Psihologie Experimentala Grile PDF

2009_2010
Psihologie Experimentala
1.
Domeniul psiholo iei experimentale il constituie:
1) stu iu mecanismelor Iziologice prin care se realizeaza comportamentele umane si animale.
2) teoria si practica experimentului ca metoda de cercetare activa si eficienta.
3) utilizarea de instrumente psihologice pentru tratarea unei maladii mentale, inadaptari sau tulburari
psihosomatice.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS:
2.
Dupa Nicolae Lungu psihologia experimentala reprezinta:
-
1) ansamblul principiilor, normelor si regulilor care stau la baza organizarii si desfasurarii experimentului
in psihologie, cu scopul obtinerii de date verificate asupra realitatii psihice.
2) suma de cunostinte achizitionate in psihologie prin utilizarea metodei expeimentale
3) 0 disciplina care se ocupa in primul rand de modul corect de conducere a unor studii sociale.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS:
3.
Mihai Anitei considera ca psihologia experimentala este 0 disciplina care se ocupa In primul rand de modul
corect de co'nducere a un or studii experimentale. Care din enunturile de mai jos nu corespund domeniului
circumscrlS e a Irma a (J'-e-m-al-s-u-s-:---- .----=...-
1. psihologia experimentala este 0 disciplina care se ocupa de identificarea problemelor din realitate,
2. psihologia experimentala este 0 disciplina care se ocupa de felul in care se dezvolta ipoteze,
3. psihologia experimentala este 0 disciplina care se ocupa de felul in care se organizeaza experimentul
pentru a verifica ipotezele,
4. psihologia experimentala este 0 disciplina care se ocupa de felul in care adunam datele,
5. psihologia experimentala este 0 disciplina care se ocupa de acordarea asistentei de natura psihologica si
pedagogica si urmareste abilitarea persoanei pentru a-si asigura functionarea optima prin realizarea unor
schimburi evolutive ori de eate ori situatia 0 cere.
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
ANS: E
4.
Printre rimele contributii si anticipari in diferite ram uri ale stiintei - realizand numeroase experimente
-----
de m eca::-'n~i~ca=.'-'h""ic::d"_r=_ot.::e:..:h:..:n:.:i.=:ca::!,:..:0:lp:.:t.::ic:..:a:!..,
-=c::.os:.:m:::.:o.:o~g:.:i.:e:..:,
a:.:n~a:.:t:.:o.:..:m:.:.:i:.:e.:..,
b:;.o:::.t::a:.:.n:.:.i.::ca~-
.::le:..-.::a..:a:.v:
...ut:
1) Gordon Allport
2) R. B. Cattell
3) Leonardo Da Vinci
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
5.
Bressel, un astronom german, in 1820, si-a dat seama ca perioada de latenta variaza de la individ la individ
sTajW1ge la ideea unei:
1) combinatii singulare a ansamblului genelor continute de ADN
2) "ecuatii personale"
3) "ecuatii de rangul 2"
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
6.
srenologia lui GALLse refera la:
1) Modificarea sistematica a performantelor unei persoane

2) Eroare sistematica ce suscita in medie estimari superioare sau inferioare fata de valoarea
parametrului
3) Facultatile unui individ care ar putea fi apreciate in functie de forma creierului sau
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
7.
Cel care a stabilit faptul ca piciorul celei de a treia circumvolutii frontale a emisferei stangi constituie
centrullimba'ului a fost:
1. F.J.Gall
2. P.Broca
3. Galileo Galilei
4. Leonardo Da Vinci
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: B
8.
.
Care a fost contributia lui Ernst Weber:
1) in domeniul geneticii
2) in domeniul pragurilor diferentiale
3) cercetari asupra atentiei si memoriei
4) alternantelor functionale
5) in sfera cognitivismului
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
ANS: B
9. "Principii de psihofiziologie", lucrarea pe care Boring a considera drept cea mai

importanta carte din istoria psihoJogiei experimentale a fast scrisa de:
1. Helmholtz
2. Ebbinghaus
3. Wundt
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: e
10.
l~ ce an a fast infiintat primullaborator de p. iholo erimentala din lume?
1) 1929
2) 1879
3) 1800
4) 1780
5) 16795
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
ANS: B
11. Wundt ramane' ist . rin:

1. lucrarea "Despre memorie" aparuta In 1885.
2.lnfiintarea primului laborator de psihologie experimentala In 18791a Leipzig
3. Infiintarea Asociatiei psihologilor
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
12. e,el care a infiintat primullaborartor de psihologie experimentala din lume a fast:
1) Ebbinghaus
2) Wundt
3) Weber
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
13.
In ce an se infiinteaza primullaborator de psihologie experimentala din Romania de la lasi:

1)- 1929
2) 1879
3) 1893
4) 1700
5) 1945
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
ANS: C
14. Cine a infiintat laboratorul de psihologie experimentala de la lasi:
1) Gh. Zapan
2) W.Wundt
3) Eduard Gruber
4) N. Marginean
5) G.Allport
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
ANS: C
15.
Cine a infiintat primullaborator de psihologie experimentala al Universitatii din Bucuresti.
1) Nicolae Marginean
2) Constantin Radulescu-Motru
3) Jean Piaget
4) Gh. Zapan
5) W. Wundt
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
ANS: B
16.
In ce an s-a Infiintat Laboratorul de psihologie experimentaH'i al Universitatii din Bucures!!}
a. 1906
b. 1893
c. 1879
ANS: A
17.
Florian Stefanescu-Goan a fost elevullui:
1 J. Pontalis
2) W. Wundt
3) Ctin Radulescu - Motru
4) J. Piaget
5) Weber
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
ANS: B
1) Madrid
2) Bucuresti
3) Paris
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
1) "Babes-Bolyai" din Cluj -Napoca,

2) De Vest din Timisoara
3) AI. I. Cuza lasi
4) Calgary
5) "Spiru Haret" Brasov
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
ANS: A
20. Paul Popescu-Neveanu defineste experimentul ca fiind:

1) metoda fundamentala de cercetare stiintifica avand ca operatie centrala disocierea factorilor:
"separarea factorilor care conditioneaza aparitia unui fenomen dat si studierea consecintelor fiecaruia
asupra respectivului fenomen prin neutralizarea celorlalti, astfel discriminandu-se Intre factorii reali si cei
aparenti, ajungandu-se la esenta fenomenului ".
2) 0 "metoda fundamentala prin care cunoasterea este probabila si devine din ipoteza - adevar verificat
ceea ce permite progresul stiintific"
3) "analiza efectelor unor variabile independente asupra variabilelor dependente Intr-o situatie controlata,
cu scopul verificarii ipotezelor cauzale" .
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
21.
Leon Festinger onsidera ca experimentul consta In:

1. ana iza e ectelor unor variabile independente asupra variabilelor dependente Int-o situatie controlata,
cu scopul verificarii ipotezelor cauzale
2.separarea factorilor care conditioneaza aparitia unui fenomen dat si studierea consecintelor fiecaruia
asupra respectivului fenomen prin neutralizarea celorlalti, astfel discriminandu-se Intre factorii reali si cei
aparenti, ajungandu-se la esenta fenomenului.
3.observarea si masurarea efectelor manipularii unor variabile independente asupra variabilelor
dependente Intr-o situatie In care actiunea altor factori (prezenti efectiv, dar straini studiului) este redusa
laminimum.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
22.
Septimiu Chelcea)considera ca ex erimentul sihosociolo ic in stiintele socio-umane consta in:
1) Ansamblul de evenimente care exercita asupra individului uman sau animal 0 influenta durabila, daca
nu ireversibila
2) Analiza efectelor unor variabile independente asupra variabilelor dependente intr-o situatie controlata,
cu scopul verificarii ipotezelor cauzale
3) Ansamblul de parcursuri efectuate in scopul cunoasterii, in timpul carora un organism viu isi utilizeaza
capacitatile de observatie asupra mediului.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: 8
23.
Criteriile pentru delimitarea tipurilor de experimente in psihologie sunt:
i) dupa mediul in care se realizeaza experimentul
2) dupa modul de manipulare a variabilelor
3) dupa vechimea instrumentelor folosite in experiment
4) dupa numarul grupelor experimentale
a. 1+2+3
b. 1+3+4
c. 2+3+4
d. 1+2+4
ANS: D
24.
Dupa numarul grupelor experimentale pot exista:
1) experimente necontrolate, ex-post-facto, experimente sub observalJie controlata
2) experimente cu un singur grup, doua, trei sau patru grupuri etc ..
3) natural, teren sau de laborator;
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
25.
Dupa modul de manipulare a variabilelor, experimentele pot fi:
1) naturale
2) necontrolate
3) ex-post-facto,
4) sub observatie controlata
5) de teren
a. 1+2+5
b. 2+3+4
c. 2+3+5
d. 1+4+5
e. 2+4+5
ANS: B
26.
Dupa mediul In care se realizeaza experimentul acesta poate fi:
1) sub observatie controlata
2) de teren
3) de laborator
4) ex-post-facto
5) natural
a. 2+4+5
b. 1+2+4
c. 1+2+5
d. 2+3+5
e. 1+4+5
ANS: D
27.
Experimentul de confirmare (provocat) este un experiment clasic in care:
1) se urmareste covariatia sistematica dintre variabila independenta si cea dependenta stabilind in final
relatia functionala dintre acestea
2) variabila independenta nu este provocata de cercetator (este non-experimentala) si in aceste situatii
cercetatorul studiaza doar efectul acesteia asupra comportamentului organismului uman, mediului
3) fenomenele sunt provocate in conditii controlate pentru a verifica ipoteza de cercetare, actionandu-se
in mod deliberat asupra elementului studiat
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
28. Experimentul de laborator se desfasoara:

1) in conditH de laborator
2) in conditii naturale
3) in conditii de teren
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
29. E.xperimentul natural are loc:

1) in conditii de laborator
2) acolo unde participantii la experiment isi desfasoara de obicei activitatea
3) doar in clasa de elevi
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
30.
o varianta a experimentului natural este experimentul:
1) functional
2) ex-post-facto
3) psihopedagogic
4) factorial
5) de confirmare
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
ANS: C
31.
Avantajele experimentului de laborator e care Ie enumera Elliot Aronson si J. Merrill Carlsmith sunt:
1 posibilitatea de a pune In evidenta fara ambiguitate cauzalitatea
2) un mai bun control asupra variabilelor externe
3) permite cercetatorului sa observe situatia Inainte si dupa producerea unei schimbari determinate
de aparitia unui factor natural accidental sau de 0 combinatie specifica de factori obisnuiti
4) posibilitatea de explorare a dimensiunilor si parametrilor variabilelor complexe
5) experimentatorul nu inf1uenteaza prin prezenta sa situatia experimentala
a. 1+2+3
b. 2+3+5
c. 3+4+5
d. 1+2+4
e. 1+3+5
ANS: 0
32. Punctul forte al experimentului natural este dat de:

1) sansa de a asigura un control riguros al variabilelor implicate In experiment.
2) sansa de a realiza 0 cercetare Intr-un mediu natural, In care omului nu i se impun conditii artificiale, ci
doar i se cere consimtamantul de a fi actor In cadrul experimentului.
3) introducerea unui factor experimental In situatia sociala pe care 0 studiaza experimentatorul
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
33. lli,fectul pygmalionhe refera la faptul ca:
1)asteptarile profesorilor fata de elevi inf1uenteaza modulln care sunt apreciati (mai degraba dupa
eticheta ce le-a fost atribuita deeat dupa comportamentullor efectiv).
2) asteptarile elevilor sunt inf1uentate de experimentator
3) asteptarile experimentatorului sunt inf1uentate de asteptarile subiectilor
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
34. Experimentul de teren pastreaza 0 caracteristica definitorie numita:

1) " manevrarea subiectului"
2) "manevrarea variabilelor"
3) "manevrarea instrumentelor"
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
35. Experimentul invocat (ex. post-facto) este:

1) un experiment clasic In care fenomenele sunt provocate In conditii controlate pentru a veri fica
ipoteza de cercetare, actionandu-se In mod deliberat asupra elementului studiat
2) acel experiment in care variabila independenta nu este provocata de cercetator (este non-
experimentala) si in aceste situatii cercetatorul studiaza doar efectul acesteia asupra comportamentului,
organismului uman, mediului etc.
3) acel experimnet care urmareste covariatia sistematica dintre variabila independenta si cea
dependenta stabilind In final relatia functionala dintre acestea
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
36.
Experimentele invocate (ex-post-facto) au fost divizate In doua categorii:
1) ex-post-facto cauza-efect
2) ex-post-facto efect-cauza
3) ex-post-facto factor-functie
4) ex-post-facto functie-factor
a. 1+4
b. 2+3
c. 3+4
d. 1+2
ANS: D
37. Experimentul functional urmareste:

1) Variabila independenta care nu este provocata de cercetator (este non-experimentala) si in aceste
situatii cercetatorul studiaza doar efectul acesteia asupra comportamentului, organismului uman,
mediului etc.
2) Alegerea a doar doua valori ale variabilei independente si investigeaza efectul acestora asupra
variabilei dependente.
3) Covariatia sistematica dintre variabila independenta si cea dependenta stabilind in final relatia
functionala dintre acestea.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
38. ~xperimentul factorial presupune:

1) Alegerea a doar doua valori ale variabilei independente si urmareste efectul acestora asupra variabilei
dependente. Relatia este factoriala pentru ca identifica factorul care influenteaza comportamentul
participantului la experiment.
2) Covariatia sistematica dintre variabila independenta si cea dependenta stabilind in final relatia
functionala dintre acestea.
3) Variabila independenta care nu este provocata de cercetator (este non-experimentala) si in aceste
situatii cercetatorul studiaza doar efectul acesteia asupra comportamentului, organismului uman,
mediului etc.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
39. Experimentatorul comite uneori erori de observare, alteori falsifidi, prin omiterea unor
date, rezultatele experimentelor si modifica raspunsurile subiectilor, obtinand un comportament conform
cu ipotezele sale. Acest fenomen este cunoscut sub numele de:
1) efectul Piajet
2) efectul Allport
3) efectul Rosenthal
4) efectul Zimbardo
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: C
40. @upa Reber lipoteza este:

1) Proprietatea de a fi a unui element dintr-o multime
2) Grice afirmatie, propozitie sau presupunere care serveste drept tentativa in explicarea anumitor fapte
3) Un sistem de reguli interiorizat de catre un subiect, care ii permite sa produca un numar infinit de fraze.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
41. [Dupa Richellehpoteza este:

1) 0 propozitie supusa verificarii prin proba faptelor", 0 etapa initiala a demersului stiintific care
declanseaza proceduri specifice de cautare (observatie sau experiment).
2) 0 III strategie adoptata cu scopul de a rezolva 0 anumita problema.
3) 0 atitudine individual a care determina sensul unei alegeri
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
42. Din perspectiva cognitivista, 0 ipoteza este:
1) si 0 afirmatie, propozitie sau presupunere care serveste drept tentativa In explicarea anumitor fapte
2) si 0 propozitie sup usa verificarii prin proba faptelor
3) si 0 strategie adoptata cu scopul de a rezolva 0 anumita problema.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
43.
(Houserldentifica trei surse ale ipotezelor:

1) experienta personala
2) cercetarile anterioare
3) metonimia
4) parafazia
5) teoria stiintifica
a. 1+3+5
b. 1+2+5
c. 2+4+5
d. 3+4+5
e. 2+3+4
ANS: B
44.
In formularea ipotezelor se parcurg mai multe etap!;:
1) In prima etapa se emit ipoteze generale,
2) Deoarece ipotezele generale nu sunt direct verificabile, cercetatorul trebuie sa Ie operapionalizeze
pentru a deveni ipoteze de cercetare,
3) 0 a treia etapa este cea In care ipotezele de cercetare sunt puse la proba prin intermediul aparatului
statistic
a. 1
b. 2
c. 3
d. toate
ANS: 0
45.
Pentru ca 0 ipoteza sa fie considerata buna, ea trebuie sa respecte anumite cerinte:
i) sa fie verificabila, testabila;
2) sa fie exprimata sub forma cantitativa sau sa fie susceptibila de 0 cuantificare convenabila;
3) sa fie economica
4) sa vizeze 0 posibilitate mai mare de consecinte, 0 generaliazare mai larga a datelor si concluziilor
obtinute.
5) sa fie verosimila.
a. 1+2+3+4+5
b. 1+2+3+4
c. 1+3+4+5
d. 2+3+4+5
e. 1+2+3
ANS: A
46.
Deoarece ipotezele generale nu sunt direct verificabile, cercetatorul trebuie sa Ie operationalizeze pentru a
deveni:
~ Ipoteze de cercetare
2) Ipoteze parcimonioase
3) Ipoteze verosimile
a. 1
b. 2
e. 3
ANS: A
47.
o ipoteza .
trebuie sa fie verosimila, adiea:
1) dintre doua ipoteze de aeeeasi valoare explieativa este preferabila ipoteza eea mai simpla
2) in armonie eu alte ipoteze din aeelasi domeniu si sa tina seama de eunostintele deja dobandite
3) sa vizeze 0 posibilitate mai mare de eonsecinte, 0 generalizare mai larga a datelor si eoncluziilor
obtinute
a. 1
b. 2
e. 3
ANS: B
48.
o ipoteza trebuie sa fie parcimonioasa, adiea:
1) verifieabila ...
2) eeonomiea
3) verosimila
a. 1
b. 2
e. 3
ANS: B
49.
Faetorii manipulati de experimentator pentru determinarea unui eomportament experimental (modelat)
eompun: -
n-- Variabila dependenta
2) Variabila independenta sau stimul (eonditia de stimulare)
3) Variabila etieheta
a. 1
b. 2
e. 3
ANS: B
50.
Printre modalitatile de manipulare a variabilei independente se regasese:
1) manipularea stimulului
2) manipularea eontextului
3) manipularea eonsemnului
4) folosirea "eomplieilor"
5) manipularea unor indieatori fiziologiei
a. 1+2+3+4
b. 1+2+3+4+5
c. 2+3+4+5
d. 1+3+4+5
e. 2+4+5
ANS: B
51.
Pot fi utilizati In conditia de stimulare:
1) diferiti excitanti senzoriali si modifidirile parametrilor fizici ai acestora
2) stimuli simbolici
3) stimuli cu semnificatie sociala
a. 1
b. 2
c. 3
d. toate
ANS: D
52.
Variabila independenta (V.I.) mai este denumita:
1) variabila dependenta
2) variabila straina
3) variabila stimul
4) variabila eticheta
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: C
53.
Variabila dependenta este alcatuita din:
1) Factorii manipulati de experimentator pentru determinarea unui comportament experimental
(modelat)
2) Intreaga gama de raspunsuri ale subiectului la variatiile (modificarile) conditiei de stimulare
(variabilei independente).
3) Diferiti excitanti senzoriali si modificarile parametrilor fizici ai acestora
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
54.
Un bun experiment presupune ca variabila dependenta sa satisfaca anumite conditii:
1) Sa fie 0 valoare care reflecta caracteristicile naturale ale subiectilor
2) Sa fie sensibila la variatiile variabilei independente.
3) Sa fie bine definita.
4) Sa fie usor de masurat sau de determinat (pentru ca ea poate fi cantitativa sau calitativa).
5) Sa fie fiabila, adica efectele ei sa fie statornice in timp si nu episodice, fluctuante.
a. 1+2+3+4
b. 1+3+4+5
c. 1+2+4+5
d. 2+3+4+5
e. 1+3+4+5
ANS: D
55.
Cea mai importanta caracteristica a variabilei dependente este, dupa Anitei:
1) eontinutul
2) forma
3) marimea
4) stabilitatea
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: D
56. Controlul variabilei dependente trebuie sa ne asi ure ca:

1) raspunsurile subiectu ui reflecta experienta subiectului si influenta experimentatorului.
2) raspunsurile subiectului reflecta variabila independenta si nu experienta subiectului, influentele
mediului sau ale experimentatorului.
3) raspunsurile subiectului reflecta influentele mediului si ale expeimentatorului
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
57.
Printre procedeele de eliminare si control al variabilelor straine (parazite) se numara si:
1) Izolarea subiectuJui in incaperi speciale,
2) Mentinerea constanta a variabilelor straine identificate (daca nu au putut fi eliminate)
3) Balansarea efectelor variabilelor straine pentru a avea efecte similare
4) Contrabalansarea sau rotatia se foloseste pentru neutralizarea ordinii de prezentare.
5) Seleetia intamplatoare a subiectilor
a. 1+2+3
b. 1+2+3+4
c. 2+3+4+5
d. 2+4+5
e. 1+2+3+4+5
ANS: E
58.
Controlul "variabilei experimentator" se poate face prin:
1) oferirea a cat mai putine indicii subiecpilor,
2) prezentare cat mai neutra, amabila, dar distanta a informatiilor,
3) prezentarea fara aprecieri valorice,
4) construirea de experimente realmente interesante, care sa absoarba intreaga atentie a
participantilor.
a. 1+3
b. 1+2+3+4
c. 1+2
d. 1+3+4
e. 2+4
ANS: 8
59.
o categorie distincta de V.l. sunt cele legate de subiect numite variabile invocate sau:
1) auto tone
2) eticheta
3) paraziti
4) constitutive
5) albe
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
ANS: 8
60.
Variabilele straine sunt:
1) factorii determinati de conditia de stimulare si vizati de experiment
2) acele variabile, factori care s-ar putea sa influenteze, sa denatureze variabila dependenta
3) factorii manipulati de experimentator pentru determinarea unui comportament
experimental (modelat)
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: 8
61. I
i~'psihofarmacologie se folosesc experimentele Rlacebo{ Metoda "simplu orb", resupune:
1) repartizarea substantei active si a substantei placebo se face fara stirea subiectilor si fara stirea
medicului sau a farmacistului
2) repartizarea substantei active si a substantei placebo se face fara stirea subiectilor
3) repartizarea substantei active si a substantei placebo se face tara stirea farmacistului
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
62.
In psihofarmacologie se folosesc experimentele placebo Metoda "dublu orb" resupune:
1) repartizarea substantei active si a substantei placebo se face rara stirea subiectilor si fara stirea
medicului sau a farmacistului
2) repartizarea substantei active si a substantei placebo se face rara stirea subiectilor
3) repartizarea substantei active si a substantei placebo se face rara stirea farmacistului
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
63.
Contrabalansarea mai este numita si:
1: design
2. izolarea subiectilor
3. rotatie
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
64. Ca mijloc de control a variabilelor se foloseste si contrabalansarea sau rotatia. Scopul

acesteia este acela de:
1) A scadea nivelul de stres a subiectului

2) Neutralizare a ordinii de prezentare
3) Izolare a subiectului In Incaperi speciale
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
65.
Design-ul cercetarii poate fi vazut ca:
1) Structura a cercetarii
2) Scala de partitie
3) Scala Likert
4) Ca un liant al variatelor elemente presupuse de un proiect de cercetare.
5) Scala ordinala
a. 2+3
b. 1+5
c. 1+4
d. 3+4
e. 1+2
ANS: C
66.
Fiecare investigape necesita cativa pa~i:
legerea problemel.
2) Planificarea design-ului cercetarii
3) Executia propriu-zisa (aplicare)
4) lnterpretarea datelor obtinute
5) Concluziile
a. 1+2+3+4+5
b. 2+3+4+5
c. 1+3+4+5
d. 2+4+5
e. 1+2+4
ANS: A
67.
Cand alegem 0 problema este bine sa luam in calcul cateva aspecte:
1) limita de timp,
2) dificultatea proiectului.
3) faptul de a avea sau nu subiecti pentru experiment.
4) daca avem echipamentul necesar
5) relevanta datelor obtinute.
a. 2+3+4+5
b. 1+2+3+4+5
c. 1+3+4+5
d. 2+4+5
e. 1+2+3
ANS: 8
68. instrumentarea experimentala in~:

1) Variabilele dependente.
2) Toate mijloacele tehnice de realizare a experimentului.
3) Variabilele independente.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: 8
69.
Un design de cercetare trebuie sa includa urmatoarele elemente:
1) Observatii sau masuratori (simbolizate prin ,,0")
2) interventii sau programe (simbolizate prin "X")
3) Grupuri
4) Experimentatori
5) Timpul
a. 1+2+3+4
b. 2+3+4+5
c. 2+4+5
d. 1+2
e. 1+2+3+5
ANS: E
70.
Intrebarile pe baza carora putem cIasifica tipurile de design (utiIizand 0 schema arborescenta) sunt:
1) "Este folosita selectia aleatoare?"

