SUBIECTUL I (30 de puncte)

Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre
situaţiile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1. Funcția limbajului care presupune prezentarea de argumente pro şi contra unei teze, în cadrul unei
dezbateri este funcția:
a. cathartică
b. de cunoaștere
c. ludică
d. dialectică

2. Senzaţia este procesul psihic de cunoaştere primară prin care, în condiţiile acţiunii directe a stimulilor
asupra analizatorilor, se semnalizează separat sub forma unor imagini:
a. schematice, însuşirile concrete ale obiectelor şi fenomenelor
b. integrale, însuşirile concrete ale obiectelor şi fenomenelor
c. simple şi primare, însuşirile concrete ale obiectelor şi fenomenelor
d. semnificative, însuşirile concrete ale obiectelor şi fenomenelor

3. Imaginea perceptivă este bogată în conținut deoarece:

a. îndeplineşte un rol reglator pentru activitate
b. se realizează concomitent cu celelalte elemente aflate într-un context spațio-temporal
c. se formează numai în prezenţa obiectului concret
d. cuprinde în ansamblul ei atât însuşirile importante, cât şi pe cele de detaliu

4. Un arhitect primeşte o comandă pentru proiectarea unui ansamblu rezidenţial; imaginea mintală a
acestui ansamblu de clădiri pe care arhitectul urmează să îl transpună într-o machetă face referire la:
a. o imagine senzorială
b. un câmp perceptiv
c. o reprezentare generală
d. o senzaţie vizuală

5. Operaţia gândirii de extindere a însuşirilor unui obiect asupra unei categorii de obiecte este:
a. generalizarea
b. comparația
c. abstractizarea
d. concretizarea

6. Motivele sunt:
a. idei forţă care acţionează chiar împotriva instinctului de conservare
b. mobiluri care declanşează, susţin şi orientează acţiunea pe întreaga durată a desfăşurării ei
c. mobiluri externe ale comportamentului
d. trebuinţe și interese ale individului

7. Reîntâlneşti un fost vecin care de multă vreme s-a mutat din blocul în care tu locuieşti; îl recunoşti
imediat după o trăsătură pe care o manifesta când vorbea în public; concluzionezi că personalitatea lui
dispune de elemente:
a. pragmatice
b. generale
c. constante
d. secundare

8. Astăzi disconfortul aglomeraţiei din autobuzul cu care mergi acasă de la şcoală este dublat de canicula
unei zilei de vară, ceea ce îţi sporeşte iritabilitatea; această situaţie generează o trăire afectivă numită:
a. pasiune
b. emoţie
c. sentiment
d. ton afectiv

9. Forma motivației produsă de stimulările premiale, care se soldează cu efecte benefice şi contribuie la
menţinerea şi consolidarea statutului socio-profesional este reprezentată de
motivația:
a. pozitivă
b. negativă
c. intrinsecă
d. cognitivă

10. Ca factor al personalităţii, ereditatea determină în mod hotărâtor:

a. deprinderile
b. temperamentul
c. caracterul
d. aptitudinile

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

A. 12 puncte
În coloana din stânga sunt enumerate calități ale memoriei, iar în coloana din dreapta sunt numerotate
enunţuri adevărate referitoare la acestea. Scrieţi pe foaia de examen asocierile corecte dintre fiecare
literă din coloana din stânga și cifra corespunzătoare din coloana din dreapta.
a. Trăinicia păstrării 1. Indică gradul de precizie, corectitudine și acuratețe a
b. Volumul memoriei recunoașterii și reproducerii.
2. Reprezintă cantitatea de informație cu care putem opera
c. Rapiditatea întipăririi (pe care o reținem, păstrăm și o reactualizăm).
3. Se referă la realizarea rapidă, promptă a recunoașterii și
d. Fidelitatea reactualizării reproducerii.
4. Exprimă faptul că engramarea informației se realizează
repede, cu economie de efort și repetiții.
5. Arată că informația memorată este conservată corect,
într-o formă acceptabilă, pentru o perioadă îndelungată.

B. 18 puncte
Citiți, cu atenție, textul de mai jos:
Ca expresie a permanentei curiozități, omul explorează necunoscutul, construieşte scenarii,
adaptează ceea ce ştie la ceea ce îşi imaginează; el combină produsele memoriei, operează asupra lor
prin intermediul gândirii, le pigmentează cu propriile trăiri afective.
1. Menționați două procese psihice la care face referire, în mod explicit, textul. 4 puncte
2. Precizați trei caracteristici ale unuia dintre procesele menționate la punctul 1. 6 puncte
3. Ilustrați, printr-un exemplu concret, imaginația reproductivă. 4 puncte
4. Argumentaţi, în aproximativ cinci rânduri, ideea potrivit căreia visul de perspectivă, ca formă a
imaginației, îmbină elemente cognitive, volitive, atitudinale. 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Citiți, cu atenție, următorul text:

Cînd intră în sală, ea era îmbrăcată cu toată pompa cuvenită unii soții, fiice și surori de domn.
Peste zobonul [5] de stofă aurită, purta un benișel de felendreș [6] albastru blănit cu samur, a
căruia mînice atîrnau dinapoi; era încinsă cu un colan de aur, ce se închia cu mari paftale de matostat,
împregiurate cu petre scumpe; iar pe grumazii ei atîrna o salbă de multe șiruri de margaritar. Șlicul de
samur, pus cam într-o parte, era împodobit cu un surguci alb și sprijinit cu o floare mare de smaragde.
Părul ei, după moda de atuncea, se împărțea despletit pe umerii și spatele sale. Figura ei avea acea
frumuseță care făcea odinioară vestite pre femeile României și care se găsește rar acum, degenerînd cu
amestecul națiilor străine. Ea însă era tristă și tînjitoare, ca floarea espusă arșiții soarelui, ce nu are
nimică s-o umbrească. Ea văzuse murind pre părinții săi, privise pre un frate lepădîndu-și relegea și pre
celălalt ucis; și mai întăi hotărîtă de obștie a fi soția lui Jolde (pre care nici îl știa), acum fusese silită de
aceeași obștie, care dipoza de inima ei făr-a o mai întreba, a da mîna lui Alexandru-vodă, pre care
cinstindu-l și supuindu-i-se ca unui bărbat, ar fi voit să-l iubească, dacă ar fi aflat în el cît de puțină
simțire omenească.
Apropiindu-se, se plecă și-i sărută mîna. Lăpușneanul o apucă de mijloc, și rădicînd-o ca pre o
pană, o puse pe genunchii săi.
— Ce veste, frumoasa mea doamnă? zise el sărutînd-o pre frunte; ce pricină te face astăzi, cînd
nu-i sărbătoare, a-ți lăsa fusele? Cine te-au trezit așa de dimineață?
— Lacrimilor jupîneselor văduve care se varsă la ușa mea și care strigă răsplătire la domnul
Hristos și la sfînta născătoare, pentru sîngele care verși.
Lăpușneanul, posomorîndu-se, desfăcu brațele; Ruxanda căzu la picioarele lui.
— O, bunul meu domn! viteazul meu soț! urmă ea, destul! Ajungă atîta sînge vărsat, atîte
văduvii, atîța sărimani [7] ! Gîndește că măria-ta ești prea puternic și că niște săraci boieri nu-ți pot
strica. Ce-ți lipsește măriei-tale! N-ai cu nime război; țara este liniștită și supusă. Eu, Dumnezeu știe! cît
te iubesc! și copiii măriei-tale sînt frumoși și tineri. Judecă că după viață este și moarte și că măria-ta ești
muritor și ai să dai seamă! Pentru că, cu monăstirile nu se răscumpără sîngele, ci mai ales ispitești și
înfrunți pre Dumnezeu, socotind că făcînd biserci îl poți împăca, și…
— Muiere nesocotită! strigă Lăpușneanul sărind drept în picioare și mîna lui, prin deprindere, se
răzăma pe junghiul [8] din cingătoarea sa; dar îndată, stăpînindu-se, se plecă și, rădicînd pre Ruxanda de
jos:
— Doamna mea! îi zise, să nu-ți mai scape din gură astfel de vorbe nebune, că, zău, nu știu ce se
poate întîmpla. Mulțămește sfîntului mare mucenic Dimitrie izvorîtorul de mir, a cărui hram se
prăznuiește la biserica ce noi i-am făcut la Pîngărați, că ne-au oprit de a face un păcat, aducîndu-ne
aminte că ești mama copiilor noștri.
— De aș ști că mă vei și omorî, nu pot să tac. Ieri, cînd voiam să intru, o jupîneasă cu cinci copii s-
au aruncat înaintea rădvanului [9] meu și m-au oprit arătîndu-mi un cap țintuit în poartea curții; „Ai să
dai seamă, doamnă! îmi zise, că lași pre bărbatul tău să ne taie părinții, bărbații și frații… Uită-te,
doamnă, acesta-i bărbatul meu, tatăl copiilor acestora, care au rămas săraci! Uită-te!“ și îmi arăta capul
sîngeros și capul se uita la mine grozav! Ah! Stăpîne! de atunci neîncetat văd capul acela și mi-e tot frică!
Nu pot să mă odihnesc.
(Costache Negruzzi- Alexandru Lăpușneanu)
Pornind de la textul dat, răspundeți următoarelor cerințe:
A. Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al domiței Ruxandra. Precizați, din
text, două idei/afirmații prin care să justificați răspunsul dat. 6 puncte
B. Considerați că domnița Ruxandra era o persoană încrezătoare în sine? Precizați, prin apel la text, un
motiv prin care să susțineți răspunsul dat. 4 puncte
C. Textul precizează faptul că domnița Ruxandra ar fi dorit să- l iubească pe Lăpușneanu. Menționați, pe
baza textului dat, două motive care susţin acest fapt. 6 puncte
D. Prezentați, în aproximativ o jumătate de pagină, caracterul domniței Ruxandra, conform teoriei lui
G.W. Allport, evidențiind o trăsătură cardinală și două trăsături principale ale caracterului acesteia. 10
puncte
E. Formulaţi un argument prin care să susțineți afirmaţia potrivit căreia personalitatea unui om nu poate
fi radical modificată de situaţiile tranzitorii sau accidentale. 4 puncte