1.

Psihicul uman este un sistem:

a) static b) probabilist *

c) dynamic d) dinamic-evolutiv *

R. b+d

2. In conceptia lui S. Freud, inconstientul este:

R. o componenta a lui este innascuta, o alta dobandita

3. In definirea psihologica a constiintei esentiala este:

a) dimensiunea teleonomica * b) dimensiunea motivationala

c) dimensiunea etica d) dimensiunea cognitive *

R. a+d

4. Alegeti cele doua forme genetice (bazale) in care se structureaza constiinta:

a) constiinta morala b) constiinta stiintifica

c) constiinta de sine * d) constiinta juridica

e) constiinta lumii externe *

R. c+e

5. Constiinta este:

R. un nivel calitativ superior al organizarii psihice, caracterizat printr-o emergenta integrativa ireductibila

6. Constiinta de sine este o functie:

R. autoreflexiva

7. Constiinta de sine:

R. genereaza identitatea Eului

8. Sinteza interioara este un stadiu in formarea:

1
R. constiintei de sine

9. Functia reglatoare a constiintei consta in:

a) sistematizarea informatiilor b) planificarea activitatii *

c) generarea unor proiecte noi d) evaluarea rezultatelor actiunilor intreprinse *

R. b+d

10. Perceptia este:

R. o structura cognitiva distincta

11. Perceptia reflecta:

R. proprietati esentiale amalgamate cu proprietati neesentiale, accidentale

12. Determinantii perceptiei includ:

R. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni in interrelatiune

13. Perceptia monomodala consta in:

R. perceperea oricarui obiect pe calea unui singur analizator

14. Interpretarea, ca faza a procesului perceptiei, inseamna:

R. stabilirea semnificatiei si utilitatii obiectului pentru activitatea subiectului

15. Invariantii de structura (buna forma) in perceptie rezulta din:

R. relatiile dimensional-metrice dintre elementele componente

16. Iluziile sunt rezultatul:

R. efectelor de camp

17. Rolul setului in perceptie este:

2
R. atat pozitiv, cat si negativ

18. Legea structuralitatii-integralitatii perceptiei se poate demonstra:

R. cu ajutorul figurilor lacunare (incomplete)

19. Caracterul mijlocit al gandirii consta in aceea ca:

R. opereaza cu informatii furnizate de alte procese psihice

20. Care dintre scolile psihologice explica rezolvarea problemelor prin fenomenul insight

R. gestaltista

21. Care a fost obiectivul principal al scolii de la Wrzburg

R. sa demonstreze caracterul pur al gandirii, desfasurarea ei fara nici un acompaniament imagistic

22. Notiunea este:

R. un model informational homomorfic esentializat

23. Piramida notiunilor se structureaza dupa criteriul:

R. generalitatii

24. Continutul notiunilor se dezvaluie in:

R. judecata

25. Care este proprietatea dupa care J.Piaget a stabilit trecerea de la stadiul preoperator la cel
operator in dezvoltarea ontogenetica a gandirii

R. reversibilitatea

26. Procesarea de tip inductiv asigura:

a) descoperirea a ceea ce este comun mai multor cazuri individuale

3
b) identificarea obiectelor in contextul lor natural

c) trecerea de la individual la general

R. a+c

27. Procesarea de tip deductiv asigura:

R. trecerea de la general la particular

28. Deosebirea intre operatiile concrete si cele formale ale gandirii consta in:

R. continutul asupra caruia se aplica

29. Operatia generalizarii consta in:

R. extinderea unor insusiri si relatii stabilite anterior pe un numar limitat de cazuri individuale asupra
tuturor cazurilor individuale de acelasi fel

30. Abstractizarea consta in:

R. extragerea si retinerea unor insusiri si eliminarea altora

31. Algoritmul este aplicabil:

R. oricarei probleme bine definite

32. Euristica se subordoneaza:

R. principiului incercarilor si erorilor

33. Gandirea euristica este solicitata:

R. in orice situatie slab definita

34. Reteaua semantica se realizeaza:

R. pe baza relatiei de subordonare - incluziune

35. Ca activitate decizionala, gandirea:

R. reduce incertitudinea in situatii alternative

4
 36. Comunicarea desemneaza:

R. schimburi de informatie

37. Latura semantica a comunicarii consta in:

R. raportarea adecvata de catre receptor a mesajului la realitate

38. Latura pragmatica a comunicarii rezida in:

R. valoarea mesajelor pentru receptor

39. Corectitudinea comunicarii se reflecta in:

R. fidelitate

40. Codarea, recodarea, decodarea presupun:

a) trecerea de la un mesaj la altul

b) transferul informatiei de pe un tip de semnale pe altul *

c) intelegerea mesajului receptionat *

R. b+c

41. Care din proprietatile de mai jos definesc algoritmul

a) concretitudinea

b) generalitatea *

c) fidelitatea

d) finalitatea *

e) determinarea*

R b+d+e

42. Criteriul principal dupa care gandirea stabileste optimalitatea deciziei este:

R. functia de utilitate

43. Strategia minimax se aplica in:

5
R. adoptarea deciziilor

44. Potrivit legii lui Zipf, lungimea cuvintelor dintr-o limba este invers proportionala cu:

R. frecventa folosirii in comunicare

45. Latura semantica exprima:

R. o legatura designativa

46. Legatura cuvantului cu obiectul:

R. este mediata prin imagine

47. Intelegerea structurilor verbale este determinata de:

a) lungimea lor

b) ordinea sintactica a cuvintelor *

c) compatibilitatea semantica dintre cuvinte *

R. b+c

48. Modelul gramaticii generative presupune:

R. interactiunea intre mai multe niveluri integrative ierarhice ale realitatii lingvistice

49. Factorul esential de care depinde alegerea cuvintelor in procesul comunicarii este:

R. obiectul comunicarii

50. Diferentialul lui J. Osgood vizeaza:

R. stabilirea raporturilor semantice

51. Veriga eferenta a limbajului include:

a) componenta vizuala

b) componenta motorie manuala *

c) componenta auditiva

d) componenta fono articulatorie *

6
R. b+d

52. Functia reglatorie a limbajului consta in:

R. influenta asupra atitudinii si comportamentului celor din jur

53. Limbajul intern este:

R. limbajul extern selectiv comprimat

54. Modelul tridimensional al gandirii apartine lui:

R. P.J. Guilford

55. Care din componentele de mai jos se includ in veriga eferenta a limbajului:

a) auzul fonematic

b) fono articulatorie *

c) vizuala

d) motricitatea manuala*

R. b+d

56. Care din urmatoarele notiuni contine mai multe insusiri comune:

R. animal

57. Afectivitatea reflecta:

R. raportul dintre evenimentele din plan intern si evenimentele din plan extern

58. Emotia poate fi provocata de:

R. actiunea stimulilor semnificativi

59. Declansarea emotiei se produce:

R. in mod involuntar, neintentionat

7
 60. In prim planul constiintei subiectului se impune:

R. semnul trairii emotionale

61. Caracterul polar al emotiilor deriva din:

R. semnul raportului dintre evenimentele externe si cele interne

62. Optimumul emotional este determinat de:

R. intensitatea trairii

63. Proprietatea convertibilitatii se refera la:

R. schimbarea semnului emotiei

64. Trairea emotionala:

R. precede reactiile periferice

65. Care din asertiunile de mai jos apartine teoriei James Lange

R. Mi-e frica pentru ca fug

66. In acceptiune restransa, motivatia desemneaza:

R. semnalizarea unei stari de necesitate

67. Dinamica motivationala se subordoneaza:

R principiului tensiune reductie

68. Care din urmatoarele entitati motivationale poseda stabilitatea cea mai mare in timp:

R. trebuinta

69. La baza ierarhizarii motivelor A. Maslow a pus:

a) criteriul genetic b) criteriul prioritatii satisfacerii *

c) criteriul complexitatii d) criteriul specificitatii umane *

R. b+d

8
 70. Optimumul motivational exprima:

R. raportul invers proportional intre intensitatea motivului si dificultatea sarcinii

71. 1. Rolul social exprima:

A. conceptia despre viata B. imaginea de sine

C. standarde comportamentale* D. norme sociale *

R. C+D

72. Conceperea Eului ca nucleu al personalitatii se refera la:

A. locul Eului in structura personalitatii * B. structura psihologica a Eului

C. rolul Eului in structura personalitatii * D. particularitatile eului

R. A+C

73. Extraversia este asociata cu tipul:

A. astenic B. schizotim

C. ciclotim* D. atletic

R. C

74. Legatura dintre biotip si psihotip este:

A. o legatura genetica B. o legatura cauzala

C. o corelatie statistica* D. o corelatie cantitativa *

E. o corelatie calitativa

R. C+D

75. Inteligenta de tip A este:

A. inteligenta innascuta * B. inteligenta cristalizata

9
C. rezultatul invatarii D. inteligenta fluida *

E. deficitara in situatii structurate F. eficienta in situatii nestructurate *

R. A+D+F

76. Aptitudinile reprezinta:

A. valori psihosociale B. valori morale

C. valori functionale D. valori socioculturale

R. C

77. Persoanele inalt creative:

A. aleg situatii problematice noi * B. aleg situatii problematice ambigue

C. folosesc nivelul constient * D. folosesc nivelul inconstient *

R. A+C+D

78. Intre inteligenta si aptitudinile speciale:

A. intodeauna exista o corelatie pozitiva B. nu intotdeauna exista o corelatie pozitiva

C. intotdeauna exista o corelatie negative D. nu intotdeauna exista o corelatie negativa

R. B

79. In conceptia lui Henri Ey, Eul este:

A. constiinta de sine* B. constiinta de lume

C. constiinta reflexive * D. constiinta morala

R. A+C

80. Tipul de activitate nervoasa superioara constituie baza neurofunctionala a:

A. sistemului nervos * B. inteligentei

C. temperamentului* E. activitatii

10
R. A+C

81. Inteligenta emotioanala contine elemente:

A. cognitive B. affective*

C. motivationale* D. sociale*

R. B+C+D

82. Modalitatea interna de raportare a unei persoane la diversele laturi ale vietii sociale, la altii, la
sine, la activitate desemneaza:

A. gandirea B. atitudinea *

C. opinia D. inteligenta

E. creativitatea

R. B

83. Stadiul formativ si stadiul normativ al creativitatii se caracterizeaza prin:

A. conformism * B. nonconformism

C. convergenta * D. divergenta

R. A+C

84. In reteaua de statute sociale, pozitia centrala o detine:

A. statutul economic B. statutul professional *

C. statutul familial

R. B

85. Eul este:

A. gandire* B. simtire *

C. reflexive * D. emotie*

R. A+B+C+D

11
 86. Frecventa trairilor psihice pe o anumita unitate de timp indica:

A. tempoul trairilor psihice * B. ritmul trairilor psihice

C. intensitatea trairilor psihice

R. A

87. Realizarea activitatii la un nivel calitativ superior este o conditie specifica formarii:

A. caracterului B. inteligentei *

C. aptitudinii* D. atitudinii

E. deprinderii

R. B+C

88. Cea mai stabila componenta a personalitatii, in cadrul ontogenezei, este:

A. inteligenta B. vointa

C. temperamental D. caracterul

E. gandirea

R. C

89. Absolutizarea importantei mediului extern in formarea aptitudinilor corespunde abordarii:

A. asociationiste B. gestaltiste

C. genetiste* D. ineiste

E. behavioriste*

R. C+E

90. In conceptia lui Jean Piaget, relatia adaptativa dintre organism si mediu constituie:

A. inteligenta * B. asimilarea

12
C. acomodarea D. echilibrul dintre asimilare si acomodare *

R. A+D

91. Corelarea si integrarea componentelor caracteriale se realizeaza prin mecanisme:

A. de apreciere* B. de selectie*

C. de compatibilizare D. de valorizare*

E. de feedback

R. A+B+D

92. In conceptia lui Fr. Baron, performanta si produsul creator trebuie sa:

A. fie rar intalnite in activitatea respective * B. fie frecvent intalnite in activitatea respectiva

C. aiba un grad ridicat de neobisnuit* D. aiba un grad relativ ridicat de neobisnuit

E. fie adecvate realitatii* F. fie adecvate imaginatiei creatoare

R. A+C+E

93. Manifestarea a doua atitudini in acelasi timp:

A. este posibila prin ierarhizare B. este posibila prin compensare

C. este posibila prin cooperare D. nu este posibila *

R. D

94. Asociatiile de tip creativ, in conceptia lui Mednick, sunt:

A. asemanarea * B. contrastul

C. serendipitatea* D. medierea prin simboluri *

E. medierea prin imaginatie

R. A+C+D

95. Componentele statutului social sunt:

A. subiective* B. obiective*

C. atitudinale* D. comportamentale*

13
R. A+B+C+D

96. In raportul dintre eu si constiinta, Eul:

A. este o premisa fundamentala a constiintei B. creator de constiinta*

C. depasete constiinta* D. este directionat de constiinta

R. B+C

97. Tipul sentimental se caracterizeaza prin:

A. rezonanta afectiva primara B. rezonanta afectiva secundara *

C. activism D. nonactivism *

E. anxietate

R. B+D

98. Succesul unei activitati depinde de:

A. prezenta mai multor aptitudini * C. prezenta tuturor elementelor componente ale aptitudinilor

B. relatiile de compensare dintre aptitudini * D. organizarea elementelor componente ale aptitudinilor*

R. A+B+D

99. Factorul general al inteligentei este:

A. comun tuturor activitatilor * B. specific unei activitati

C. o combinatie a factorilor de grup

R. A

100. Temperamentul:

A. favorizeaza dezvoltarea aptitudinilor* B. inhiba dezvoltarea aptitudinilor*

C. predetermina dezvoltarea aptitudinilor D. determina dezvoltarea aptitudinilor

R. A+B

101. Sternberg abordeaza inteligenta din pespectiva:

14
A. genetica B. factoriala

C. cognitive* D. psihometrica

E. eclectica* F. sistemica*

R. C+E+F

102. Forma de manifestare a personalitatii este reprezentata prin:

A. creativitate B. temperament*

C. atitudini D. aptitudini

E. caracter

R. B

103. Trasaturile caracteriale cardinale sunt:

A. trasaturi commune B. trasaturi individuale*

C. durabile* D. spontane

E. in numar foarte mare F. in numar foarte mic*

R. B+C+F

104. P. Matusseck considera ca factorii importanti in creatie sunt:

A. factorii sociali* B. factorii culturali*

C. factorii psihologici*

R. A+B+C

105. Intensitatea unei atitudini este cu atat mai mare cu cat:

A. ne apropiem de polul pozitiv C. ne apropiem de extremele polilor pozitiv si negative*

B. ne apropiem de polul negativ D. ne apropiem de jumatatea distantei dintre polii pozitiv si negativ

R. C

15
 106. Modelul tridimensional al intelectului este constituit din:

A. operatii* B. produse*

C. structuri D. continuturi*

R. A+B+D

107. Predominarea functionala a primului sistem de semnalizare corespunde tipului:

A. ganditor B. artistic* C. motor-general D. echilibrat E. excitabil

R. B

108. Opozitia dintre statutele achizitionate si cele prescrise genereaza, la nivelul persoanei,
conflicte:

A. intrastatus* B. interstatus

C. intraindividuale* D. interindividuale

R. A+C

109. Spre deosebire de personalitate, Eul:

A. este un fapt de constiinta sociala B. este un fapt de constiinta individuala*

C. exprima personalitatea* D. este nucleu al personalitatii*

R. B+C+D

110. Adaptarea rapida la imprejurari noi de viata este un indicator al tipului:

A. echilibrat B. puternic

C. mobil* D. vioi*

E. schizotim F. ciclotim

R. C+D

111. Cea mai inalta forma de dezvoltare a aptitudinilor generale si speciale se realizeaza la
nivelul:

A. inteligentei B. geniului*

C. creativitatii D. talentului

16
R. B

112. Concordanta atitudinilor cu normele sociale conduce la:

A. sistemul atitudinal-valoric* B. sistemul atitudinal-social

C. sistemul atitudinal-moral

R. A

113. Procesul primar care asigura stimularea creativitatii prin combinarea gandurilor nemodulate in
constient, se numeste:

A. sublimare B. identificare

C. regresie adaptativa* D. regresie multipla

R. C

114. Componenta conativa a atitudinii caracteriale se refera la:

A. convingeri B. obiectul atitudinii

C. tendinta spre actiune* D. informatii

E. trebuinte F. orientare constienta*

R. C+F

115. Capacitatea de transfer a creativitatii, de la un domeniu la altul, este evidentiata de catre:

A. Allport B. Lowler

C. Lowenfeld* D. Guilford*

E. Gardner

R. C+D

116. Modul in care o persoana isi reprezinta rolul social se numeste:

A. perceptia rolului B. conceptia rolului*

C. expectatia rolului

R. B

17
 117. Persoanele pseudocreatoare se caracterizeaza prin:

A. absenta atitudinii creatoare B. prezenta atitudinii creatoare*

C. absenta aptitudinilor creatoare * D. prezenta aptitudinilor creatoare

R. B+C

118. Existenta unei corelatii relativ scazute intre inteligenta si creativitate a fost demonstrata de:

A. Piaget B. Jackson*

C. Guilford D. Vernon

E. Getzels* F. Janet

R. B+E

119. Trasaturile de personalitate care influenteaza abilitatile creative sunt:

A. autodisciplina* B. motivatia intrinseca

C. independenta* D. sociabilitatea

R. A+C

120. In conceptia lui constantin Radulescu-Motru, Eul:

A. se identifica cu starile de constiinta* B. se identifica cu constiinta globala

C. creeaza unitatea constiintei D. nu precede constiinta*

R. A+D

121. Rezistenta scazuta la frustrare este specifica tipului:

A. hipertimic B. obsesiv

C. agresiv* D. senzitiv-introvertit

R. C

122. Din punct de vedere biologic, temperamentul este rezultatul:

A. genotipului B. fenotipului*

18
C. arhetipului

R. B

123. Dominanta Eului psihic implica centrarea pe:

A. motivatie intrinseca B. cunoastere*

C. creatie* D. sociabilitate

E. afectivitate

R. B+C

124. Stadiul operator marcheaza preponderenta aspectului operativ al gandirii asupra

aspectului figurativ, decentrarea gandirii copilului permitand coordonarea reversibila a actiunii interiorizate
si constituirea sistemelor operatorii de transformari cu invariant. TRUE

125. In ultimele decenii se remarca aproape in toate tarile un fenomen al amplificarii vitezei de
crestere si diferentiere somatica a copiilor, paralel cu o dezvoltare psihica precoce. Indicii cresterii
somatice, ca si ai maturizarii sexuale, cunosc un devans semnificativ in raport cu perioade situate cu cateva
decenii in urma. TRUE

126. Comportamentul deviant si delincvent sunt comportamente pentru care minorul poate
raspunde penal. FALSE

127. Un moment esential al construirii identitatii este acela in care copilul vorbeste despre sine
folosind pronumele personal eu. TRUE

128. J.Piaget descrie functionarea inteligentei prin urmatorii termeni preluati din biologie:

a) asimilare* b) acomodare*

c) adaptare* d) crestere

e) dezvoltare

R. a+b+c

129. Piaget prezinta dezvoltarea din perspectiva stadialitatii genetice. Stadiul in aceasta
perspectiva presupune :

a) ordinea diferitelor achizitii este neschimbata;*

b) exista o structura proprie a stadiului si nu doar o juxtapunere de proprietati ;*

c) aceasta structura reconverteste achizitiile anterioare care nu dispar ci se manifesta in alta forma (in
situatii regresive pot reaparea ) ;*

19
d) fiecare stadiu contine un moment de pregatire si unul de stabilitate ;*

e) fiecare stadiu contine germenii trecerii la urmatorul *

f) atat stadialitatea genetica cat si cea dinamica sunt subdivizate in substadii (abordarea pe varste).

R. a+b+c+d+e

130. Care sunt etapele dezvoltarii atasamentului conform teoriei lui J. Bowlby?

a) preatasamentul* b) atasamentul de actiune*

c) atasamantul delimitat* d) formarea de relatii reciproce*

R. a+b+c+d

131. Imitatia amanata este:

A. o prefigurare a reprezentarii fara ca aceasta sa fie prezenta in gandire;*

B. proces care incepe in abseta modelului si prefigureaza reprezentarea propriu-zisa:*

R. a+b

132. Conceptul folosit in teoria lui J. Piaget pentru a descrie o stare prin care prorpiile placeri si dorinte
ale copilului sunt suverane si lipsa intelegerii faprului ca ceilalti traiesc sentimente diferite si gandesc
diferit, dificultatea de a corela punctul sau de vedere cu al altora este cel de:

a) egocentrism* b) imagine mintala

c) evocare verbala

R. a

133. Egocentrismul gandirii copilului poate fi in perioada de pana la 6/7 ani:

a) logic* b) ontologic*

c) patologic

R. a+b

134. Egocentrismul copilului se manifesta prin:

a) artificialismul gandirii* b) sincretismul gandirii*

c) realism* d) animism*

20
R. a+b+c+d

135. Operatiile logico-matematice care devin posibile in urma achizitiei reversibilitatii sunt :

a) clasificarea* b) serierea*

c) conceptualizarea numarului*

R. a+b+c

136. Pentru insusirea limbii romane metoda de invatare a scris-cititului trebuie sa fie:

a) analitica* b) sintetica*

c) fonetica*

R. a+b+c

137. Dezvoltarea gandirii copilului de la 6 la 12 ani este caracterizata printre altele de:

a) decentrare socio-afectiva* b) decentrare intelectuala*

R. a+b

138. Tipurile de conduita caracteristice perioadei adolescentei descrise de J.Rousselet sunt:

a) conduita suportului b) coduita revoltei*

c) conduita inchiderii in sine* d) conduita exaltarii*

e) conduita afirmarii*

R. b+c+d+e

139. Etapele socializarii in perioada adolescentei dupa G.Lefrancois sunt:

a) etapa dependentei* b) etapa conflictului*

c) etapa relativei independente* d) etapa maturizarii afectiv emotionale

R. a+b+c

140. Imaginea de sine este structurata de:

21
a) imaginea eului fizic* b) intarirea pozitiva a comportamentului

c) imaginea eului psihic si psihosocial*

R. a+c

141. Perioada adulta dominata de tinerete dupa R. W. White este caracterizata de urmatoarele
directii de dezvoltare:

a) stabilirea identitatii eului* b) independenta relatiilor personale*

c) cresterea intereselor/preocuparilor* d) umanizarea valorilor*

R. a+b+c+d

142. Operatiile postformale includ urmatoarele tipuri de rationamente:

a) gandirea pozitiva b) gandirea relativista*

c) gandirea dualista* d) gandirea sistematica*

R. b+c+d

143. Criteriile de maturitate ale personalitatii dupa Allport sunt:

a) extensiunea simtului eului* b) raportarea calda a eului la ceilalti*

c) securitatea emotionala* d) perceptia realista*

e) obiectivarea eului* f) filosofia unificatoare a vietii*

R. a+b+c+d+e+f

144. Mecanismele de aparare sanatoase caracteristice adultului, propuse de G.E. Vaillant sunt:

a) altruismul* b) sublimarea*

c) umorul* d) reprimarea*

e) rationalizarea

R. a+b+c+d

145. Nevoile pentru dezvoltarea intelectuala corespunzatoare a copilului sunt:

22
 a) Crearea de facilitati educationale, adaptate nevoilor copilului *

b) Stimularea dezvoltarii intelectuale se incepe in perioada de sugar si se face, de regula,

de catre parinti, in special de catre mama *

R. a+b

146. La sfarsitul primului an de viata dezvoltarea inteligentei conform teoriei lui Piaget parcurge
substadiile 5 si 6 ale dezvolttarii senzorio-motorii iar acestea cuprind:

a) Conduita sforii * b) Conduita suportului*

c) Reactiile circulare tertiare * d) Conduita bastonului*

R. a+b+c+d

147. Conform teoriei lui Piaget, notiunea de obiect

a) este innascuta

b) se formeaza*

R. b

148. H. Wallon arata ca perioada 1 - 3 ani este definitorie pentru dezvoltarea personalitatii .
Cele doua stadii descrise de Wallon sunt :

a) centripetal* b) egocentrica

c) centriufuga*

R. a+c

149. In teoria piagetiana a dezvoltarii egocentrismul ontologic se manifesta prin urmatoarele

caracteristici ale gandirii:

a) animismu*l b) artificialism*

c) realismul*

R. a+b+c

150. Care este perioada cand au loc urmatoarele transformari: se face trecerea de la emotii la
sentimente ca stari afective stabile si generalizate ;se contureaza mai clar unele sentimente morale
(rusinea, multumirea, prietenia si dragostea) iar conduita negativista intra intr-un proces de involutie si
devine evidenta adancirea si nuantarea trairilor afective.

23
a) prescolaritate* b) anteprescolaritate

c) scolaritate mare

R. a

151. Cercetatorii subliniaza faptul ca dezvoltarea adultului se situeaza pe un nou nivel care a
primit diferite denumiri:

a) postformal* b) multiliniar*

c) pragmatic * d) metacognitiv*

e) stadiul dialectic* f) empatic

R. a+b+c+d+e

152. Invatarea transformativa prin reflectie critica implica:

a) a fi mai reflexiv si mai critic* b) a fi mai deschis la perspectiva celorlalti*

c) a fi mai putin defensive* d) a fi mai deschis la ideile noi*

R. a+b+c+d

153. Invatarea are noi functii in perioada adulta, asa cum afirma Bogdan Suchodolscki si
anume:

a) necesitate sociala* b) mijloc de invingere a alienarii*

c) mijloc de comunicare

R. a+b

154. Dezvoltarea miscarilor poate fi apreciata pe cateva mari directii:

a) suplete,* b) echilibru *

c) calitatea miscarilor*

R. a+b+c

155. Adaptarea copilului la real si traducerea realului prin perceptii si reprezentari a fost
urmarita in evolutia desenului copiilor de la 2 la 8/10 ani, clasic pentru acest tip de studiu fiind G.H. Luquet
(1927). Care sunt stadiile pe care el le descrie:

a) stadiul mazgalelii * b) stadiul realismului fortuit, *

24
c) stadiului realismului nereusit * d) stadiul realismului intelectual *

e) stadiul realismului vizual * f) stadiul realismului izbutit

R. a+b+c+d+e

156. De la 7/8 la 10 /11 ani gandirea copilului trece in :

a) stadiul operatiilor concrete* b) stadiul preoperator

c) stadiul operatiilor formale

R. a

157. Formarea abilitatilor de scris- citit sunt parcurse in scoala etape:

a) preabecedara* b) abecedara*

c) postabecedara*

R. a+b+c

158. Identitatea de sine in perioada adolescentei se poate contura in trei maniere: pozitiva,
negativa si incerta respectiv - criza de identitate, criteriul fiind autoperceptia, felul in care se percep tinerii
in raport cu:

a) societatea* b) mediul familial*

c) grupul de prieteni*

R. a+b+c

159. Imaginea de sine comporta urmatoarele dimensiuni :

a) perceptia si aprecierea subiectului asupra sa la un anumit moment*

b) felul in care subiectul ar dori sa fie sau sa para ca este *

c) felul in care subiectul considera ca este apreciat de ceilalti*

R. a+b+c

160. Analiza mediului scolar arata ca principalele dificultati intampinate de elevi in primul an de
scoala pot fi clasificate astfel:

a) dificultati affective*

25
b) dificultati cognitive*

c) dificultati de organizarea motivelor pentru atingerea unei actiuni*

d) dificultati de relationare cu adultii si grupul de copii de aceeasi varsta si de varste mai mari*

R. a+b+c+d

161. Dezvoltarea personalitatii copilului dupa H. Wallon in perioada 3 - 6 ani corespunde

stadiului personalismului. In cursul acestei perioade se pot distinge mai multe subtadii :

a) perioada de opozitie * b) perioada de tranzitie *

c) perioada de gratie * d) perioada de imitatie *

R. a+c+d

162. Gandirea egocentrica este o gandire :

a) prelogica * b) intuitiva *

c) preconceptuala * d) euristica

R. a+b+c

163. Care este termenul prin care se exprima faptul ca dezvoltarea motricitatii este legata de
celelalte progrese in dezvoltarea intelectuala si socioafectiva?

a) dezvoltare psihosociala b) psihomotricitate*

R. b

164. Atributul de dinamic se refer la faptul c elementele ce aparin incontientului (idei,

imagini) exercit continuu o presiune pentru a intra n contient i se asociaz ntre ele. FALSE

165. Mecanismul producerii fenomenelor psihice, evoluia forelor pulsionale, reprezint

perspectiva economic n psihanaliz. FALSE

166. Principiul plcerii stipuleaz c principalul scop al activitii psihice este evitarea neplcerii
i obinerea plcerii. TRUE

26
 167. Principiul realitii stipuleaz c satisfacerea nevoii trebuie amnat n funcie de cerinele
realitii TRUE

168. Perspectiva dinamic se refer la faptul c orice fenomen psihic posed o dimensiune
cantitativ, coninuturile psihice fiind investite cu o anumit cantitate de energie psihic. FALSE

169. Investirea afectiv presupune detaarea unei cantiti de energie unui coninut psihic.
TRUE

170. Dezinvestirea afectiv presupune ataarea cantitii de energie de reprezentarea aferent.

FALSE

171. Simptomul nevrotic are un caracter represibil fiind mai puternic dect voina pacientului.
FALSE

172. Vindecarea nevrozei depinde de voina pacientului de a depi strile prin care trece.
FALSE

173. Simptomele nevrotice au la baz perturbri n viaa sexual a individului. FALSE

174. Imposibilitatea descrcrii tensiunii sexuale pe cale normal duce la descrcarea acestei
tensiuni pe ci indirecte i nespecifice prin atacuri de panic, simptome somatice etc. FALSE

175. n perioada adolescenei individul renun la imaginile parentale idealizate i la iluzia

atotputerniciei. TRUE

176. Punctul de vedere economic se refer la:

cantitatea de energie investit ntr-un proces sau fenomen psihic

177. Simptomul apare ca rezultat al:

echilibrului dinamic dintre sine, eu, supraeu i realitatea exterioar; depinde de capacitile adaptative
ale eului

178. Incontientul este caracterizat de :

procesele primare, mecanismele condensrii, deplasrii i simbolizrii i de principiul economiei psihice

179. Conflictul specific stadiului oral este legat de:

nrcare

180. Principala funcie psihic n stadiul anal este:

27
 dobndirea controlului asupra propriilor tendine

181. Mecanismul psihozelor are la baz:

b. proiectarea conflictului n exterior i nu refularea lui

182. Schizofrenia este rezultatul:

unei fixaii la stadiul schizoparanoid

183. Perspectiva dinamic se refer la:

explicarea mecanismului producerii fenomenelor psihice prin interaciunea dintre forele ce tind ctre
scderea tensiunii psihice i cele care se opun acestei descrcri

184. Energia psihic aparine:

fiecrei instane psihice, fiind repartizat ntre cele trei instana i putnd circula ntre ele

185. Pentru a menine tensiunea psihic la un nivel constant, aparatul psihic:

transform energia liber n energie ataat unei reprezentri sau idei astfel nct descrcarea s fie
ntrziat i controlat

186. ntre instanele i nivelurile psihice exist urmtoarele relaii:

sinele este incontient, eul este n parte incontient n parte contient, supraeul este sediul unor fore
inhibitorii care acioneaz incontient

187. Pulsiunea este constituit la nivel psihic din :

reprezentare pulsional i afectul care o nsoete

188. Prima teorie a lui Freud asupra pulsiunii ia n considerare:

dou tipuri de pulsiune: libidoul i interesul eului

28
 189. Principala activitate psihic n stadiul oral este:

asimilarea de informaii auditive, vizuale, cutanate

190. Funcionarea psihic n plan cognitiv este caracterizat n stadiul oral de:

nediferenierea dintre fantasm i realitate

191. Caracteristica afectiv n stadiul anal este:

ambivalena

192. Principala achiziie psihoafectiv n stadiul anal este:

autonomia, capacitatea de a se impune asupra obiectelor i persoanelor din jur

193. Declanarea unei nevroze are loc cnd:

exist unui conflict intrapsihic, un anumit raport al forelor implicate n acest conflict, i apare alegerea
incontient a unei modaliti de compromis prin care acest conflict se va exprima

194. Psihoza maniaco-depresiv este explicat de Melanie Klein prin:

incapacitatea subiectului de a surmonta poziia depresiv

195. Refularea reprezint:

mpingerea n incontient a unor coninuturi contiente

196. Pulsiunea reprezint:

reprezentantul psihic al instinctului

197. Conflictul psihic se manifest:

n nevroz, psihoz i normalitate

198. Tulburrile psihice apar cnd:

forele ce intr n conflict sunt egale ca intensitate

29
 199. ntre normal i patologic exist o deosebire:

cantitativ

200. Energia psihic se deplaseaz n aparatul psihic:

de la un element la altul prin intermediul lanurilor asociative

201. Procesul refulrii const n:

mpingerea unei reprezentri n incontient i separarea ei de afectul ataat ei

202. Pulsiunea este un proces aflat la grania dintre:

psihic i somatic

203. Complexul Oedip presupune dou conflicte:

un conflict interior dat de regretul fa de printele respins i unul exterior dat de teama fa de
printele respins

204. Narcisismul primar se refer la investirea afectiv a:

subiectului i a corpului su

205. n stadiul oral relaia de obiect este caracterizat de:

a nghii sau a fi nghiit

206. Obiectul pulsiunii n stadiul anal este reprezentat de:

obiectul parial ce trebuie controlat n scopul afirmrii autonomiei

207. Nevroza fobic are drept simptome:

teama de necontrolat fa de anumite obiecte sau situaii

208. Psihozele au ca specific:

nediferenierea dintre realitatea psihic i cea extern

30
 209. Care dintre urmatoarele droguri nu sunt derivate opiacee?
1. cocaine 2. amfetaminele*

3. morfina 4. marihuana*

R. 2+4

210. Sevrajul la heroina se manifesta prin:

1. Crampe abdominale si diaree* 2. Piele si mucoase uscate

3. Tahicardie si hipertensiune* 4. Constrictie pupilar

R. 1+3

211. Dintre caracteristicile adictiei sexuale fac parte:

1. Pierderea controlului asupra comportamentului respective*

2. Persistenta unor comportamente sexuale autodistructive sau de risc*

3. Obsesia sexuala sau fantezia sexuala ca mecanism primar de coping*

4. Lipsa dorintei de a limita sau stopa comportamentul

R. 1+2+3

212. Alcoolismul este o boala primara, cronica care se caracterizeaza prin:

1. scaderea controlului asupra bautului* 2. interesul pentru alcool*

3. consumul de alcool in ciuda consecintelor adverse* 4. distorsiuni n gndire

negarea*

d. 1+2+3+4

213. Dintre complicatiile alcoolismului fac parte:

1. Ulcerul * 2. Scaderea numarului de tentative suicidare

3. Cresterea criminalitatii globale* 4. Risc crescut de cancer cerebral

R. 1+3

214. Printre tulburarile psihice induse de alcool se afla si:

31
1. Sevrajul complicat cu convulsii* 2. Delirium tremens*

3. Tulburare psihotica indusa de alcool* 4. Tulburare amnezica persistenta*

R. 1+2+3+4

215. Intre tipurile de psihoterapie folosite in alcoolism se intalnesc urmatoarele:

1. ergoterapia* 2. psihodrama*

3. terapii comportamentale* 4. terapii sistemice familiale *

R. 1+2+3+4

216. Intre instrumentele de evaluare ale pacientului alcoolic se afla:

1. AUDIT* 2. CAGE*

3. ADS* 4. CIWA-r*

R. 1+2+3+4

217. Dintre drogurile din grupul substantelor psihodisleptice putem enumera:

1. psilocibina* 2. mescaline*

3. LSD* 4. marihuana

R. 1+2+3

218. Consumul de alcool si droguri poate produce o gama variata de tulburari psihice intre care
se afla si:

1. dementa si delirium* 2. tulburari de dispozitie si anxioase*

3. disfunctii sexuale* 4. tulburari psihotice*

R. 1+2+3+4

219. Indivizii cu tulburari de personalitate au urmatoarele trasaturi caracteristice:

1. Empatizeaza cu dificultate cu alte persoane* 2. Rezistenta la tratament*

3. Independenta excesiva* 4. Dependenta excesiva*

32
R. 1+2+3+4

220. In grupa tulburarilor de personalitate de tip bizar-excentrice sunt incluse urmatoarele

tulburari de personalitate:

1. tulburarea de personalitate paranoida* 2. tulburarea de personalitate borderline

3. tulburarea de personalitate schizotipala* 4. tulburarea de personalitate histrionica

R. 1+3

221. Din grupa tulburarilor de personalitate de tip dramatic emotionale fac parte urmatoarele
tulburari de personalitate cu exceptia:

1. tulburarea de personalitate histrionica 2. tulburarea de personalitate schizotipala*

3. tulburarea de personalitate antisociala 4. tulburarea de personalitate dependenta*

R. 2+4

222. Tulburarile de personalitate cu o prevalenta mai mare la barbati sunt:

1. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva* 2. Tulburarea de personalitate

schizotipala*

3. Tulburarea de personalitate paranoida* 4. Tulburarea de personalitate borderline

R. 1+2+3

223. Din grupa tulburarilor de personalitate bizar-excentrice fac parte:

1. tulburarea de personalitate paranoida* 2. tulburarea de personalitate histrionica

3. tulburarea de personalitate schizotipal* 4. tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva

R. 1+3

224. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica?

1. si subliniaza repetat si exagerat calitatile.* 2. Are pretentii exagerate de tratament

favorabil.*

33
3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri. * 4. Are nevoie de tandrete, securizare si
reasigurare.

R. 1+2+3

225. Tulburarea organica de personalitate poate aparea ca o consecinta a:

1. intoxicatiilor* 2. relatiilor afective negative intrafamiliale

3. afectiunilor lobilor frontal si temporal* 4. abandonului matern

R. 1+3

226. ntre complicatiile tulburarilor de personalitate se afla si:

1. Tulburarea somatoform* 2. Alcoolismul*

3. Episoadele psihotice tranzitorii* 4. Tulburarea distimic*

R. 1+2+3+4

227. n etiologia tulburarilor de personalitate sunt incriminati urmatorii factori:

1. factori perinatali* 2. factori psihodinamici*

3. factori de mediu* 4. ereditatea*

R. 1+2+3+4

228. Care dintre urmatoarele caracteristici apartin tulburarii de personalitate de tip borderline?

1. gndire magica sau credinte stranii care influenteaza comportamentul si sunt incompatibile cu normele
subculturale.

2. instabilitatea relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectului*

3. incapacitate de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele legale

4. impulsivitate*

R. 2+4

229. Trasaturile tulburarii de personalitate de tip pasiv agresiv cuprind:

1. Comportament frecvent lamentativ*

2. Iritabilitate, invidie si resentimente fata de colegi*

34
3. Ambivalenta in decizii alternand intre sfidare si remuscare*

4. Stima de sine scazuta*

R. 1+2+3+4

230. Dintre criteriile care definesc o psihoza fac parte urmatoarele:

1. Comportamentele bizarre* 2. Gandirea ilogica*

3. Prezenta ideatiei delirante* 4. Lipsa criticii fata de propria boala*

R. 1+2+3+4

231. In prezent, urmatoarele tulburari sint clasificate ca fiind psihoze:

1. Tulburarea schizoafectiva* 2. Schizofrenia*

3. Tulburarea deliranta * 4. Tulburarea bipolara*

R. 1+2+3+4

232. Tulburarea deliranta include sub aceasta denumire urmatoarele psihoze delirante cronice
neschizofrenice:

1. Paranoia* 3. Parafrenia *

2. Psihoza paranoida* 4. Delirul senzitiv de relatie*

R. 1+2+3+4

233. Schizofrenia este o boala a carei gravitate ar putea fi pe scurt caracterizata prin
urmatoarele trasaturi:

1. Are o frecventa importanta - 5-10% din populatie 2. Are o mare probabilitate sa ramana cronica.*

3. Are o rata de suicid de aproximativ 1% 4. Distruge coeziunea si unitatea constiintei si

personalitatii.*

R. 2+4

234. Simptomele caracteristice schizofreniei n viziunea principalilor psihiatri care au

aprofundat aceasta boala sunt:

1. Saracire emotionala* 2. Expansivitate si euforie

3. Incapacitatea de a se raporta la lumea externa* 4. Logoree cu presiunea vorbirii

35
R. 1+3

235. Simptomele negative din schizofrenie sunt reprezentate de:

1. scaderea expresivitatii emotionale* 2. alogie*

3. diminuarea capacitatii hedonice* 4. idei delirante de tip paranoid

R. 1+2+3

236. Tulburrile asociate episodului depresiv major n cadrul tulburarii bipolare pot fi:

1. Tulburari fobice* 2. Expresivitate panto-mimica caracteristica*

3. Somatic: constipatie, acuze somatice multiple* 4. Ideatie deliranta mai ampla - de

saracie*

R. 1+2+3+4

237. In schizofrenie ideile delirante pot fi de mai multe tipuri. Dintre cele mai intalnite le
mentionam pe cele:

1. mistice* 2. de persecutie* 3. de grandoare* 4. kinestezice

R. 1+2+3

238. Despre negativismul prezent n schizofrenia catatonica putem afirma urmatoarele:

1. Este gresit definit si prezetat ca opozitionism.*

2. Nu este controlat de vointa bolnavului.*

3. Ca dovada ca este n imposibilitatea de a da curs unei comenzi in plan verbal sau motor, nici un mijloc
de convingere/constrngere, nu poate da rezultate.*

4. Este un fenomen incomprehensibil *

R. 1+2+3+4

239. In tulburarea afectiva bipolara, intre simptomele fazei maniacale se afla si:

1. Dezinhibitie sexuala* 2. Fuga de idei*

3. Necesitate scazuta de somn* 4. Idei delirante de ruina

36
R. 1+2+3

240. Majoritatea pacientilor aflati in episod maniacal prezinta si:

1. dispozitie expansiva* 2. iritabilitate*

3. labilitate emotionala* 4. distractibilitate*

R. 1+2+3+4

241. Intre factorii de risc pentru depresie se inscriu:

1. consumul de alcool si de medicamente * 2. perioada postpartum *

3. comorbiditate medicala * 4. vrsta de debut peste 40 de ani

R. 1+2+3

242. Dintre simptomele care fac parte din criteriile diagnostice ale dementei fac parte:

1. abulia 2. agnozia *

3. anhedonia 4. tulburarile de memorie*

R. 2+4

243. Dintre etapele investigrii dementei fac parte:

1. Istoricul familial * 2. Istoricul psihiatric *

3. Istoricul medical general * 4. Istoricul toxicologic nutritional si medicamentos *

R. 1+2+3+4

244. In realizarea unui diagnostic pozitiv de depresie sint adevarate urmatoarele afirmatii:

1. Semnele si simptomele se pot deduce din interviu sau din informatii obtinute de la apartinatori si
prieteni *

2. Diagnosticul se pune prin excluderea altor tulburari majore.

3. Evenimente stresante de viata pot preceda instalarea unui episod major depresiv. *

4. Evenimentele stresante de viata sunt de cele mai multe ori cauza episoadelor depresive majore.

37
R. 1+3

245. Printre cele mai folosite instrumente de evaluare a depresiei se numara si:

1. Scala Hamilton * 2. Scala Zung *

3. Scala Montgomery Asberg * 4. Inventarul Beck *

R. 1+2+3+4

246. Despre factorii etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii afective bipolare sunt
adevarate urmatoarele afirmatii:

1. Relatiile familiale incordate pot agrava tulburarea afectiva bipolara *

2. Factorii de mediu sunt implicati in etiopatogenia bolii *

3. Daca un parinte sufera de PMD, riscul ca si copilul sa dezvolte PMD este de aproximativ 12,5%. *

4. Riscul unui copil cu ambii parinti cu PMD de a face boala este de in jur de 80-90%.

R. 1+2+3

247. ntre etapele de investigare a dementei se afla:

1. Examinarea medicala * 2. Anamneza *

3. Antecedente heredo-colaterale* 4. Antecedentele patologice*

R. 1+2+3+4

248. Dintre criteriile propuse pentru a distinge o nevroza de o psihoza amintim:

1. gravitatea tulburarii* 2. critica individului asupra bolii sale *

3. etiologia tulburarii * 4. prezenta anxietatii

R. 1+2+3

249. In cadrul clasificarii clasice a tulburarilor nevrotice dintre nevrozele nediferentiate fac
parte:

1. nevroza anxioasa * 2. nevroza depresiva *

3. neurasthenia * 4. nevroza isterica

R. 1+2+3

38
 250. Dintre tulburarile disociative fac parte:

1. tulburarea de somatizare 2. personalitatea multipla *

3. dismorfofobia 4. amnezia psihogena *

R. 2+4

251. Printre tulburarile anxioase (conform clasificrii DSM-IV) se nscriu:

1. atacurile de panica* 2. tulburarea obsesiv-compulsiva*

3. reactia acuta la stress * 4. tulburarea somatoforma

R. 1+2+3

252. ntre etapele de investigare a dementei se afla:

1. Examinarea medicala* 2. Anamneza *

3. Antecedente heredo-colaterale * 4. Antecedentele penale

R. 1+2+3

253. Printre cele mai comune simptome in tulburarea anxioasa generalizata se numara si:

1. palpitatii* 2. derealizare si depersonalizare

3. nervozitatea * 4. paroxismele anxioase cu frica de moarte

R. 1+3

254. Printre cele mai intalnite simptome din distimie se afla:

1. Sentimente de vinovatie, ruminatii cu privire la trecut *

2. Sentimente subiective de iritabilitate si furie excesiva *

3. Activitate diminuata, eficienta si productivitate scazute *

4. Dificultati de gndire, reflectate prin concentrare scazuta, indecizie, slaba capacitate de memorare*

R. 1+2+3+4

39
 255. Fobia sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat n diverse situatii
sociale, cum ar fi:

1. Vorbitul n public, * 3. Vorbitul la telefon, *

2. Urinatul n toaletele publice, * 4. Prezenta intr-un loc aglomerat din care se poate
iesi cu dificultate

R. 1+2+3

256. Intre terapiile cognitive folosite in tratamentul fobiilor se folosesc si:

1. Terapia prin autoinstructie*

2. Expunerea directa si imediata la cel mai puternic stimul declansator al fobiei

3. Terapia rational-emotiva*

4. Desensibilizarea sistematica

R. 1+3

257. Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup n PTSD:

1. Stabilizarea reactiilor fiziologice si psihologice la trauma *

2. Explorarea si validarea perceptilor si emotiilor *

3. Intelegerea efectelor experientelor trecute asupra comportamentului, trairilor din present *

4. Desensibilizarea sistematica

R. 1+2+3

258. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica?

1. si subliniaz repetat si exagerat calitatile*

2. Este hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil in probleme de morala, etica.

3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri *

4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare.