2) "Exista un grup de control sau masurari multiple?"
3) "Ce fenomen au produs variabilele parazite? "
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
ANS: A
71.
Exista trei grupuri de design-uri de baza ce pot fi extinse la forme mai complexe pentru un singur grup.
1) Design-ul de tip pretest-posttest. .--
2) Design-ul corelational.
3) Desingn-ul careu latin.
4) Desingn-ul Guttman.
5) Design-ul de tip serii intrerupte.
a. 1+3+4
b. 1+2+5
c. 2+3+4
d. 1+2+3
e. 2+4+5
ANS: B
72.
Ce tip de design este urmatorul: 0 1 X 0 2

1) design de tip pretest-posttest.
2) design factorial.
3) design de tip Solomon
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
73.
Ce tip de design este urmatorul: 01 0 2 03 X 04 0 5 0 6
l]"'Design pretest cu postest multiplu
2) Design pre-posttest cu mai mult de doua masuratori
3) Design Solomon
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: 8
74.
Ce tip de design este urmatorul: 0 1 X 02 03 04
l)"Design pretest cu postest multrplu
2) Design pre-posttest cu mai mult de doua masuratori
3) Design Solomon
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
75.
Design-ul corelational este un design:
1) De tip onzontal
2) De tip Solomon
3) Pur observational in care investigatorul nu intervine in nici un fel si nu manipuleza nici 0
variabila.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
76.
D~ign-ul cross-sectional presupune:
1) Pretest cu posttest multiplu

2) Ca toate masuratorile sunt luate in acelasi moment, 0 singura data
3) Doua masuratori ale variabilei independente
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: 8
77.
Designullongitudinal cu masurari multiple implica:
1) Ca toate masuratorile sunt luate in acelasi moment, 0 singura data.

2) Doua sau mai multe masuratori ale variabilelor intr-un studiu asupra aceluiasi grup de subiecti.
3) 0 scala de tip Solomon.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
78.
C~ tip de design este urmatorul:
R X 0
R 0
1) Design experimental cu doua grupuri

2) Design de cross-sectional
3) Design de tip serii intrerupte
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
79.
Ce ti de design este urmatorul:
R Xl 01
R X2 01
R Xn 01
1) Design de tip serii intrerupte
2) Design experimental cu mai multe grupuri
3) Design cross-sectional
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
80.
Ce ti de design est~u[maJ:orl!L
R 01 X 02
R 01 02
R X 0
R 0
1) Design de tip Likert

2) Design de tip Solomon
3) Design de tip Thurstone.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
81.
ee ti de design este urmatorul:
R 0 X 0 0
R 0 o x o
1) Design eorelational
2) Design eu sehimbarea grupurilor
3) Design de tip Solomon
a. 1
b. 2
e. 3
ANS: B
82.
Desi n-ul eu sehimbarea grupurilor este eonsiderat:
1) Unul dintre eele mai slabe design-uri evasi-experimentale
2) Un design de tip non - experimental
3) Unul dintre eele mai puterniee design-uri experimentale
a. 1
b. 2
e. 3
ANS: C
83.
Printre earaeteristieile unui bun design experimeI1Jal se reg~ses.f.:-
fj Experimentul trebuie sa faeiliteze estimarea eoreeta a erorilor experimentale la nivelul unitatilor
experimentului.
2) Trebuie utilizat un numar adeevat de repetari,
3) Unitatile experimentale trebuie sa fie grupate pentru a eontrola sau balansa sursele de variatie
exterioara.
4) Design-ul experimental trebuie sa fie dit mai simplu In raport cu obieetivele studiului.
5) Resursele disponibile pentru realizarea unui studiu experimental trebuie utilizate efieient.
a. 1+2
b. 2+3
e. 1+3+4
d. 1+2+3+4+5
ANS: D
84.
Datele obtinute in urma preluerarii eantitative a rezulta_teloLexperimentale vor fi prezentate in eadrul
raQortului de eereetare sub forma:
1) Enumerarilor
2) Grafieelor si figurilor
3) Eseului
a. 1
b. 2
e. 3
ANS: B
85.
ITipul de elaborare analitic,6n prelucrarea calitativa a datelor) resupune:
, I
1) prezentarea aspectelor negative / pozitive

2) identificarea lanturilor explicative
3) descompunerea in subprobleme
4) prezentarea de la generalla particular sau de la particular la general
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: C
(~ipul
86. i
de ~laborare bazat pe opozitie (in prelucrarea calitativa a datelor) presupune:

a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: A
87. \
fTi ul de elaborare bazat pe rationament cauz I in prelucrarea calitativa a datelor) presupune:
1) prezentarea aspectelor negative / pozitive - ----.I.

a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: B
88.
I i ul de elaborare bazat pe rationament deductiv
presupune:

a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: D
~89 .
. Tipul de elaborare bazat pe reducere la absurd In prelucrarea calitativa a datelor) presupune:

2) relevarea consecintelor inexistentei elementului analizat
3) un rationament de la generalla particular sau de la particular la general
4) descompunerea In subprobleme
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: B
9
I~e elaborare bazat pe ~tionamentul dialectic, in prelucrarea calitativa a datelor) presupun~:

2) relevarea consecintelor inexistentei elementului analizat
3) teza, care vizeaza aspectele pozitive / antiteza, care trateaza aspectele negative / sinteza, prin care
cercetatorul are 0 contributie originala, evaluand fenomenul studiat
4) un rationament de la generalla particular sau de la particular la general
5) descompunerea In subprobleme
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
ANS: C
91. In constructia graficelor e bine sa urmam nurmatoarele recomandari:

1) Citirea gI;ficelor se face de la stanga la dreapta. Pe scala orizontala, valoriletrebuie sa creasca de
la stanga spre dreapta, iar pe scala verticala de jos in sus. La intersectia axelor se afla valoarea 0 (zero).
2) Reperele scalelor se fixeaza arbitrar. Din punct de vedere estetic, se recomanda ca raportul
Inaltime -latime sa fie de 3/5.
3) Cele doua axe rectangulare vor purta rate 0 eticheta, denumirea a ceea ce reprezinta;
4) Graficele vor fi numerotate si vor purta rate un titlu In partea de jos. In caz de nevoie se poate
insera si 0 legenda cu explicatii suplimentare.
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3+4
d. 3+4
ANS: C
92.
~rintre regulile generale de alcatuire a tabelelor se numara si urmatoarele:
1) Tabelele trebuie sa contina in partea stanga sus un numar de identificare ~i un titlu de prezentare,
dar, sintetic, precis.
2) In caz de nevoie explicatiile suplimentare se trec imediat sub titlu sau la subsolul tabelului.
3) Liniile si coloanele tabelului trebuie asezate in ordine logica pentru a facilita efectuarea de
comparatii.
4) Daca cifrele de prezentat in tabele sunt foarte lungi, se recomanda gruparea lor.
5) Tabelele se vor inghesui sau, dimpotriva, se vor lasa spatii excesive.
a. 1+2+3+4+5
b. 2+3+4+5
c. 3+4+5
d. 1+2+3+4
e. 1+2+3+5
ANS: D
93.
Atunci cand consultam literatura de specialitate pentru realizarea unei cercetari trebuie sa avem in vedere
urmatoare e aspecte:
1. Sa identificam si sa discutam studiile cele mai relevante in legatura cu tema ce ne preocupa;

2. Sa indudem cat mai multe materiale de ultima ora;
3. Sa acordam atentie detaliilor;
4. Sa incercam sa fim reflexivi;
5. Sa nu fim analitici, evaluativi si critici fata de literatura consultata;
a. 1+2+3+5
b. 1+3+4+5
c. 2+3+4+5
d. 1+2+3+4
e. 1+2+3+4+5
ANS: D
94.
Intrebarile la care trebuie sa raspunda 0 buna introducere a unui raport de cercetare sunt:
1) Care este pro ema studiata?
2) Care sunt ipotezele referitoare la aceasta problema?
3) Ce implicatii teoretice are studiul realizat si cum va influenta el cunoasterea in domeniu?
4) Care sunt enunturile testate si cum au fost derivate conduziile?
a. 1+2
b. 1+3+4
c. 1+2+3+4
d. 2+3+4
ANS: C
95. Conform standardelor de redactare jJrecizate de catre editor, rezumatul unei cercetari
trebuie sa aiba in 'ur de:
1) 50-100 de cuvinte
2) 100-120 de cuvinte.
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: B
96.
In cadrul raportului de cercetare un bun rezumat trebuie sa fie:
1) exact
2) suficient de cuprinzator
3) coerent
4) sa aiba 200-220 de cuvinte
a. 1+2+4
b. 1+2+3
c. 1+3+4
d. 1+2+3+4
ANS: B
97. ~n ccpitol imp-ortant in raportul de cercetare este cel de analiza datelor. Acesta:
1) constituie cea mai mare parte dintr-un raport de cercetare,

2) constituie cea mai mica parte dintr-un raport de cercetare,
3) eo parte egala cu toate celelalte capitole.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
98.
De regula, cea mai mare parte dintr-un raport de cercetare, ca si dintr-un studiu publicat intr-o publicatie
stiintifica revine:
1) introducerii;
2) analizei datelor;
3) descrierii perspectivelor de cercetare.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
99.
Componentele unui raport de cercetare (formatul APA) sunt in numar de:
1) 5
2) 6
3)7
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
100.
In schema de organizare a lucrarii gasim urmatorii pasi obJigatorii:
1) a introducere, In care se prezinta stadiul de cunoastere a problemei investigate;
2) Trecerea In revista a Jiteraturii de speciaJitate cu referire la tema cercetata;
3) Descrierea design-ului si a modului de desfasurare a investigatiei. incluzand informatiile utile
pentru verificarea rezultatelor printr-o noua cercetare;
4) Prezentarea datelor, a metodelor care au condus la rezultatele studiului;
5) a discutie asupra datelor relevante In cercetare, interpretarea teoretica a rezultatelor.
a. 1+2+3
b. 1+3+5
c. 3+4+5
d. 1+2+3+4+5
e. 2+3+4+5
ANS: D
10l.
Introducerea metodei experimentale In studiul activitatii psihice a pus bazele:
1) introspectionismului;
2) psihanalizei;
3) scientizarii psihologiei;
a. 1+2
b. 2
c. 3
ANS: C
102. Inceputurile psihologiei experimentale lsi au radacinile In:
a. Incercarile fiziologilor de a raporta datele de fiziologie a organelor de simt la structura

dinamica a personalitatii
b. incercarile fiziologilor de a raporta datele de fiziologie a organelor de simt la structura fizico-

energetica a stimulentilor.
c. incercarile fiziologilor de a raporta datele de fiziologie a organelor de simt la structura

designu-lui instructional.
ANS: B
103. Psihologul se va limita la inregistrarea unor varia bile psihofiziologoce a caror tehnica de
captare este:
a. doar putin traumatizanta pentru participantulla experiment
b. direct proportionala cu marimea variabilei independente introduse in experiment.

