1.

Un bulgăre de zăpadă ţinut în palmă are ca efect o senzaţie:

a. proprioceptivă
b. exteroceptivă
c. de echilibru
d. indirectă

2. Ana are o imagine clară şi precisă a persoanei din faţa sa. Acest lucru pune în evidenţă
proprietatea imaginii perceptive de a fi:
a. schematică, cuprinde doar însuşirile importante
b. sensibilă, este indirect proporţională cu acţiunea stimulului
c. primară, apare numai în relaţia directă cu obiectul perceput
d. secundară, apare numai pe baza unui proces cognitiv anterior

3. Andrei priveşte un peisaj şi, ulterior, îl desenează fără a-l mai avea în faţa ochilor. Procesul
psihic cognitiv pus în acţiune este:
a. percepţia
b. senzaţia
c. reprezentarea
d. interiorizarea

4. Memoria este un proces de:

a. energizare
b. detecţie
c. evaluare
d. stocare
e. substituţie

5. Potrivit teoriei genetice a inteligenţei egocentrismul reprezintă:

a. incapacitatea de a vedea lucrurile din punctul de vedere al celuilalt
b. o stare de activare de pregătire pentru acţiune
c. abilitatea de a exprima sentimente prin intermediul limbajului
d. descărcarea tensiunilor interne prin relatarea problemelor unui interlocutor
e. obţinerea unor reacţii comportamentale din partea celuilalt

6. Potrivit teoriei inteligenţei formulate de Spearman factorul g reprezintă:

a. egocentrismul din stadiul preoperaţional de dezvoltare a inteligenţei
b. cantitatea de cunoştinţe asimilate la şcoală
c. etapa de dezvoltare senzorio-motorie a inteligenţei
d. aptitudinea generală a inteligenţei

7. Memoria senzorială stochează informaţia pentru un interval aproximativ de:

a. o oră
b. 0,5 secunde
c. 7+/-2 secunde
d. câteva minute
e. 15-20 secunde

8. Care din următoarele caracteristici NU este specifică gândirii divergente?

a. algoritmizarea
b. elaborarea
c. originalitatea
d. fluenţa
e. flexibilitatea

9. Percepţia este procesul psihic cognitiv prin care cunoaştem obiectul:

a) printr-o singură însuşire concretă;
b) prin totalitatea însuşirilor concrete;
c) printr-o parte a însuşirilor concrete;
d) prin nicio însuşire concretă.

10. Senzaţiile sunt:

a) procese psihice afective;
b) procese psihice volitive;
c) procese psihice intelective;
d) procese psihice cognitive senzoriale elementare de cunoaştere a însuşirilor concrete.

10. Spiritul de observaţie este:

a) însuşire întâmplătoare;
b) apare numai în anumite situaţii;
c) aptitudinea de a sesiza rapid ceea ce este relevant, deşi nu apare în mod foarte evident;
d) nu este aptitudine specifică.

11. Senzaţiile reprezintă:

a) cea mai simplă şi primă formă de comunicare informaţională a omului cu lumea exterioară;
b) cea mai complexă şi secundară formă de comunicare informaţională;
c) cea mai superficială formă de comunicare informaţională;
d) prin senzaţii nu se poate comunica cu lumea exterioară.

12. Psihologia ştiinţifică a reuşit să facă o clasificare a reprezentărilor:

a) după un singur criteriu;
b) după mai multe criterii;
c) după două criterii;
d) după criterii pur subiective.

13. Reprezentările sunt:

a) de scurtă durată;
b) instrumente de adaptare la realitate;
c) trecătoare şi fără niciun rol;
d) caracteristice numai vârstei copilăriei.

14. Gândirea este un proces psihic de reflectare:

a) nemijlocită;
b) particulară;
c) concretă;
d) mijlocită şi generalizat-abstractă.

15. Gândirea cuprinde:

a) numai un sistem de noţiuni;
b) numai un sistem de judecăţi;
c) numai un sistem de raţionamente;
d) un sistem complet de noţiuni, judecăţi şi raţionamente.

