organizare

cvadrimensionala, cuprinzand patru blocuri functionale. Care este
componenta rezultativa?
 A. Blocul operațiilor
B. Blocul continuturilor
C. Blocul produselor

373. Din punct de vedere structural , gandirea este o organizare

cvadrimensionala , cuprinzand patru blocuri functionale.Care este
componenta relationala ?
A. Blocul relatiilor
B. Blocul continuturilor
C. Blocul operatiilor

374. Mecanismele perceptive-vizual-kinestezice si vestibulare- efectueaza:

R: complexe operatii de ordonare seriala, de incluziune si de ierarhizare a elementelor în

cadrul unei multimi de baza

10
375. Din punct de vedere al persistentei in timp produsele gandirii se pot
impartii in:

 Produse pentru uzul imediat

 Ambele variante sunt corecte
 Produse pentru uzul ulterior

R: Din punct de vedere al persistentei în timp, produsele gandirii se pot împarti în doua
categorii: produse pentru uzul imediat (pasagere), care, satisfacand „starea de necesitate"
pentru care au fost obtinute, îsi pierd actualitatea si ies din structura de continut a gandirii;
produse pentru uzul ulterior ( ex., notiunile, principiile, legile), care se stocheaza în
structura de continut, devenind verigi componente ale unor noi procese de gandire (în
viitor).

376. Schemele gramaticale de ordonare a cuvintelor in propozitie se imprima

auzului verbal:

R: Se pare ca schemele gramaticale de ordonare a cuvintelor în propozitie se imprima

auzului verbal înca din primii 2 ani de viata, înainte, deci, de acumularea de catre copil a
unui vocabular bogat. Este uimitor faptul ca deja la varsta de 3 ani copilul nu numai ca
percepe corect propozitiile, dar îsi organizeaza si propria sa vorbire dupa reguli
gramaticale, pe care, ca atare, nu le-a învatat în mod special. Tocmai în fata unui asemenea
„fenomen", cunoscutul psiholog german W.Stern (fondatorul personalismului) a
concluzionat ca „simtul limbii" este înnascut. Intr-o varianta mai sofisticata, opinia
respectiva a fost reiterata în zilele noastre de catre N. Chomsky, care sustine caracterul
predeterminat, imanent, al structurilor de adancime ale limbii (care, în fond, se reduc la
schemele gramaticale de baza).

377. Anxietatea fundamentala conform lui K. Horney reprezinta raspunsul

emotional la pericolul potential,si nu la cel manifest.
10
R: Adevarat

378. Trasaturile caracteriale sunt valori instrumentale (functionale), in cadrul

personalitatii, in timp ce aptitudinile sunt valori psihosociale.

Raspuns: FALS

379. Trasaturile caracteriale sunt valori psihosociale in cadrul personalitatii in

timp ce aptitudinile sunt valori instrumentale(functionale)

Raspuns:Adevarat
 380. Grupul informal are drept scop ............

Raspuns: Satisfacţia membrilor

interesul/prietenia..........
(Se formeaza pe baza preferintelor socioafective)

381. Intre tipul de ativitate nervoasa superioara si temperament exista o relatie

directa de cauzalitate.

Raspun: Adevarat

382. In abordarea personalitatii, R. B. Cattell  identifica factorii de suprafata si

factorii-sursa.

Raspuns: TRUE

383. Definirea aptitudinilor din perspectiva produsului (finalitatii), pune in

10
evidenta aspectele privind:

Definirea aptitudinilor prin raportarea la finalitatea funcţionării lor (din perspectiva

produsului).Autorii acestor definiţii pun accentul pe randament – „comportamentul eficient”
–, noţiune care vizează:
a. cantitatea şi calitatea activităţilor desfăşurate de individ;

b. uşurinţa sau rapiditatea cu care se desfăşoară activitatea.

Se consideră că funcţionalitatea aptitudinilor conduce întotdeauna la obţinerea unui

randament (performanţă) peste media populaţiei.
 384. Factorul esential in formarea si dezvoltarea aptitudinilor este reprezentat
de:

Relaţia dintre activitate şi aptitudini este reciprocă: activitatea este sursa, factorul esenţial
pentru formarea şi dezvoltarea aptitudinilor, iar aptitudinile se obiectivează (manifestă) în
cadrul activităţii.

385. Relatia inascut-dobandit in cadrul aptitudinilor a fost pusa in evidenta de

urmatorele teorii opuse:

R: Caracterul înnăscut sau dobândit al aptitudinilor reprezintă o problemă amplu

dezbătută şi controversată.

În cadrul psihologiei clasice s-au delimitat două orientări opuse privind determinarea
aptitudinilor:

a. Orientarea ineistă care absolutizează rolul eredităţii;

10
b. Orientarea genetistă care absolutizează rolul mediului extern.

386. Termenul test  a fost introdus de:

a. J.McKeen Cattell
b. L.S. Vagotski
c. J. Piaget
Termenul test a fost introdus de J. McKeen Cattell, în 1890.
 387. Experimentul natural sau de teren a fost introdus de catre
a. Psihologul rus Lazurski
b. Psihologul german Herman Oberthams
c. Psihologul chinez Xu Wei

388. Constituirea reprezentarilor are la baza:

a) operatiile in plan extern asupra obiectelor din campul perceptiv.

b) operatiile in plan intern asupra obiectelor din campul respectiv.
c) operatiile atat din planul intern cat si extern asupra obiectelor din campul respectiv.

389. Structurile operatorii formale, proprii gândirii teoretice, se împart în douã

categorii:
a) formale inchise si deschise
b) generale fundamentale si particulare specific
c) nici o varianta nu este corecta
11

390. Pentru ca un test sa fie fidel, este necesar ca valoarea acestui coefficient
sa fie mai mare de:
a. 0,95
b. 0,90
c. 0,70
 391. Functia practica:

a) are rolul de a declansa, facilita si de a conduce actiunea colectiva prin colaborare sau
rivalitate.
b) consta in exprimarea spontana, involuntara, voluntara a continutului si trairilor
emotionale si pulsiunilor.
c) are rolul de a declansa, facilita si de a conduce actiunea colectiva prin colaborare sau
rivalitate.

392. Ce fel de fenomen este uitarea? 11

a. Este in fond, organic integrata si consubstantiala memoriei

b. Total opusul memoriei
c. Disparitia completa a materialului memorat

393. Dimensiunile personalitatii, conform lui H. J. Eysenck, sunt:

A. extraversiunea
B. neuroticismul     
C. psihoticismul     
 D. agreabilitatea

394. Conceptul de anxietate fundamentala a fost introdus de catre:

Conflictul interpersonal reprezintă „efectul existenţei a două atitudini fundamentale

contradictorii faţă de altă persoană” (K. Horney, 1995). Acest conflict va conduce la o
stare de tensiune şi la sentimentul de anxietate – anxietate fundamentală – definit ca
„ sentimentul izolării şi neputinţei într-o lume potenţial ostilă” (idem). Anxietatea
fundamentală reprezintă răspunsul emoţional la pericolul potenţial, fiind astfel diferită de
anxietatea manifestă care este răspunsul emoţional la pericolul manifest.

395. Tulburarea de personalitate borderline face parte din clusterul A.

Raspuns: fals

11
396. Abordarea personalitatii, din perspectiva lui Alfred Adler, are la
baza:
motivatia

397. Hiperestezia desemneazã scãderea capacitãtii de perceptie, prin

cresterea pragurilor senzoriale.
Fals
 398. Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii:
Adaptarea metodei/tehnicii utilizate la obiectivele urmarite in consilierea
educationala nu este esentiala pentru succesul interventiei.
fals

399. Avantajul chestionarelor este ca acuratetea datelor depinde de

modul in care se poate introspecta persoana evaluata.
Fals

400. Sunt idei delirante mixte:

A. Ideile delirante de persecutie
B. Ideile delirante de influentã
C. Ideile delirante de transformare si posesiune
D. ideile delirante de interpretare

401. Conform teoriei personalitatii elaborate11de catre C. G. Jung,

straturile animei si animusului au provenienta:
a. Arhetipala
b. Biologica
c. individiuala

402. Facorii de personalitate descrisi de catre H. J. Eysenck, intra in

categoria factorilor:
dispozitionali
 403. Stabiliti valoarea de adevar a afirmatiei:
Scoala contribuie la cresterea ratei absenteismului prin elemente
precum: utilizarea frecventa a comunicarii deschise intre profesori si
elevi, gestionarea conflictelor si scaderea sanctiunilor.
Raspuns: fals

404. Conform abordarilor factoriale, inteligenta generala este un factor:

general

405. În depresii, hiperprosexia, în sens de focalizare excesivã dar sectorialã a atentiei se

realizeazã asupra:
 Fidelitãtii partenerului
 Ideilor de ruinã si culpabilitate
 Posibilitãtii de contaminare
 Lipsei de valoare a porpriului Eu

 In depresie – hiperprosexie pe ideile de ruina, culpabilitate, lipsa de valoare a propriului eu;

11

406. Metoda se cere a a fi permanent adaptata la:

A. Natura substantial-calitativa a obiectului
B. Natura obiectiv concreta a obiectului
C. La planul cunoasterii stiintifice

407. Factorul „s” de inteligenta este:

Specific unor activitati variate
Burt a fost de acord cu Spearman asupra faptului că factorul „g” este înnăscut şi variabil, în
timp ce factorul „s” se formează prin exerciţiu.

408. Ansamblul insusirilor dinamico-energetice ale personalitatii, se

refera la:
temperament

409. Sunt tulburãri operationale al gândirii:

A. Nedezvoltarea gândirii
B. Accelerarea ritmului ideativ
C. Ideile prevalente
D. Scãderile progresive si globale ale functionãrii cognitive (specifice
dementelor)

410. Platile compensatorii efectuate catre angajati mai poarta denumirea

de beneficii......
colaterale

11

411. Performanþa profesionalã este acoperitã de abilitãþile la testele de

inteligenþã in procent de:
Raspuns: 4%
 412. Diferenta in designul experimental cu un singur subiect fata de cel
intrasubiecti consta in:
(nu se stiu variantele)
Din carte:
a. NU evaluam MEDIA scorurilor subiectilor
b. Urmarim modificarile in comportamentul unui subiect expus la conditii
experimentale diferite
c. Fidelitatea datelor in cazul acesta este evaluata nu prin metode statistice, ci prin
repetarea imediata a experimentului, pentru a vedea daca obtinem aceleasi
rezultate.
d. Pentru a evalua daca rezultatele obtinute sunt tipice sau nu pentru tipul de
individ testat, administram acelasi tratament experimental catorva subiecti (de
obicei, folosim 3 pana la 5 subiecti).