c. netraumatizanta pentru participantulla experiment.
ANS: C
104.
Experimentul urmareste variatiile sistematice ale comportamentului ca efect al modificarii:
a. variabilei dependente
b. variabilei stimul (independente).
c. variabilei statistice.
ANS: B
105. 0 cercetarea experimentala are precizie ~i consisten~a ridicata daca:
a. modificarile parametrilor neurovegetativi sunt pu~i In corela~ie cu variapile de temperatura

din laborator
b. modificarile parametrilor neurovegetativi sunt pu~i In corela~ie cu variapile mediului
c. modificarile parametrilor neurovegetativi sunt pu~i In corela~ie cu variapile
comportamentale
ANS: C
106.
Electroencefalograma este a tehnica ce se bazeaza pe:
a. producerea de poten~iale electrice de catre cord

b. produce rea de poten~iale electrice de catre creier
c. producerea de poten~iale electrice de catre muschi
ANS: B
107.
In mod obi~nuit, encefalograma are la am patru tipuri de unde:
a. alfa, beta, teta, sigma

b. alfa, beta, teta, delta
c. alfa, omega, teta, sigma
ANS: B
108.
Electromiograma eviden~iaza regimul de func~ionare al:
a. inimii
b. mu~chilor stria~i
c. encefalului
d. mu~chilor orbiculari
ANS: B
109.
Electrocardiograma permite Inregistrarea biopoten~ialelor generate de:
a. plamani
b. cerebel
c. encefal
d. pulsatiile inimii.
ANS: D
110.
Pneumografia este 0 masura simpla, accesibila ~i utila a:
a. biocurentilor cu care este asociata activitatea musculara

b. biopotentialelor creierului
c. ratei respiratiei
ANS: C
l1I.
Tahipneea este 0 stare care:
a. arata 0 stare de alerta, chiar de panica sau alarma si semnaleaza un dezechilibru

neurovegetativ amplu, ce se poate rezolva printr-un aport crescut de oxigen
b. arata 0 stare de incetinire a ritmului respirator si semnaleaza un dezechilibru neurovegetativ

amplu, ce se poate rezolva printr-un aport scazut de oxigen
ANS: A
112. Tahipneea indica un ritm respirator de:
a. 16-18 respira~iifminut
b. peste 20 respira~iifminut
c. 19-20 respira~ii/minut
ANS: B
113.
Pulsul (ritmul cardiac) poate fj determinat u~or prin intermediul aparatelor electronice ce masoara
simultan tensiunea arteriala ~i pulsul, dar toto data se poate masura ~i cu mana apasand:
a. artera carotida
b. 0 artera femurala
c. 0 artera la nivelullncheieturii mainii.
ANS: C
114.
Un numar de 60-80 pulsatiifminut ne indica:
1.0 activitate cardiaca lenta, sub medie, reflectand echilibrul neurovegetativ bun, ca si cel emotional-
afectiv si psihologic al persoanei;
2. un regim de functionare foarte modificat, aratand fie activism psihofiziologic crescut, fie disfunctii ale
aparatului cardiac In sine, fiind absolut necesare investigatii de specialitate si instituirea unui tratament
medicamentos si igieno-dietetic specific.
3. valoarea pulsului normal, cu echilibru Intre principalele componente (neurovegetative, afective si
somatice);
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
115.
Un puis mai mic de 60 pulsatiijminut ne indica:
1.0 activitate cardiaca lenta, sub medie, reflectand echilibrul neurovegetativ bun, ca si cel emotional-
somatice);
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
116.
"Un puis Intre 80-100 pulsatiijminut ne indica:
1. tendinta de accelerare a activitatii cardiace, indicand emotivitate, sensibilitate la factori stresanti sau
labilitate neurovegetativa;
somatice);
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
117.
Un numar de 100-160 pulsatiijminut ne indica:
1. 0 activitate cardiaca lenta, sub medie, reflectand echilibrul neurovegetativ bun, ca si cel emotional-
3. valoarea pulsului normal, cu echilibru intre principalele componente (neurovegetative, afective si
somatice);
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
118.
Variatiile mari ale ritmului cardiac se asociaza nu numai cu labilitatea si instabilitatea emotionala, ci si cu:
1. tendinta de accelerare a activitatii cardiace, indidlnd sensibilitate la factori stresanti sau labilitate
neurovegetativa;
2. activism fiziologic scazut;
3. mari fluctuatii ale dispozitiilor interne, generate de emotii
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
119.
Un puis peste 160 de pulsatii/minut ne indica:
1. tendinta de accelerare a activitatii cardiace, indidind emotivitate, sensibilitate la factori stresanti sau
labilitate neurovegetativa;
aparatului cardiac in sine, fiind absolut necesare investigatii de specialitate si instituirea unui tratament
3. poate aparea fie in cardiopatii cronice, fie la persoane extrem de emotive, aflate in stare de soc
emotional, sau cu un nivel de anxietate foarte ridicat (atacul de panid).
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
120.
Reactia electrodermaHi (RED) este:
a. un raspuns al pielii la 0 manifestare neurovegetativa a ramurii femurale a sistemului nervos

autonom
b. un raspuns al pielii la 0 manifestare neurovegetativa a ramurii simpatice a sistemului nervos
autonom
c. un raspuns al pieHi la 0 manifestare neurovegetativa a ramurii parasimpatice a sistemului
nervos autonom
ANS: B
121.
Mihai Anitei precizeaza semnificatia psihologica a RED (reactia electrodermala):
a. Este un indicator al activitapi generale a sistemului nervos parasimpatic ~i In mod particular
un indice al conduitei emo~ionale (In special pentru starile de relaxare);
b. Este un indicator al activitapi generale a sistemului nervos simpatic ~i In mod particular un
indice al conduitei emo~ionale (In special pentru starile de tensiune, surpriza, frica);
ANS: B
122.
Temperatura pielii este:
a. 0 rezultanta a activitatii hepatice
b. 0 rezultanta a activitatii renale
c. 0 rezultanta a metabolismului bazal
ANS: C
123. Ca instrumente de masurare a T.R. (timp de reactie) se folosesc:
a. cronofage
b. cronoscoapele
c. dexterimetre
ANS: B
124.
Motilitatea gastro-intestinala este un bun indicator al:
1) presiunii sistolice si diastolice
2) motivatiei si atentiei
3) emotiei si stresului
4) aptitudinilor si caracterului
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: C
125.
Amplitudinea - unul din cei mai importanti indicatori ai RED - exprima:
1) valoarea maxima obtinuta dupa aplicarea excitatiei;

2) nivelul de revenire, apreciat dupa aceleasi unitati de masura, dupa ce curba s-a stabilizat;
3) suprafata, masurata In centimetri patrati, este un indicator cu 0 mare valoare psihodiagnostica;
4) timpul necesar stabilizarii curbei
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: A
126.
Printre cei mai importanti indicatori ai RED se numara:
1) amplitudinea
2) nivelul de revenire
3) timbrul
4) suprafata
5) durata
a. 1+2+3
b. 2+3+4+5
c. 1+2+4+5
d. 1+2+3+4
e. 1+2+3+4+5
ANS: C
127. Timpul de reactie poate fi complex atunci dind:
1) d'md exista 0 singura modalitate de reactie la un stimu1.

2) subiectul trebuie sa selecteze raspunsul din mai multe posibile sau sa dea mai multe raspunsuri,
potrivit cu sarcina data.
3) subiectul are un nivel de anxietate foarte scazut
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
128. Timpul de reactie poate fi:
1) Agreabil / Dezagreabil
2) Simplu / Complex
3) Primar / Secundar
4) Stimulator / Inhibitor
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: B
129.
Larousse, Marele dictionar al psihologiei, define~te senzapa ca:
a. proces psihic complex care rezulta din transformarea informatiei In sistemul nervos simpatic
In urma unei stimulari a unui organ de simt
b. eveniment psihic elementar care rezulta din prelucrarea informatiei In sistemul nervos
central In urma unei stimulari a unui organ de simt
ANS: B
130. In practica experimentala operam cu urmatoarele tipuri de praguri senzoriale:
a. pragul absolut inferior (minimal), pragul absolut superior (maximal) ~i pragul diferential.
b. pragul absolut intern, pragul absolut extern ~i pragul critic.
ANS: A
131. Pragul absolut inferior este exprimat de valoarea:
a. cea mai mare a unui excitant capabi! sa genereze 0 senzatie specifica.
b. diferentiala a unui excitant capabi! sa genereze 0 senzatie specifica.
c. cea mai mica a unui excitant capabi! sa genereze 0 senzatie specifica.
ANS: C
132.
Pragul absolut superior este dat de:
a. valoarea minima a excitantului care mai genereaza 0 senzatie specifica.

b. valoarea maxima a excitantului care mai genereaza 0 senzatie specifica.
c. valoarea critica a excitantului care mai genereaza 0 senzatie specifica.
ANS: B
133.
Pragul reprezinta 0 masura:
1) egala a sensibilitatii, deoarece intre valoarea energetica a excitantului si sensibi!itate exista un raport
egal.
2) inversa a sensibilitatii, deoarece Intre valoarea energetica a excitantului si sensibilitate exista un raport
invers proportional.
a. 1
b. 2
ANS: B
134. Pragul diferential exprima:

1) cea mai mare diferenta dintre doi excitanti pe care subiectul 0 poate sesiza.
2) cea mai mica diferenta dintre doi excitanti pe care subiectul 0 poate sesiza.
a. 1
b. 2
ANS: B
135.
Pragul diferential reprezinta:
a. valoarea cea mai mica de excitatie, care, adaugata excitatiei initiale, determina 0 noua
cali tate a senzatiei.
b. limita de toleranta psihofiziologica a unui analizator.
c. punctul de tranzitie dintre stimulii prea slabi pentru a putea sa provoace un raspuns.
ANS: A
136.
Cu cat pragul senzorial este mai sdizut:
1) cu atat sensibilitatea este mai mica si invers: cu cat pragul este mai ridicat, cu atat sensibilitatea este
mai ridicata.
2) cu atat sensibilitatea este mai mare si invers: cu cat pragul este mai ridicat, cu atat sensibilitatea este
mai scazuta.
a. 1
b. 2
ANS: B
137.
Excitantul specific pentru analizatorul vizual II constituie lumina, undele electromagnetice cu lungimea
intre:
a. 10 - 159 milimicroni
b. 396 -760 milimicroni
c. 196 - 296 milimicroni
ANS: B
138.
Segmentul periferic al analizatorului vizualla om, ochiul, este format din trei elemente principale:
1) Globul ocular, In care se afla aparatele de refractie si organul terminal. Aparatul de protectie alcatuit din
membrane si sistemul glandular. Aparatul motor, alcatuit din sase muschi.
2) Globul ocular, In care se afla cei sase muschi. Aparatul de protectie alcatuit din aparatele de refractie si
organul terminal. Aparatul motor, alcatuit din membrane si sistemul glandular.
a. 1
b. 2
ANS: A
139.
Globul ocular are forma sferica si e format din trei membrane - dispuse concentric:
1) Coroida; irisul; cristalinul.
2) Membrana fotosensibila; membrana celulelor granulate; membrana neuronilor multipolari.
3) Sclerotica; coroida; retina.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
140.
Acuitatea vizuala este data de:
a. precizia cu care sunt percepute formele obiectelor marL
b. precizia cu care sunt percepute detaliile ~i contururile ~i, din acest punct de vedere, constituie
baza perceptei vizuale a obiectelor.
c. capacitatea de adaptare a ochiului uman la trecerea de la intuneric la lumina.
ANS: B
141.
Acuitatea vizuala este:
1) capacitatea ochiului omenesc de a diferentia distantele mici dintre obiecte sau distanta minima la care
subiectul distinge doua "pete" de lumina, In loc de una singura sau doua puncte negre In loc de unul.
2) capacitatea ochiului omenesc de a diferentia distantele mari dintre obiecte sau distanta maxima la care
subiectul distinge 0 "pata" de lumina, In loc de doua sau un punct negru In loc de doua.
a. 1
b. 2
ANS: A
142. Daca acuitatea vizuala e scazuta:
1) detaliile grosiere ale obiectelor realitatii apar estompate, difuze

