t_sp_sp_1_fun_ psih_1

TRUE/FALSE 1.

Psihicul este o secretie a creierului

2.

Psihicul este un atribut al organismelor animale Psihicul este o form particular de realizare a informatiei la nivelului sistemului nervos Comportamentul animal este eminamente instinctual Constiinta este o lume subiectiv ermetic nchis de sine

3.

4.

5.

6.

Psihicul uman este integral nnscut Psihicul posed proprietti care ne permit s-l percepem n mod nemijlocit

7.

8.

Senzatia este o proprietate a obiectelor externe Semantizarea este o lege psihofiziologic a sensibilittii

9.

10.

Sensibilitatea este o functie constant, independent de vrst

11.

Structural, constiinta se compune din modelul informational al lumii externe si modelul informational al propriului Eu

12.

Functia cognitiv a constiintei atinge nivelul cel mai nalt de realizare n gndire

13.

Caracterul subiectiv al reflectrii psihice nseamn dependenta ei exclusiv de subiect

14.

Functia de reglare a constiintei const n planificarea si evaluarea critic a rezultatelor activittii ntre constiint si inconstient exist numai relatii de subordonare Senzatiile organice stau la baza homeostaziei biologice Imaginea vizual este o copie fotografic a obiectului

15.

16.

17.

18.

Gestaltismul sustine caracterul evolutiv al structurilor perceptive A percepe este ceva mai mult dect a simti si ceva mai putin dect a gndi

19.

20.

Perceptia reflect obiectul ntr-o dubl ipostaz: ca realitate n sine si ca realitate pentru noi Cuvntul joac un rol esential n mecanismele perceptive Imaginile consecutive sunt halucinatii involuntare

21.

22.

23.

Legea proiectiei obiectuale exprim identitatea substantial-calitativ ntre imaginea perceptiv si obiect
24.

Potrivit legii perspectivei, perceperea unui obiect familiar n mrime mai mic dect este n realitate se interpreteaz c el se afl la distant mare de noi Perceptia si evaluarea timpului semnific unul si acelasi lucru Legea constantei se refer numai la perceptia mrimii obiectelor

25.

26.

27.

Efectele de cmp sunt rezultat al perceperii si evalurii corecte a tuturor componentelor obiectului stimul
28.

Medierea informational de tip psihic a actiunilor obiectuale externe ncepe cu perceptia

29.

n raport cu subiectul concret, lumea extern exist numai n msura n care este perceput
30.

Capacitatea rezolutiv este indicatorul comportamental esential al functionalittii inconstientului

MULTIPLE CHOICE 1.

Din punct de vedere functional, constiinta trebuie considerat: a. o scurgere sau un torent continuu b. un mozaic de stri (statice) c. o mbinare ntre static si dinamic Functionarea constiintei poate fi estimat: a. dup expresiile fizionomice ale subiectului b. dup viteza de rspuns la stimulii externi c. dup eficienta si performanta actiunilor Baza genetic a schemei operatorii a constiintei o constituie: a. dinamica intern a inconstientului b. actiunea direct n plan extern cu obiectele c. satisfacerea trebuintelor alimentare n dezvoltarea psihic a omului, ereditatea are: a. un rol absolut b. un rol relativ c. un rol nul Comportamentul instinctual se caracterizeaz prin: a. analiza si evaluarea prealabil a conditiilor b. compararea alternativelor c. centrarea pe atingerea imediat a obiectului n modelul freudian, ntre inconstientul nnscut si cel dobndit exist o relatie: a. de concordant b. antagonic c. de complementaritate Inconstientul colectiv: a. deriv din cel individual b. include pe cel individual c. precede si subordoneaz pe cel individual

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

Componenta moral a constiintei: a. asigur satisfacerea neconditionat a trebuintelor b. asigur caracterul teleonomic al comportamentului c. asigur adecvarea comportamentului la normele si cerintele sociale Constiinta este: a. o organizare sistemic-integrativ emergent b. o organizare sistemic-integrativ emergent c. suma tuturor functiilor si proceselor psihice particulare Activitatea oniric apartine: a. strii de veghe relaxate b. inconstientului c. strii crepusculare a constiintei Constienta este: a. sinonim si echivalent cu constiinta b. sinonim si echivalent cu constiinta de sine c. sinonim si echivalent cu starea de veghe activ Priza de constiint se refer la: a. latura afectiv b. latura informativ-cognitiv c. latura volitiv-declansatoare n absenta sensibilittii: a. este compromis doar dezvoltarea senzatiilor b. este compromis doar dezvoltarea miscrilor obiectuale c. este compromis ntreaga dezvoltare psihic Sensibilitatea asigur perceperea: a. doar a stimulilor indiferenti b. doar a stimulilor biologiceste necesare c. a ambelor categorii de stimuli

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

Sensibilitatea uman este: a. o functie modular-diferentiat b. o functie global-difuz Sensibilitatea este: a. o variabil de tip discret b. o variabil de tip continuu Pragul absolut inferior si pragul absolut superior delimiteaz: a. modalitatea sensibilittii b. ntinderea sensibilittii n raport cu semnificatia stimulilor c. ntinderea sensibilittii n raport cu intensitatea stimulilor specifici Legea pragurilor diferentiale a lui Weber-Fechner exprim: a. diferenta dintre intensittile a doi stimuli independenti b. valoarea (ctimea) ce trebuie adugat la intensitatea stimulului initial Legea Weber-Fechner a pragurilor diferentiale se confirm: a. pe tot continuumul sensibilittii b. numai n segmentele extreme ale continuumului sensibilittii c. numai n segmentul mediu al continuumului sensibilittii Ca si informatia, psihicul: a. posed proprietti perceptibile, nemijlocit msurabile b. este un caz particular al entropiei c. este msur a gradului de organizare Raportul dintre entropie si informatie: a. este complementar-aditiv b. este de subordonare c. este antagonic Conceptul de informatie contribuie la: a. o mai exact localizare a psihicului n creier b. definirea naturii si statutului ontologic al psihicului c. stabilirea relatiilor dintre constient si inconstient

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

Sensibilizarea semnific: a. scderea sensibilittii unui analizator ca urmare a prelungirii duratei de actiune a stimulului specific b. cresterea sensibilittii unui analizator prin stimularea lui repetat cu stimulul specific c. cresterea sensibilittii unui analizator ca urmare a stimulrii altui analizator Legea adaptrii are: a. rol perturbator asupra perceptiei b. rol optimizator asupra perceptiei c. rolul ei depinde de sensul varierii nivelului sensibilittii Adaptarea se realizeaz cel mai rapid si la valorile cele mai ridicate n: a. sfera sensibilittii tactile b. sfera sensibilittii olfactive c. sfera sensibilittii luminoase Contrastul culorilor reflect: a. raportul de intensitate b. raportul de durat c. raportul de modalitate Senzatia este un model informational: a. bidimensional b. unidimensional c. contextual Senzatia este: a. o stare subiectiv pur a constiintei b. expresia energiilor specifice ale organelor de simt c. un cod-imagine al unei proprietti a stimulului speci Senzatia este: a. identic nsusirii fizice a stimulului b. un obstacol ntre noi si lume c. o verig necesar a procesului de cunoastere a lumii

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

Cui apartine teza ntreaga viat psihic este reductibil la senzatii? a. psihanalizei b. asociationismului c. behaviorismului ntre intensitatea stimulului si intensitatea senzatiei exist un raport: a. invers proportional b. logaritmic c. direct proportional O senzatie ne permite s: a. identificm obiecte b. s deosebim un obiect de altul c. s reunim dou obiecte Senzatiile de culoare se obtin prin stimularea: a. corpusculilor Meissner b. aparatului bastonaselor c. aparatului conurilor Tonul cromatic este determinat de: a. intensitatea fasciculului de lumin b. lungimea undei electromagnetice c. forma undei electromagnetice Senzatiile tactile reflect: a. proprietti chimice b. proprietti acustice c. proprietti mecano-fizice Veriga cortical a analizatorului cutano-tactil se localizeaz n: a. ariile 17,18,19 Brodmann b. ariile 3,1,2 Brodmann c. ariile 36,38 Brodmann