413. Organizarea formala reprezinta ansamblul gruparilor, relatiilor

interumane stabilite spontan când oamenii se asociaza într-un mediu de
munca.
Raspuns: Fals

414. La nivelurile ierarhice superioare, ponderea ierarhica este:     

Raspuns: mica

415. Ecolalia este un simptom care se referã la:

A. Gesturi 11
B. Mers
C. Vorbire
D. Gândire

416. Avantajele chestionarelor administrate de operatorii de ancheta

sunt:
A. se poate lamuri intelesul intrebarilor
B. permite raspunsul persoanelor cu nivel scazut de scolarizare
C. se pot observa reactiile spontane ale subiectilor
D. asigura un cost mai scazut al investigatiei
 417. Un aspect al personalitatii care poate fi o limita in folosirea
chestionarelor este:
Dezirabilitatea sociala

418. Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta o explicatie circulara

sau tautologie?
A. animalele sunt predispuse biologic sa invete mai usor anumite
asocieri
B. unele animale se manifesta mai agresiv pentru ca au un instinct
agresiv mai dezvoltat
C. unii copii se pierd cu firea atunci cand sunt chestionati pentru ca
sunt mai timizi
D. unii oameni tind sa sara mai des la nevoie in ajutorul altora pentru ca
sunt mai altruisti

419. Tendinta centrala apare atunci cand: 11

a) Respondentii sunt in varsta

b) Nici o varianta
c) Respondentii sunt defensivi sau nesiguri
d) Respondentii sunt sinceri si directi

420. In demersurile de tipul consilierii educationale se are in vedere

relatia dintre formarea stimei de sine la elevi si acceptarea
neconditionata ca atitudine a adultilor. Ce fel de relatie este aceasta?
cauzala
 421. In vederea cresterii valorii predictive, se recomanda completarea
informatiilor obtinute la un test de aptitudini administrat copiilor sau
adolescentilor cu datele furnizate de:
A. observatie
B. interviu
C. alte teste
D. hipnoza

422. Teoriile asupra carierei ajuta la clarificarea procesului de orientare

si ofera indrumari/modele teoretice practicienilor. Una dintre cele mai
cunoscute teorii de acest fel este teoria lui Donald Super. Care este
conceptul central al acestei teorii?
Conceptia de sine

423. Care dintre urmatoarele reprezinta limite ale diagnosticului

formativ?
A. incapacitatea depistarii falsului retard mental si a intelectului de
limita
B. durata lunga de aplicare
C. este static si constatativ 11
D. nu ofera o evaluare retrospectiva a nivelului intelectual

424. Organizarea informala presupune relatii interumane:     

spontane

425. Membrii echipei de munca exercita o responsabilitate comuna sau

impartita asupra....final.
Rezultatului
 426. Conform teoriei lui Maslow aparitia unei trebuinte noi dupa
satisfacerea alteia anterioare, vechi se realizeaza brusc.
Raspuns: Fals!

427. Prezenta sau absenta comportamentului motivat este pusa in

evidenta de realizarea scopului (in lipsa lui, probabilitatea realizarii
scopului este mult diminuata).
Adevarat

428. Copiatul este o forma de devianta scolara, care se poate manifesta in diferite forme. Care
sunt aceste forme?

Copiatul colectiv
Copiatul solidar ???
11
Copiatul individual

429. Elaborarea profilului psihomoral general al persoanei face referire la:

caracter
caracterul reprezintă schema logică de organizare a profilului psihomoral general al persoanei,
considerat din perspectiva unor norme şi criterii etice, valorice
 430. In sens larg, prin testare psihologica se intelege doar administrarea de teste psihologice si
interpretarea rezultatelor la teste, in scopul evaluarii si diagnozei psihice.
Adevarat
În sens larg, prin testare psihologică se înţelege doar administrarea de teste psihologice şi
interpretarea_ psihologică a rezultatelor la teste, în scopul evaluării şi diagnozei psihice a individului.

431. Chestionarele cu intrebari deschise au urmatoarele avantaje:

A. inlesnesc angajarea in sarcina a subiectilor anchetati
B. lasa subiectului libertatea unei exprimari cat mai personale
C. permit aplicarea unor chestionare cu mai multi itemi
D. permit aprecierea corectitudinii gramaticale

432. Ce anume face ca datele obtinute prin aplicarea unui test sa se

deosebeasca calitativ de aprecierile unui profesor, psiholog sau
psihiatru?
A. standardizarea
B. etalonarea
C. raportarea la o teorie mai riguroasa
D. subiectul nu simte presiunea unui evaluator

12

433. Cauzele erorilor de masurare in testarile psihologice pot fi:

A. starea de oboseala
B. forma de prezentare a testului
C. personalitatea celui testat
D. mediul in care are loc testarea

434. Intr-un experiment, variabilele explanatorii pot fi:

 pozitive
 negative
  continue
 discontinue

435. În cadrul pseudohalucinatiilor viscerale bolnavul poate avea impresia cã scrie sub
influenta unei forte strãine, xenopate.
Raspuns: fals

436. Halucinatiile interoceptive pot apãrea la:

A. Femei tinere cu simptomatologie polimorfã isteriformã
B. Indivizii normali în stare de surmenaj
C. În schizofrenie, cu fenomene de automatism mintal
D. În cadrul tulburãrii de personalitate antisocialã

437. Sunt tulburãri de personalitate din clusterul A urmãtoarele douã:

A. Tulburarea de personalitate schizoida
B. Tulburarea de personalitate histrionicã
C. Tulburarea de personalitate paranoidã
D. Tulbrarea de personalitate evitantã

438. Rationamentul disjunctiv nu coreleazã cu IQ-ul 12

Raspuns:Adevarat

439. Tendinta centrala este numele dat stilului unor oameni de a alege in mod constant
raspunsul din mijlocul unei scale de evaluare.
TRUE

440. IQ coreleaza cu trasaturi ale personalitatii cum ar fi:

implicarea intelectuală, creativitatea, rapl itatea mentală, competenţa intelectuală, introspecţia,
ingeniozitatea, profunzimea raţionamentului şi imaginaţia

IQ-ul este corelat cu multe trăsături de personalitate, precum implicarea intelectuală, creativitatea,
rapl itatea mentală, competenţa intelectuală, introspecţia, ingeniozitatea, profunzimea
raţionamentului şi imaginaţia.

441. Wechsler este cel care a construit testele:

În 1949 apare o scală pentru copii, numită WISC (Wechsler Intelligence Scale for Children) (între 5 şi 15
ani), iar în 1967, o altă formă, consacrată celor între 4 şi 6,6 ani, numită Wechsler Pre-school and Primary
School Intelligence Scale (WPP.SI

442. Teoria  lui Robert Cloninger este o abordare moderna a temperamentului.

Adevarat?!
Un al treilea model biologic al personalităţii a fost dezvoltat
tot în anii '80 de Robert Cloninger, care a combinat date din psihologie, sociologie şi
medicină. Teoria sa vorbeşte despre 7 domenii ale personalităţii, şi anume: căutarea noului,
evitarea pericolului, dependenţa de recompense, persistenţa (toate, văzute ca parte din
temperament), precum şi voinţa, cooperarea şi spiritualitatea (văzute ca parte din caracter).
12

443. Autoritatea directa are traiect: 

directă („line authority”— persoanele aflate în poziţii de conducere care dau ordine subordonaţilor lor
direcţi; are traiect descendent, dinspre vârf spre baza ierarhiei; responsabilitate direct pentru
atingerea obiectivelor organizației, implică o autoritate nelimitată);
 444. In teoriile motivatiei din a doua generatie motorul motivatiei era:

● Ascultarea salariatilor ● Adaptarea posturilor ● Recunoasterea contributiei

445. Sarcina ................ consta in a coordona si organiza activitatea altor oameni sau altor
grupuri

Astfel, grupurile formale se divizează în grupuri de comandă (de conducere), sarcina lor constând în a
coordona şi organiza activitatea altor oameni sau altor grupuri, şi grupuri de sarcină centrate pe
realizarea sarcinilor încredinţate

446. „Echipa tinde sa realizeze oriunde s-ar afla o mediere intre doua dorinte umane
fundamentale: dorinta de eficacitate si dorinta de intimitate, de comunicare afectiva” este
afirmatia lui ........................
un alt psiholog francez, Jean Maisonneuve, scria: ,,Echipa tinde să realizeze oriunde s-ar afla o
mediere între două dorinţe umane fundamentale : dorinţa de eficacitate şi dorinţa de intimitate, de
comunicare afectivă"

12

447. In teoriile motivatiei din a doua generatie conceptia despre lucrator era:

„Indivizii pot fi clasificati pe mari categorii"

Modele de solutii in functie de caz

448. Unul dintre fenomenele psihice care sustin activitatea este cel care se refera la starea de
concentrare si orientare selectiva a proceselor senzoriale si cognitiv-superioare in directia
anumitor fapte, fenomene, informatii. Care este acest fenomen psihic?
Aşadar, atenția este o condiție de prim ordin a oricărei învățări făcând parte din categoria
fenomenelor psihice care susțin activitatea. Ea exprimă starea de concentrare și orientare selectivă a
proceselor senzoriale şi cognitiv-superioare, în direcția unor fapte, fenomene, informații, în vederea
desfăşurării optime a activității

449. In intelegerea invatarii din perspective asociationiste si behavioriste, stimulul conditionat

trebuie sa preceada stimulul neconditionat, iar intre cei doi stimuli trebuie sa existe contiguitate
temporala. Cui apartin aceste concluzii?

Potrivit lui Pavlov, realitatea unei asemenea condiționări demonstrează că un animal poate crea o
asociere intre un stimul, inițial neutru (sunetul clopoțelului nu avea puterea de a produce salivația), şi
un răspuns comportamental (salivația). Această asociere (S-R) constituie traseul extern şi observabil al
instaurării unei cunoştinte noi, stabilite prin experientă. Pentru ca răspunsul condiționat să se
producă, este necesar să fie îndeplinite câteva condilii : • să existe contiguitate temporală intre cei doi
stimuli SC şi SN, adică cei doi stimuli să fie prezentați la un timp foarte scurt unul după celălalt ; • la
fiecare asociere, stimulul condiționat trebuie să preceadă stimulul necondițIonat (ordinea
anterogradă : SC-SN). Ordinea inversă, prezen tarea simultană a celor doi stimuli, ori asocierea lor
aleatorie nu produc condiționarea sau au o eficiență redusă ;

450. Ca forma de manifestare a conduitelor deviante scolare, violenta institutionala decurge

chiar din functionarea scolii. Cum anume se produce prejudiciul in cazul violentei institutionale?
12

Violența instituțională (sistemică) se manifestă prin faptul că şcoala răspunde la violenţele elevilor
prin măsuri de sancţiune disciplinară, care sunt percepute de elevi tot ca o formă de violenţă. În acest
mod, apare un cerc vicios: la violență se răspunde tot cu violență! De aici rezultă că o primă sursă a
violenței instituționale se află în realizarea relației dintre profesor şi elev, exclusiv ca relație de putere
(relație care generează tensiuni, stres şi, în final, violență)
Manifestările Violente ale elevilor faţă de profesori apar în acest fel ca reacții de apărare a elevilor, ca
reacții la ceea ce aceştia percep drept violență din partea profesorilor sau a sistemului. Ca reacții la
agresivitatea profesorului. conduitele agresive ale elevului se manifestă mai întâi în plan verbal (ironie,
sarcasm, denigrare), dar pot evolua și către forme mai grave (violență fizică), dacă conflictul profesor-
elev se amplifică. De aic rezultă că o mare parte dintre manifestările violente de acest gen sun cauzate
de lipsa de profesionalism, de tact pedagogic din partea educatorilor, ceea ce înseamnă că și
modalitățile de prevenire a uno astfel de manifestări pot fi căutate tot la acest nivel.

451. Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii:

Tipurile de personalitate descrise in una dintre teoriile asupra carierei pot fi structurate in
functie de un model consecvent numit modelul tridimensional pentru interpretarea relatiilor
intra- si inter-clase.
Raspuns: fals

452. Unul dintre indicatorii pe care consilierul in cariera trebuie sa ii urmareasca atunci cand
interpreteaza codul Holland este consecventa. Ce reprezinta acest indicator?
a. Claritatea scopurilor si intereselor individului
b. Gradul de potrivire dintre personalitatea individului si mediul de munca
c. Cristalizarea intereselor si a profilului individului
d. Coerenta interna a punctajelor obtinute de o persoana

453. Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii:

In consilierea educationala, evaluarea interventiei vizeaza masura in care cunostintele, abilitatile
si atitudinile elevului consiliat s-au modificat si se realizeaza
12 prin chestionare, grile de evaluare
comportamentala sau alte modalitati de evaluare (voluntariat, produsele activitatii etc)
Raspuns: adevarat

454. Schema inductiei pune in concordanta urmatoarele operatii:

a) Codarea, inferenta, punerea in corespondenta, aplicarea structurii descoperite, compararea,
argumentarea, formularea raspunsului
b) Codarea, punerea in corespondenta, compararea, formularea raspunsului
c) Inferenta, aplicarea structurii descoperite, argumentarea, formularea raspunsului
 455. Orice problema apare ca o forma particulara de nedeterminare (situatie entropica), in
rezolvarea ei informatia are:

a) Importanta primordiala si indispensabila

b) Importanta primordiala dar dispensabila ulterior
c) Nu are nici o importanta

456. Integrarea notiunii in tiparul verbal:

a) Se produce treptat, in cursul unui proces indelungat de evolutie ontogenetica si invatare

b) Se produce dintRaspuns corect:o data si in mod spontan
c) Nici o varianta nu este corecta

457. Reprezentarile au rolul: 12

a) De a regla comportamentul
b) De a pastra comportamentul initial
c) De a modifica campul perceptiv

458. Procesarea deductiva liniara realizeaza o transformare de tip tranzitiv iar

rationamentul pe care se intemeiaza are:
a) O singura premisa
b) Doua premise
c) Trei sau mai multe premise

459. Durata mentinerii atentiei involuntare asupra unui stimul (daca acesta ramane
constant) este:

a) Relativ- extinsa (maximum 25- 30 min)

b) Relativ- redusa (maximum 10-15 min)
c) Explorativa si investigativa

460. Memoria poate fi:

a) Memorie implicita
b) Memorie explicita
c) Memorie buna

12
461. Dupa structura si complexitate, procesarea deductiva directiva se realizeaza in:

a) Forma ipotetico- deductiva si forma lineara

b) Forma imediata si forma silogistica
c) Ambele variante sunt corecte

462. Elementele definitorii ale nivelului voluntar sunt:

a) Analiza prealabila a conditiilor, a raportului dintre scop si mijloc
b) Intentionalitatea, analiza prealabila a conditiilor, a raportului dintre scop si mijloc si efortul
c) Intentionalitatea si efortul

463. Cele mai cunoscute cercetari pentru explicarea mecanismelor psihologice care stau la
baza constituirii silogismului sunt:

a) Modelul lui Erikson si modelul lui Johnson- Laird

b) Modelul probabilitatilor subiective si modelul lui Erikson
c) Modelul lui Erikson, modelul lui Johnson- Laird si modelul probabilitatilor subiective

464. Cate moduri de operare are la baza visul?

a) Doua
b) Patru
c) Sase

12

465. Atitudinile fata de societate se diferentiaza si se individualizeaza potrivit:

a) Diversitatii obiectelor si situatiilor generate de realitate

b) Trasaturilor caracteriale nefavorabile pentru subiect
c) Ansamblului de sarcini si solicitari impuse social

466. Reprezentarile lingvistice au un caracter :

 a) Abstract
b) Subiectiv
c) Specific

467. Altruismul este un indicator psihocomportamental temperamental.

FALS

468. Spre deosebire de G. Allport, R. B. Cattell considera notiunea de „trasatura” de

personalitate ca fiind centrala in descrierea si explicarea acesteia.
FALS (e notiunea de factor)

469. Conform conceptiei lui H. J. Eysenck, personalitatea are o organizare lineara, si nu

ierarhica (piramidala).
Fals (are o organizare piramidala)

470. Aptitudinea manageriala (organizatorica) face parte12din categoria aptitudinilor:

Speciale

471. Definirea inteligentei prin procesele de asimilare si acomodare, apartine autorului:

Piaget
 472. In structura unei atitudini caracteriale sunt incluse componente:

Din carte:
Atitudinea apare, astfel, ca o structura psihica multidimensionala cu urmatoarele
componente:

1. Componenta cognitiva (informationala) include toata gama de reprezentari,

cunostinte, concepte, convingeri, stereotipuri pe care o persoana le are in raport cu
obiectul atitudinii. Aceasta componenta ii confera atitudinii orientare.
2. Componenta afectiv-motivationala indica gradul de acceptare sau neacceptare al
obiectului atitudinii. Aceste componente (emotii, sentimente, pasiuni, trebuinte, interese,
idealuri) functioneaza dinamizator sau frenator, il propulseaza pe individ in actiune sau
il opresc din actiune, maresc sau diminueaza potentialul sau energetic.
3. Componenta volitiva (conativa) se refera la tendintele de comportament ale
persoanei fata de obiectul dat, la orientarea atitudinilor individului, desemnand sensul
spre care intreprinde individul actiunea.

473. Componenta informationala a atitudinii caracteriale este o

componenta:

a. Cognitiva
b. Volitiva
c. Conativa
d. Perceptiva

13

474. Testul psihologic este o proba folosita pentru a masura un factor sau a aprecia anumite
abilitati.
Raspuns: adevarat

475. Standardizarea unui test trebuie sa se realizeze sub urmatoarele

aspecte:

A.a stimulilor prezentati

B. a instructiunilor date subiectilor
C. a modului de cotare a reactiilor
D. a asemanarilor dintre evaluatorii care aplica testul

476. Designul experimental al grupurilor naturale (numit si cercetari

colaterale) are urmatoarele caracteristici:
A. se bazeaza pe variabilele-subiect considerate ca variabile independente
B. presupun analiza corelatiilor existente intre caracteristicile subiectului si
performantele sale
C. rezultatele obtinute nu permit rationamente de inferenta
D. se poate forma mai usor grupul experimental si intr-un timp mai scurt

477. Hipomneziile sunt tulburãri ale stãrii de constienta..

Raspuns:Fals

478. Jargonofazie înseamnã:

A. Afazie mixtã
B. Situatia în care, pe fondul unui discurs normal sunt
inserate în mod repetat unele cuvinte strãine de sensul lor
obisnuit.
C. Disolutie semanticã
D. Impresia cã bolnavul se exprimã într-o limbã nouã, creatã
de el 13

479. Amneziile anterograde sunt amnezii de fixare.

Adevarat

480. Sunt adevãrate urmãtoarele afirmatii care privesc iluziile:

A. Pot fi atât fiziologice cât si patologice
B. Sunt perceptii fãrã obiect de perceput
C. Sunt perceptii cu obiect denaturat
D. Sunt percepute în spatiul intern - în cap, cu ochii mintii

481. Clasificarea temperamentului dupa Caspi este:

a) Sangvin, coleric, flegmatic, melancolic
b) Tipul bine-adaptat, tipul necontrolat, tipul inhibat
c) Deschidere spre nou, extraversie, neuroticism, autonomie, agreabilitate,
constiinciozitate
d) Introversie/extraversie, neuroticism, psihotism

482. Coeficientul mediu de corelaþie dintre abilitãþile cognitive la teste ºi mãsura

performanþelor profesionale este de 0,2.

ADEVARAT

483. “Imbecilul” este intarziatul mintal care nu poate insusi limbajul

scris.
ADEVARAT
13

484. Testul Matricilor Progresive Standard este un test omogen de

inteligenta generala.
ADEVARAT

485. Puterea formala in organizatie este:

a. Autentica
b. Emotionala
c. Personala
 d. Institutionala

486. In grupul ..................membrii lui sunt bine pregatiti, bine platiti, ceea ce face ca ei sa se
simta securizati; sarcinile de munca sunt individuale, dar cu un grad mare de interactiune intre
oameni; grupul are o unitate interna, iar membrii lui sunt activi, influenti, cu grad mare de
participare.

Raspuns: Strategic

487. Grupul de munca acorda membrilor sai roluri............................calificarilor profesionale.

Raspuns: Corespunzatoare

488. Adair (1986) considera ca echipa de munca este ceva mai mult decat un grup de oameni
care au un obiectiv comun, superioritatea ei provenind din faptul ca aporturile individuale sunt
considerate ca fiind complementare.

Adevarat

13

489. Una dintre clasificarile tipurilor de invatare se refera la invatarea

spontana (sau sociala) si la invatarea sistematica. Care sunt
caracteristicile invatarii spontane?
a. Neorganizata , instinctiva, cu efect asupra laturii afective a personalitatii
b. Neorganizata, realizata in scoala cu efect asupra priceperilor si deprinderilor
c. Organizata, instinctiva, cu efect asupra laturii cognitive a personalitatilor
d. Organizata, dirijata, cu efect asupra moralitatilor si respectarii regulatorilor
 490. Psihologul E.L. Thorndike a studiat procesul invatarii observand
comportamentul
animalelor, realizand o extensie teoretica a asociationismului si empirismului
englez. Care este teza principala elaborata de catre Thorndike?

Teoria lui cu privire la invatare, numita conexionism, expusa in volumul de debut

Animal intelligence (1898), sustine ca procesul invatarii se bazeaza pe formarea de
conexiuni in creier.

491. Absenteismul scolar si fuga de la scoala reprezinta forme ale

deviantei scolare care au in comun sustragerea de la obligatiile scolare.
Care este distinctia dintre aceste doua forme de manifestare?
a. Absenteismul are o nuanta predominant sociala, in timp ce fuga de la scoala are
o nuanta predominant emotionala
b. Absenteismul are o nuanta predominant emotionala, in timp ce fuga de la scoala are o
nuanta predominant sociala
c. Absenteismul este predominant pentru fete iar fuga de la scoala este predominanata
pentru baieti
d. Absenteismul este predominant pentru baieti in timp ce fuga de la scoala este
predominanta pentru fete

492. Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii:

13
In proiectarea interventiei de tip consiliere educationala, factorii de formare si
dezvoltare a problemei trebuie identificati exclusiv de catre consilier (care are o
perspectiva obiectiva) si nu in colaborare cu individul / grupul care se confrunta
cu problema respectiva.
Fals

493. In una dintre teoriile despre cariera - teoria lui D. Super - sunt
descrise stadii de
dezvoltare a carierei. Unul dintre acestea este stadiul de stabilizare. Care sunt
“sarcinile” specifice acestui stadiu?

a. Cristalizarea alegerii, obtinerea performantelor si asigurarea pozitiei in

organizatie
 b. Asigurarea locului in organizatie, consolidarea pozitiei, avansarea la noi
niveluri de responsabilitate
c. Asigurarea pozitiei in organizatie, avansarea la noi niveluri de responsabilitate,
mentinerea in functie
d. Obtinerea performantelor, cristalizarea identitatii, asigurarea pozitiei in
organizatie

494. Un exemplu de activitate folosita in consilierea educationala este

urmatorul: elevii
formeaza perechi; in pereche, unul dintre elevi executa diferite miscari, iar
celalalt le imita cu exactitate, avand rolul de oglinda. Ce tip de activitate/metoda
de consiliere are o astfel de desfasurare?

a. Modelarea de situatii
b. Exercitiul de facilitare a relationarii
c. Jocul de miscare
d. Jocul de rol

495. Carui autor apartine urmatoarea afirmatie: “Conceptia de sine - in

care este
cuprinsa si conceptia despre cariera - este definitorie pentru toate rolurile din
viata”? 13

a. Holland
b. Super
c. Krumboltz
d. Vroom

496. Leziuni la nivelul zonelor associative ale lobilor occipital determina

pierderea:
  Capacitatii de recunoastere a cuvintelor
 Timbrului vocal
 Perceptiei interpersonale

497. Dinamica memoriei poate fi:

functionala

498. Perceptia binoculara consta in realizarea de catre fiecare ochi:

RASPUNS CORECT: a unei imgini distincte a obiectului, potrivit unghiului din care il surprindem

499. Metoda inductiva a fost formulata de:

a. Francis Bacon
b. R. Descartes
c. Im. Kant

13

500. Elementul care ofera o viziune asupra reprezentarii este :

Psihologia comportamentala
a) Psihologia cognitive

O viziune noua asupra reprezentarii o ofera psihologia cognitiva

 501. În functie de specificul „stimulului" care a declansat procesul gândirii,
produsele pot fi diverse si au ca trãsãturi comune:
interiorizarea şi caracterul ideal

502. Dupã extensiune sau sfera de aplicabilitate, operatiile gândirii se pot împãrti în douã
categorii corelative:

 formale inchise si deschise

 generale fundamentale si particulare specifice
 nici o varianta nu este corecta

503. Rezultatele la orice test vor fi influentate nu numai de latura nativa a

organizarii psihice, ci si de :
 Cantitatea cunostintelor dobandite
 Reconsiderarea pozitiei subiectului
 Latura obiectiva

504. Trasaturile de personalitate, in conceptia lui G. Allport, reprezinta

predispozitia de a raspunde in acelasi mod la stimuli diferiti.
Adevarat

13

505. Spre deosebire de G. Allport,  R. B. Cattell considera notiunea de

„trasatura” de personalitate ca fiind centrala in descrierea si explicarea
acesteia.
Fals

506. Spre deosebire de H.J. Eysenck, G. Kelly descrie personalitatea in

termeni de „factori”.
FALS
 507. In acceptiunea lui  H. J. Eysenck, personalitatea are o organizare:

A. lineara
B. ierarhica
C. ciclotimica
D. piramidala

508. Printre componentele inteligentei emotionale, D. Goleman include:

1. constiinta de sine (increderea in sine);
2. autocontrolul (dorinta de adevar, constiinciozitatea, adaptabilitatea, inovarea);
3. motivatia (dorinta de a cuceri, daruirea, initiativa, optimismul);
4. empatia (capacitatea de a ne raporta la sentimentele si nevoile celorlalti, de a-i
intelege pe ceilalti);
5. aptitudinile sociale (influenta, comunicarea, managementul conflictului, conducerea,
stabilirea de relatii, colaborarea, cooperarea, capacitatea de lucru in echipa).