2) detaliile cromatice sunt foarte pregnanate
3) detaliile fine ale obiectelor realitatii apar estompate, difuze
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
143.
Ca teste pentru masurarea acuitatii vizuale se folosesc diferite:

1) planse,
2) figuri geometrice,
3) olfactometre,
4) puncte sau linii foarte fine ce pot fi suprapuse sau diferentiate,
5) orificii iluminate,
a. 1+2+3
b. 1+2+3+4
c. 1+2+3+5
d. 2+3+4+5
e. 1+2+4+5
ANS: E
144.
Testul folosit In practica oftalmologidi II reprezinta cunoscutul:
1) Olfactometru
2) Nictaloscop
3) Optotip
4) Hemeraloscop
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: C
145.
Optotipul a fost propus de:

1) Radoslawow (1898) si presupune suprapunerea a doua ecrane mobile
2) Snellen (1876) si trebuie sa fie citit de la distanta de 6 m pentru fiecare ochi separat
3) Landolt (1950) si este prevazut cu niste inele
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
146.
Pentru a putea obtine 0 senzatie vizuaUi, e necesar ca:
a. receptorii olfactivi sub forma de bastona~e, inclavate in masa de epite!iu pigmentar sa fie
excitati un timp suficient de lumina.
b. raza luminoasa ce patrunde la retina sa posede suficienta energie ~i sa actioneze timp

suficient pentru a putea sa excite fotoreceptorii.
ANS: B
147.
Nictalopia presupune urmatoarele:
1) vederea diurna scade ca!itativ In mod progresiv
2) adaptarea la Intuneric este mult redusa
3) tulburari In procesul de adaptare,din !ipsa vitaminei K.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
148. Nictalopia este 0 tulburare de adaptare cunocuta sub numele de:

1) "orbul de zi"
2) "orbul gainilor"
3) "orbul retinian"
4) "orbul conurilor"
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: B
149. Hemeralopia este 0 tulburare de adaptare cunocuta sub numele de:
1) "orbirea de zi"
2) "orbul gainilor"
3) "orbul retinian"
4) "orbul conurilor"
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: A
150.
Hemeralopia presupune urmatoarele:
1) vederea diurna scade caJitativ In mod progresiv
2) adaptarea la Intuneric este mult redusa
3) tulburari In procesul de adaptare,din Jipsa vitaminei K.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
151.
Pentru cercetarea procesului de adaptare, s-au folosit diferite proceduri experimentale. Unele din aceste
proceduri au In vedere si aparate speciale, construite dupa urmatoarele principii:
1. Sa asigure izolarea absoluta a ambilor ochi sau numai a unuia fata de inf1uenta luminii naturale sau
artificiale (camere obscure).
2. Sa ofere posibiJitatea prezentarii diferitilor excitanti vizuaJi (Iumini, obiecte, figuri geometrice etc.) si
masurarii intensitatii de iluminatie a acestora.
3. Sa existe posibiJitatea varierii intensitatii excitantilor.
a. 1+3
b. 2+3
c. 1+2+3
ANS: C
152.
Aparatele folosite la studiul adaptarii vizuale se numesc in general:
1) olfactometre
2) audiometre
3) adaptometre.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
153.
Aparatul auditiv, eel care asigura receMionarea varietarii infinite a sunetelor din ambianra in scopul
orientarii in mediul sonor, face parte din categoria:
a. telereceptorilor
b. termoreceptorilor
c. fotoreceptorilor
ANS: A
154.
Analizatorul auditiv este constituit din trei parti:
1) Urechea extrema.
2) Urechea mijlocie.
3) Urechea interna.
4) Urechea externa.
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 1+3+4
d. 1+2+4
ANS: B
155.
Printre tipurile de surditate regasim:
1. Surditatea de conducere
2. Surditatea nervoasa ( de perceptie)
3. Surditate cognitiva
4. Surditatea centrala
5. Surditate volitiva
a. 1+2+3
b. 2+3+5
c. 1+3+5
d. 3+4+5
e. 1+2+4
ANS: E
156.
Surditatea nervoasa (de perceptie):
1) afecteaza traseul de patrundere a oscilatiilor sonore in urechea interna. Ea nu este niciodata totala
intrucat se pastreaza conducerea sunetelor prin oasele craniului.
2) este datorata unui proces de degenerare a celulelor senzoriale din urechea interna, tumori ale nervului
auditivetc.
3) este datorata dereglarilor de pe caile supraotice si, In mod special, afectiunilor din nucleii corti cali ai
analizatorului auditiv.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
157. Sistemul osicular din camera timpanica este format dintr-un lant de oscioare numite:
1) utricula, sacul a, canalele semicirculare

2) ciocanelul, nicovala si scarita
3) oglinda ovala, oglinda ratunda, timpanul
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
158.
Utricula, sacul a si canalele semicirculare formeaza aparatul vestibular, care, cum se stie, este:
1) organul auzului
2) organul olfactiei
3) organul tactil
4) organul echilibrului
5) organul gustativ
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
ANS: D
159. Aparatul receptor al analizatorului auditiv este:

1) retina
2) papila gustativa
3) melcul
4) corpusculul incapsulat Pacini
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: C
160.
Surditatea de conducere:
auditivetc.
3) este datorata dereglarilor de pe caile supraotice si, In mod special, afectiunilor din nucleii corticali ai
analizatorului auditiv.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
161.
Surditatea centrala:
auditivetc.
3) este datorata dereglarilor de pe caile supraotice si, In mod special, afectiunilor din nucleii corti cali
ai analizatorului auditiv.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
162.
Zgomotele industriale pot avea doua tipuri de efecte:
1) imediate, cum ar fi disfunctionalitati la nivelul comunicarii
2) efecte la distanta cu scaderea capacitatii de munca datorita oboselii sau instalarea surditatii
profesionale.
3) este afectata capacitatea de a diferentia distantele mici dintre obiecte sau distanta minima la care
subiectul distinge doua "pete" de lumina, In loc de una singura
a. 1+3
b. 1+2
c. 2+3
ANS: B
163.
Pentru atenuarea efectului zgomotelor, psihologia experimentala industriala preconizeaza cateva masuri,
cum sunt:
1) constructia unor masini si agregate silentioase Inca din faza de proiectare a lor;
2) atenuarea surselor de zgomot deja existente prin masuri de protejare antifonica a agregatelor si a
personalului.
3) metoda parfumerilor
4) meloterapie
5) natura
a. 2+3+4+5
b. 1+3+4+5
c. 1+2+4+5
ANS: C
164.
Se cunosc mai multe submodalitati gustative de baza:
1) dulce
2) sarat
3) amar
4) acru sau acid
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 1+2+3+4
ANS: C
165.
Printre procedeele pentru determinarea sensibilitatii gustative se regaseste si:
a. Izolarea absoluta a ambilor ochi sau numai a unuia fa~a de inf1uenta luminii naturale sau
artificiale.
b. Excitarea cu un curent electric a unor puncte de pe Iimba ~i varierea frecventei ~i intensitatii

impulsurilor care pot da senzatii gustative diferite.
c. Variind cantitatea de substanta odoranta din solutia la care este expus participantulla
experiment.
ANS: 8
166.
De-a lungul anilor s-au prop us diverse metode pentru determinarea pragurilor olfactive. de identificare a
mirosurilor sau de mixare a lor. Printre acestea pot fi enumerate:
a. cutia inodora
b. cutia opaca
c. cutia Pandorei
ANS: A
167. In urma cercetarilor efectuate asupra pielii (marcata in mm patrati, cu un gratar special ~i
explorata sistematic cu diferite obiecte mici) s-a constatat ca sensibilitatea cutanata este:
a. lamelara
b. ectodermica
c. punctiforma
ANS: C
168. Receptorii senzatiilor kinestezice (terminatii nervoase libere, corpusculii incapsulati

Pacini etc.) se afla in:
a. analizatorul auditiv.
b. muschi, tendoane si articulatii.
c. analizatorul vizual.
ANS: B
169.
Senzatiile statice (de echilibru) reflecta:
a. modificarile pozipei corpului in raport cu centrul de greutate, pozitia ~i directia mi~carilor

capului, precum ~i accelerarea pozitiva sau negativa a mi~carii pe verticala (de exemplu, in
cazul deplasari cu liftul).
b. reflecta mi~carea (directia, viteza,localizarea ~i amplitudinea) pe care 0 efectueaza un anum it

segment corporal, sau corpul in intregime.
ANS: A
170.
Receptorii care capteaza impulsurile aferente pentru senzatiile statice ~i de acceleratie se gasesc in:
a. tendinte si articulatii.
b. mu~chii (ce asigura reactiile statice locale ~i segmentare) si labirintul (aparatul vestibular)
ANS: B
171.
lnformatiile asupra modificarilor din interiorul organismului sunt receptate ~i transmise scoartei
cerebrale de numero~i analizatori interni, ai caror receptori se gasesc in:
a. mucoasa olfactiva sub forma de bastona~e, inclavate intr-o masa de epiteliu pigmentar, care
de mucoasei 0 culoare galbuie.
b. aparatul vesticular.
c. peretii vaselor de sange ~i ai diferitelor organe ~i tesuturi interne.
d. corpusculii gustativi care sunt niste structuri ovoide, fiind distribuiti pe limba, palat, stalpii
amigdalieni anteriori, faringe ~i laringe.
ANS: C
172.
a definipe descriptiva a senza1:iilor de foame ar fi dupa Goetze apud Lungu, 2000:
a. preferin1:a pentru mancare, 0 dorin1:a, 0 a~teptare sau 0 pofta pentru ceva deosebit de
dezirabil
b. un complex de procese care duc la ingerarea hranei
ANS: B
173.
Senzatiile de sete reflecta:
a. starea de uscaciune a gatului ce Inso1:e~te deshidratarea. Informa1:iile sunt culese prin

intermediul nervilor trigemen si femural.
b. starea de uscaciune a gatului ce Inso1:e~te deshidratarea. Informa1:iile sunt culese prin
intermediul nervilor glosofaringian si vag.
c. starea de uscaciune a gatului ce Inso1:e~te deshidratarea. Informa1:iile sunt culese prin
intermediul nervilor biceps si abducens.
ANS: B
174.
Pirozisul:
a. este defapt denumirea unei dureri gastrointestinale des crise de pacien1:i ca 0 senza1:ie
fierbinte, arzatoare.
b. este defapt denumirea unei dureri Insopta de senza1:ii de furnicaturi, amor1:eli, In1:epaturi etc.
c. este defapt denumirea unei dureri la nivelul nervilor periferici (mai frecventa pe nervii
trigemen, sciatic, intercostali).
ANS: A
175.
Nevralgia este:
a. este cunoscuta ~i sub denumirea de "membrul [antomii" ~i consta din dureri ~i parestezii
(pseudosenza1:ii) resim1:ite In zona membrului absent (amputat sau pierdut Intr-un accident).
b. 0 irita1:ie a nervilor periferici In care predomina senzapa dureroasa (mai frecventa pe nervii
c. sau popular "arsura la stomac" - este defapt denumirea unei dureri gastrointestinale descris
de pacien1:i ca 0 senzape fierbinte, arzatoare.
ANS: B
176. Parestezia este:
a. denumirea unei dureri gastrointestinale descris de pacienp ca a senza~ie fierbinte, arzatoare.
b. este cunoscuta ~i sub denumirea de "membrul jantomii" ~i consta din dureri ~i parestezii
(pseudosenza~ii) resim~ite In zona membrului absent (amputat sau pierdut Intr-un accident).
c. inso~ita de senzapi de furnicaturi, amor~eli, In~epaturi etc. Factorii care a pot determina sunt
diferite forme de inflamape a nervului (nevrite, reumatism etc.)
ANS: C
177.
Durerea fantoma este cunoscuta ~i sub denumirea de:
a. "pirozis" si este defapt denumirea unei dureri gastrointestinale descris de pacienti ca a