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

Homunculusul senzitiv corespunde: a. sensibilittii olfactive b. sensibilittii cutano-tactile c. sensibilittii auditive Aparatul bastonaselor asigur: a. vederea diurn b. vederea nocturn Aparatul receptor al sensibilittii vizuale se afl n: a. sclerotic b. retin c. nervul optic Segmentul cortical al analizatorului vizual se localizeaz n: a. ariile 4,6,8 Brodmann b. ariile 22,41 Brodmann c. ariile 17,18, 19 Brodmann Saturatia reprezint: a. gradul de deosebire al culorii cromatice date fat de culoarea neagr b. gradul de deosebire al culorii cromatice date fat de culoarea alb de aceeasi claritate c. gradul de deosebire al culorii cromatice date fat de culoarea gri n conditii de ntuneric sensibilitatea vizual: a. scade b. creste c. rmne constant Efectul psihofiziologic al culorii rosii este: a. inhibitor b. relaxant c. excitator

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

Culorile spectrale se obtin: a. prin actiunea compact a fasciculului luminos b. prin interferenta mai multor fascicule luminoase c. prin descompunerea fasciculului luminos n lungimi de und

45.

Cel care a pus n evident existenta culorilor spectrale prin descompunerrea fasciculului luminos a fost:
a. b. c.

Helmholtz Newton Hering

46.

Domeniul sunetului se delimiteaz pe baza: a. amplitudinii vibratiilor acustice b. frecventei vibratiilor acustice c. formei vibratiilor acustice Frecventa sunetului determin: a. senzatia de trie b. senzatia de nltime c. senzatia de timbru mprtirea sunetelor n zgomote si sunete muzicale are la baz: a. frecventa undelor acustice b. amplitudinea undelor acustice c. regularitatea (periodicitatea) oscilatiilor Datorit timbrului: a. localizm sursa sonor b. deosebim dou sunete de aceeasi nltime c. deosebim dou sunete de aceeasi intensitate

47.

48.

49.

10

50.

Potrivit legii Weber-Fechner, valoarea pragului diferential pentru sensibilitatea auditiv este: a. 1/30 b. 1/15 c. 1/10 Receptorii sensibilittii auditive se afl: a. n membrana timpanic b. n fereastra oval c. n membrana bazilar (organul lui Corti) Veriga cortical a analizatorului auditiv se situeaz n: a. ariile 3,1,2 Brodmann b. ariile 41,42,22 Brodmann; c. ariile 44,24,26 Brodmann Intensitatea sunetelor o msurm n: a. cicli/sec.; b. microvolti c. decibeli Aparatul auditiv al omului functioneaz optim: a. n raport cu intensitti sczute ale sunetelor b. n raport cu intensitti mari ale sunetelor c. n raport cu intensitti medii ale sunetelor Pentru auzul muzical este definitorie: a. diferentierea identificarea nltimii sunetelor b. diferentierea identificarea timbrului sunetelor c. diferentierea identificarea raporturilor de nltime si durat dintre sunete Auzul fonematic se dezvolt pe baza: a. auzului muzical b. auzului general

51.

52.

53.

54.

55.

56.

11

57.

n dezvoltarea limbajului, auzul are un rol:

a. b. c. 58.

auxiliar complementar determinant

Pentru perceptia sunetelor vorbirii si a cuvintelor este indispensabil:

a. b. c. 59.

nchiderea ochilor diferentierea structurii spectrale a sunetelor verbale actualizarea modelelor lor interne din memoria de lung durat

Auzul armonic const n:

a. b. c.

identificarea sunetelor muzicale prezentate izolat recunoasterea cu usurint a liniilor melodice integrarea ntr-o configuratie unitar a raporturilor de nltime pe vertical dintre sunetele unei opere muzicale.

60.

Senzatiile olfactive reflect: a. proprietti mecano-fizice b. proprietti electromagnetice c. proprietti chimice

61.

Stimul olfactiv poate fi:

a. b. c.

orice substant numai substantele volatilizabile numai substantele lichide

12

62.