509. Tipul de personalitate evitant, descris de A. Adler, se caracterizeazã

prin:

A. agresivitate
B. sentimentul de superioritate
C. evitarea conflictului
D. incapacitate decizionala

13

510. Abordarea nomotetica si idiografica, in studiul personalitatii, a fost

evidentiata de catre:
Allport

511. Natura psihica a temperamentului este:

Cu referire la natura psihică a temperamentului, aceasta este emoţional-reactivă. Temperamentul este
„fundamentul emoţional al personalităţii” (G. Allport, 1991)

512. Indicatorii temperamentali se caracterizeaza prin faptul ca:

din carte:
INDICATORII TEMPERAMENTALI nu apartin doar unui proces psihic, unei anumite
conduite, ci intregii personalitati, tuturor proceselor psihice (de la senzatie pana la
vointa) si, totodata, nu se manifesta in mod sporadic, accidental, ci in mod constant
(stabil) in conduita.

513. Conform teoriei personalitatii elaborate de catre C. G. Jung, straturile

animei si animusului au provenienta:
 Arhetipala
 Biologica
 individiuala

514. 13
Variabila temperamentala relationata cu dezvoltarea atentiei executive
denumita “Efort voluntar” reprezinta:

abilitatea de a inhiba un raspuns dominant in vederea executarii unuia nedominant

515. Scala comportamentului motric-adaptiv a testului Denver-II include

itemi care masoara:
A. conduita de rezolvare a unor probleme usoare
B. coordonare ochi-mana
C. timpul de raspuns
D. manipularea obiectelor
 516. Relatarea mitomanã se caracterizeazã prin:
A. Simbolizare
B. Organizare romanescã a trãirii
C. Disimulare
D. Supraestimarea propriei persoane

517. Sunt caracteristici ale ideilor delirante:

A. Proiectia spatialã
B. Incompatibilitatea cu existenta atitudinii critice
C. Obiectivitatea
D. Faptul cã nu sunt conforme cu realitatea

518. Sunt tulburãri ale atentiei:

A. Paraprosexiile
B. Paramneziile
C. Hiperprosexiile
D. Hipermneziile

14

519. Care enunt este adevarat?

EC etatea cronologica reprezinta varsta copilului

520. Modele biologice ale personalitatii sunt

1. Teoria lui Hans Eysenck
2. Abordarea lui Carl Jung
3. Modelul lui Henry Murray
4. Modelul lui Robert Cloninger
5.Abordarea lui Jeffrey Gray
 521. Veriga structurala de baza a unei organizatii cu profil industrial
o reprezinta:     
Sectia de productie

522. Grupurile formale sunt mai stabile comparativ cu cele informale.

Adevarat

523. Structura operationala  se mai numeste si:         

de productie

524. Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei informatii:

Teoria lui J. Bruner asupra invatarii evidentiaza aspectele negative ale
invatarii scolare si anume transformarea invatarii intr-o activitate
independenta, cu scop bine determinat, care face posibila elaborarea
ideilor complexe. Fals (aici era mentionat avantajul)

525. Stabiliti valoarea de adevar a afirmatiei:

Din perspectiva psihologiei, invatarea se refera la achizitia de
cunostinte si formarea de priceperi/deprinderi,
14 in timp ce - din
perspectiva pedagogiei - invatarea  modifica performanta intr-o situatie
specifica. Fals (e invers!)

526. Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii:

Vandalismul in scoala - ca act de violenta orientat catre obiecte, bunuri,
proprietati - poate fi interpretat ca un act de razbunare sau protest
impotriva autoritatii si regulilor scolare.

In carte: Vandalismul in scoala poate fi interpretat ca un act de razbunare impotriva

unei situatii percepute ca nedreapta sau ca un protest impotriva autoritatilor si
regulilor scolare
 527. Printre primele teorii asupra invatarii se numara si cea a lui
I.P.Pavlov. Cum este definita invatarea in conceptia acestuia?
a. Substituire de stimuli realizata intern prin formarea temporara a unor legaturi
intre centrii nervosi

528. Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii:

In cadrul comunicarii si interactiunii in grup, toti participantii trebuie sa
isi exprime punctul de vedere si sa participe activ.
Fals

529. In cadrul proiectarii interventiei in consilierea educationala,

definirea problemei reprezinta o etapa importanta. Care dintre
urmatoarele variante reprezintã exemple de probleme care sunt
descrise/abordate in consilierea educationala?
a. Strategii de invatare ineficiente, abilitati sociale scazute, dificultati de
comunicare in situatii de conflict

530. Consilierea educationala reprezinta procesul de orientare-invatare

care se adreseaza subiectilor educationali si partenerilor educationali ai
acestora, cu scopul depasirii dificultatilor educationale. Din aceasta
14
perspectiva, carui palier al individului i se adreseaza consilierea
educationala?
a. Palier cognitiv, emotional si comportamental

531. Fishbein a demonstrat existenta a 3 faze in evolutia reprezentarii formeloRaspuns corect:

 Reprezentari vizuale, auditive si chiestezice
 Reprezentarea substantializata, reprezentarea grafica, reprezentarea conceptualizata
 Reprezentari individuale, reproductive si anticipative.

E. Fishbein, care a cercetat în mod sistematic fenomenul, a demonstrat existenta a trei faze
în evolutia reprezentarii formelor:
 a) reprezentarea substantializata (considerarea figurii ca o constructie materiala;
b) reprezentarea grafica (figura - produs al activitatii de desen);
c) reprezentarea conceptualizata (figura - o expresie a conceptului, a unei activitati
mentale de esentializare si abstractizare). Semnul general al evolutiei reprezentationale
consta în subordonarea treptata a imaginii spatiale intuitive fata de normele si criteriile
conceptuale.

532. H. Rugg a stabilit ca in structura si desfasurarea activitatii creative exista:

a) Genul de elemente generale si specifice
b) Genul de elemente specifice
c) Genul de elemente generale

533. Subsistemul cognitiv al omului atinge, la nivelul gandirii, punctul culminant al:
a) Complexitatii
b) Complexitatii si organizarii
c) Complexitatii, organizarii si eficientei

534. In functie de stimulul care a declansat procesul gandirii, produsele pot fi diverse si au
ca trasaturi comune:
a) Interiorizarea si caracterul material
b) Exteriorizarea si caracterul ideal
c) Interiorizarea si caracterul ideal

14

535. Coreland doua aspecte (obiectiv si subiectiv) obtinem o clasificare adecvata a

problemelor, in doua mari clase:
a) Probleme slab definite si probleme puternic definite
b) Probleme definite si probleme nedefinite
c) Probleme bine definite si probleme slab- definite

536. Motivele homeostazice

a) Sunt legate de mentinerea unor echilibre fiziologice sau psihologice la nivelul sistemului global
al personalitatii
b) Au intotdeauna un efect reglator asupra echilibrului si al functionarii personalitatii
c) Sunt integrate si se activeaza in cadrul stadiilor bio si psihogenetice

537. Elementul constitutiv bazal al structurii gandirii de continut este:

a) judecata
b) rationamentul
c) notiunea

538. Reprezentarile picturale au un caracter aspuns corect:

a) intuitiv- concret
b) abstract
c) specific
Reprezentarile picturale sunt alcatuite din simboluri de tip continuu, elementele lor fiind
separate în mod arbitrar, se bazeaza pe relatii implicite identificabile în context, nu
dispun de reguli clare si precise de combinare, ci doar de unele foarte generale, au un
caracter intuitiv-concret, configurational; reprezentarile lingvistice sunt alcatuite din
simboluri discrete (litere, cuvinte), putand fi descompuse în unitati mici, simbolurile care
le alcatuiesc au un caracter explicit, desemnand cu precizie lucrurile, se întemeiaza pe
14
reguli gramaticale clare si precise de combinare a simbolurilor, au un caracter abstract
putand fi achizitionate pe calea mai multor canale senzoriale (nu numai vizual).

539. Nivelul involuntar se caracterizeaza prin:

a) absenta compararii- alegerii si deliberarii
b) absenta intentionalitatii, a analizei prealabile a conditiilor, a compararii- alegerii si a
deliberarii
c) absenta intentionalitatii si a analizei prealabile a conditiilor
 540. Teoretizarea trebuie considerata:
a) o caracteristica esentiala si necesara gandirii
b) o caracteristica necesara gandirii
c) o caracteristica esentiala gandirii

541. Fondatorul psihologiei personalitatii, ca domeniu relativ distinct de cercetare si

cunoastere, trebuie socotit
a) psihologul roman St. Odobleja
b) psihologul francez A. Binet
c) psihologul german W. Stern

542. semnalele de validare actioneaza ca:

 informatie de control si evaluare
 legatura intre dorinta si obiect
 mecanism de reglare a dinamicii motivationale

14
543. Ce reflecta fidelitatea memoriei?
a) Calitatea memoriei vizuale
b) Gradul de compatibilitate calitativa, logico- semantica dintre inputul stocat anterior si ceea ce
pastreaza si se reproduce ulterior
c) Fidelitatea amintirilor traite in trecut

544. Dupa tipuri si intensitate, conflictele se impart in:

a) Minore si majore
b) Dispute teritoriale, conflicte pentru idei etnice si religioase
c) Conflicte generate de situatii antagonice, conflict generat de doua variante la fel de
indezirabile, conflict generat de simultaneitatea a doua motive pozitive

545. Legea Yerkes Dodson afirma ca:

a) Optimul pentru invatare descreste o data cu cresterea dificultatii sarcinii
b) Optimul pentru invatare descreste o data cu scaderea dificultatii sarcinii
c) Optimul pentru invatare creste o data cu cresterea dificultatii sarcinii

546. Forma de codificare a problemei reprezinta o importanta psihologica deosebita pentru

desfasurarea procesului de rezovare. Astfel, avem:
a) Probleme simbolic- abstracte
b) Probleme situational- intuitive
c) Ambele variante sunt corecte

547. Motivul indeplineste trei functii principale:

a) Functia de orientare, explorare si identificare
b) Functia de declansare, functia de orientare- directionare si functia de sustinere
c) Functia de satisfacere a starii de necesitate activate, functia de explorare si sustinere

14

548. Un motiv pune in evidenta patru dimensiuni principale pentru a fi analizate si evaluate
a) Informatia, perceptia si statutul social
b) Continutul, intensitatea, durata si nivelul de integrare
c) Scopul mijlocul si durata

549. Din punct de vedre neurofiziologic, uitarea se pune pe trei tipuri de inhibitie
a) Inhibitia de observatie
b) Inhibitia de memorare
c) Inhibitia de inductie negativa

550. Aplicarea aferentatiei dominante permite delimitarea formelor de memorie dupa

modalitatea de receptie pe care o implica preponderent:
a) Memorie de scurta durata
b) Memorie de lunga durata
c) Memoria kinestezica

551. Experimentul asupra dinamicii uitarii este acela ca pierderea cea mai mare are loc:
a) In perioada imediat urmatoare a momentului memorarii
b) Cand te grabesti
c) Cand vrei sa mergi undeva si te gandesti in alta parte

552. Dupa A. Arnold, emotia este:

a) Tendinta traita a apropierii sau indepartarii de obiect 14
b) Perspectiva Eului asupra realitatii inconjuratoare
c) Distributie selectiva intre indivizi

553. Personologia sau stiinta personalitatii nu poate fi decat o:

a) Constructiva interdisciplinara
b) Constructie globala de referinta
c) Constructie complementara
 554. Forma dominanta de relationare cu lumea externa este:
 Personalitatea
 Activitatea
 Comportamentul

555. Dupa extensiune sau sfera de aplicabicabilitate , operatiile se pot imparti in doua
categorii correlative :
a) Formale inchise si deschise
b) Nici o variant nu este corecta
c) Generale fundamentale si particulare

Dupa extensiune sau sfera de aplicabilitate, operatiile gandirii se pot împarti

iarasi în doua categorii corelative: operatii generale fundamentale si operatii
particulare specifice.