16. Legea semnificaţiei perceptive determină:

a) tot ceea ce are importanţă pentru om să intre în câmpul său perceptiv;
b) câteva lucruri importante;
c) un singur lucru important;
d) niciun lucru important.

17. A gândi înseamnă a pune şi a rezolva probleme. De aceea, problema este:

a) un caz simplu;
b) un obstacol de ordin informaţional-cognitiv;
c) o situaţie întâmplătoare;
d) un caz superficial.

18. Memoria poate fi optimizată prin:

a) factori subiectivi şi obiectivi;
b) numai factori subiectivi;
c) numai factori obiectivi;
d) nu poate fi optimizată.

19. Gândirea ocupă:

a) un rol central în sistemul psihic uman;
b) un rol secundar;
c) un rol parţial;
d) nu ocupă niciun rol.

20.Domeniul performanțial de lucru al gândirii este:

a. algoritmica
b. rezolvarea de probleme
c. înțelegerea
d. formarea noțiunilor

21. Ca ansamblu de procedee rezolutive, euristica dezemnează un ansamblu de:

a. modalități de lucru bazate pe reguli precize, cu eficiență sigură
b. strategii standardizate de rezolvare a problemelor
c. strategii antirutiniere de lucru ale gândirii
d. modalități de rezolvare a unor tipuri bine precizate de probleme

22. Față de achizițiile anterioare, stadiul operațiilor formale, atins în dezvoltarea intelectului la
adolescenți permite realizarea de:
a. operații cu noțiuni
b.raționamente inductive
c. raționamente ipotetico-deductive
d.operații concrete cu clase și relații

23. Caracteristica definitorie pentru memorie este aceea de proces:

a. cognitiv-intelectiv de întipărire, stocare și reactualizare selectivă a informațiilor
b. senzorial-cognitiv de întipărire, stocare si reactualizare a informației
c. cognitiv superior de întipărire și stocare a experienței de cunoaștere
d. psihic care asigură reținetrea informației în funcție de nevoile activităț ilor desfășurate

24.Memoria și gândirea au ca element comun faptul că ambele:

a. sunt activităț i psihice complexe, specific umane
b. sunt proceze intelectuale
c. vehiculează informații ezențiale despre clase de obiecte si fenomene
d. iluztrează capacitțăi generale, specific umane

25. Ca proces al memoriei si, totodată, etapă a acesteia, reactualizarea informațiilor:

a. este numită si întipărire
b. constă în re_inerea informa_iilor pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp
c. este procesul de rezolvare a problemelor cu ajutorul informa_iilor anterioare
d. se realizează sub forma recunoasterilor si reproducerilor

26. Cea mai simplă legătură informațională a omului cu lumea și cu sine se realizează prin
intermediul:
a. memoriei
b. reprezentării
c. limbajului
d. senzațiilor

27. Procesul psihic senzorial prin care cunoastem obiectele, în totalitatea însusirilor concrete,
atunci când acestea acționează asupra organelor de simț este:
a. senzația
b. gândirea
c. percepția
d. reprezentarea

28. Operația gândirii de stabilire a asemănărilor si deosebirilor între obiecte pe baza unui
criteriu este:
a. analiza
b. comparația
c. sinteza
d. abstractizarea

29. Tonalitatea afectivă a unei senzații este determinată de:

a. durata prezenței stimulului
b. intensitatea stimulului si de starea subiectului
c. specificul stimulului si caracteristicile structurale si funcționale ale analizatorului
d. ecoul, rezonanța afectivă în funcție de experiența personală a subiectului

30. Percepția, ca proces de cunoastere senzorială este un proces multifazic, finalizat printr-o
imagine ale cărei calități sunt sporite dacă:
a. obiectul este numai contemplat
b. integratorii verbali nu intervin
c. obiectul este manevrat în timpul activitătii
d. obiectul se află în afara sferei de interes a subiectului