R. 1+3

40
 259. Continuumul motivaional reprezint acea intensitate a muncii care permite obinerea
unor performane nalte. FALSE

260. Optimul motivaional se refer la faptul ca orice element al muncii (salariu, condiii de
munc, relaii cu eful sau superiorii etc.) are capacitatea de a genera att satisfacie, ct i insatisfacie n
munca n funcie de contextul organizaional la care ne raportm. FALSE

261. Recrutarea intern reprezint procesul de acomodare a noilor angajai cu condiiile

specifice ale activitii instituiei i locului de munc. FALSE

262. Selecia de personal este o activitate a managementului resurselor umane care are rolul de a cauta
i de a identifica acei candidai care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale
instituiei, i de atragere a acestora n cadrul instituiei. FALSE

263. Recrutarea intern se refer la recrutarea candidailor din interiorul instituiei fie prin
afiarea postului liber urmat susinerea concursului pe postul respectiv fie prin promovare sau transfer n
cadrul instituiei. TRUE

264. Prin metodele informale de recrutare intern instituia angajeaza foti salariai sau foti
studeni care au lucrat n regim de colaborare n instituia respectiv. FALSE

265. Surse de recrutare extern pot fi: ageniile de fora de munca (oficiile de fora de munca),
centrele teritoriale de nregistrare a omerilor, trgurile de locuri de munca, asociaiile profesionale,
instituiile de nvaamnt. TRUE

266. Criteriile avute n vedere n procesul de recrutare extern sunt: competena, vechimea n
munc, i potenialul de dezvoltare al angajailor. TRUE

267. Teoria ERG spre deosebire de teoria ierarhizrii trebuinelor a lui A. Maslow arata ca: 1) n
acelai timp asupra unui individ poate aciona mai mult de o necesitate; 2) nesatisfacerea unor trebuine
de la nivelurile superioare duce la creterea dorinei de a satisface trebuinele de la un nivel inferior. TRUE

268. Conform teoriei performanelor ateptate, atunci cnd angajaii percep o anumita
inechitate, ei pot alege una din urmatoarele posibilitai: modificarea efortului propriu; modificarea
rezultatelor; distorsiunea percepiei faa de sine; parasirea domeniului. FALSE

269. Satisfacia muncii este influenat de:

a. facilitile economice i socio-profesionale*

b. caracterul rutinier/ variat al muncii*
c. relaiile la locul de munc muncii*

d. cadrul organizaional n care se desfoar munca*

e. caracteristicile fizice ale locului de munc*

R. a+b+c+d+e

41
 270. Tipurile de trebuine din teoria ierarhizrii trebuinelor a lui A.Maslow sunt:

a. trebuinele de cooperare i afiliere* b. trebuinele de stim i statut*

c. trebuinele de hran, locuin, mbrcminte* d. trebuinele de autorealizare*

e. trebuinele de securitate*

R. a+b+c+d+e

271. Conform ..................... factorii de igien (supravegherea, condiiile de munc, relaiile

interpersonale, securitatea muncii, etc.) i factorii motivaionali (realizrile personale, recunoaterea,
munca nsi, posibilitile de avansare, etc) determin att satisfacie ct i insatisfacie n munc;

Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect:

1) Managementului tiinific 2) Teoriei X 3) Teoriei Y 4) Teoriei ierarhizrii nevoilor

5) Teoriei bifactoriale * 6)Teoriei echitii 7) Teoriei ateptrii 8) Teoriei rentririi i consolidrii

R. 5

272. Interviul de selecie este eficient n urmtoarele situaii:

a. relevarea unor caliti ale candidailor ca de exemplu: inut, limbaj, conduit nonverbal, motivaii,
interese i aspiraii de viitor, pregtire i calificare profesional, experien

273. Recrutarea intern prezint o serie de avantaje care se regsesc printre urmtoarele
elemente:

a. permite identificarea i atragerea unui numr mai mare de candidai poteniali;

b. poate constitui un bun factor de motivare a angajailor n vederea viitoarei promovari; *

c. ncurajeaz un nou mod de gndire n cadrul organizaiilor;

d. punctele forte i punctele slabe ale candidailor sunt cunoscute mult mai bine. *

Precizai care din combinaiile de mai jos reflect cel mai corect principalele avantaje ale recrutrii interne:

R. b+d

274. Care dintre elementele de mai jos reprezint dezavantaje ale recrutrii interne:

a. costul recrutrii personalului este mult mai ridicat;

b. mpiedic infuzia de suflu proaspt i nu favorizeaz promovarea unor idei noi; *

42
c. la un ritm rapid de extindere a instituiei, posibilitaile de completare a posturilor din personalul
existent, pot fi depaite; *

d. nu este nevoie de o perioad de acomodare cu noul loc de munc;

e. se pot manifesta favoritisme, persoanele promovate meninndu-i legaturile cu fotii colegii de

munca; *

Precizai care din combinatiile de mai jos reflecta cel mai corect principalele dezavantaje ale recrutarii
interne:

R. b+c+e

275. Conform ..................... munca este o parte important a vieii oamenilor, pot folosi
autocontrolul n atingerea obiectivelor organizaiei, accept bucuroi responsabiliti n funcie de
recompensele asociate acestora i pot da dovada de inventivitate i creativitate n munc.

1) Managementului tiinific 2) Teoriei X 3) Teoriei Y * 4) Teoriei ierarhizrii nevoilor

5) Teoriei bifactoriale 6)Teoriei echitii 7) Teoriei ateptrii 8) Teoriei rentririi i consolidrii

R. 3

276. se bazeaz pe urmtoarele postulate:

a. oamenii au o aversiune nnascuta fata de munca i vor ncerca s o evite;

b. managerii trebuie sa-i dirijeze, sa-i controleze i sa-i constrnga pe angajai pentru realizarea
obiectivelor organizaiei;

c. angajaii trebuie condui pentru ca evita responsabilitaile;

d. angajaii sunt preocupai n general de securitatea personal.

Alegei dintre variantele urmtoare pe cea corect:

1. teoria X * 2. managementul tiinific 3. teoria ERG 4. teoria Y 5.teoria echitii 6.teoria
consolidrii
R. 1

277. Recrutarea extern prezint o serie de avantaje care se regsesc printre elementele de mai
jos:

a. recrutarea personalului este mult mai rapid i cu costuri mai mici;

b. permite identificarea i atragerea unui numr mai mare de candidai poteniali; *

43
c. ncurajeaz un nou mod de gndire n cadrul organizaiei; *

d. crete motivarea personalului;

e. se realizeaz economii n costurile de pregtire pentru c se angajeaz profesioniti competeni, bine

pregtii, din exterior *
R. b+c+e

278. Care dintre elementele prezentate reprezint dezavantaje ale recrutrii externe:

a. favorizeaz promovarea ideilor noi;

b. timpul necesar acomodrii, adaptrii i integrrii pe posturi a noilor angajai este mult mai mare,
ceea ce atrage costuri suplimentare; *

c. identificarea, atragerea i evaluarea candidailor se realizeaz mult mai dificil; *

d. nu implic elaborarea unor programe de pregtire profesional ntruct se angajeaz profesioniti din
exterior;

e. poate aprea respingerea noilor venii de ctre vechii angajai ceea ce creeaz dificulti de
integrare, duce la scderea motivaiei afectnd productivitatea muncii *

R. b+c+e

279. Care dintre urmtoarele metode sunt utilizate n recrutarea extern?

a. observaia b. anunurile publicitare * c. analiza produselor activitii d. fiierul cu poteniali

angajai*

e. instituii specializate n recrutarea/selecia de personal/ consultan n domeniul resurselor umane*

f.metoda timpilor i a micrilor g.reeaua de cunotine* h.internetul* i. studiul de caz

j.analiza postului k. head-huntingul*

R. b+d+e+g+h+k

280. Etapele planului de recrutare sunt:

a. analiza prognozei cererii de resurse umane* b. organizarea posturilor i a oamenilor*

c. testarea psihologic d. prognoza ofertei de resurse umane * e. organizarea interviului de

selecie

f.analiza evidenei posturilor devenite disponibile datorita demisiilor, concedierilor, pensionarilor,

deceselor*

44
g. acomodarea cu locul de munc h. studiul posturilor* i. calculul nevoilor directe de recrutare*

Alegei din urmtoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enunului de mai sus:

R. a+b+d+f+h+i

281. Conform ..................... factorul care motiveaz oamenii n procesul muncii este salariul pe care
acetia l primesc

1. Managementului tiinific * 2. Teoriei X 3. Teoriei Y 4. Teoriei ierarhizrii nevoilor

5. Teoriei bifactoriale 6.Teoriei echitii 7. Teoriei ateptrii 8. Teoriei rentririi i consolidrii

R. 1

282. Conform ..................... indivizii sunt preocupai nu numai de nivelul recompenselor pe care
le primesc n schimbul efortului propriu ci i de relaia dintre recompensele pe care le primesc ei i cele pe
care le primesc ceilali.

1. Managementului tiinific 2. Teoriei X 3. Teoriei Y 4. Teoriei ierarhizrii nevoilor

5. Teoriei bifactoriale 6.Teoriei echitii * 7. Teoriei ateptrii 8. Teoriei rentririi i consolidrii

R. 6

283. Etapele seleciei de personal sunt urmtoarele:

a. analiza scrisorii de intenie i a curriculumului vitae* b. adaptarea n munc c. interviul de selecie*

d. identificarea cu munca e. testarea psihologic* f. recrutarea intern

g. probele de cunotine profesionale* h. probele de lucru* i. integrarea la locul de munc

j. examinrile medicale* k. asimilarea informaiilor i comportamentelor specifice muncii

l. verificarea referinelor* m. decizia final*

Alegei din urmtoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enunului de mai sus:

R. a+c+e+g+h+j+l+m

284. Factorii care influeneaz procesul de integrare sunt:

a. scopurile instituiei la care angajatul trebuie s adere; *

b. coeziunea i coerena grupului n care angajatul i desfoar activitatea; *

c. contractul dintre angajat i instituie i care stabilete un echilibru ntre contribuiile i realizrile
cerute i recompensele financiare i nonfinanciare din partea instituiei; *

45
d. normele care definesc rolurile angajatului n instituie; *

e. raporturile de putere i de dependen cu colegii i cu superiorii ierarhici *

R. a+b+c+d+e

285. Consolidarile n viziunea lui B.F Skinner sunt:

a. facilitile* b. mutrile disciplinare * c. meninerea unei echiti efort-compensaie

d. premieri pentru merite deosebite * e. concedierile * f. stingerile *

g. consolidrile negative * h. creterile salariale * i. sancionrile *

R. a+b+d+e+f+g+h+i

286. Tipurile de erori care pot aprea n timpul interviului de selecie sunt:
a. eroarea de similaritate * b. discriminarea n funcie de vrst *
c. eroarea de contrast * d. sublinierea elementelor negative *

e. eroarea de tip halou * f. eroarea datorat primei impresii *

g. discriminarea n funcie de sex *

R. a+b+c+d+e+f+g

287. Stadiile procesului de integrare profesional n viziunea lui O. Hoffman sunt:

a. adaptarea n munc *

b. vizite n instituie, conduse de eful ierarhic, care i va prezenta noului angajat activitatea acesteia,
structura sa i mai ales departamentele cu care va colabora

c. asimilarea *
d. identificarea cu instituia i colectivul *

e. oferirea noului angajat a unei mape de ntmpinare care s conin informaii referitoare la structura
organizatoric a instituiei, facilitile existente, programul de lucru, modalitile de evaluare,
regulamentele instituiei, date despre protecia muncii, prevenirea accidentelor, etc.

R. a+c+d

288. Teoria celor trei necesiti a lui David McClelland are n vedere urmtoarele necesiti:

a. necesitile de existen b. necesitile de securitate c. necesitile de putere *

46
d. necesitile de afiliere * e. necesitile de realizare * f. necesitile de stim i statut

R. c+d+e

289. ...............................const n compararea fiecrui candidat cu predecesorul su/

predecesorii si, neglijnd comparaia cu standardul prestabilit al interviului.

Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect:

R. eroarea de contrast

290. Conform ..................... oamenii fac o comparaie ntre efortul pe care l depun (educaie,
calificare, abilitai, experiena, timpul lucrat n organizaie, etc) i compensaia pe care o primesc (salariu,
beneficii, recunoateri, promovari). Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect

R. teoriei echitii

291. .......................are la baza nevoia de a ti, de a cunoate, curiozitatea i interesul

intelectual faa de o anumita profesiune

R. motivaia cognitiv

292. Sursa generatoare a ..........................se afla n trebuinele personale ale individului i este
solidara cu activitaile lui, individul exercitnd o munca n conformitate cu propriile aptitudini i abilitai.

R. motivaiei intrinseci

293. n viziunea lui B.F.Skinner..................este o form de consolidare bazat pe ideea c un

anumit comportament va disprea daca va fi ignorat.

R. Extincia

294. .............................este determinat de interaciunea membrilor grupului de munca i se

refera la faptul ca munca favorizeaza realizarea contactelor sociale precum i satisfacerea nevoilor de
cooperare, afiliere, securitate, stima i statut social ale acestora

R. Motivaia psihosocial

295. .............................sunt acele persoane care nu trec de procesul de selecie dar care n
realitate demonstreaz c sunt muncitori buni

R. Indivizii fali negativi

47
 296. n cadrul interviului de selecie. se produce atunci cnd o anumit
caracteristic a interviului impresioneaz foarte puternic, punndu-i amprenta asupra evalurii generale a
candidatului.

R. Eroarea de tip halou

297. ..este alegerea conform anumitor criterii a celui mai potrivit candidat
pentru ocuparea unui post n cadrul unei instituii prin analiza obiectiv a concordanei dintre
caracteristicile profesionale ale unui post i caracetristicile fizice, psihice i informaionale pe care le
prezint solicitanii postului.

R. selecia de personal

298. .........................................explic motivarea n munc ca pe un proces complex n care indivizii

analizeaz ansele pe care le au n obinerea anumitor rezultate i msura n care aceste rezultate sunt
atrgtoare pentru ei.

a. Teoria Y b. Teoria echitii c. Managementul tiinific

d. Teoria asteptrii * e. Teoria bifactorial motivaie-igien f. Teoria ERG

R. d

299. n explicarea comportamentului uman .............................utilizeaza un set redus de

trebuine i anume trebuine legate de existena, trebuine legate de relaiile cu semenii i trebuine de
cretere.

a. Teoria X b. Teoria echitii c. Teoria ERG

d. Teoria asteptrii e. Teoria bifactorial motivaie-igien f. Teoria celor trei necesiti

R. c

300. ..........................are la baz reacii de respingere i aversiune ale individului faa de

consecine neplacute care pot aprea la locul de munc (concediere, retrogradare, critica, teama de eec
sau pierdere a prestigiului, etc.)

R. motivaia extrinsec negativ

301. Una dintre teoriile de mai jos are n vedere trei aspecte importante:

1. grupul este structura de baz n instituie;

2. angajarea pe via, polivalent, cariera lent, contureaz motivaia individual;
3. respectul oamenilor pentru munc i grup este msura propriului lor respect.

48
Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect:

R. teoria Z

302. Una dintre teoriiile motivaionale de mai jos pornete de la premisa c motivaia pentru
munc este determinat de patru tipuri de comparaii:

1. comparaia cu o situaie anterioara n care s-a aflat individul n cadrul aceleiai organizaii;

2. comparaia cu o situaie anterioara n care s-a aflat individul n afara organizaiei;

3. comparaia cu alta persoana sau grup de persoane din interiorul organizaiei;

4. comparaia cu alta persoana sau grup de persoane din afara organizaiei.

Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect:

R. teorie echitii

303. Cercetarea personalitatii se concentreaza pe diferentele individuale ce au o mare

semnificatie in relatiile cotidiene stabilite intre oameni, ceea ce va permite studierea interactiunilor dintre
factori sau trasaturi si situatiile concrete, in care este plasat individul, precum si realizarea unor predictii
diferentiate valide. TRUE

304. A. Angleitner a propus o taxonomie a relatiilor posibile intre itemi si trasatura, taxonomie
ce cuprinde 7 categorii: descrieri de reactii, atribute ale trasaturii, dorinte si trebuinte, fapte biografice,
atitudini, reactii ale altora, itemi bizari. TRUE

305. Teoria Lui Cattell ce a stat la baza elaborarii chestionarului C prezinta anxietatea ca un
factor primar care este o combinatie intre 5 factori secundari: constiinta de sine, forta eului, propensiunea
paranoida, propensiunea spre culpabilitate, tensiunea ergica. FALSE

306. In cazul Chestionarului de Personalitate California validarea nu este o etapa premergatoare

obligatorie a interpretarii propriu-zise a foii de profil. FALSE

307. H. Gough prezinta modelul cuboid asupra structurii personalitatii ca avand 3 vectori
principali: stilul interpersonal, raportarea la normele sociale, sentimentul personal de competenta. TRUE

308. In viziunea lui R.B. Cattell trasatura-sursa este cea care ramane constanta, fiind cea care
trebuie cunoscuta si investigata in psihologie. TRUE

309. Complexitatea termenului de personalitate a fost subliniata de numerosi autori,

urmatoarea afirmatie: personalitatea este un cadru de referinta fundamental pentru definirea sensului si
a valorii explicative a celorlalte notiuni psihologice apartinandu-i lui:

R. Mielu Zlate

49
 310. Ion Dafinoiu apreciaza ca acea constructie teoretica elaborata in psihologie, in scopul
intelegerii si explicarii, la nivelul teoriei stiintifice, a modalitatii de fiintare si functionare ce caracterizeaza
organismul psihofiziologic este:

R. personalitatea

311. Pornind de la analiza numeroaselor definitii ale personalitatii, Perron a identificat

urmatoarele caracteristici dominante ale acesteia:

R. globalitatea, coerenta, permanenta (stabilitatea) temporala

312. Pornind de la interactiunea dintre teorie si metode, se poate spune ca obiectivele teoriilor
stiintifice si ale metodelor de evaluare a personalitatii sunt urmatoarele:

a. descrierea * b. explicarea * c. predictia *

R. a+b+c

313. Cercetarea personalitatii trebuie sa se concentreze pe diferentele individuale care au o

semnificatie in:

a. relatiile cotidiene stabilite intre oameni, ceea ce ne permite: studierea interactiunilor dintre factori
sau trasaturi si situatiile concrete in care este plasat individul; *

b. realizarea unor predictii diferentiate valide *

c. realizarea unor predictii diferentiate ambigui.

R. a+b

314. Orientarea ce are ca obiectiv studierea a ceea ce indivizii au in comun, permitand

identificarea trasaturilor sau tipurilor de personalitate si contribuind, astfel, la elaborarea unei structuri
ipotetice a personalitatii umane este:

R. perspectiva nomotetica

315. Abordarea ai carei reprezentanti analizeaza individul in globalitatea sa, luand in

considerare toate componentele care intra in interactiune si promovand o orientare dinamica este:

R. perspectiva idiografica

316. Analiza parcursului vietii este o metoda specifica:

a. orientarii idiografice

50
 317. Allport, Eysenck si Cattell au oferit explicatii referitoare la diagnoza comportamentala
pornind de la predispozitia de a raspunde in acelasi mod in fata unor stimuli similari, predi spozitie ce este
denumita:

R. trasatura

318. Orientarea ce promoveaza o teorie a invatarii sociale, conform careia persoanele

asimileaza comportamentele in contextul raspunsurilor la anumite situatii, iar predictori
comportamentului sunt legati de experienta anterioara a persoanei in situatii similare, este:

R. orientarea situationista

319. Modelele ce ofera explicatii pornind de la un triplu determinism, psihologic, sociologic si

biologic si care prezinta necesitatea de a lua in consideratie interactiunea dinamica dintre caracteristicile
subiectilor si caracteristicile situatiilor sunt:

R. modelele interactioniste

320. Principiul conform caruia, in psihologie, cercetarea trebuie sa se bazeze pe un contract

neexploatativ si reciproc, un adevarat contract social stabilit intre cercetator si subiect, prin care persoana
este bine sa fie informata, chiar de la inceput, asupra costurilor, riscurilor si beneficiilor acestui demers se
refera la:

R. consimtamantul informat

321. In etapa de evaluare si constructie a unui test de personalitate, un moment important este
reprezentat de stabilirea tipului de proba ce va fi elaborata, alegere care este dependenta de:

a. scopul testarii * b. timpul de aplicare c. domeniul in care va fi folosit testul *

R. a+c

322. Intr-un test de personalitate, caracteristicile semantice ale itemilor care pot simplifica sau
ingreuna procesele psihice implicate in raspunsurile la itemi sunt urmatoarele:

a. etalonarea b. comprehensibilitatea * c. gradul de referinta personala *

d. ambiguitatea * e. nivelul de abstractizare * f. experimentarea

g. evaluarea *

R. b+c+d+e+g

51
 323. In procesul de elaborare a unui test de personalitate, aplicarea experimentala a unui prim
set de itemi ce au fost construiti, are ca scop identificarea surselor de eroare, a acelor factori care pot
afecta:

R. fidelitatea testului

324. In elaborarea testelor de personalitate, evitarea surselor de eroare poate fi realizata prin
urmatoarele strategii:

a. elaborarea unor exemple introductive *

b. standardizarea corecta a instructajului si a conditiilor de raspuns *

c. elaborarea unor scale de validare a testului. *

R. a+b+c

325. In procesul de elaborare a testelor de personalitate, experimentarea presupune si

validarea statistica preliminara, in care se elimina itemii care sunt lipsiti de omogenitate, nu au semnificatie
pentru trasatura vizata de test, aceste demersuri avand ca finalitati:

a. stabilirea gradului de dificultate al itemilor *

b. stabilirea grilei de raspunsuri prin care sunt repartizate corect raspunsurile functie de diferite
posibilitati *

c. stabilirea capacitatii de discriminare a itemilor *

R. a+b+c

326. Metoda de construire si selectare a itemilor, care presupune o selectie a acestora pe baza
relatiilor empirice dintre item si masura criteriu specifica, pe baza relatiilor empirice dintre itemi si un
criteriu exterior este:

metoda empirica (strategia criteriului exterior)

327. Fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii, in viziunea lui R.B. Cattell sunt

a. inteligenta b. sentimentele * c. ergii *

R. b+c

328. Metoda analizei factoriale presupune apelul la tehnici statistice prin care sunt identificati
factorii care determina varianta semnificativa a comportamentului si prin care sunt construite scalele
pentru a fi definite psihologic si evaluati factorii respectivi fiind centrata pe:

52
R. criteriul intern

329. Printre strategiile generale de construire a itemilor, Angleitner, Ostendorf si John au vorbit
si de specificarea urmatoarelor criterii de excludere:

a. termeni care nu se aplica la toti indivizii, nu sunt relevanti pentru personalitate *

b. termeni care se refera la originea geografica, nationalitate, identitati profesionale *

c. termeni care se refera doar la o parte din persoana *

d. termeni clari, precisi

e. termeni a caror implicatie pentru personalitate este metaforica si neprecisa *

R. a+b+c+e

330. In construirea itemilor corespunzatori trasaturilor si continuturilor psihologice este

necesara o permanenta raportare a itemului la:

R. validitatea sa discriminativa

331. Cele mai importante aspecte ale structurii de suprafata ale itemilor sunt urmatoarele:

a. afirmatia b. lungimea * c. complexitatea *

d. negatia e. formatul itemului dat de propozitie si de tipul de raspuns *

R. b+c+e

332. Cercetarile extinse efectuate de R. B. Cattell l-au condus pe acesta catre stabilirea, pentru
Chestionarul C, a unor corectii a notei generale de anxietate in functie de:

a. sex * b. profesie c. varsta *

R. a+c

333. In procesul de elaborare a testelor de personalitate, cercetarile ce au vizat caracteristicile

psihometrice au vizat urmatorii parametrii:

a. media * b. varianta * c. numarul d. stabilitatea *

e. corelatia item-test ca determinare a capacitatii de discriminare a fiecarui test *

R. a+b+d+e

53
 334. Factorul din Chestionarul C descris de R.B. Cattell ca redand dezvoltarea constiintei de
sine, gradul de motivare a integrarii comportamentului in jurul acceptarii si imaginii de sine, definita
constient prin raportare la standardele sociale acceptate este denumit de autor:

c. Q3

335. Factorii primari obtinuti de Cattell prin analiza factoriala exprima:

R. trasaturile-sursa ca dimensiuni de baza ale personalitatii

336. In teoria lui Cattell, fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii care dinamizeaza
intreg comportamentul, fiind orientate spre scopuri precise sunt:

R. ergii

337. In viziunea lui Cattell, fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii care sunt
considerate atitudini invatate de individ, centrate pe sferele importante ale vietii sunt:

R. sentimentele

338. Sentimentele, descrise de R.B. Cattell drept atitudini invatate de individ, centrate pe
sferele importante ale vietii sunt trasaturi-sursa de nivel:

R. mediu

339. Nucleul sentimentelor, ca sentiment de sine ce influenteaza toate atitudinile subiectului,

care asigura unitatea comportamentala, stabilitatea, coerenta, organizarea trasaturilor-sursa, controland
toate structurile personalitatii este numit de Cattell:

R. sentiment-master

340. Chestionarul PF16 cuprinde itemi ce fac parte din urmatoarele categorii:

a. intrebari referitoare la propriul comportament al individului respective *

b. itemi care solicita exprimarea unor opinii sau atitudini generale despre oameni *

c. itemi prin care subiectul are de ales intre ocupatii, activitati recreative, tipuri de oameni sau
alternative privind judecati de valoare *

d. itemi verbali sau numerici prin care este evaluat factorul de abilitate rezolutiva (B) *

R. a+b+c+d

54
 341. Cercetarile coordonate de R.B. Cattell ce au avut in vedere problema varstei si a stabilitatii
factoriale au dus la urmatoarele constatari:

a. unele trasaturi apar in adolescenta *

b. altele dispar *

c. altele sunt prezente de-a lungul tuturor varstelor *

R. a+b+c

342. Chestionarul C Cattell, prin care se evaluaeaza anxietatea, cuprinde itemi organizati
dupa:

a. 5 factori primary *

b. caracterul manifest sau voalat (interiorizat al simptomelor enxietatii) *

c. 2 factori primari

R. a+b

343. Psihologul american H. Gough a elaborat una din cele mai celebre probe de evaluare a
personalitatii in psihologia moderna, cu larga aplicabilitate diferite domenii de activitate (scoli, industrie,
birouri de consiliere), si anume este vorba de:

R. C.P.I.

344. Termenii care apar in interrelationarea sociala, in viata sociala curenta, atributele care se
regasesc in toate culturile si societatile si au o relatie directa si integrala cu formele de interrel ationare
directa, sunt in viziunea lui H. Gough:

R. conceptele populare

345. In varianta din 1987 a C.P.I., H. Gough a mai adugat doua scale standard, care se adauga
celorlalte, si anume:

a. independenta * b. conformismul c. empatia *

R. a+c

346. Modul de construire al C.P.I. permite o interpretare multifazica si profunda, lucru posibil
mai ales prin:

R. intercorelarea scalelor

55
 347. Scalele din C.P.I. care sunt importante in prima etapa de interpretare, cea de validare a
protocolului, scale ce dau acces spre o imagine anticipata asupra protocolului pe care il interpretam sau a
felului cum poate fi interpretat, sunt urmatoarele:

R. Wb, Cm si Gi

348. Analiza globala din interpretarea foii de profil C.P.I., care ne permite formularea unor
ipoteze de lucru, pornind de la scorurile extreme presupune:

R. analiza configuratiei profilului

349. Evaluarea conditiei eului pentru C.P.I. poate presupune un prim demers de cercetare
pornind de la:

a. ipoteza legata de varsta si sexul subiectulu *i

b. evaluarea scalei numita stabilitate-instabilitate emotionala

c. de la scalele implicate in conditia eului (Sa, Wb, Fe) *

R. a+c

350. In cadrul strategiilor de interpretare corelativa a dimensiunilor ce au relevanta din profilul

C.P.I., analiza modelelor de relationare, rezultate din formularea unor ipoteze formulate din studiul
semnificatiei scalelor grupate, poarta denumirea de:

R. analiza de pattern

351. Chestionarul de Personalitate California permite interpretarea perceptiei sociale a

comportamentului, care este valabila pentru:

R. scoruri extremizate (note T sub 35 sau peste 75)

352. Varianta noua a C.P.I. include, in afara procedurii standard de interpretare a scalelor, o
noua posibilitate de interpretare, si anume un model al personalitatii denumit de H. Gough:

R. modelul cuboid

56