senzatie fierbinte, arzatoare.
b. "membrul fantoma" si consta din dureri si parestezii (pseudosenzatii) resimtite In zona

membrului absent (amputat sau pierdut Intr-un accident).
c. "iritatie a nervilor periferici" In care predomina senzatia dureroasa (mai frecventa pe nervii
ANS: B
178.
Larousse, Marele Dicponar al Psihologiei defineste perceppa ca:
a. un proces psihic elementar-senzorial ~i cu un con~inut obiectual realizand reflectarea

indirecta ~i unitara a ansamblului Insu~irilor ~i structurii obiectelor ~i fenomenelor, In forma
imaginilor primare sau a perceptelor.
b. ansamblul de mecanisme ~i procese prin care organismul ia cuno~tin~a de lumea
Inconjuratoare pe baza informa~iilor elaborate prin sim~uri.
ANS: B
179.
In reflectarea marimii obiectelor, a importan~a deosebita revine:
a. ochilor, intrucat nucleul analizatorului kinestezic se gase~te in circumvolutia centrala

ascendenta.
b. ochilor, intrucat pe retina se proiecteaza imaginea lucrurilor lumii reale.
c. ochilor, intrucat in aparatul vestibular se proiecteaza imaginea lucrurilor lumii reale.
ANS: B
180. In dezvaluirea mecanismului percep~iei marimii obiectului, trebuie sa luam in
consideratie ~i:
a. impulsurile kinestezice provenind de la mu~chiul cardiac

b. impulsurile kinestezice provenind de la mu~chii striati
c. impulsurile kinestezice provenind de la mu~chii ciliari ~i ai globului ocular care participa la
fenomenele de acomodare ~i convergen~a.
ANS: C
181.
E. Rubin (1921) a stabilit cateva legita~i ale desprinderii obiectului de fond, printre care si urmatoarea:
a. figura poseda unele caracteristici obiectuale in timp ce fondul pare sa fie inform.
b. constanta perceptiva a marimii este dependenta de caracterul obiectului perceput.
c. imaginea fizica a obiectelor de pe retina variaza cu distan~a, imaginea subiectiva a acestora
ramane constanta.
ANS: A
182. Una dintre metodele folosite in camuflaje este aceea a:
a. manipularii obiectelor
b. constantei perceptive
c. figurilor duble
d. deformarii contururilor
ANS: D
183.
Stereoperceptia se formeaza in cursul ontogenezei prin stabilirea de:
a. legaturi conditionate intre gust si miros.

b. legaturi conditionate intre diferitii analizatori, dar mai ales intre componentele retiniene si
kinestezice ale analizatorului vizual ~i cele tactil-kinestezice (palparea reliefului).
ANS: B
184. Prin orientarea in spatiu intelegem:
a. capacitatea omului de a diferentia distantele mici dintre obiecte sau distanta minima la care
subiectul distinge doua"pete" de lumina, in lac de una singura sau doua puncte negre in lac de
unul sau doua linii orizontale in lac de una singura.
b. capacitatea omului de a se orienta foarte bine in spatii unidimensionale.
c. capacitatea omului, in baza insu~irilor spa~iale ale obiectelor ~i fenomenelor (dimensiune,
forma, adancime etc.), de a-~i putea determina propria pozitie fa~a de acestea, sau pozi~ia
acestora in raport cu sine.
ANS: C
185.
Timpul psihologic este definit prin:
a. aprecierea obiectiva a timpului universal.
b. aprecierea subiectiva a timpului universal.
c. aprecierea timpului universal cu ajutorul unitatilor timpului cosmic.
ANS: B
186.
La perce perea succesiunii timpului participa 0 serie de factori, printre care si factori fizici precum:
a. ordinea evenimentelor (de exemplu, fulgerul precede tunetul, deoarece viteza de propagare a
luminii este mai mare decat a sunetului);
b. distanta dintre receptor ~i cortex, factor important in special in stimularile tactile
c. nivelul ridicat de vigilenta, care determina cre~terea performantelor individului in detectia
stimulilor.
ANS: A
187.
La perceperea succesiunii participa 0 serie de factori, printre care si factorii biologici precum:
luminii este mai mare decat a sunetului).
b. distanta dintre receptor ~i cortex, factor important in special in stimularile tactile.
c. nivelul ridicat de vigilenta, care determina cre~terea performantelor de detectie a stimulilor.
ANS: B
188.
La perce perea succesiunii participa 0 serie de factori, printre care si factorii psihologici precum:
luminii este mai mare decat a sunetului.
b. distanta dintre receptor ~i cortex, factor important in special in stimularile tactile.
c. nivelul ridicat de vigilenta, subiectul atent percepe mai rapid stimulii.
ANS: C
189. In general, durateIe scurte de timp sunt:
a. apreciate corect
b. subestimate
c. supra estimate
ANS: C
190.
In general, duratele lungi de timp sunt:
a. apreciate corect
b. subestimate
c. supra estimate
ANS: B
191.
Printre metodele de cercetare a perceptiei timpului se numara si:
a. evaluarea nosologica
b. evaluarea nonverbala
c. timp vid si timp plin
ANS: C
192.
In metoda de cercetare a perceptiei timpului "evaluarea prin reproducere":
a. experimentatorul fixeaza 0 durata de timp oarecare, de ordinul secundelor (etalon) ~i cere

subiectului sa 0 reproduca. Se noteaza abaterile de subestimare sau supraestimare ~i se face
media lor.
b. experimentatorul cere subiectului sa semnaleze sfar~itul unei durate de timp, fixate in

prealabil.
c. subiectul este autorizat sa evalueze timpul scurs la una din cele doua variante experimentale
(timp plin sau timp go I), fie calitativ (secunde, minute), fie cantitativ, prin aprecierea sarcinii
ca atare
ANS: A
193.
In metoda de cercetare a perceptiei timpului "evaluarea prin producere":
a. subiectul este autorizat sa evalueze timpul scurs la una din cele doua variante experimentale
(timp plin sau timp gol), fie calitativ (secunde, minute), fie cantitativ, prin aprecierea sarcinii
ca atare
b. se cere subiectului sa semnaleze sfar~itul unei durate de timp, fixate in prealabil de

experimentator.
c. experimentatorul fixeaza 0 durata de timp oarecare, de ordinul secundelor (etalon), ~i cere

subiectului sa 0 reproduca. Se noteaza abaterile de subestimare sau supraestimare ~i se face
media lor.
ANS: B
194. In fapt, perceptia miscarii, vizeaza:

a. 0 disparare de imagini pe retina ~i perceperea obiectului longiform
b. capacitatea de percepere a spatiului strabatut de un obiect (mobil) in unitatea de timp
ANS: B
195.
Iluziile perceptive, erorile perceptive pot aparea in aproape toate modalitatile senzoriale de reflectare. Ele
sunt datorate:
a. unor prototipuri, modele functionale considerate in ceea ce au ele definitoriu ca 0 constelatie

de raporturi fara a se face referinta la continut.
b. unor substante organice a caror inoculare duce la activarea fortelor asimilatoare sau
defensive ale organismului.
c. atat unor limite functionale ale aparatelor senzoriale, cat mai ales ciocnirii dintre un sistem de
legaturi conditionate bine fixat ~i un altul nou, similar cu primul in ansamblu, dar deosebit in
unele amanunte.
ANS: C
196.
Printre tipurile de iluzii perceptive se numara si:
a. iluzia alloplastica (Piaget)

b. iluzia de scalare (Guttman)
c. iluzia pseudomnezica (deja vu)
d. iluzia de greutate (Charpentier)
ANS: D
197. Dupa Cosmovici (1996) gandirea este:
a. procesul psihic elementar-senzorial care construie~te prin operatiile sale coord onate In
actiuni mintale, informapi despre Insu~irile generale ale claselor de obiecte ~i fenomene sau
despre relatiile dintre ele, sub forma de notiuni, judecati sau raponamente.
b. 0 succesiune de operapi care duc la dezvaluirea un or aspecte importante ale realitatii ~i la

rezolvarea anumitor probleme.
ANS: B
198.
Dupa Cocorada ~i Niculescu (1999) notiunea (de la latinescul "nota" care Insemna calitate) este:
a. 0 forma perceputa ca un tot

b. produsul de baza al gandirii care reune~te pe plan mintallnsu~irile caracteristice ale unei
clase de obiecte sau fenomene
c. 0 suma de comportamente caracteristice pentru 0 specie
ANS: B
199.
Printre metodele privind insu~irea notiunilor se numara si:
a. Metoda cu oponent
b. Metoda eliptica
c. Metoda definpei
d. Metoda "fata in fata"
e. Metoda reproducerii
ANS: C
200. Lungu prezinta cateva probe ce pot fi utilizate pentru cercetarea operapilor de analiza ~i
sinteza. Ordonarea noriunilor in succesiune logica se refera la:
a. masurarea timpului sau numarului de incercari pan a ce subiectul izbute~te sa stapaneasca

bine materialuI.
b. sirul de cuvinte trebuie ordonat de subiect in succesiunea cauzala a evenimentelor.
c. sirul de cuvinte trebuie incadrat intr-o c1asa.
ANS: B
201. Analogia este:
a. un proces de formare a propriei personalitati

b. 0 forma a comparariei care are in vedere redarea raporturilor dintre lucruri
c. 0 asimilare activa de informatie
d. 0 forma a memoriei
ANS: B
202. Generalizarea
a. separarea mintala a c1aselor de obiecte si fenomene ce au insu~iri comune.

b. eliminarea aspectelor neesenriale dintr-un grup de obiecte ~i retinerea celor esenriale
c. unificarea mintala a obiectelor ~i fenomenelor ce au insu~iri comune.
ANS: C
203. Abstractizarea:
a. eliminarea aspectelor neesenriale dintr-un grup de obiecte ~i retinerea celor esenpale.

b. unificarea mintala a obiectelor ~i fenomenelor ce au insu~iri comune.
c. 0 forma a comparariei care are in vedere redarea raporturilor dintre lucruri.
ANS: A
204. 0 proba folosita in cercetarea generalizarii ~i abstractizarii 0 constituie:

a. proba ajutorului (anticipapei)
b. metoda elementelor retinute
c. interpretarea de fabule
ANS: C
205. 0 proba folosita cu elevii pentru gasirea esentialului este
a. schimbarea textului unei scrisori in portofoliu
b. schimbarea textului unei scrisori intr-un eseu
c. schimbarea textului unei scrisori in referat
d. schimbarea textului unei scrisori in telegrama
e. schimbarea textului unei scrisori in compunere
ANS: D
206. Dupa demersurile subiectului pentru gasirea solutiei de rezolvare a problemei se pot
urmari 0serie de parametri de definire a gandirii, printre care si:
a. capacitatea mnezica ~i durata retentiei

b. capacitatea volitiva ~i puterea acesteia
c. capacitatea si ritmul de intelegere (perspicacitatea)
ANS: C
207. Fixitatea functionala a gandirii, spore~te daca:
a. subiectullucreaza in mai multe directii cu obiectul, intarindu-i astfel functionalitatea.