31. Problemele slab definite sunt acelea care:

a. implică modalități euristice de rezolvare
b. se rezolvă prin strategii algoritmice
c. implică demersuri cognitive bazate pe în_elegerea spontană
d. solicită demersuri bazate pe gândirea logică, riguroasă

32. Câte tipuri de senzaţii oferă informaţii despre caracteristicile concrete ale obiectelor şi
fenomenelor lumii externe?
a–3
b–4
c–5

33. Care din următoarele enunţuri este fals:

a – Percepţia nu este posibilă fără capacităţi senzoriale
b – În imaginea perceptivă este prezentă structura obiectului
c – Durata percepţiei corespunde duratei acţiunii stimulului
d – Percepţia rezultă din însumarea senzaţiilor
e – Percepţia reflectă obiectul în mod unitary
34. Capacitatea unui om de a avea reprezentări este obligatoriu dependentă de capacitatea gândirii
lui?
a – da
b – nu

35. Este adevărată afirmaţia următoare ?

“Construcţia intelectului se realizează pe tot parcursul vieţii individului”
a – da
b – nu

36. Alegeţi varianta falsă.

“Memorarea intenţională intră în funcţiune mai ales atunci când avem de îndeplinit activităţi ....”
a – dificile.
b – interesante.
c – monotone.

37. Persoana pe lângă care tocmai ai trecut lasă în urmă un miros discret de levănţică ce îţi
amintește de mireasma din odaia unde bunica obișnuia să îţi citească în fiecare seară câte o poveste;
procesul psihic pe baza căruia se declanșează această amintire este:
a.senzaţia
b.imaginaţia
c.percepţia
d.voinţa

38.Elena are o imagine clară și precisă a persoanei din faţa sa. Acest lucru pune în evidenţă
proprietatea imaginii perceptive de a fi:
a.schematică, cuprinde doar însușirile importante
b.sensibilă, este indirect proporţională cu acţiunea stimulului
c.secundară, apare numai pe baza unui proces cognitiv anterior
d.primară, apare numai în relaţia directă cu obiectul perceput
39.Orice proces de rezolvare a unei probleme începe cu:
a.elaborarea ipotezelor privind modul de rezolvare a problemei
b.formularea și verificarea ipotezelor de rezolvare a problemei
c.punerea problemei, ceea ce presupune o reformulare a acesteia
d.alegerea unui model rezolutiv, urmată de verificarea soluţiei considerate ca optimă

40. În coloana din stânga sunt enumerate calități ale memoriei, iar în coloana din dreapta sunt
numerotate enunţuri adevărate referitoare la acestea. Scrieţi pe foaia de examen asocierile corecte
dintre fiecare literă din coloana din stânga și cifra corespunzătoare din coloana din dreapta.
a. Trăinicia păstrării 1.Indică gradul de precizie, corectitudine și acuratețe a
b.Volumul memoriei recunoașterii și reproducerii.
2.Reprezintă cantitatea de informație cu care putem opera
c. Rapiditatea întipăririi (pe care o reținem, păstrăm și o reactualizăm).
3.Se referă la realizarea rapidă, promptă a recunoașterii și
d.Fidelitatea reactualizării reproducerii.
4.Exprimă faptul că engramarea informației se realizează
repede, cu economie de efort și repetiții.
5.Arată că informația memorată este conservată corect,
într-o formă acceptabilă, pentru o perioadă îndelungată.

41. Ca procese psihice cognitive, senzațiile se produc:

a. în absența acțiunii stimulului asupra unui analizator
b. în urma perceperii repetate a obiectelor
c. prin acțiunea directă a stimulului asupra unui analizator
d. întotdeauna în mod voluntary

42. Andrei este fascinat de multitudinea de nuanţe ale peisajului de toamnă pe care îl admiră
de la fereastra camerei lui, iar acest fapt arată că percepţia sa este:
a. schematică
b. secundară
c. bogată în conţinut
d. involuntară
43. Reprezentarea casei bunicilor noştri:
a. este obiectuală
b. poate fi detaşată de contextul spaţio-temporal în care am perceput-o
c. se poate realiza în absenţa memoriei
d. este o imagine abstractă

1. Durata percepţiei este, în mod normal, mult mai mare decât durata acţiunii stimulului. F
2. Teoria psiho-genetică a inteligenţei a fost elaborată de Jean Piaget.A
3. Calitatea reprezentării nu depinde de calitatea percepţiei (acurateţea, precizia, conţinutul ei) şi
de contextul în care a avut loc receptarea obiectului (legătura cu stările de motivaţie, cu trăirile
emoţional-afective şi cu scopurile activităţii noastre).F
4. În procesul reprezentării, detaşarea de câmp/context poate fi totală iar imaginea reprezentării
poate fi transpusă mintal în alte contexte, fără ca acest lucru să perturbe cunoaşterea.A
5. Dacă am mai văzut o persoană şi dispunem de o schemă perceptivă care include principalele
caracteristici fizionomice ale acesteia, ne va fi dificil să o identificăm într-o mulţime de oameni.F
6. Un obiect perceput frecvent va fi reprezentat printr-o imagine mai vie, mai completă şi mai
fidelă decât unul perceput o singură dată.A
7. Imaginea perceptivă este considerată bogată în conţinut, deoarece cuprinde atât însuşirile
semnificative, cât şi pe cele mai puţin importante, de detaliu.A
8. Reprezentarea furnizează o imagine bogată în conţinut a însuşirilor concrete şi caracteristice ale
obiectelor şi fenomenelor în absenţa acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor.F
9. Imaginea perceptivă este considerată primară deoarece cuprinde atât însuşirile semnificative,
cât şi pe cele mai puţin importante, de detaliu.F
10. Din punctul de vedere al conţinutului, reprezentările se apropie de percepţie, iar din punctul de
vedere al modului de producere, acestea se apropie de gândire.A
11. Senzaţia auditivă face parte din categoria senzaţiilor exteroceptive.A
12. Desprinderea reprezentării unui obiect de contextul spaţio-temporal în care acesta a fost
perceput este însoţită de conştiinţa absenţei obiectului.A
13. Senzaţiile reflectă însuşiri abstracte ale obiectelor şi fenomenelor, în absenţa acţiunii acestora
asupra analizatorilor.F
14. Mecanismele verbale nu au niciun rol în procesul formării unei reprezentări.F
15. Generalizările cuprinse în percepţie reprezintă un pas important în trecerea spre noţiune.F
16. Reactualizarea unei scheme perceptive anterioare îngreunează procesul perceptiv.F
17. Caracteristicile/însuşirile unei senzaţii depind, deopotrivă, de particularităţile stimulului şi de
cele ale mediului.F
18. Senzaţiile exteroceptive reflectă stări interne legate de satisfacerea trebuinţelor fundamentale.F
19. Reprezentarea furnizează o imagine unitară, dar schematică, a însuşirilor abstracte şi de detaliu
ale obiectelor şi fenomenelor în absenţa acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor.F
20. Atât senzaţiile, cât şi percepţiile redau însuşiri abstracte ale obiectelor şi fenomenelor, în
absenţa acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor.F
21. Desprinderea reprezentării unui obiect de contextul spaţio-temporal în care acesta a fost
perceput nu este însoţită în mod normal de conştiinţa absenţei obiectului şi de reprezentarea
trecutului ca trecut.F
22. Valoarea informaţională a senzaţiilor se referă la faptul că acestea sunt însoţite de trăiri afective
plăcute sau neplăcute.F
23. Senzaţiile interoceptive reflectă gradul de încordare musculară şi direcţia de orientare a
mişcărilor.F
24. Senzaţiile, percepţiile şi reprezentările fac parte din categoria proceselor psihice senzoriale.A
25. Întrucât reprezentarea poate oferi o imagine panoramică a unui obiect, ea este mai utilă decât
percepţia pentru înţelegerea corelaţiilor existente între elementele unui sistem complex.F
26. Senzaţia de durere face parte din categoria senzaţiilor exteroceptive.F
