Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
6. Cea care permite decodarea mai directă a vieții interioare a subiectului, a intențiilor ce stau
la baza comportamentului, a opiniilor, atitudinilor, intereselor, convingerilor, aspirațiilor,
conflictelor, prejudecăților și mentalităților, sentimentelor și valorilor acestuia, este:
a. metoda anchetei psihologice
b. metoda convorbirii
27. După prezența sau absența intenției și a controlului voluntar, memoria poate fi:
a. involuntară sau voluntară
b. mecanică sau logică
c. directă sau indirectă
48. Care este primul nivel psihic de prelucrare, interpretare și utilizare a informației?
a. senzația
b. percepția
c. reprezentarea
53. Cantitatea maximă de intensitate a stimulului care produce o senzație de același fel,
în cadrul aceleiași modalități senzoriale, poarta denumirea de:
a. prag absolut minimal
b. prag absolut maximal
c. optimum senzorial
75. Cel care a pus în evidență existența culorilor spectrale prin descompunerea
fasciculului luminos a fost:
a. Hermann von Helmholtz
b. Isaac Newton
c. Ewald Hering
90. După prezența sau absența unor obiective, comunicarea poate fi:
a. riguroasă, constructivă și interactivă
b. incidentală, consumatorie și instrumentală
c. publică, intimă și personală
111. Personalitatea se formează și își exteriorizează mare parte din conținutul ei prin:
a. raționamente
b. limbaj
c. motivație
121. Care este distincția între o noțiune empirică și una științifică? a. suportul
prin care se fixează
b. calitatea însușirilor pe care le exprimă
c. numărul însușirilor înglobate
123. Cele două operații fundamentale ale gândirii, analiza și sinteza, se află în
raport:
a. de excludere reciprocă
b. de complementaritate
c. de subordonare
124. Ce este generalizarea în procesul gândirii?
a. evidențierea asemănărilor între obiecte și fenomene
b. extinderea unor însușiri și relații stabilite anterior pe un număr limitat de cazuri individuale asupra
tuturor cazurilor individuale de același fel
c. colectarea la un loc a mai multor genuri de informații
139. Deosebirea între operațiile concrete și cele formale ale gândirii constă în: a.
planul de desfășurare
b. conținutul asupra căruia se aplică
c. rezultatul la care ne conduc
140. Cele două operații fundamentale ale gândirii, analiza și sinteza, se află în raport de: a.
subordonare
b. excludere reciprocă
c. complementaritate
141. În ce constă operația generalizării în procesul de gândire? a.
colectarea la un loc a mai multor genuri de informații
b. evidențierea asemănărilor între obiecte și fenomene
c. extinderea unor însușiri și relații stabilite anterior pe un număr limitat de cazuri individuale asupra
tuturor cazurilor individuale de același fel
168. Una dintre următoarele afirmații referitoare la comunicare și limbaj este FALSĂ:
a. Cele două fenomene sunt indisolubil legate între ele
b. Comunicarea și limbajul constituie mecanismele psihice prin care individul își reglează propria sa