556. Fiecare model partial are o valoare epistemological relative, iar intre el si celelalte
exista “
a) Relatii de complementaritate 14
b) Relatii de diferentiere – opozitie si relatii de complementaritate
Relatii de diferentiere – opozitie

557. Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii:

Atentia sustine energetic activitatea in general si invatarea in particular,
fiind o conditie operationala care presupune activare, tonificare,
mobilizare, incordare si fixare asupra obiectului activitatii.
Adevarat
 558. Puterea in structura formala este personala în timp ce in structura informala este
institutionala.

puterea informală este personală, în timp ce aceea formală este instituţională

FALSE

559. Factorul obiectiv cu frecventa cea mai mare si efectul perturbator cel mai puternic care
include teama subiectului de a nu se incadra in limitele date este :
a) Caracterul instantaneu al contactului
b) Factorul fizic si sociala de ambianta
c) Criza de timp

14
560. Sensuri ale termenului de imaginative au in comun faptul ca ele desemneaza moduri
diferite de operare ale intelectului.Din acest punct de vedere imaginatia :
a) Este specifica gandirii realistice, critice
b) Este specifica gandirii autiste
c) Se interpune intre gandirea realista , critica si gandirea autista

561. Pe fondul unui activism psihofiziologic mai inalt , care duce la instalarea starii de veghe
, imaginatia manifesta forma numita :
a) Reverie
 b) Starea semivigila
c) Vigile

562. Intre starea de somn sic ea de veghe , se interpune starea numita :

a) Reverie
b) Vigile
c) Starea semivigila

563. Imaginatiei ,....... in tratatele de psihologie generala :

a) I se consacra un spatiu de sine statator
b) Este fragmentata
c) Toate variantele sunt corecte

564. In vederea stabilirii si descrierii cat mai exacte a tipurilor morfologice, Sheldon
procedeaza la fotografierea a:
a) 1700 de student 15
b) 4000 studenti
c) 5500
Sheldon a obţinut distribuţia teoretică a tipurilor utilizând un eşantion de 4000 de subiecţi.

565. Semnele de validare actioneaza intre dorinta si obiect

a) Legatura intre dorinta si obiect
b) Informative de control si evaluare
c) Mechanism de reglare a dinamicii motivationale .
 566. Procesarea inductive imediata se poate realize prin:
a) Conversiune
b) Obversiune
c) Conversiune si obversiune
442, Motivatia se evidentiaza si se individualizeaza :
a) PrintRaspuns corect:o latura informationala si printRaspuns corect:una dinamica
b) Prin semnalele de selectare
c) Prin semnalele de edificare

444. Factorul imaginativ este inclus in :

a) Structura aptitudinilor speciale
b) Structura multifactoriala a inteligentei generale, cat si in cea a aptitudinilor speciale
c) Structura multifactoriala a inteligentei

15
446. Denumirea imaginatiei creatoare se intemeiaza pe criteria de ordin calitativ-valoric de
pilda:
a) Gradul de originalitate si noutate
b) Gradul de noutate si importanta sociala si a produsului final
c) Gradul de originalitate, gradul de noutate si importanta sociala a produsului final

447,. Elementele supraordonate, de rang cognitive superior sunt :

a) Rationamentul, retelele semantic si scenariile
b) Judecata, radionamentul , retelele semantic si scenariile
 c) Judecata si rationamentul

448. Clasificarea deciziilor se face dupa :

a) Timpul aflat la dispozitie, durata aplicabilitatii si importanta obiectivului vizat
b) Ambele variante sunt corecte
c) Domeniul caruia ii apartin alternativele si sfera de cuprindere

460. Ce exprima mobilitatea memoriei?

a. mobilitatea de a memora si de a efectua anumite miscari?
b. calitatea memoriei de sistem semideschis, adica realizeaza in permaneta schimburi informationale si
energetice cu sursa externa
c. calitatea cea mai buna de a functiona cat mai bine psihic

461. In functie de contextul in care este data si de influentele pe care le sufera in cadrul interactiunilor
intrapsihice, imaginatia:
a. isi modifica specificul si identitatea de continut si operatorie 15
b. isi mentine specificul si identitatea de continut si operatorie
c. isi modifica identitaeta de continut si operatorie

463. din punct de vedere adoptiv, regulator ce semnificatie are utilizarea intr o pozitie negativa?
a. afecteaza anumite stari ale individului
b. actioneaza entropic pertubator avand efecte negative asupra randamentului si eficientii activitatii
c. se pierd din info dinamicii rmatiile accumulate
464. ce este engramarea?
a. fixarea/memorarea in acceptiunea traditionala.
b. tiparirea unor amintiri in timp
c. realizarea imaginilor

465. imaginea se subordoneaza

a. legii fidelitatii
b. legii transformarii
c. legii corespondentei biunivoce

469. Cresterea activitatii psihofiziologice, mai multe, ingrijirea duce la instalarea statelor de veghe ,
imaginatie forma numita:
b. reverie

471. Treptele de evolutie ale vointei sociale, stabilite de Gusti sunt:

b. trei – mobilurile perceptitiei, mobilurile intelectului, mobilurile ratiunii

15

472. Motivatia se manifesta:

b. la nivelul actualului comportament global

473. psihologii prin studiul experimental si observational concret au constatat ca gandirea reprezinta
in sine o realitate eterogena:
c. in plan individual, interindividual, istoric si ontogennetic
478. Cercetarile efectuate de A. Swarcikin sub indrumarea lui LS Vagotski au demonstat ca pana sa
ajunga la stadiul notional propriu zis, gandirea treb sa parcurga o serie de etape intermediare. Care
sunt acelea?
c. etapa prenotional, etapa complexelor notionale, etapa pseudonotionala, etapa notiunilor
concrete, etapa notiunilor abstracte

479. coordonatele paradigmatice prin prisma carora sunt identificate si ierarhizate atributele
definitorii a ceea ce denumim gandire sunt:
Ambele variante

481. imaginatia se subordoneaza

b. legii transformarii

15

484. structurile operatorii formale proprii gandirii teoretice se imaprt in 2 ategorii

c. generale fundamentale si particulare specifice

485. dupa gradul de complexitate reprezentarile se impart in :

a. simple si complexe
ÎNTREBĂRI POSIBILE LICENȚĂ
1. Memorarea voluntară este subordonata și
RASPUNS CORECT: unor cerinţe de exactitate şi fidelitate, care variază în funcţie de scopul stabilit
şi de natura materialului.

2. Constituirea imaginilor reprezentari se realizeaza:

RASPUNS CORECT:atat spontan cat si in contextual unui process special de invatare

3. Durata unei reprezentări variza in functie de:

RASPUNS CORECT: intensitatea, semnificatia obiectului si gradul de familiaritate

4. Dupa gradul de complexitate, reprezentarile se impart in:

RASPUNS CORECT: simple si compexe

5. Perceptia culorilor se situeaza deasupra:

RASPUNS CORECT: simplelor senzatii de culoare

15
6. Dupa extensiune sau sfera de aplicabilitate, operatiile gandirii se pot imparti in doua
categorii corelative:
RASPUNS CORECT: generale fundamentale si particulare specific

7. Componentele de baza ale caracterului sunt:

RASPUNS CORECT: atitudinile si trasaturile
 8. In conceptia lui J. P. Guilford, intelligenta reprezinta forma superioara de adaptare (prin
echilibrari progressive intre asimilare si acomodare).
RASPUNS CORECT: fals

9. Complexul de inferioritate, asa cum este descris de AdleRaspuns corect:

RASPUNS CORECT: apare atunci cand compensarea sentimentului de inferioritate esueaza

10. Printe factorii secundari, care stau la baza neuroticismului, ca dimensiune a personalitatii, J.
H. Eysenk identifica:
RASPUNS CORECT: vonovatia, ipohondria, teama

11. Tipurile de personalitate, conform lui K. Horney, sunt generate de:

RASPUNS CORECT: trebuinte diferite

12. Temperamental reprezinta forma de manifestare a personalitatii, in timp ce caracterul

constituie nucleul psihosocial al personalitatii.
RASPUNS CORECT: ADEVARAT

13. O relatie bazata pe incredere intre medic si pacient determina:

RASPUNS CORECT: eficienta terapeutica
14. Conform modelului existential, sanatatea mintala reprezinta:
RASPUNS CORECT: libertatea de a decide constient
15. Domeniul anormalitatii se constituie ca o zona de trecere intre normal si pathologic ca un
process de continuitate intre cei doi termeni
15
RASPUNS CORECT: ADEVARAT
16. Babismul si bolile laringiene, in cadrul comunicarii dintre medic si pacient, reprezinta
factori care pot perturba comunicarea. Acesti factori sunt:
RASPUNS CORECT: este selectat raspunsul cu factori interni si este gresit. In documentul nostrum
nu am gasit. Daca avem optiune, punem factori interni(babismul) si externi(racelile)

17. Conform modelului nivelului afectiv, obiectivul relatiei medic- pacient il reprezinta:
RASPUNS CORECT: intelegerea personalitatii bolnavului si a particularitatilor cailor sale subiective

18. In cee ace priveste stadiul I din cadrul sindromului de burnout, intalnim urmatoarele
caracteristici: (burnout inseamna oboseala cronica)
a. Neliniste
 b. Confuzie
c. Aparitia frustrarii
d. Apatie

19. Modificarile bio-psihice din etapele critice ale dezvoltarii, cum ar fi cele din pubertate sau
climax, pot fi patologice daca:
RASPUNS CORECT: se intalnesc la alte varste
20. Simtul intern al coerenței conform Antonovski A. reprezinta:
a. Capacitatea de a gasi sensuri lucrurilor
b. Capacitatea de a intelege semnificatia solicitarilor la care individual este supus
c. Capacitatea de control si decizie
d. Absenta durerii
RASPUNS CORECT:

21. Vocabularul, gramatica si sintaxa, in cadrul comunicarii dintre medic si pacient, reprezinta
factori care pot perturba comunicarea. Acesti factori sunt:
RASPUNS CORECT: factori perturbatori semantici

22. Conform lui C. G. Jung, animus reprezinta:

RASPUNS CORECT: aspectul masculine din inconstientul feminin

23. Ana Stoica-Constantin considera ca ordinea nasterii este un criteriu definitoriu pentru
evaluarea potentialului creative
RASPUNS CORECT: FALS 15

24. G.Wallas a identificat urmatoarele faze ale procesului creatoRaspuns corect:

RASPUNS CORECT: pregatirea, incubatia, iluminarea, verificarea

25. In cadrul cercetarilor cu privire la inteligenta, J. P. Guilford a identificat un numar de

RASPUNS CORECT: 120 factori

26. Modelul lui RJ Sternberg,prezentat in 1999, model in care sunt descrise 8 tipuri de produse
creative prin raportare la contributia acestora la programul domeniului respective, este
cunoscut sub numele de :
RASPUNS CORECT: modelul propulsiei pentru tipurile de contributii creative
 27. Inteligenta este:
RASPUNS CORECT: capacitatea generala de adaptare la mediu , aptitudinnea de a gasi solutii
optime in situatii inedite, noi, deci instrument al reusitei.

28. Una dintre cele mai importante contributii privind analiza stilului cognitiv prezentat ca o
dimensiune bipolara prin care oamenii creeaza, rezolva problem si adopta decizii, cele doua
extreme fiind reprezentate de adaptativi si inovativi, ii apartine autorului:
RASPUNS CORECT: Michael Kirton

29. Pentru CG Jung, senzația si intuitia reprezinta modalitati

RASPUNS CORECT: complementare de a extrage informaţii despre realitate

RASPUNS CORECT: a si c

30. Sunt idei delirante depresive urmatoarele:

a. Ideile delirante de revendicare
b. Ideile delirante de filiatie
c. Ideile delirante de reforma
d. Ideile delirante de relatie

60. Este adevãrat despre falsa identificare cã: 15

A. Reprezintã o variantã de criptomnezie
B. Face parte dintre tulburãrile calitative ale gândirii
C. Este o tulburare a rememorãrii trecutului
D. Constã în a recunoaste ceea ce, de fapt, bolnavul nu cunoaste
RASPUNS CORECT: a si d

31. Comunicarea nonverbala reprezinta

RASPUNS CORECT: procesul de transmitere a informatiei fara a folosi cuvinte

32. In conformitate cu teoria lui E. Erikson, prima etapa din ciclul vietii este etapa:
RASPUNS CORECT: oral senzoriala caracterizata prin incredere/ neincredere
 33. Confidentialitatea in relatia medic- pacient inseamna doaRaspuns corect:
RASPUNS CORECT: un model zilnic de respect pentru pacienti si povestile lor

34. Lezarea dreptului la confidentialitate al pacientului constient se produce prin:

RASPUNS CORECT: transferarea deciziei membrilor familiei pentru a-I comunica sau pacientului
modalitatea de tratament in cazul unui prognostic rezervat al bolii
35. In clinica psihiatrica, la copii, predomina halucinatiile vizuale
RASPUNS CORECT: ADEVARAT
36. Care dintre urmatoarele constituie echivalente suicidare:
A. Santajul cu suicidul
B. automutilarile
C. refuzul tratamentului
D. idea de suicide veleitara
RASPUNS CORECT: B si C
37. Doua dintre urmatoarele afirmatii cu privire la amneziile anterograde sunt false:
a. Se intind progresiv spre trecut, dinaintea debutului bolii pana in copilarie
b. Sunt o consecinta a scaderii capacitatii de fixare a cunostintelor
c. Se numesc amnezii de evocare
d. Se refera la evenimente traite dupa debutul bolii
RASPUNS CORECT: a si c

38. Sunt instante ale fenomenului suicidaRaspuns corect:

a. Santajul cu suicidal
b. Sinuciderea samsonica
15

c. Suicidul in doi
d. Tentativele suicidare
RASPUNS CORECT: a+d

39. Printre etapele elaborarii planului de interventie se Numara si formularea obiectivelor de

lunga durata. Care sunt posibilele formulary corecte ale unor astfel de obiective?
RASPUNS CORECT: formarea unei stime de sine positive, dezvoltarea abilitatilor sociale, dezvoltarea
abilitatilor de management al stresului
40. Printre cauzele care favorizeaza aparintia deviantelor scolare, se Numara si cele organice.
Care sunt unii dintre factorii organici care pot determina devianta scolara?
RASPUNS CORECT: a boli encefalice, carențe vitaminice, suferinţe acute sau cronice,
 41. Cine este psihologul care, pe baza observatiilor facute asupra intelectului de diferite varste a
demostrat ca actiunile mintale se nasc prin interiorizarea actiunilor reale?
RASPUNS CORECT: J. Piaget- teoria invatarii

42. In una dintre teoriile despre cariera-teoria lui D Super – sunt descrise stadiaiul de dezvoltare
a carieirei. Unul dintre acestea este stadiul de stabilizare.
Care sunt sarcinile specifice acestui stadiu?

RASPUNS CORECT: asigurarea locului in organizatie, consolidarea pozitiei, avansarea la noi

niveluri de responsabilitate.
(Tânărul adult trebuie să-şi asigure locul întRaspuns corect:o organizaţie, prin adaptarea la regulile
acesteia şi prin performanţe satisfăcătoare. Faza de mijloc a acestui stadiu implică şi consolidarea
poziţiei prin acumularea de eficienţă şi dexteritate. A treia sarcină este avansarea la noi niveluri de
responsabilitate)

43. In studiile asupra invatarii J.B. Watson a utilizat ideile lui I. P: Pavlov asupra conditionarii
clasice pentru a demonstra modul in care se invata alte tipuri de reactii. Care sunt acestea?
RASPUNS CORECT: fobii- conduite de refuz, de inhibiție şi angoase de izolare adesea puternic
regresive.

44. Ca forma de manifestare a conduitelor deviante scolare, violenta institutionala decurge chiar
din functionarea scolii. Cum anume se poate produce prejudicial in cazul violentei
institutionale? 16
RASPUNS CORECT: itermediul regulamentelor scolare decurge din strucurile organizationale si din
raporturile de putere instituite

45. Abordarea idiografica in studiul personalitatii pune accentual pe

RASPUNS CORECT: aspectele individuale ale oamenilor

46. Cercetarile au aratat ca distributia in randul populatiei a tutror dimensiunilorde

personalitate identificare de Eysenk, este o dis. statistica normal
RASPUNS CORECT: FALS
47. Factorul biologic care iundica nivelul superior pana la care se pot dezvolta potentele creative
innascute, dar fara a garanta, in mod ob, atingerea acestora, este
RASPUNS CORECT: ereditatea
 48. Notiunea de trasatura de personalitate in conceptia lui H. J. Eysenk reprezinta predispozitia
de a raspunde in acelasi mod la stimuli/ situatii
RASPUNS CORECT: FALS
49. Tendinta comportamentului uman de a fi in concordanta cu regulile prescrise si cu
asteptarile grupului se numeste deviant
RASPUNS CORECT: FALS
50. Una dintre afirmatiile lui Holland,pe care se bazeaza teoria sa asupra carierei, se refera la
faptul ca indivizii dezvolta stereotipii cu privire la ocupatii iar aceste stereotipii joaca un rol
nesemnificativ in alegerea ocupatiei
RASPUNS CORECT: FALS

51. Conceptia lui J. P: Guilford privind inteligenta se incadreaza in abordarile:

RASPUNS CORECT: multifactoriale/tridimensionale

52. Ansamblul insusirilor dinamico-energetice ale personalitatii se refera la:

RASPUNS CORECT: temperament

53. Interpretarea inteligentei ca o combinatie liniara intre 2 factori(modelul bifactorial) se au in

vedere factorii:
RASPUNS CORECT: general (comun) si specific

54. In consilierea educationala se discuta despre atitudinea16

profesorului fata de elev. Ce poate
face profesorul pentru a sustine formarea la elevi a unei stime de sine positive?
RASPUNS CORECT: sa exprime expectante rezonabile raportat la varsta elevilor pentru ca acestia sa
dezvolte emotii pozitive

55. Mesajul centrat pe el insusi reflecta:

RASPUNS CORECT: functia expresiv-emotionala
 56. Procesele si activitatile psihice interactioneaza si interfereaza simultan daRaspuns corect:
intRaspuns corect:o anumita faza a procesului de invatare-un anume process psihic este
preponderant
RASPUNS CORECT: ADEV

57. Relatiile dintre tipurile de personalitate descrise de teoria lui Holland si distanta dintre
punctele corespunzatoare pe modelul hexagonal sunt de directa proportionalitate: cu cat este
mai mica distanta intre oricare doua tipuri, cu atat este mai mica similaritatea lor
psihologica
RASPUNS CORECT: FALS
58. In cadrul proiectarii interventiei in consilierea educationala, definirea problemei reprezinta o
etapa importanta. Care dintre urmatoarele variante reprezinta exemple de problem care
sunt descrise/ abordate in consilierea educationala?
RASPUNS CORECT: strategii de invatare ineficiente, abilitati sociale scazute, dificultati de
comunicare in situatii de conflict

59. Majoritatea autorilor a privit creativitatea din perspectiva caracteristicilor produsului

creator, cu trasaturile specific acestuia:
RASPUNS CORECT: noutatea, originalitatea,valoarea, utilitatea sociala, aplicabilitatea vasta

60. Conceptul de anxietate fundamental a fost introdus de catre

RASPUNS CORECT: K. Horney 16
61. Tipul de personalitate extravertit are predispozitie spre o conceptie pragmatic asupra lumii
in timp ce introvertitii au predispozitie spre o conceptie idealista a lumii.
RASPUNS CORECT: ADEVARAT

62. Scara de inteligenta Binet-Simon a fost revizuita si completata la:

RASPUNS CORECT: Universitatea din Cluj

63. Ansamblul de procese si insusiri psihice individuale structurate intRaspuns corect:un mod
original, care permite efectuarea peste medie (cu succes) a anumitor activitati, poarta
denumirea generic de
RASPUNS CORECT: aptitudine
 64. In formarea aptitudinilor mediul poate compensa ereditatea, aptitudinea putand atinge un
nivel inalt de dezvoltare
RASPUNS CORECT: ADEV
65. In cadrul personalitatii, RASPUNS CORECT:B: Cattell considera notiunea de factor ca
fiind esentiala in descrierea si explicarea acesteia
RASPUNS CORECT: ADEVARAT
66. Descrierea personalitatii in termeni de trasaturi a fost fundamentata de catre
RASPUNS CORECT: Allport

67. Aptitudinile care au la baza o singura functie(operatie psihica) poarta denumirea de

RASPUNS CORECT: aptitudini simple

68. Majoritatea autorilor a privit creativitatea din perspectiva caracteristicilor produsului

creator, cu trasaturile specific acestuia:
RASPUNS CORECT: noutatea, originalitatea, valoarea, utilitatea sociala, aplicabilitatea vasta

69. In abordarea personalitatii, trecerea la studiul sintetic al acesteia (Big Five) s-a datorat
teoriilor
RASPUNS CORECT: Eysenck si Cattell- nomotetice
70. Tipul de personalitate evitant, descries de A Adler, se caracterizeaza prin
RASPUNS CORECT: evitarea conflictului

71. Cu referire la dezvoltarea si lateralizarea cerebrala ca factor al creativitatii, cercetatorii s-au

16
centrat pe urmatoarele aspecte:
RASPUNS CORECT: dezvoltarea ontogenetica a creierului si capacitatea creative, specializarea
emisferelor, a centrelor cerebrale si creativitatea

72. Factorul G de inteligenta este:

RASPUNS CORECT: datorat energiei provenite din intregul cortex sau neogeneza

73. Tipurile psihologice descrise de CG Jung au drept criteriu de diferentiere directia majora de
orientare a energiei psihice. Ca urmare, acestea
Se incadreaza in tipologiile psihologice:
RASPUNS CORECT: extravertit si introvertit
 74. Indicatorii temperamentali secaracterizeaza prin faptul ca:
RASPUNS CORECT: 1.se manifesta constant in conduit

75. Aptitudinile se manifesta (exteriorizeaza) prin:

RASPUNS CORECT:
aptitudinile se exprimă în calitatea, eficienţa şi utilitatea lor, fiind o latură de conţinut a personalităţii.
au manifestat aptitudini (aceasta fiind valabil şi în cazul familiei lui Bach) şi nu întotdeauna
aptitudinile se manifestă atât de devreme, ci pot apărea cu mult mai târziu (W. Scott a scris primul său
roman la vârsta de 34 de ani, G. Flaubert a publicat prima sa lucrare importantă la 36 de ani,

76. Conditionarea clasica a fost teoretizata de fiziologul rus I.P. Pavlov. Sub ce denumire mai
este cunoscut acest tip de conditionare
RASPUNS CORECT: Stimul raspuns/ conditionarea respondenta

77. Activitatile de consiliere educationala se realizeaza prin diferite strategii. Care sunt
strategiile adecvate unor interventii eficiente in consilierea educationala?
RASPUNS CORECT: strategii interactive

78. Principalele avantaje ale observatiei le constituie:

RASPUNS CORECT: naturaletea si autenticitatea
16

79. Careia dintre teoriile asupra carierei ii apartine urmatoarea afirmatie: persoana ar trebui sa
aleaga alternative cu cea mai mare forta pentru ca aceasta va duce la cel mai inalt nivel de
satisfactie?
RASPUNS CORECT: teoria lui Vroom

80. Violenta institutionala se manifesta prin faptul ca scoala nu raspunde la violentele elevilor
prin masuri de sanctiune disciplinara, cee ace induce elevilor o stare de libertate gresit
inteleasa
RASPUNS CORECT: FALS
 81. In proiectarea interventiei de tip consiliere educationala factorii de formare si dezvoltare a
problemei trebuie identificati exclusiv de catre consilier(care are o perspectiva obiectiva) si
nu in colaborare cu individul/ grupul care se confrunta cu problema respective
RASPUNS CORECT: eu zic F

82. Dupa extensiune sau sfera de aplicabilitate, operatiile gandirii se pot imparti in doua
categorii corelative:
RASPUNS CORECT: generale fundamentale si particular specifice

83. Hipobuliile apar in:

RASPUNS CORECT: Tulburari nevrotice si la oamenii cu vointa ferma

84. Sunt caracteristici ale halucinatiilo

RASPUNS CORECT: Complexitate si senzorialitate

85. Sunt hipotomii:

RASPUNS CORECT:
Apatia
Atimia

86. Halucinatiile auditive pot fi:

RASPUNS CORECT:
Campine si extracampine
16
1. In una dintre teoriile despre cariera- teoria lui D. super , sunt descries stadia de dezvoltare a
carierei. Unul dintre acestea este stadiul de stabilizare. Care sunt sarcinile specific acestui stadiu?
RASPUNS CORECT: asigurarea locului in organizatie, consolidarea pozitiei, avansarea la noi niveluri
de responsabilitate.

3. stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii

Meseria reprezinta complexul de cunostinte si deprinderi dobandite prin studii superioare si practica,
necesare pentru exersarea anumitor operatii de prelucrarea si atransformare a obiectelor muncii sau
prestarea de servicii
RASPUNS CORECT: fals (bine, este adev tot doar ca nu specifica studii superioare, ci școlarizaree)
4. Parafrazarea este o tehnică de reformulare a unui enunt care se utilizeaza frecvent in
consilierea educationala. Care este scipul acestei tehnici?
RASPUNS CORECT: clarificarea subiectului in discutie/ a mesajului transmis de elevul consiliat

5. Meseria reprezinta complexul de cunostionte si deprinderi dobândite prin studii suprioare si

practica, necesare pentru exercitarea anumitor operatii de prelucrare si transformare……de servicii
RASPUNS CORECT: estev adev tot, doar ca nu specifica studii superioare, ci școlarizare, deci e fals

6. Obiectivele specific cuprinse in planul de interventie tipic consilierii educationale se

formuleaza in functie de anumite componente psihice. Care…….este cea corecta?
RASPUNS CORECT: componente emotionale, cognitive, comportamentale

7. Consilierul educational poate utiliza sumarizarea pentru a concentra discursul elevului

consiliat. Cum se realizează o sumarizare corecta?
RASPUNS CORECT: consilierul face sumarizarea impreuna cu elevul

8.

10. Unul dintre indicatorii pe care consilirul in cariera trebuie sa ii urmareasca atunci cand
interpreteaza codul Holland este consecventa. Ce reprez acest indicator?
RASPUNS CORECT: claritatea scopurilor si intereselor individului

11. Consilierea in cariera implica investirea clientului cu un rol semnificativ in deciziile care il
privesc. Din acest punt de vedere, care este abordarea corecta?
RASPUNS CORECT: consilierul demonstreaza modul de cautare
16al locurilor de munca iar clientul
desfasoara procesul decisional—pag 46

14. Consilierea educationala reprezinta un proces si, totodata, un demers de tip interventie, in care
este importanta crearea unei relatii intre consilier si individual consiliat. Asfel, consilierea educationala
implica: pag1
RASPUNS CORECT: construirea unei relatii de incredere

15. Acceptarea reprezinta atitudinea prin care se apreciaza valoarea personala a elevului. Aceasta
atitudine trebuie sa caracterizeze consilierul educational in relatia sa cu elevul consiliat. Care dintre
urmatoarele afirmatii transmite in mod corect aceasta atitudine?
RASPUNS CORECT: Apreciez

16. Ca atitudine necesara consilierului educational, empatia poate fi definite prin modul de
raportare la sfera cognitive, emotionala si actionala a elevului consiliat. Care din urmatoarele
sintagme poate fi considerate a fi sinonima cu empatia?
RASPUNS CORECT: atitudinea de a fi cu elevul consiliat

17. Planificarea carierei reprezinta un demers important in cadrul consilierii in cariera. O

planificare corecta trebuie sa se desfasoare in etape, fiecare etapa avand obiectivele sale. Care este
ordinea corecta a acestor etape? Pag.50
RASPUNS CORECT: autocunoasterea, cercetarile referitoare la profesie, luarea deciziei, contactele
pentru angajare si explorarea pietei muncii, evaluarea/re-evaluarea carierei

18. Consilierul educational are nevoie de abilitati de observare pentru a atinge anumite scopuri, in
cadrul demersurilor de consigliere. Care sunt aceste scopuri?
RASPUNS CORECT: obtinerea de informatii suplimentare prin asocierea aspectelor verbale,
nonverbal si paraverbale ale manifestarilor elevului

19. Consilierea in careiera poate fi inteleasa din perspectiva relationala. Astfel, consilierea in
cariera reprezinta o relatie intre consilier si clientul consiliat. Din acest punct de vedere, cum poate fi
definite consilierea in cariera, in mod correct?

RASPUNS CORECT: relatie de ghidare stabilita intre consilier si client, cu scopul alegerilor
profesionale

20. Interviul initial/ de informare, utilizat ca metoda de consigliere

16 a carierei, are scopul de a
colecta informatii, dar si de a crea o relatie pozitiva. In ce tip se incadreaza acest gen de interviu
RASPUNS CORECT: structurat (cred…Nu am gasit )

21. Exersarea actiunilor si comportamentelor corecte, constructive ale individului in cadrul

grupului scolar reprezinta unul dintre obiectivele pe care le are in vedere consilierea educationala. In
care dintre etapele consilierii educationale este primordial un astfel de obiectiv?
RASPUNS CORECT: etapa finala
22. Activitatile de consigliere educationala se realizeaza prin diferite strategii. Care sunt atrategiile
adecvate unor interventii eficiente in consilierea educationala?
RASPUNS CORECT: strategii interactive
23. Consilierea educationala se desfăsoara secvential, in etape. In care dintre aceste etape sunt
specific demersurile de autocunoastere, autoevaluareale elevului si/sau informarea acestuia privind
diverse domenii de interes?
RASPUNS CORECT: etapa secundara
24. Oferirea de feedback de catre consilirul educational constituie una dintre abilitatile acestuia
care sustine demersal de consigliere. Atunci cand feedbackul se refera la aspect care nu pot fi
schimbate, se inregistreaza anumite consecinte in relati dintre consilier si elevul consiliat. Care sunt
aceste consecinte?
RASPUNS CORECT: elevul traieste stare de conflict si tensiune
25. Oferirea unui feedback efficient reprezinta o abilitate a consilierului educational care sustine
comunicarea si increderea intre consilier si elevul consiliat. Care sunt caracteristicile unui astfel de
feed-back?
RASPUNS CORECT: Specific, concret si descriptive
26. Procesul de consiliere educationala isi bazeaza sistemul de valori pe doua principuu importante
ale gandirii psihologice. Care sunt aceste doua principia?
RASPUNS CORECT: pag 5- toate persoanele sunt special si valoroase pentru ca sunt unice si
Fiecare persoana este responsabila pentru propriile decizii
27. Ascultarea activa reprezinta o activitate de baza in procesul consilierii educationale care ofera
suportul unei bune comunicari intre consilier si elevul consiliat. Pentru o ascultare active corecta si
efcienta, consilirul trebuie sa ia in calcul o serie de elemente, pe langa cele verbale. Care suint acestea?
RASPUNS CORECT: elemente nonverbale si parafrazarea
28. In demersurile de consiliere educationala, adresarea intrebarilor reprezinta o abilitate foarte
importanta a consilierului educational. Care ar fi cele mai potrivite intrebari intRaspuns corect:o
convorbire focusata asupra clarificarii consecintelor positive si negative ale actiunilor elevului sau
asupra alternativelor de actiune?
RASPUNS CORECT: intrebari ipotetice 16
29. In cadrul proiectarii interventiei in consilierea educationala, definirea problemei reprezinta o
etapa importanta. Care dintre urmatoarele variante reprezinta exemple de probleme care sunt
descrise/ abordate in consilierea educationala?
RASPUNS CORECT: strategii de invatare ineficiente, abilitati sociale scazute, dificultati de
comunicare in situatii de conflict
30. La baza alegerilor profesionale, pot sta motivatii foarte diferite. Care este variant ce
exemplifica in mod correct unele dintre tipurile de motivatii luate in consif=derare de consilierea
carierei?
RASPUNS CORECT: altruiste, conformist, egoiste, narcisiste
31. Parafrazarea este o tehnica de reformulare a unui enunt care se utilizeaza frecvent in
consilierea educationala. Care este scopul acestei tehnici?
RASPUNS CORECT: clarificarea subiectului in discutie/ mesajului transmis de elevul consiliat
32. Consilierea educationala se deruleaza urmarind mai multe etape. In etapa initiala, pe langa
stabilirea relatiei de incredere intre consilier sic el consiliat, se pot urmari si alte obiective, care
pregatesc procesul efectiv al consilierii. Care sunt acestea?
RASPUNS CORECT: formularea scopurilor pentru respectivul demers de consigliere

1. Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii

Sumarizarea se utilizeaza pentru a recapitula/ concentra un discurs, pentru a stabili prioritati de
abordarea unui subiect si pentru a reaminti concluziile intalnirii anterioare
RASPUNS CORECT: adev
2. stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii
Responsabilitatea consilierului educational se traduce prin respectarea de catre acesta a principiilor
fundamentale ale consilierii, utilizarea corecta a metodelor de consigliere si evitarea oricarei actiuni
care interfereaza cu starea de bine a celor consiliati
RASPUNS CORECT: adevarat
3. In cazul codului Holland, diferentierea cea mai mare se constata atunci cand se gaseste un grad
inalt de conturare a caracteristicilor unui anumit profil
RASPUNS CORECT: adevarat
4. In teoria sa asupra carierei ca process de invatare, Krumboltz identifica doua tipuri de
invatare: invatarea instrumentala si invatarea asociativa
RASPUNS CORECT: adevarat
5. Exista situatii in care profesia/meseria corespunde cu ocupatia dar exista si situatii in care
profesia/meseria nu sunt corespondente
RASPUNS CORECT: Adev

6. In cadrul unei sedinte de consilierea carierei, in interviul16

initioal se introduce itemi referitori la
stilul de viata si istoria personala a clientului-
RASPUNS CORECT: adevarat

7. Daca obiectivele interventiei sunt neclare, confuse, atunci metodele folosite in interventie pot
avea efectele dorite/asteptate
RASPUNS CORECT: Fals
8. In consilierea educationala, evaluarea interventiei vizeaza masura in care cunostintele,
abilitatile si atitudinile elevului consiliat s-au modificat si se realizeaza prin chestionare, grille de
evaluare comportamentala sau alte modalitati de evaluare(voluntariat, produsele activitatii, etc)
RASPUNS CORECT: Adevarat- pag 22
9. Codul Holland se refera la profilul obtinut prin ierarhizarea tipurilor de personalitate
corespunzatoare unei personae, si este format, de regula, din 4 litere
RASPUNS CORECT: Fals, are 3 litere