27. Percepţia este rezultatul însumării senzaţiilor produse de acţiunea directă a unui stimul asupra
unui singur analizator.F
28 Senzaţia gustativă face parte din categoria senzaţiilor interoceptive.F
29. În mod obişnuit, percepţia este integrată în activitatea subiectului şi, de aceea, ceea ce este mai
important pentru desfăşurarea acesteia, este perceput mai clar şi mai precis.A
30. Ca şi senzaţia, percepţia reprezintă o bază necesară pentru dezvoltarea celorlalte capacităţi
afective ale omului.A
31. Senzaţia olfactivă face parte din categoria senzaţiilor interoceptive.F
32. Reprezentarea este panoramică, în sensul că ea reconstituie pe plan mintal şi apoi redă simultan,
într-o imagine unitară, informaţii despre corelaţiile existente între elementele unui sistem complex
A.
33. Dacă nu am mai văzut o persoană şi nu dispunem de o schemă perceptivă care include
principalele caracteristici fizionomice ale acesteia, ne va fi dificil să o identificăm într-o mulţime
de oameni.A
34. Caracteristicile unei senzaţii depind, deopotrivă, de însuşirile stimulului şi de particularităţile
subiectului.A
35. Senzaţia de rece/cald face parte din categoria senzaţiilor interoceptive.F
36. Dacă un obiect este manevrat în timpul unei activităţi, va fi mai bine perceput decât dacă este
doar contemplat. A
37. Deşi reprezentarea apare în absenţa acţiunii directe a obiectelor şi are o intensitate mai slabă
decât percepţia, însuşirile importante sunt mai accentuate în reprezentare.A
38. Orice însuşire psihică este o aptitudine.F
39. Realizarea unei reprezentări depinde de acţiunea unei anumite categorii de stimuli şi de
existenţa unui anumit aparat specializat în receptarea şi prelucrarea acestora.A
40. Reactualizarea unei scheme perceptive anterioare îngreunează totdeauna procesul perceptiv.F
41. Imaginea perceptivă se formează în absenţa acţiunii directe a obiectelor asupra analizatorilor.F
42. În procesul reprezentării, detaşarea de câmp/context poate fi totală şi reprezentarea poate fi
transpusă mintal în alte contexte, fără ca acest lucru să perturbe cunoaşterea.A
43. Conform teoriei psiho-genetice a inteligenţei, elaborată de Jean Piaget, adaptarea optimă,
eficientă la situaţii noi, problematice, presupune un echilibru între două procese: asimilare şi
acomodare.A
44. Reactualizarea unei scheme perceptive anterioare îngreunează totdeauna procesul perceptiv.A
45. Caracteristicile unei senzaţii depind, doar de particularităţile stimulului.F
46. Calitatea imaginii perceptive depinde şi de relaţia activă a subiectului cu obiectul.A
47. Intensitatea unei senzaţii este proporţională cu cea a stimulului.A
48. O percepţie activă, dirijată de scopuri bine definite, va favoriza formarea unei reprezentări mai
complete şi mai fidele, în timp ce o percepţie contemplativă, pasivă, spontană va determina
formarea unei reprezentări sărace şi mai puţin fidele.A
49. Imaginea perceptivă a unui obiect este primară deoarece este concomitentă cu cea a
elementelor care îl înconjoară şi cu care acesta se află într-un anumit spaţiu şi într-un anumit timp.F
50. Complexitatea şi bogăţia reprezentărilor sprijină amploarea demersurilor imaginative.A
51. Imaginea perceptivă are un anumit grad de generalitate, fapt ce nu ar fi posibil fără participarea
operaţiilor intelectuale.F
52. Superioritatea percepţiei faţă de senzaţie este dată de faptul că percepţia redă însuşirile
caracteristice ale obiectelor şi fenomenelor cu care analizatorul intră în contact.F
53. Percepția nu este o simplă sumă de senzații, fundamentul percepției este întregul cu totalitatea
detaliilor sale.A
54. Reprezentările apar ca procese care intermediază relația dintre percepție si gândire, de aceea
se mai numesc percepții regândite. F