Intensitatea unei senzatii olfactive depinde de:

a. b. c. 63.

tipul substantei folosite prezenta sau absenta zgomotului de fond concentratia substantei stimul

Din punct de vedere psihofiziologic:

a. b. c. d. 64.

toate mirosurile sunt neutre toate mirosurile au efect pozitiv toate mirosurile au efect negativ nici un rspuns nu este corect

Senzatiile olfactive se implic n reglarea actului alimentar:

a. b. c. 65.

prin continutul informational obiectiv prin nota de plcut neplcut prin intensitate

Senzatiile gustative reflect:

a. b. c. 66.

starea de agregare a substantelor introduse n cavitatea bucal temperatura substantelor propriettile chimice (moleculare) ale substantelor

Receptorii sensibilittii gustative sunt dispusi:

a. b. c.

n musculatura limbii n nvelisul superior al buzelor n mucoasa limbii

13

67.

Stimularea receptorilor gustativi se detine prin:

a. b. c.

administrarea oricrei substante administrarea doar a substantelor lichide administrarea substantelor lichide si doar a substantelor ale cror molecule se dizolv n saliv

68.

Senzatiile gustative se includ n categoria: a. senzatiilor exterior informative b. interoinformative c. proprioinformative

69.

Calitatea modal a senzatiilor gustative este determinat de:

a. b. c. 70.

starea de agregare a substantei de miscrile limbii de structura molecular a substantei

Senzatia stimulul specific pentru senzatia pur de dulce este:

a. b. c.

glucoza zaharina zahrul

71.

Stimulul specific pentru provocarea senzatiei pure de amar este: a. sarea amar b. chinina c. lactona

72.

Stimulul specific pentru perceperea senzatiei pure de srat este:

a. b. c.

sarea de potasiu sarea de sodiu sarea de magneziu

14

73.

Senzatiile gustative joac un rol major n:

a. b. c. 74.

reglarea tonusului afectiv reglarea secretiilor digestive formarea preferintelor alimentare

Senzatia de foame:
a. b. c. 75.

creste nivelul sensibilittii gustative scade nivelul sensibilittii gustative nu are nici o influent asupra nivelului sensibilittii gustative

Senzatiile proprioceptive informeaz despre:

a. b. c. 76.

functionarea organelor interne miscrile locomotorii pozitiile posturale ale corpului n repaus

Semnalizarea proprioceptiv functioneaz:

a. b. c. 77.

uneori n stare de somn numai n stare de veghe permanent

Informatia furnizat de senzatiile proprioceptive particip la formarea si sustinerea:

a. b. c.

tonusului muscular schemei integrative a Eu-lui fizic schemelor miscrilor obiectuale

15

78.

Sensibilitatea kinestezic se activeaz:

a. b. c. d. 79.

la actiunea stimulilor externi la declansarea miscrilor voluntare la declansarea miscrilor involuntare la declansarea oricrei miscri

Senzatiile kinestezice:
a. b. c.

sunt un simplu acompaniament al miscrilor sunt necesare n declansarea miscrilor sunt indispensabile n reglarea miscrilor

80.

Senzatiile kinestezice furnizeaz informatii si despre: a. culoarea obiectelor b. asperitatea obiectelor c. greutatea si volumul obiectelor

81.

Homeostazia mediului intern al organismului este:

a. b. c. 82.

un fenomen perturbator indezirabil un fenomen reglator necesar o stagnare a proceselor fiziologice

Starea de bine si confort fiziologic are la baz:

a. b. 83.

integrarea la nivel inconstient a semnalelor organice integrarea la nivel constient a semnalelor organice

Senzatia de durere se produce:

a. b.

la actiunea unei anumite modalitti de stimuli la actiunea oricrei modalitti de stimuli

16

84.

Senzatia de durere are:

a. b. c. 85.

un rol exclusiv negativ un rol exclusiv pozitiv att un rol negativ, ct si un rol pozitiv

Perceptia este:
a. b. 86.

rezultatul nsumrii senzatiilor rezultatul integrrii senzatiilor

n definirea si interpretarea perceptiei contributia cea mai adecvat a adus-o:

a. b. c. 87.

behaviorismul gestaltismul asociationismul

Perceptia este un model informational:

a. b. c. 88.

izomorfic homomorfic izomorfic homomorfic

Perceptia furnizeaz informatii despre:

a. b. c.

propriettile esentiale si generale ale obiectelor propriettile situational accidentale ale obiectelor proprietti esentiale amalgamate cu proprietti accidentale

17

89.

Perceptia este:
a. b. c. 90.

produsul memoriei produsul imaginatiei rezultatul actiunii obiectului

Perceptia este:
a. b. 91.

un fenomen punctual instantaneu un proces multifazic.

Deosebirea dintre mecanismul senzatiei si cel al perceptiei apare:

a. b. c. 92.

la nivelul verigii receptoare la nivelul verigii corticale la nivelul verigii intermediare, subcorticale

Nivelul calitativ cel mai nalt al integrrii perceptiei se realizeaz n :

a. b. c. 93.

faza identificrii faza detectiei faza discriminrii

Legea bunei forme exprim:

a. b. c.

caracterul aditiv-sumativ al perceptiei caracterul secvential serial al perceptiei caracterul structural emergent al perceptiei

94.

Identificarea perceptiv: a. este spontan si nnscut b. este nvtat si dobndit

18

95.

Caracterul activ al perceptiei rezid n:

a. b. c. 96.

prezenta si actiunea direct a obiectului implicarea operatiilor subiectului varierea caracteristicilor obiectului

Realizarea perceptiei presupune:

a. b. c.

omogenizarea cmpului stimulator extern evidentierea unei nsusiri dominante operarea distinctiei figur fond

97.

Determinantii perceptiei includ:

a. b. c. d. 98.

exclusiv factorii obiectivi externi exclusiv factorii subiectivi interni factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni n aditiune ambele categorii de factori n interactiune

Perceptia monomodal const n:

a. b. c.

perceperea aceluiasi obiect de mai multe ori perceperea unui obiect o singur dat perceperea unuia sau mai multor obiecte pe calea unui singur analizator

99.

n perceptia plurimodal se integreaz:

a. b. c.

informatii despre mai multe obiecte de la un singur analizator informatii despre mai multe obiecte de la mai multi analizatori informatii despre un singur obiect de la mai multi analizatori

19

100.

Interpretarea, ca faz a perceptiei, nseamn:

a. b. c.

ncadrarea obiectului ntr-o clas relationarea obiectului cu experienta anterioar stabilirea semnificatiei si utilittii obiectului pentru activitatea subiectului

101.

Invariantii de structur (de bun form) n perceptie rezult din:

a. b. c.

numrul elementelor componente mrimea elementelor componente relatiile dimensional- metrice dintre elementele componente

102.

Iluziile n perceptie sunt rezultatul: a. excedentului de informatie b. halucinatiilor c. efectelor de cmp n perceptie, diferentele individuale: a. sunt inexistente b. sunt legice si permanente c. sunt accidentale

103.

104.

Orientarea New-look a evidentiat:

a. b. c.

rolul contextului fizic ambiental n perceptie rolul complexittii stimulilor n perceptie rolul factorilor motivationali si de personalitate n perceptie

105.

Perceptia implic memoria: a. n faza detectiei b. n faza discriminrii c. n faza identificrii

20

106.

Starea de set actioneaz ca:

a. b. c. 107.

factor de asimilare a obiectului stimul factor de blocare a perceptiei obiectului stimul factor de ntrziere a formrii imaginii obiectului

ntre seturi exist raporturi:

a. b. c. 108.

de subordonare antagonice de coordonare

n perceptie:
a. b. c.

setul se confund cu motivatia setul poate exista si functiona n absenta unei stri anume de motivatie setul presupune obligatoriu existenta unei stri de motivatie

109.

Legea selectivittii reflect: a. preponderent rolul determinantilor subiectivi b. preponderent rolul determinantilor obiectivi

110.

Constantele perceptive sunt:

a. b. c.

calitti nnscute rezultatul actiunii legilor psihofizice rezultatul evalurilor corectoare ale schemelor integrative corticale

21

111.

n perceptia vizual, constanta de mrime se datoreste:

a. b. c.

operatiilor de evaluare de la nivelul verigii corticale a analizatorului stabilittii imaginii retiniene a obiectului contextului n care este dat obiectul

112.

Imaginea retinian reflect obiectul: a. n pozitia n care este prezentat b. n pozitie rsturnat c. n pozitie oblic

113.

Perceptia spatiului este:

a. b. 114.

de tip monomodal de tip intermodal

Perceptia vizual a celei de a treia dimensiuni a spatiului are la baz:

a. b. 115.

un mecanism monocular un mecanism binocular

n cazul suprapunerii complete a celor dou imagini retiniene:

a. b. c. 116.

obiectul este perceput plat (biodimensional) obiectul este perceput dedublat obiectul este perceput n volum

Pentru a se realiza perceptia obiectului n volum (cu cea de a treia dimensiune) este necesar ca cele dou imagini retiniene:
a. b. c.

s fie complet disparate s se suprapun partial s se suprapun integral

22

117.

Perceptia timpului se refer la:

a. b. c. 118.

segmentul trecut segmentul prezent segmentul viitor

Duratele evenimentelor neplcute:

a. b. c. 119.

tind s fie subestimate se evalueaz n mod obiectiv tind s fie supraestimate

Durata asteptrii unui eveniment neplcut:

a. b. c. 120.

tinde s fie subestimat tinde s fie supraestimat se evalueaz n mod obiectiv

Durata asteptrii unui eveniment plcut:

a. b. c. 121.

tinde s fie subestimat se evalueaz fr alterri tinde s fie supraestimat

Perceptia miscrii fizice a obiectelor este mai exact:

a. b.

ntr-un spatiu vid, nepopulat ntr-un spatiu populat

23

122.

Precizia perceptiei miscrii:

a. b. c. 123.

creste pe msura ndeprtrii obiectului de observator scade pe msura ndeprtrii obiectului de observator nu se modific

Fenomenul fi al miscrii aparente a fost pus n evident:

a. b. c. 124.

n sfera perceptiei tactile n sfera perceptiei vizuale n sfera perceptiei auditive

Intervalul critic de fuziune a imaginilor vizuale secvential statice este de:

a. b. c. 125.

1/30 sec 1/16 sec 1/45 sec

Psihologia si-a inaugurat statutul de stiint independent fixndu-si ca obiect de studiu:

a. b. c. 126.

activitatea constiinta comportamentul

Psihologia a devenit stiint independent datorit adaptrii:

a. b. c.

metodei testelor metodei introspectiei metodei experimentului

24

127.

Pentru behaviorismul clasic obiectul de studiu al psihologiei trebuia s fie:

a. b. c. 128.

lumea subiectiv intern activitatea finalist comportamentul

Psihologia introspectionist se centra:

a. b. c. 129.

pe studiul continuturilor si strilor interne ale constiintei pe studiul expresiilor emotionale externe pe studiul diferentelor individuale

Atributul de psihologie obiectiv se aplic:

a. b. c. d. 130.

introspectionismului freudismului behaviorismului gestaltismului

Psihicul uman este:

a. b. c.

integral nnscut, predeterminat preponderent dobndit integral dobndit

131.

Neobehaviorismul: a. sustine schema S R b. neag existenta constiintei c. recunoaste existenta comportamentelor psihice interne

25

132.

Modelul paradigmatic al psihologiei contemporane este:

a. b. c. 133.

SR S0R SPR

Gestaltismul se bazeaz pe:

a. b. c. 134.

considerarea interactiunii parte ntreg considerarea exclusiv a prtii considerarea exclusiv a ntregului

n psihologia conduitei, conduita este considerat:

a. b. c. 135.

multime de reactii motorii si secretorii un set de stri de necesitate o manifestare a personalittii n ntregul su

Pentru studiul conduitei P. Janet propunea:

a. b. c. 136.

metoda observatiei externe metoda introspectiei metoda clinic

Notiunea de activitate este:

a. b. c.

echivalent notiunilor de comportament si de conduit se subordoneaz notiunilor de comportament si conduit mai complet dect notiunile de comportament si conduit

26

137.

Creatorul psihologiei conduitei este: a. W. Wundt b. J. Piaget c. P. Janet

138.

Potrivit ntelegerii actuale, obiectul de studiu al psihologiei l constituie:

a. b. c. d. 139.

Comportamentul Conduita organizarea psihocomportamental universul psihic intern

Psihologia general este o stiint centrat pe:

a. b. c. 140.

individual, specific general, universal tipologic

Potrivit psihologiei umaniste, obiectul de studiu al stiintei psihologice trebuie s fie:

a. b. c. d. 141.

functiile psihice particulare omul concret cu problematica sa existential conduita activitatea

Divergentele manifestate n istoria psihologiei sunt de ordin eminamente:

a. b. c.

terminologic empiric, faptologic metodologic

27

142.

Sistemul psihic uman se include n clasa sistemelor:

a. b. c. 143.

nchise deschise semideschise

Psihicul este o realitate:

a. b. c. 144.

nemijlocit observabil si perceptibil imposibil de observat si cunoscut cognoscibil n mod mijlocit

Prezenta si calitatea functionrii sistemului psihic le putem evalua:

a. b. c.

pe baza relatrilor verbale ale subiectului pe baza rezultatelor subiectului n abordarea si rezolvarea sarcinilor reale pe baza descrierilor unor observatori neutri

145.

n plan filogenetic, aparitia psihicului se leag de: a. aparitia excitabilittii b. aparitia sistemului muscular c. aparitia functiei de explorare semnalizare

146.

Psihicul este o realitate:

a. b. c. d.

substantial energetic spiritual pur informational

28

147.

Psihicul:
a. b. c.

izvorste din structura celular intern a creierului este o realitate paralel care coexist de la nceput cu creierul este un rezultat al comunicrii creierului cu sursele externe de informatii

148.

La nivelul creierului, functiile psihice:

a. b. c. 149.

nu au o localizare determinat au o localizare precis si invariant unele au o localizare precis, altele o localizare dinamic

n explicarea devenirii organizrii psihice a omului apelm la:

a. b. c. 150.

determinismul biologic intern determinismul univoc extern determinismul extern mediat

Determinismul psihicului uman este:

a. b. c. 151.

preponderent biologic preponderent mixt, interactionist preponderent social cultural

Caracterul hipercomplex al sistemului psihic uman este dat de:

a. b. c. d.

numrul elementelor componente diversitatea strilor afective volumul conexiunilor externe numrul elementelor componente si volumul conexiunilor interne si externe.

29

152.

La nivelul sistemului psihic uman, ntre input si output exist o relatie:

a. b. c. 153.

de tip direct, univoc de independent de tip mediat probabilist

n cercetarea psihologic ne asteptm ca validitatea generalizrilor s fie:

a. b. 154.

invers proportional cu numrul cazurilor individuale investigate direct proportional cu numrul cazurilor individuale investigate

Obiectivitatea cunoasterii psihologice depinde de:

a. b. c.

sinceritatea subiectului de gradul de concordant dintre experienta subiectului si experienta cercettorului de acuratetea si fidelitatea nregistrii si prelucrrii datelor

155.

n teoria freudian, functionarea inconstientului se subordoneaz: a. principiului emergentei b. principiului plcerii c. principiului realittii

156.

Potrivit lui S. Freud, inconstientul:

a. b. c.

este integral nnscut se formeaz n antogeneza timpurie o component a lui este nnscut, o alta dobndit

30

157.

n conceptia lui S. Freud, inconstientul este:

a. b. c. 158.

premis intern a comportamentului factor determinant al comportamentului mecanism frenator al comportamentului

Inconstientul are un continut:

a. b. c. 159.

exclusiv afectiv-motivational exclusiv cognitiv mixt

Inconstientul are legtur:

a. b. c. 160.

mai mult cu gndirea mai mult cu vointa mai mult cu imaginatia

Legea heterocroniei presupune c:

a. b. c.

toate componentele sistemului psihic se dezvolt n mod liniar toate componentele sistemului psihic au acelasi ritm de dezvoltare componentele sistemului psihic au ritmuri diferite de dezvoltare si momente diferite de maturizare consolidare

161.

Legea heteronomiei se refer la:

a. b. c.

ritmul dezvoltrii diferitelor functii si capacitti psihice succesiunea stadiilor psihogenetice nivelul de dezvoltare consolidare atins de diferitele componente psihice particulare

31

162.

Constiinta este o structur:

a. b. c. 163.

eminamente cognitiv eminamente afectiv eminamente instrumental actional

Pentru a deveni eficient si obiectiv, observatia trebuie:

a. b. c. d. 164.

s se realizeze cu consimtmntul subiectului s provoace direct fenomenul sau comportamentul ce urmeaz a fi studiat s fie discret si sistematic s fie spontan si episodic

Functionarea constiintei se subordoneaz:

a. b. c.

principiului automatismului principiului realittii principiului plcerii

165.

Latura activ creatoare a constiintei se realizeaz prin: a. functia reglatorie b. functia proiectiv c. functia cognitiv

166.

Constiinta confer comportamentului un caracter:

a. b. c. d.

imediat, impulsiv agresiv nemijlocit teleonomic defensiv ezitant

32

167.

Modelul structural actual al sistemului psihic uman este:

a. b. c. 168.

liniar ierarhic bidimensional ierarhic tridimensional

n raport cu inconstientul, constiinta:

a. b. c. 169.

are un rol potentator stimulator are un rol moderator frenator are un rol acompaniator

Datorit constiintei, omul:

a. b. c. 170.

se contopeste cu lumea se delimiteaz si se izoleaz de lume se delimiteaz si se integreaz n lume

Datorit constiintei, omul:

a. b. c.

se insereaz n lume ca obiect se adapteaz la lume pasiv se relationeaz si se integreaz n lume ca subiect

171.

Gratie constiintei, omul devine capabil: a. s rspund imediat la stimulii externi b. s foloseasc unelte c. s nteleag, s explice si s confere semnificatii obiectelor si fenomenelor din jur

33

172.

Psihologia conduitei s-a constituit pentru a depsi limitele: a) freudismului; b) behaviorismului; c) introspectionismului
a. b. c. 173.

b+c a+c a+b+c

Psihicul uman este un sistem: a) static; b) probabilist; c) dinamic; d) dinamic evolutiv.

a. b. c. 174. a+c b+d a+d

n metoda experimentului de laborator, cercettorul stabileste si controleaz n mod direct: a) variabilele ambientale; b) variabilele intermediare; c) variabilele independente; d) variabilele dependente.
a. b. c. b+c a+b a+c

34

175.

Alegeti cele dou forme generice (bazale) n care se structureaz constiinta: a) constiinta moral; b) constiinta corporal; c) constiinta lumii externe; d) constiinta trecutului; e) constiinta de sine.
a. b. c. d. 176.

b+d b+c c+d c+e

Sensibilitatea este: a) o functie constant, nemodificabil; b) o functie variabil; c) o functie determinat exclusiv biologic; d) o functie conditionat si socio-cultural.
a. b. c. d. 177. b+c b+d a+b+c a+d

Care din legile de mai jos sunt psihofiziologice: a) legea contrastului; b) legea pragurilor senzoriale; c) legea semantizrii; d) legea compensatiei.
a. b. c. d. c+d b+c+d b+c a+d

35

178.

Mecanismul senzatiei este: a) blocul receptor; b) blocul subcortical; c) blocul cortical.

a. b. c. 179.

b+c a+b+c a+c

Receptorii sensibilittii tactile sunt: a) celulele bipolare; b) corpusculii Meissner; c) corpusculii Kranue; d) discurile Merkel.
a. b. c. d. 180.

a+c a+b+c b+c+d c+d

Senzatiile organice semnalizeaz: a) modificri structurale la nivelul organelor interne; b) modificri functionale la nivelul organelor interne
a. b. c.

a+b a b

36

181.

Limitele teoriei gestaltiste a perceptiei rezid n: a) admiterea ireductibilittii perceptiei la senzatie; b) considerarea caracterului imanent al structurii; c) fizicalizarea mecanismului producerii perceptului; d) introducerea invariantilor de structur.
a. b. c. d. 182.

a+d b+c b+c+d a+c+d

Evaluarea timpului se refer la: a) segmentul trecut; b) segmentul prezent; c) segmentul viitor.
a. b. c.

a+b b+c a+b+c

37