conduită, dar și conduita altora
c. Limbajul are o sferă mai largă decât comunicarea
172. Care din următoarele entități motivaționale posedă stabilitatea cea mai mare în timp: a.
interesul
b. idealul
c. aspirația
d. trebuința
174. Care criteriu stă la baza ierarhizării motivelor a lui Abraham Maslow? a.
criteriul complexității
b. criteriul specificității umane
181. Care dintre legile de mai jos face ca, în cazul omiterii sau alterării unor
elemente, obiectul să fie identificat corect:
a. legea asemănării
b. legea constanței
c. legea semnificației
d. legea integralității
193. În sens extins, activitatea este un raport între individ și mediul ambiant,
care presupune:
a. un consum energetic cu finalitate adaptativă
b. condiții optime de viață
194. În sens extins, activitatea este un raport între individ și mediul ambiant,
care presupune:
a. asigurarea satisfacerii trebuințelor individului
b. determinare afectiv- emoțională
195. În sens extins, activitatea este un raport între individ și mediul ambiant,
care presupune:
a. o dimensiune etică
b. asigurarea supraviețuirii și perpetuării speciei
196. În sens restrâns, activitatea este unitatea funcțional-dinamică a
următoarelor componente:
a. nevoie-motiv-scop
b. motiv-scop-mijloc
c. nevoie-motiv-obiectiv
213. Nesatisfacerea cărora din structurile motivaționale de mai jos duce la cele
mai severe perturbări ale echilibrului funcțional al personalității:
a. interesele
b. trebuințele
c. idealurile
221. În creionarea profilului psihologic al atenției unei persoane, trebuie luate în considerare
următoarele note diferențiatorii:
a. tipul de sistem nervos și ambianța în care se desfășoară activitatea atenției
b. profilul caracterial și aspirațiile subiectului
c. acuratețea canalului de comunicare dintre emițător și receptor
225. Una dintre următoarele afirmații referitoare la comunicare și limbaj este FALSĂ: a. Cele
două fenomene sunt indisolubil legate între ele
b. Comunicarea şi limbajul constituie mecanismele psihice prin care individul îşi reglează propria sa
conduită, dar şi conduita altora
c. Limbajul are o sferă mai largă decât comunicarea
229. Cele mai severe perturbări ale echilibrului funcțional al personalității sunt determinate de
nesatisfacerea:
a. convingerilor
b. concepției despre lume și viață
c. trebuințelor
241. Vorbind despre rolul imaginației in psihologie, următoarea afirmație este ADEVARATĂ:
a. Psihanaliza a redus simbolurile imaginative la gândire.
b. Psihanaliza a redus simbolurile imaginative la reprezentare.
c. Psihanaliza a redus simbolurile imaginative la libido.
244. Una dintre următoarele afirmații referitoare la relația dintre memorie și imaginațieeste
FALSĂ:
a. Memoria este pentru imaginațiepunctul de plecare, dar șipunctul de sosire.
b. Imaginația este pentru memorie un factor restructurator.
c. Ambele afirmații sunt false.
d. Ambele afirmații sunt adevărate.
245. Una dintre următoarele afirmații referitoare la relația dintre memorie și afectivitateeste
FALSĂ:
a. Pentru a-și recăpăta dimensiunea constructivă, imaginația trebuie să facă efortul de a se elibera de
sub tutela emoției.
b. Încărcătura afectivă a imaginației poate avea repercusiuni importante, uneori chiar grave, asupra
întregii vieți psihice.
c. Ambele afirmații sunt adevărate.
d. Ambele afirmații sunt false.
246. În funcție de mecanismele psihice în care își are originea, vorbim despre o motivație:
b. volitivă și senzitivă
c. afectivă și cognitivă
Identifică varianta de răspuns care completează cel mai bine enunțul sau care răspunde la
întrebare:
32. Abordarea unui domeniu printr-un sistem de metode specifice se referă la:
1. cerința epistemologică
2. cerința gnoseologică
3. cerința praxiologica
33. Formularea în legătură cu domeniul problematic a unor concepte, principii şi legi, care pe
fondul legilor generale să surprindă aspectele specifice vârstelor la care se referă înseamnă:
1. cerința epistemologică
2. cerința gnoseologică
3. cerința praxiologică
34. Cele mai importante contribuții la psihologia dezvoltării le-au adus cercetătorii în domeniul
psihologiei copilului:
1. H. Wallon, E. Fischbein, S. Freud, C. Rogers 2. E.
Claparede, A. Gessel, Ch. Buhler, J.Piaget.
35. Între paradigmele stadialității, paradigme formulate de psihologia genetică a lui Piaget cu
privire la stadialitate, se admite ideea că:
1. stadialitatea e logică
2. succesiunea stadiilor este obligatorie
3. extinderea stadiilor este constantă
36. Paradigme formulate de psihologia genetică a lui J. Piaget cu privire la stadialitate admit
ideea că:
1. stadiile interacționează
2. extinderea stadiilor este diferită
45. Cuvântul care lipsește din definiția „Ereditatea este acea însușire
fundamentală a materiei vii de a transmite de la o generație la alta...de specificitate ale
speciei sub forma codului genetic”.
1. comportamentul
2. aptitudinile
3. mesajul
4. potențialul
47. Completați spațiul rămas liberdin textul următor cu „Ereditatea este un dat
care se exprimă în momente de vârstă sau rămâne latent toată viața în absența factorului
activator.”