10. Adaptarea metodei/ tehnicii utilizate la obiectivele urmarite in consilierea educationala nu este
esentiala pentru succesul interventiei
RASPUNS CORECT: FALS
11. Activitatea in care elevii isi scriu numele poe o foaie si adauga alaturi un semn characteristic,
urmand sa se prezinte grupului, reprezinta un exemplu de exercitiu facilitator
RASPUNS CORECT: Adevarat
12. Consilierea educationala reprezinta un process de sfatuire adresat elevilor aflati in situatii de
risc/ de dificultate
RASPUNS CORECT: Fals (nu este recomandata sfatuirea)

13. Consultatiile cu parintii, realizate de catre consilierul/ psihologul scolar cu scopul de a

imbunatati relatiile intrfamiliale sia rezolva problemele de tip neglijare/abuz fac parte dintre ariile de
activitate care se subscriu consilierii educationale

RASPUNS CORECT: adevarat

14. Empatia, ca atitudine necesara consilierului educational reprezinta capacitatea acestuia de a se
identifica in plan cognitive, emotional si afectiv cu elevul consiliat
RASPUNS CORECT: FALS (empatia nu este echivalenta cu identificarea…..ci este abilitatea de a
intelege modul….)
15. In consilierea educationala, evaluarea interventiei vizeaza masura in care cunostintele,
abilitatile si atitudinile elevului consiliat s-au modificat si se realizeaza prin chestionare, grille de
evaluare comportamentala sau alte modalitati de evaluare(voluntariat, pprodusele activitatii)
RASPUNS CORECT: ADEVARAT, p 22 17
16. Motivatiile frustrante care stau la baza alegerilor profesionale se refera la alegerea unui traseu
professional ca urmare a acceptarii solutiilor oferite de altcineva si plierii propriilor aspiratii in
consecinta
RASPUNS CORECT: ADEV
17. Prin intermediul reflectarii consilierul educational poate transmite elevului consiliat acceptare
si ii poate oferi acestuia validarea trairilor emotionale
RASPUNS CORECT: ADevarat
1. Componentele de baza ale caracterului sunt:
Atitudinile si trasaturile
2. In conceptia lui JP Guillford, inteligenta reprezinta forma superioara de adaptare (prin echilibrari
progresive intre asimilare si acomodare)
Raspuns corect: FALS

3. Printre factorii secundari care stau la baza neuroticismului ca dimensiune a personalitatii, JH

Eysenk identifica:
RASPUNS CORECT: vinovatia, ipohondria, teama
4. Tipurile de personalitate, conform lui K. Horney, sunt generate de:
RASPUNS CORECT: trebuinte diferite

5. O relatie bazata pe incredere intre medic si pacient determina:

17
RASPUNS CORECT: eficienta terapeutica
6. Conform modelului nivelului afectiv, obiectul relatiei medic- pacient il reprezinta:
RASPUNS CORECT: intelegerea personalitatii bolnavului si a particularitatilor cailor sale subiective
Forma pe care o imbraca
486. Mesajul centrat pe el insusi reflecta:

Celebrul lingvist si psihanalist Roman Jacobson (1960) apeleaza la termenul „centrare" a mesajului,
pentru a pune în evidenta raportul dominant care exprima o anume functie. Astfel, mesajul centrat pe
emitent însusi reflecta functia expresiv-emotionala a limbajului; cand mesajul este centrat pe subiectul
receptor, în prim plan apare functia conativ-persuasiva a limbajului; centrarea mesajului pe referent,
adica pe obiectul desemnat, evidentiaza ca dominanta functia denotativa, reprezentationala, în esenta
cognitiva;

488.

491. Intensitatea si pregnanta iluziilor optico-geometrice depind si de :

Pe langa conditiile si factorii fizici obiectivi, intensitatea si pregnanta iluziilor optico-geometrice depind si
de particularitatile psihoindividuale ale subiectului, de tipul de personalitate - analitic sau sintetic, realist
sau sugestionabil etc. Implicarea factorilor de personalitate în mecanismul psihologic al perceptiei duce la
aparitia iluziilor secundare, care nu diminueaza cu varsta. Studiul iluziilor în perceptie poate furniza
informatii semnificative pentru determinarea emergentei structurii de personalitate, exprimata în stilul
cognitiv, în specificul dominantelor motivationale, în raportul dintre
17rationalitate si emotionalitate.

Iluzii optico-geometrice: I. Iluzia Muller - Layer; II.

492. In cadrul perceptiei auditive, veriga motorie este prezenta in:

În cadrul perceptiei auditive, veriga motorie este prezenta în operatia de captare a sunetului (prin
miscarile de întoarcere a capului si de pozitionare a pavilionului urechii pe directie perpendiculara si
pe cat posibil frontala cu sursa sonora) si în facilitarea ajungerii undelor vibratorii la receptor (prin
miscarile ondulatorii ale lantului de asociere din urechea medie).

501. Dupa gradul de complexitate, reprezentarile se impart in:

Criteriul (d)( gradul de complexitate ) permite identificarea reprezentarilor simple (un singur obiect
sau o singura însusire) si complexe (mai multe dimensiuni sau mai multe obiecte).

506. Spre deosebire de caracter, temperamentul este nespecific din punct de vedere valoric.

Spre deosebire de temperament, care exprimă forma de manifestare a personalităţii şi care se

evidenţiază în orice situaţie (naturală sau socială), caracterul este latura de conţinut a personalităţii,
constituind nucleul psihosocial al relaţiilor individului (caracterul se implică şi se manifestă numai în
situaţiile sociale, elaborânduse doar în cadrul interacţiunii dintre individ şi mediul sociocultural).
n cadrul lui, întâlnim conţinuturi variate şi chiar opuse, temperamentul fiind nespecific sub raport
valoric pentru personalitatea umană. El îşi pune amprenta (influenţează) asupra conduitei, în special
asupra modului în care diverse conţinuturi sunt realizate, dar nu determină conţinutul vieţii psihice

17

512. In formarea aptitudinilor, ereditatea are un rol:

Ereditatea are un rol important în procesul formării aptitudinilor, dar ea nu este determinantă

Unul dintre cei mai importanţi factori motivaţionali în formarea aptitudinilor îl reprezintă interesul,
acesta asigurând o orientare afectiv – cognitivă a individului într-un anumit domeniu de activitate.

514. Cercetarile lui I. P. Pavlov au evidentiat ca tipul temperamental este conditionat de:
A. mobilitatea proceselor nervoase
B. forta proceselor nervoase
C. echilibrul proceselor nervoase
D. durata proceselor nervoase

Pavlov consideră că principalii factori care condiţionează tipul temperamental sunt proprietăţile
naturale înnăscute – intensitatea (forţa), echilibrul şi mobilitatea – ale celor două procese nervoase
fundamentale: excitaţia şi inhibiţia. Cele trei proprietăţi definesc tipul de activitate nervoasă
superioară sau tipul de sistem nervos. În funcţie de cele trei criterii fundamentale ale activităţii
nervoase superioare, distingem: tipuri puternice şi slabe (după criteriul forţei), tipuri echilibrate şi
neechilibrate (după criteriul echilibrului), tipuri mobile şi inerte (după criteriul mobilităţii).
Schematic, tipurile generale ar putea fi reprezentate în modul următor:

515. Aptitudinile se manifesta (exteriorizeaza) prin:

aptitudinile se obiectivează (manifestă) în cadrul activităţii.

Aptitudinile se formează, se dezvoltă şi se manifestă în cadrul activităţii, prin însuşirea sistematică de
cunoştinţe, prin dobândirea de deprinderi – ca moduri de acţiune care prin exerciţiu s-au automatizat
– şi priceperi – ca generalizări ale cunoştinţelor şi deprinderilor – corespunzătoare.
Aptitudinea (latura instrumentala a personalitatii) a fost una dintre cele mai frecvent analizate
componente ale invatarii. Aptitudinile exprima, in forma concentrate atat experienta acumulata de
individ in procesul activitatii cat si mostenirea lui genetica.

516.

17

517. Tipul de personalitate dependent, conform lui K. Horney, dezvolta o orientare interpersonala:

Spre relaţie (predomină ajutorul şi complianţa

519. In tipologia personalitatii, Alfred Adler identifica urmatoarele tipuri:

Adler identifica patru tipuri de personalitate: 1. dominant - agresivitate, dorinta de putere, sentiment
de superioritate 2. dependent- supunere, dorinta de a-i ajuta pe ceilalti, tendinte depresive 3. evitant-
incapacitate decizionala, evitarea conflictului, perseverenta scazuta 4. social- contacte sociale bune,
adaptabilitate

521. Profilul caracterial al unei persoanei se realizeaza pe baza:

A. aptitudinilor caracteriale
B. trasaturilor caracteriale
C. atitudinilor caracteriale
D. trasaturilor temperamentale

30. Dorinta persoanei de a excela intr-un domeniu de activitate, este denumita de catre
Alfred Adler:

Atunci când individul are dorinţa de a excela într-un anumit domeniu de activitate (fizică,
psihică, socială) se instalează ceea ce Adler denumeşte sentimentul de superioritate.

523. Abordarea multidimensionala a personalitatii, s-a realizat de catre:

A. G. Allport,
17
B. H. J. Eysenck
C. R. B. Cattell
D. K. Horney

Cattell, alături de Allport şi Eysenck oferă o perspectivă multidimensională asupra personalităţii.

531. Selectia subiectilor pentru un studiu se poate face prin urmatoarele tipuri de randomizari:
A. randomizarea simpla
B. randomizarea stratificata
C. randomizarea multifazica
D. randomizarea multipla

532. Din cati itemi este formata Scala de evaluare a autismului infantil Schopler?

Scala este compusă din 15 itemi

533. In testarea aptitudinilor la copii si adolescenti, rolul examinatorului este de a:

A. administra testul
B. constata nivelul de dezvoltare a aptitudinilor
C. genera ipoteze privind functionarea cognitiva
D. formula recomandari si linii de interventie

Rolul examinatorului nu este doar acela de a administra testul, de a constata nivelul de dezvoltare al
aptitudinilor şi a-l exprima printr-un număr, ci şi acela de a genera ipoteze pertinente privind
funcţionarea cognitivă a copilului sau adolescentului, de a formula explicaţii asupra disfuncţiilor
observate şi de a formula recomandări sau a trasa linii explicite de intervenţie.

534.

536. Explicatiile simtului comun sunt:

Aceste explicaţii sunt numite explicaţii ale simţului comun, deoarece

17 ele sunt bazate pe ceea ce credem
noi că este adevărat despre lumea în care trăim.

Existenţa a cel puţin unui grup de control este reclamată de cerinţa validităţii datelor obţinute. Toate
celelalte cerinţe fiind satis făcute, datele unui experiment pot fi interpretate eronat în lipsa unui grup
de control. Aceste rezultate se pot datora maturării grupului experimental sau unor schimbări ce apar
în mediul în care acesta trăieşte, schimbări ce apar între faza de pretest şi cea de posttest (vezi tipurile
de erori în designul intrasubiecţi). Un experiment asupra atitudinilor politice poate duce la rezultate
total schimbate dacă, pe parcursul desfăşurării sale, are loc un eveniment politic major.

546. Ideea obsedantã face parte dintre tulburãrile cantitative ale gândirii

Tulburările calitative ale gândirii sunt

- ideea obsesivă/obsedantă, ce asediază conștiința insului.
FALSE

547. Fac parte dintre tulburãrile mimicii urmãtoarele:

A. Manierismele
B. Hipermimiile
C. Rafinamentul vestimentar
D. Stereotipiile gestuale

550. Sunt caracteristici ale tulburãrii de personalitate schizoide:17

A. Extraversia marcatã
B. Detasarea de realitate
C. Rezonanta afectivã redusã
D. Nevoia de putere, succes, valorizare ???

− slabă disponibilitate de a trăi eșecul, pierderea, frustrarea, dar și satisfacția, succesul, realizarea, ca
o consecință a redusei disponibilități afective;

552. Temperamentul este

Temperamentul se def. ca fiind totalitatea însusirilor dinamico-energetice ale personalitații . Dpdv
biologic, temperamentul implică direct constituția fizică și procesele neuroclinice sau metabolice din
organism. Dpdv psihologic temperamentul implică modul cum reacționează și se manifestă un individ
sub aspect dinamicoenergetic în diverse situații exter

553

556.

17