b. subiectullucreaza intr-o singura directie cu obiectul, intarindu-i astfel restrictiv
functionalitatea, fata de cazul cand doar il observa.
c. obiectul este plurifunctional utilizat.
ANS: B
208.
Dupa Popescu-Neveanu limbajul este definit ca:
a. activitate de comuniune realizata printr-un sistem de semne

b. un sistem ~i 0 activitate de comunicare cu ajutorullimbii
c. activitate de comunicare verbala si paravertebrala
ANS: B
209. Intre limba ~i conduitele verbale exista 0 stransa relape, fapt ce i-a facut pe multi autori
sa vorbeasca des pre termenii unui nou domeniu de cercetare numit:
a. psihoimagistica
b. psihologie transcedentala
c. psiholingvistica
d. psihologie diferentiala
e. psihologie functionala
ANS: C
210.
Prima dintre conditiile de desIa~urare a experimentului asociativ - verbal (dupa Lungu) este:
<;
a. subiectul sa fie a~ezat cu fata spre experimentator pentru fi atent la manevrele acestuia
(notarea raspunsurilor, manevrarea cronometrului etc.).
b. Inca perea In care se face experimentul sa fie ferita de zgomote sau alte elemente de
distragere.
c. subiectul sa fie relaxat ~i sa ~tie ce are de Iacut: e bine ca instructajul dat sa fie cat mai
amanuntit, detaliat.
ANS: B
211.
Clasificarea tehnicilor de utilizare a experimentului asociativ-verbal include:
1. tehnici clasice \:-------
2. tehnici complexe
3. tehnici simple
4. tehnic derivate
a. 1 si 2
b. 2 si 3
c. 3 si 4
d. 1 si 4
ANS: 0
212.
II't Printre tehnicile derivate de utilizare a experimentului asociativ-verbal se numara si asociatia fortatii.
Aceata consta din: ~...,
a. subiectul trebuie sa spuna cel mai repede posibil, cuvantul ce-i vine In minte, Indata dupa
auzirea cuvantului - stimul (inductor).
b. se prezinta subiectului un singur cuvant-stimul ~i acesta raspunde cu mai multe cuvinte
posibile pe care acesta i Ie evoca.
c. subiectul nu raspunde "spontan", ci trebuie sa aleaga dintr-o Iista de raspunsuri pe cel care i
se pare ca evoca mai bine cuvantul - stimu1.
ANS: C
213.
'2..- Printre tehnicile derivate de utilizarea experimentului asociativ-verbal se numara si procedeul fluiditiitii
dirijate. Acesta consta din:
a. subiectul nu raspunde "spontan", ci trebuie sa aleaga dintr-o Iista de raspunsuri pe cel care i
se pare ca evoca mai bine cuvantul - stimul.
b. se dau 2 sau 3 cuvinte cu ajutorul carora subiectul trebuie sa construiasca 0 fraza compusa
din 25 -50 de cuvinte (exemplu, padure - zana - viata). Se dau aproximativ 3 minute.
c. se cere subiectului sa dea un antonim sau sinonim (libertatea de alegere e restransa).
ANS: B
214.
Clasificarea raspunsurilor subiectilor la experimentul asociativ-verbal se face dupa anumite criterii.
Printre acestea se numara si: (7"0-----_
a. asociatii verbale inferioare echolalice
b. asociatii nonverbale
c. asociatii verbale postprandiale
ANS: A
215. Dicponarul de psihologie allui Popescu-Neveanu define~te memoria astfel:
a. proces psihic de modificare sistematica, relativ permanenta In conduita, In modul de a

raspunde la 0 situatie, ca rezultat al practicii, al indeplinirii acelora~i sarcini
b. proces psihic senzorial de stocare a informapei
c. proces psihic de stocare ~i destocare a informatiei, de acumulare ~i utilizare a experientei
cognitive
ANS: C
216. Din punct de vedere fiziologic, memoria se bazeaza pe:
a. fenomenele de implozie ce au loc la nivelul celulelor nervoase corticale

b. fenomenele de remisie ce au loc la nivelul celulelor nervoase corticale
c. fenomenele de explozie ce au loc la nivelul celulelor nervoase corticale
d. fenomenele de diseminare ce au loc la nivelul celulelor nervoase corticale
e. fenomenele de remanenta ce au loc la nivelul celulelor nervoase corticale.
ANS: E
217.
Metoda Intinderii sau de determinare a capacitatii de reproducere imediata (sau memoria imediata)
consta din:
a. determinarea cantitatii de material care poate fi reprodus dupa mai multe prezentari ale
materialului.
b. determinarea cantitatii de material care poate fi reprodus dupa 0 singura prezentare.
c. determinarea cantitatii de material care poate fi reprodus dupa criteriul "stapanirii
materialului".
ANS: B
218.
J Caracteristica metodei elementelor retinute (in investigarea memoriei) este aceea ca:
a. volumul de elemente date spre memorare depa~e~te capacitatea memoriei imediate.
b. volumul de elemente date spre memorare nu depa~e~te capacitatea memoriei imediate.
c. volumul de elemente date spre memorare este foarte mic.
ANS: A
219.
Metoda timpului de achizi~ie, denumita ~i metoda memorizarii complete consta din:
a. volumul de elemente date spre memorare depa~e~te capacitatea memoriei imediate.

b. masurarea timpului sau numarului de incercari pana ce subiectul izbute~te sa stapaneasca
bine materialul. Criteriul "stapanirii materialului" se ia dupa prima reproducere absolut
corecta.
c. determinarea cantitapi de material care poate fi reprodus dupa 0 singura prezentare.
ANS: 8
220 .
.2.. In investigarea memoriei, metoda ajutorului (anticipa~i:2 consta din:
a. dupa cateva prezentari ale materialului, se cere subiectului sa-l reproduca. Experimentatorul
are grija sa corecteze subiectul ori de cate ori gre~e~te ~i sa-i "sufle" ori de eate ori se
poticne~te pana ce ajunge sa stapaneasca bine materialul.
b. masurarea timpului sau numarului de incercari pan a ce subiectul izbute~te sa stapaneasca
core eta.
c. determinarea cantita~ii de material care poate fj rep rod us dupa 0 singura prezentare.
ANS: A
221.
..3 In investigarea memoriei, metoda economiei consta din:
a. dupa eateva prezentari ale materialului, se cere subiectului sa-l reproduca. Experimentatorul
are grija sa corecteze subiectul ori de eate ori gre~e~te ~i sa-i "sufle" ori de eate ori se
b. se prezinta subiecplor spre memorare 0 lista de date, cuvinte, silabe fara sau cu sens etc. ~i,
dupa un anumit interval de timp, Ii se cere 5-0 reproduca. Fire~te ca, datorita uitarii, subiectii
nu mai sunt in stare sa reproduca in intregime lista prezentata ini~ial. Se cere subiectilor sa
memoreze din nou materialul respectiv pana ajung sa-l stapaneasca bine. Se face 0
compara~ie intre timpul sau numarul de repe~ii care au fost necesare la memorarea ini~iala ~i
cele necesare rememorarii.
c. masurarea timpului sau numarului de incercari pana ce subiectul izbute~te sa stapaneasca
corecta.
ANS: 8
222.
1 In investigarea memoriei, metoda perechilor asociate sau asociapilor corecte (asocia~ii1or de sprijin)
consta din:
a. dupa eateva prezentari ale materialului, se cere subiectului sa-I reproduca. Experimentatorul
are grija sa corecteze subiectul ori de eate ori gre~e~te ~i sa-i "sufle" ori de eate ori se
b. se prezinta subiecplor spre memorare 0 lista de date, cuvinte, silabe fara sau cu sens etc. ~i,
dupa un anumit interval de timp, li se cere s-o reproduca. Fire~te ca, datorita uitarii, subiectii
nu mai sunt in stare sa reproduca in intregime lista prezentata initial. Se cere subiectilor sa
memoreze din nou materialul respectiv pan a ajung sa-I stapaneasca bine. Se face 0
com para tie intre timpul sau numarul de repettii care au fost necesare la memorarea initiala ~i
cele necesare rememorarii.
c. Cuvintele care se prezinta subiectului vor fi asociate fie intre ele, fie cu cifre, figuri etc., in a~a
fel ca pe lista apar perechi de elemente mnemice. Cand se cere subiectului sa reproduca
elementele repnute, i se prezinta unul din membrii perechii (cuplului), subiectul urmand a-I
reproduce pe celalalt.
ANS: C
223. Dupa Rosca invatarea este definita ca:
a. 0 modificare sistematica, relativ permanenta in conduita, in modul de a raspunde la 0 situape,

ca rezultat al practicii, al indeplinirii acelora~i sarcini.
b. 0 modificare permanenta in conduita ce se pastreaza datorita practicii, indeplinirii unor
sarcini variate.
c. procesul psihic de fixare, pastrare si reactualizare a experientei cognitive, afective si volitive.
ANS: A
224.
Din punct de vedere fiziologic invatarea inseamna:
a. elaborarea de noi legaturi permanente in emisferele cerebrale
b. elaborarea de noi legaturi temporare in scoarta cerebrala ~i consolidarea legaturilor formate.
c. elaborarea de noi legaturi de remisie ce au loc la nivelul celulelor nervoase corticale
ANS: B
225. Conditionarea este procesul prin care:
a. anumite reactii ajung sa fie declan~ate de anumiti stimuli a caror semnificatie (sau functie
semnalizatoare) s-a constituit in urma unei coincidente, de obicei repetate, cu stimuli
necondionati sau cu alti stimuli care si-au ea~tigat 0 semnificatie stabilizata, bine consolidata
b. anumite reacpi ajung sa fie declan~ate de stimulii a caror semnificatie (sau funcpe
semnalizatoare) s-a constituit in urma unei expuneri unice, intamplatoare
c. anumite reactii ajung sa fie declan~ate de anumip stimuli a caror semnificatie (sau functie
semnalizatoare) s-a constituit in urma expunerilor rare.
ANS: A
226.
Stimulii sau excitantii (denumiti agentii mediului ambiant) ee intervin In proeesul formarii unui reflex
eonditionat, aetionand asupra organelor senzoriale sunt de trei feluri :
a. indiferenti, neomogeni, omogeni.