1. prin unicitate
2. diferit
3. printr-o aptitudine
48. Pentru dezvoltarea intrauterină discuțiile se poartă în raport cu două aspecte:
1. organizarea sistemelor și organelor fundamentale biologice ale viitorului copil 2.
modul de a se hrăni al embrionului
50. Efectele negative ale alcoolului în perioada sarcinii pot dezvolta la copii
sindromul alcoolic fetal (FASfetal alcohol syndrome). La nivel psihic, copiii născuți cu
FAS au:
1. întârziere mentală
2. malformații și debilitate generală
3. hiperactivitate
4. funcționare deficitară a reflexelor
55. Efectele negative ale alcoolului în perioada sarcinii pot dezvolta la copii sindromul
alcoolic fetal ( FASfoetal alcohol syndrome). La nivel fizic, copiii născuți cu FAS au:
1. statură mică, cap mic
2. maxilarul slab dezvoltat
3. distanță mare între ochi şi un nas scurt
56. Copiii născuți de mame care fumează mult sunt în general:
1. mai mici, pentru că nicotina produce constricția fluxului sangvin
2. surzi și cu handicap mental, reprezentând unul din cei mai periculoși agențipe care ii poate întâlni
copilul
66. La un nivel general, tipul de sunet care atrage cel mai mult atenția bebelușului este:
1. vocea umană, preferând vocea feminină
2. vocea umană, preferând tonuri caracterizate prin intonație exagerată, tonuri mai înalte și multe
ridicări şi coborâri ale vocii
70. Curiozitatea bazată pe reflexul de orientare, care este un indice al inteligenței, trebuie
întotdeauna satisfăcută?
1.da, trebuie satisfăcută
2. nu trebuie satisfăcută
73. Pentru intervalul șase-doisprezece luni există câteva caracteristici importante. Astfel,
se observă:
1. ritm accelerat al dezvoltării psihice, ca urmare a îmbogățirii relațiilor cu adultul
2. apariția stărilor de intensă sociabilizare
3. are loc dezvoltareaanalizatorilor cu potențialitate de lucru
74. Pentru intervalul șase-doisprezece luni există câteva caracteristici importante. Astfel,
se observă:
1. apariția și dezvoltarea bazelor limbajului şi a relațiilor verbale 2.modificarea
raportului somn-veghe
78. J. Piaget identifică câteva conduite ale intervalului de vârstă 9-12 luni, și anume:
1.conduita suportului
2.conduita sforii
3.conduita de intruziune
79. Complexul de hospital – este legat de lipsa afecțiunii materne, afecțiune care are la
această vârstă valoare vitală, echivalentă cu alimentul.
1. este legat de lipsa afecțiunii materne
2. apare atunci când separația mamă-copil e mai mare de o lună
80. Dezvoltarea sociabilizării la copiii până la un an, se realizează prin raportarea la adulți
și la alți copii, văzându-se:
1. o atracţie către adulţii şi copii mai mari
2. o respingere a celor mai mici care declanșează complexul de intruziune, cu forme agresive de
manifestare
81. Prima condiţie, în ceea ce priveşte educaţia pentru intervalul de vârstă de până la un
an, se raportează la:
1. respectarea unui regim concret de viaţă, ritmic
2. jocuri care să includă mișcare
3. jucării care să nu poată fi dezmembrate
4. jocul să se desfășoare cu un ton mai ridicat, pentru a putea fi înțeles
86. Caracteristica de bază a memoriei pentru copilul cu vârsta până la trei ani este:
1. selectivitatea
2. caracterul voluntar
3. posibilitatea de a reține pentru mai mult timp informația
97. La sfârșitul primului an de viață gândirea copilului este dominată în totalitate de:
1. realism
2. acțiunea concretă cu obiectele
3. operații logico-matematice
101. Perioada de la 1 la 3 ani, din perspectiva lui Piaget, este caracterizată de:
1. stadiul senzorimotor
2. debutul stadiului preoperațional
3. încheierea stadiului preoperațional
115. Care sunt senzațiile care se dezvoltă cel mai mult în primele săptămâni? a.
văzul și auzul
b. auzul și gustul
c. gustul și mirosul
d. mirosul și văzul
116. Completați fraza următoare: Ceea ce face un bebeluș depinde de dezvoltarea .... . a.
părintelui său
b. mediului său
c. creierului său
124. „Vârsta de aur a copilăriei” este denumit stadiul cuprins între:a. 3 ani –
6/7 ani
b. 6/7 ani – 10 ani
127. În stadiul preșcolar, cele două emisfere cerebrale își exprimă:a. simetria
în funcționalitate
b. asimetria în funcționalitate
129. Care din caracteristicile următoare sunt proprii copilului de 3-4 ani:a.
animismul și magismul
b. magismul și negativismul
c. pozitivismul și animismul
147. Dezvoltarea creierului atinge punctul maxim în jurul vârstei de: a. 1an
b. 3 ani
c. 7 ani
d. 25 ani
148. Zona lobilor frontali se maturizează în jurul vârstei de: a. 7
ani
b. 11 ani
c. 14 ani
d. 25 ani
149. Creierul este un organ social care se dezvoltă și funcționează în interacțiune cu: a.
mediul
b. educația
c. ereditatea
d. alte creiere
155. Teoria care spune că: „dezvoltarea este în esență un proces social” aparține lui: a. J.
Piaget
b. S. Freud
c. L. S. Vigotsky
d. A. L. Luria
156. Care este după părerea lui Vigotsky cel mai important instrument cultural care este
transmis copiilor?
a. achizițiile cognitive
b. achizițiile volitive
c. valori ca bun-simț, eficiența, putere
d. limbajul
158. Multe cercetări privind natura socială a învățării, influențate de ideile lui Vigotsky, au
confirmat faptul că:
a. munca în grup cu ajutorul calculatorului este mai avantajoasă
b. munca individuală cu ajutorul calculatorului este mai avantajoasă
159. După Vigotsky, „zona proximei dezvoltări” reprezintă intervalul dintre: a. ceea
ce știu deja și ceea ce pot să învețe copiii în condiții de îndrumare
b. ceea ce pot și ceea ce li se cere copiilor în condiții de îndrumare
c. ceea ce li se cere și ceea ce vor copiii în condiții de îndrumare
163. Completează următoarea frază: Cele două reguli de .... faptul că, comportamentul adultului
este flexibil și se modifică în mod constant în funcție de acțiunile copilului. a. eșafodare
b. ale ZPD
c. contingență
d. condiționare operantă
166. Teoria lui Vigotsky și a lui Piaget despre „dezvoltarea cognitivă” este una: a.
complementaraă
b. constructivistă
c. cognitivistă
d. comportamentalistă
169. Debutul unor tulburări emoționale grave se instalează cel mai adesea în perioada: a.
preșcolarității
b. școlarității
171. În jurul cărei vârste copiii sunt capabili să realizeze operații mentale care implică operarea
cu simboluri, algoritmi, abstractizarea şi raționamentul logic? a. 7-8 ani
b. 10-11 ani
c. 11-12 ani
d. 12-13 ani
173. Cum se numește psihologul român care a adus contribuții importante în problemele
psihologiei copilului și a vârstnicului?
a. G. Constantin
b. U. Șchiopu
c. E. Verza
d. P.P. Neveanu
174. Care este etapa de vârstă în care apar intense meditații asupra valorilor, se elaborează un
sens de viață și dobândește contururi concepția despre lume și despre viață. a. copilăria
b. adolescența
c. tinerețea
192. După teoria dezvoltării stadiale a capacităților cognitive a lui J. Piaget, stadiul operațional
cuprinde:
a. stadiul preoperațional
b. stadiul operațiilor concrete
c. stadiul operațiilor formale
d. stadiul operațiilor transformărilor mentale
195. Teoria care spune că anumite funcții intelectuale superioare se dezvoltă din experiențele
sociale ale individului, face referire la următoarele funcții intelectuale:a. raționamentul
b. înțelegerea
c. atenția
d. gândirea
e. planificarea
f. reamintirea
196. Completați spațiul rămas liber cu una din variantele de mai jos: În viziunea lui L. S.
Vigotsky, instrumentele culturale sunt .... pe care fiecare societate le-a perfecționat pentru a-i duce
mai departe tradițiile, și care, de aceea, trebuie transmise de la o generație la următoarea. a. obiectele
b. tradițiile
c. abilitățile
d. porturile
197. Completați spatiile rămase libere din următoarea frază: Conceptul de „eșafodare” descrie
tipul de îndrumare și ajutor pe care adulții îl oferă copiilor...., identificând astfel tipul de acțiuni
necesare pentru promovarea... .
a. în momente de dificultate
b. limbajului
c. învățării
d. în mediul proximal
e. în ZPD
f. în momente de dificultate
199. Conform teoriei lui Vigotsky modelul tutore-ucenic poate încorpora varianta pereche: a.
părinte-copil
b. educator-elev
c. expert-novice de aceeași vârstă
CAPITOLUL 3
PSIHODIAGNOZA APTITUDINILOR ȘI INTELIGENȚEI
15. În construirea probelor care măsoară inteligența și abilitățile cognitive, întâlnim următoarele
orientări:
a. Inteligența ca dezvoltare
b. Inteligența ca aptitudine
c. Inteligența ca statistică factorială
31. Dintre autorii care au dezvoltat teorii factoriale ale inteligenței fac parte: a.
Piaget
b. Spearman
c. Thurstone
91. Dintre probele de aptitudini specifice fac parte probe de evaluare a: a. Inteligenței
b. Intuiției tehnice
c. Reprezentării spațiale
92. Dintre probele de aptitudini specifice fac parte probe de evaluare a:a. Atenției
b. Inteligenței
c. Reprezentării spațiale
103. Aplicarea testelor de atenție presupune:a. Rezolvarea unor itemi drept exercițiu
b. Precizarea a ceea ce măsoară testul
c. Măsurarea exactă a timpului prevăzut
109. Testele de memorie diferă între ele din punct de vedere al:
a. Materialului de memorat, care poate fi auditiv, vizual, figural etc.
b. Etalonului de norme la care se raportează
c. Investigării duratei de memorare a materialului: scurtă durată, lungă durată
110. Testele de memorie diferă între ele din punct de vedere al:a.
Tipului stimulilor de memorat
b. Timpului de aplicare
c. Etalonului de norme la care se raportează
CAPITOLUL 4
PSIHODIAGNOZA PERSONALITĂȚII
12. Analiza factorilor de personalitate din modelul dezvoltat de Eysenck relevă: a. tipul
de personalitate
b. constelații observabile
c. sindroame de trăsături
d. toate variantele
18. Psihotismul, a patra scala din EPQ, este definit de interrelațiile dintre trăsăturile: a.
anxietate și depresie
b. agresivitate, egocentrism, comportament antisocial și lipsa de empatie
c. sociabilitate, respectarea convențiilor, introspecție
33. Scala XVII din C.P.I (Eficiența intelectuală) are următoarele caracteristici:
a. măsoară capacitatea de a discerne ceea ce alții simt și gândesc;
b. reflectă gradul în care resursele intelectuale sunt utilizate eficient;
c. evidențiază atitudini de toleranță, răbdare și lipsă a prejudecăților.
38. Adaptarea românească a NEO P R a rezultat într-un chestionar numit ABCD-M care
cuprinde:
a. 5 scale principale și 25 de scale structurale
b. 5 scale principale și 30 de scale structurale
c. 6 scale principale și 24 de scale structurale
66. Atunci când prin aplicarea Chestionarului Cattell privind nivelul anxietății se
obțin cote ridicate la nivelul 10 standard, acest aspect indică:
a. un nivel scăzut de anxietate;
b. instalarea anxietății;
c. necesitatea unei intervenții terapeutice.
96. În desenul persoanei umane accentuarea, îngroșarea sau hașurarea excesivă sugerează:
a. prezența unor simptome de natură patologică în zona respectivă
b. prezența unui deficit
c. importanța pe care subiectul o acordă elementului respectiv în viața sa
112. În interpretarea testului arborelui formele grafice primare pot fi un indicator al: a.
regresiei volitive;
b. regresiei afective;
c. regresiei intelectuale.
113. Analiza factorilor de personalitate din modelul dezvoltat de Eysenck relevă:a. tipul
de personalitate;
b. constelații observabile;
c. sindroame de trăsături.
114. Chestionarul E.P.I. are adăugată o scara L care are scopul de a identifica: a.
limbajul;
b. minciuna;
c. disimularea.
Întrebări cu variantemultiple
117. La scala psihotismului, notele ridicate indică următoarele:
a. tendința de a produce tulburări, cruzime, ostilitate față de ceilalți, preferințe pentru lucruri ciudate
și neobișnuite;
b. tulburări de tip maniaco-depresiv, psihopatie;
c. sociabilitate, respectarea convențiilor sociale.
122. În viziunea lui Cattell, personalitatea umană traversează, de-a lungul vieții: a. 3
stadii;
b. 5 stadii;
c. 6 stadii.
139. În varianta românească ABCD-M, echivalentul pentru „nevrotism” din NEO P R este:
a. Psihopatologic;
b. Maturitate/Imaturitate;
c. Eu puternic/Eu slab.
144. Cele 18 scale ale C.P.I. forma inițială sunt grupate în: a. 8
grupe;
b. 6 grupe;
c. 4 grupe.
145. M.P.I. este construit prin: a.
metode intuitive;
b. validare empirică;
c. metoda factorială.
147. C.P.I. a fost construit pentru evaluarea normalității psihice, ca un instrument paralelaltui
test larg utilizat, destinat psihopatologiei, care este:
a. 16 PFQ;
b. MMPI;
c. EPQ.
149. Cele 18 scale ale C.P.I. forma inițială sunt grupate în: a. 8
grupe;
b. 6 grupe;
c. 4 grupe.
150. Eysenck a dat o nouă întemeiere tipologiei hipocratice prin combinarea factorilor: a.
extraversie și psihoticism;
b. extraversie și introversie;
c. extraversie și nevrotism.
Capitolul 5
METODOLOGIA CERCETĂRII PSIHOLOGICE
14. Identificarea relațiilor dintre variabile de tip cauză – efect este caracteristică
cercetărilor:
a. descriptive
b. aplicative
c. exploratorii
d. cauzale
e. fundamentale
19. Literatura de specialitate – istorie, beletristică, memorii etc. este folosită în: a.
eșantionare
b. documentarea teoretică
c. stabilirea variabilelor
d. stabilirea ipotezelor
e. alegerea temei de cercetare
22. Prin selecția unei părți în scopul realizării inferenței asupra întregului cu un
grad de eroare cât mai redus posibil, se realizează prin:
a. documentare
b. eșantionare
c. stabilirea unei ipoteze
d. stabilirea obiectivului
e. alegerea temei
29. Metoda observației din științele fizice și ale naturii a fost impusă sociologiei și
psihologiei de către:
a. Auguste Comte
b. Emile Durkheim
c. Theodule Ribout
d. Claude Bernard
e. François Parrot
40. Chestionarul
a. reprezintă modul specific de a interoga realitatea în scopul recunoașterii și transformării ei;
b. include ansamblul principiilor teoretice referențiale ce stau la baza metodologiei; c. reprezintă
o listă de întrebări;
d. reprezintă o succesiune logică și psihologică de întrebări scrise sau de imagini grafice cu
funcție de stimul, care determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau
nonverbal;
e. reprezintă modul specific de a clarifica noțiunile supuse documentării.
41. Ancheta individuală presupune aplicarea instrumentelor de investigație:
a. colectiv
b. individual
42. După conținutul și calitatea informațiilor putem întâlni:
a. chestionare de date factuale;
b. chestionare de opinie;
c. chestionare speciale;
d. chestionare cu întrebări închise;
e. chestionare colective.
44. Chestionarele administrate de operatorii de anchetă sunt mai costisitoare, dar au avantajul
că:
a. se pot da lămuriri;
b. lămuririle pot fi date la orice nivel de școlarizare;
c. sunt mai mulți operatori;
d. nu sunt acceptate lămuriri suplimentare;
e. subiecții formulează întrebări.
50. Date despre subiect, care să cuprindă studii, loc de muncă, vârsta, sunt obținute în:
a. întrebări de identificare
b. întrebări de control
c. întrebări „de ce”
d. întrebări filtru
e. întrebări de trecere
68. Desfășurarea limitată în timp și centrarea pe tema de cercetat este întâlnită în: a.
interviul nondirectiv;
b. interviul directiv;
c. interviul unic – durată nelimitată;
d. interviul de grup – durată nelimitată;
e. nu este posibil.
69. Convorbirea psihanalitică este introdusă la sfârșitul secolului al XIX-lea de: a. Carl
Rogers
b. Sigmund Freud
c. Cattel
d. Karen Horney
e. Alfred Bandura
79. Interviurile în grup comparativ cu metoda chestionarului sunt caracterizate prin: a. mai
mare flexibilitate
b. rigiditate
c. generatoare de noi idei
d. răspunsuri convenționale
e. răspunsuri spontane și mai puțin convenționale
94. Contextul situațional are un rol important în dezvoltarea cercetării și este determinat
de:
a. teritoriu
b. spațiu
c. poziția spațială
d. abilitățile psihice
e. grad de cunoaștere științifică
97. Semnele cele mai diferențiate și specifice ale emoțiilor particulare sunt emise de:
a. față
b. corp
c. mâini
d. picioare
e. inclinația corpului
109. Ipoteza :
a. este formulare de relații între fenomene;
b. este de cele mai multe ori utilizată la verificarea relației ce se stabilește între două variabile ; c. este
enunț cu caracter probabilistic;
d. direcționează domeniul de cercetare și analiză;
e. este o formulare interogativă.
121. Obținerea unui grad mărit de obiectivitate și evitarea apariției erorilor în observație
presupune:
a. planificarea riguroasă a cercetării;
b. stabilirea exactă a tehnicilor de cercetare;
c. alcătuirea unei grile cât mai complete;
d. alegerea observatorilor în funcție de experiență;
e. instruirea tuturor observatorilor.