b. intermitenti, neconditionali optativ, eonditionali optativ.
e. indiferenti, neeonditionali, eonditionali.
ANS: C
227.
Printre eele cinci conditii prineipale neeesare pentru a forma un reflex eonditionat se regaseste si:
I"
a. stimulul indiferent sa nu eoincida eu eel neeonditional
b. stimulul indiferent sa eoineida eu eel neeonditional in repetate randuri.
e. stimulul indiferent sa fie introdus dupa eel neeonditional in repetate rand uri.
d. emisferele eerebrale trebuie sa fie in stare de relaxare (stare de somn)
ANS: 8
228 .
.V Printre eele cinci eonditii prineipale neeesare pentru a forma un reflex eonditionat se regaseste si:
a. stimulul indiferent sa fie mult mai puternie deeat eel neeonditional. E yorba nu de intensitatea
biologiea, ci de eea fiziea.
b. stimulul indiferent sa fie foarte slab pentru a nu putea fi pereeput.
e. emisferele eerebrale trebuie sa fie in stare de relaxare (stare de somn)
d. stimulul indiferent sa preeeada pe eel neeonditional eu eel putin 1/2 de secunda. Daea se
produce in aeela~i timp sau dupa eellnnaseut, nu se mai formeazi legatura temporara.
ANS: D
229.
J Printre eele einci eonditii principale neeesare pentru a forma un reflex eonditionat se regaseste si:
a. Stimulul indiferent sa fie mult mai puternie dedit eel neeonditional. E yorba nu de intensitatea
fiziea, ci de eea biologiea.
b. Stimulul indiferent sa fie foarte slab pentru a nu putea fi pereeput.
e. Emisferele cerebrate trebuie sa fie in stare de exeitabilitate (adiea animalul sa fie treaz ~i
flamand daea ne bazam pe reflexul salivar).
ANS: C
230.
Printre eele opt tipuri de Invatare distinse de R. Gagne se numara si:

a. Inva~area scaIara (tip Guttman)
b. Inva~area ideomotorie
c. Inva~area neuromotorie
d. Inva~area stimul-raspuns (tip Thorndike)
ANS: D
231.
Sub numele de Inva~are perceptiva cuprindem:
a. fenomenele de inva~are in care modificarea reacpei consta in adaptarea unei forme de reac~ii
preexistente la condipi perceptive noi, implicand fie stabilirea de noi coordonari senzorio-
motorii, fie 0 cre~tere a preciziei sau fine~ei coordonarilor sau a schemelor preexistente.
b. modificariIe discriminative cu un caracter sistema tic, in conditiile repetarii identice a
stimulilor. Avem In vedere aici indeosebi reducerea pragului senzorial ca efect al exercitiului
~i ameliorarea perceperii stimulilor complec~i
c. capacitatea interna, care ofera individului posibilitatea de a raspunde la 0 clasa de situatii-
stimul cu 0 cia sa de performan~e.
ANS: B
232.
Inva~area verbala este:
a. practic inva~area unui material verbal. In acest caz ea poate fi restransa, in mare masura, la
memorarea unui material verbal: serii de termeni verbali, perechi asociate de termeni verbali
etc.
b. invatarea privind modificarile discriminative cu un caracter sistematic, in conditiile repetarii
identice a stimulilor
c. procesul prin care anumite reac~ii ajung sa fie declan~ate de anumi~i stimuli a caror
semnifica~ie s-a constituit in urma unei coinciden~e, de obicei repetate, cu stimuli
necondiona~i sau cu al~i stimuli care si-au ca~tigat 0 semnificatie stabilizata, bine consoli data.
ANS: A
233.
Invatarea senzorio-motorie cuprinde:
1. invatarea unui material verbal. In acest caz ea poate fi restransa, in mare masura, la memorarea unui
material verbal: serii de termeni verba Ii, perechi asociate de termeni verbali etc. .
2. modificarile discriminative cu un caracter sistematic, in conditiile repetarii identice a stimulilor.
3. fenomenele de invatare in care modificarea reactiei consta in adaptarea unei forme de reactii
preexistente la conditii perceptive noi, impIicand fie stabilirea de noi coordonari senzorio-motorii, fie 0
crestere a preciziei sau finetei coordonarilor sau a schemel or preexistente.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
234.
Se intelege prin transfer:
a. influenta unei invatari posterioare asupra unei invatari consecutive.

b. influenta unei invatari riguroase asupra unei invatari senzorio - motorii.
c. influenta unei invatari anterioare asupra unei invatari consecutive.
ANS: C
235. Atentia este definita ca:
a. Activare, tonificare, mobilizare, orientare selectiva ~i concentare focalizata a proceselor

psihocomportamentale in vederea unei optime ~i facile reflectari sau (~i) a unei intreventii
eficiente
b. Ansamblul de impulsuri, imbolduri, pulsiuni interne, energizari sau activari, stari tensionale
sau mobiluri ale conduitei.
c. Proces psihic secundar in sensul formarii lui pe baza celor primare, dar avand un ral si 0
insemnatate centrala, definitorie pentru om.
ANS: A
236.
Pentru clasificarea tipurilor de atentie, Munn (1966) se foloseste de 3 clase (dupa Lungu, 2000):
a. atentie necontrolata, atentie sporadica, atentie permanenta

b. atentie involuntara, atentie voluntara, atentie habituala
c. atentie de scurta durata, atentie medie, atentie de lunga durata
ANS: 8
237.
In activitatea cotidiana atentia noastra se poate con centra un timp oarecare asupra unei activitati, mai
ales atunci cand:
a. exista un factor motivational oscilant

b. exista un factor motivational scazut
c. exista un factor motivational puternic
ANS: C
238.
Volumul atentiei se refera la faptul ca.:
a. in campul activitatii noastre la un moment dat poate fi cuprins un numar limitat de obiecte.
b. in campul activitatii noastre la un moment dat poate fi cuprins un numar nelimitat de obiecte.
c. in campul activitatii noastre intotdeauna poate fi cuprins doar un singur obiect
ANS: A
239.
Distributia atentiei este 0 caracteristica. a atentiei legata strans de volum, dar care se refera la:
a. capacitatea de a cuprinde in campul sau doar 0 actiune.

b. capacitatea de a desprinde din context elementele esentiale.
c. capacitatea de a cuprinde simultan in campul sau un numar de actiuni
ANS: C
240.
Deplasarea atentiei este definita ca:
a. acea capacitatea de a cuprinde simultan in campul sau un numar de actiuni.

b. posibilitatea de a trece cu u~urinta de la 0 activitate la alta.
c. acea capacitatea de a cuprinde in campul atentiei un numar limitat de obiecte la un moment
dat.
ANS: B
241. Distragerea trebuie raportata intotdeauna la:
a. concentrarea atentiei
b. volumul atentiei.
c. engramele atentiei.
ANS: A
242. Termenul de persoana desemneaza:
a. 0 constructie teoretica elaborata de psihologie in scopulintelegerii si explicarii - la nivelul

teoriei stiintifice - a modalitiitii de fiintare si functionare ce caracterizeaza organismul
psihofiziologic pe care il numim persoanii umanii.
b. individul uman concret
c. individualulluat ca 0 personalitate habituala
ANS: B
243. Personalitatea este:
a. a constructie teoretica elaborata de psihologie in scopulintelegerii si explicarii - la nivelul

teoriei stiintifice - a modalitatii de fiintare si functionare ce caracterizeaza organismul
psihofiziologic pe care il numim persoanii umanii.
b. individul uman concret
c. individualulluat ca 0 personalitate habituala
ANS: A
244.
Printre caracteristicile personalitatii se evidentiaza si:
a. coerenta
b. expansivitatea
c. deplasarea
d. degenerescenta
ANS: A
245. Informarea post-experiment mai poarta denumirea de:
1) debriefing;
2) consimtamant informat;
3) negociere.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
246. Debrifingul este informarea in cadrul careia:

1.participantilor nu Ii se dau nici un fel de informatii despre experimentulla care au luat parte
2.participantilor Ii se dau bani pentru a Ie multumi pentru participarea la experiment
3. participantilor Ii se dau toate informatiile, se explica de ce a fost nevoie de tactica Inselarii.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
247.
Cel mai vechi caz de incalcare a normelor morale intr-un experimentul cu continut psihologic ramane
experimentul facut din porunca imparatului:
1) Carol cel Mare;
2) Frederic alII-lea;
3) Octavianus Augustus
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: 8
248.
In acelasi registru al Incalcarii normelor morale se Inscrie experimentullui Philip Zimbardo de la
Universitatea Stanford (SUA). Cercetatorul a inclus In protocolul experimentului voluntari pentru
studierea comportamentului
1. animalelor
2. incarceratilor
3. copiilor
4. batranilor
5. muncitorilor
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
ANS: 8
249. Experimentul Stanford Prison Experiment a fost realizat de:

1. Allport
2. P. Zimbardo
3. J. Piaget
4. Albert Bandura
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: B
250. Experimentullui Zimbardo - Stanford Prison Experiment - a fost realizat in anul:
a. 1872
b. 1972
c. 1992
d. 2007
ANS: B
,
/.

Psihologie Experimentala Grile PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Psihologie Experimentala Grile PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2009_2010

1) Modificarea sistematica a performantelor unei persoane

9. "Principii de psihofiziologie", lucrarea pe care Boring a considera drept cea mai

11. Wundt ramane' ist . rin:

In ce an se infiinteaza primullaborator de psihologie experimentala din Romania de la lasi:

14. Cine a infiintat laboratorul de psihologie experimentala de la lasi:

1) "Babes-Bolyai" din Cluj -Napoca,

20. Paul Popescu-Neveanu defineste experimentul ca fiind:

Leon Festinger onsidera ca experimentul consta In:

28. Experimentul de laborator se desfasoara:

29. E.xperimentul natural are loc:

32. Punctul forte al experimentului natural este dat de:

33. lli,fectul pygmalionhe refera la faptul ca:

34. Experimentul de teren pastreaza 0 caracteristica definitorie numita:

35. Experimentul invocat (ex. post-facto) este:

37. Experimentul functional urmareste:

38. ~xperimentul factorial presupune:

40. @upa Reber lipoteza este:

41. [Dupa Richellehpoteza este:

42. Din perspectiva cognitivista, 0 ipoteza este:

(Houserldentifica trei surse ale ipotezelor:

56. Controlul variabilei dependente trebuie sa ne asi ure ca:

64. Ca mijloc de control a variabilelor se foloseste si contrabalansarea sau rotatia. Scopul

1) A scadea nivelul de stres a subiectului

68. instrumentarea experimentala in~:

1) "Este folosita selectia aleatoare?"

Ce tip de design este urmatorul: 0 1 X 0 2

D~ign-ul cross-sectional presupune:

1) Pretest cu posttest multiplu

1) Ca toate masuratorile sunt luate in acelasi moment, 0 singura data.

1) Design experimental cu doua grupuri

1) Design de tip Likert

1) prezentarea aspectelor negative / pozitive

1) prezentarea aspectelor negative / pozitive

2) identificarea lanturilor explicative

1) prezentarea aspectelor negative / pozitive

1) identificarea lanturilor explicative

1) identificarea lanturilor explicative

91. In constructia graficelor e bine sa urmam nurmatoarele recomandari:

1. Sa identificam si sa discutam studiile cele mai relevante in legatura cu tema ce ne preocupa;

1) constituie cea mai mare parte dintr-un raport de cercetare,

102. Inceputurile psihologiei experimentale lsi au radacinile In:

a. Incercarile fiziologilor de a raporta datele de fiziologie a organelor de simt la structura

b. incercarile fiziologilor de a raporta datele de fiziologie a organelor de simt la structura fizico-

c. incercarile fiziologilor de a raporta datele de fiziologie a organelor de simt la structura

a. doar putin traumatizanta pentru participantulla experiment

b. direct proportionala cu marimea variabilei independente introduse in experiment.

105. 0 cercetarea experimentala are precizie ~i consisten~a ridicata daca:

a. modificarile parametrilor neurovegetativi sunt pu~i In corela~ie cu variapile de temperatura

a. producerea de poten~iale electrice de catre cord

a. alfa, beta, teta, sigma

a. biocurentilor cu care este asociata activitatea musculara

a. arata 0 stare de alerta, chiar de panica sau alarma si semnaleaza un dezechilibru

b. arata 0 stare de incetinire a ritmului respirator si semnaleaza un dezechilibru neurovegetativ

112. Tahipneea indica un ritm respirator de:

Reactia electrodermaHi (RED) este:

a. un raspuns al pielii la 0 manifestare neurovegetativa a ramurii femurale a sistemului nervos

a. 0 rezultanta a activitatii hepatice

b. 0 rezultanta a activitatii renale

c. 0 rezultanta a metabolismului bazal

123. Ca instrumente de masurare a T.R. (timp de reactie) se folosesc:

1) valoarea maxima obtinuta dupa aplicarea excitatiei;

127. Timpul de reactie poate fi complex atunci dind: