Sunteți pe pagina 1din 31

Statistica

True/False Indicate whether the sentence or statement is true or false.


A A F F A F A 1. Obiectul de studiu al statisticii il reprezinta fenomenele de masa. 2. Legile statistice se manifesta sub forma de tendinta si sunt valabile pentru un ansamblu de unitati individuale. 3. Cercetarea statistica nu tine seama de principiile teoriei probabilitatilor si de cerintele legii numerelor mari. 4. Fenomenele de masa sunt fenomene simple, previzibile, rezultate din actiunea unui singur factor de influenta. 5. Statistica descriptiva vizeaza descrierea starii si variabilitatii colectivitatii statistice, dupa una sau mai multe caracteristici. 6. Statistica descriptiva vizeaza estimarea caracteristicilor unei colectivitati pornind de la cunoastere unui esantion si presupune masurarea incertitudinii rezultatelor. 7. Conceptul de fenomen de masa, presupune luarea in considerare a urmatoarelor raporturi: - necesitate si intimplare; - legea statistica si legea dinamica; - model statistic si model determinist. 8. Colectivitatile statistice au un caracter obiectiv si finit iar delimitarea lor presupune definirea elementelor din punct de vedere al continutului, spatiului, timpului si formei de organizare. 9. Colectivitatile statice exprima o stare si au o anumita intindere in spatiu, formind un stoc la un moment dat.

A A

A 10. Colectivitatile dinamice exprima un flux, o devenire in timp, caracterizarea lor presupunind inregistrarea elementelor componente pe un interval de timp. F 11. Colectivitatile statice exprima un flux, o devenire in timp, caracterizarea lor presupunind inregistrarea elementelor componente pe un interval de timp. F 12. Colectivitatile dinamice exprima o stare si au o anumita intindere in spatiu, formind un stoc la un moment dat. A 13. Caracteristica statistica desemneaza trasatura comuna unitatilor unei colectivitati statistice, retinuta in programul statistic pentru a fi inregistrata. A 14. Caracteristica statistica se mai numeste si variabila statistica. A 15. Cercetarea statistica cuprinde totalitatea operatiilor de culegere, observare, sistematizare, prelucrare, stocare, analiza si interpretare a informatiilor. A 16. Centralizarea datelor statistice necesita ca datele utilizate sa fie compatibile si aditive. F 17. Centralizarea datelor statistice nu necesita ca datele utilizate sa fie compatibile si aditive. A 18. Gruparea datelor statistice este o centralizare pe grupe omogene a unitatilor unei colectivitati dupa variatia uneia sau mai multor caracteristici. F 19. Gruparea datelor statistice este o centralizare pe grupe neomogene a unitatilor unei colectivitati dupa variatia uneia sau mai multor caracteristici. A 20. Caracteristica de grupare este acea insusire care sta la baza impartirii colectivitatii in grupe omogene. F 21. Caracteristica de grupare nu trebuie sa fie esentiala si nici cu caracter stabil pentru unitatile colectivitatii cercetate.

F 22. Analiza tendintei centrale in seriile de repartitie presupune luare in considerare strict- numai a valorilor individuale. A 23. Media aritmetica se foloseste in general cind fenomenul supus cercetarii inregistreaza modificari aproximativ constante intr-o progresie aritmetica. F 24. Media aritmetica ponderata devine reprezentativa atunci cind termenii seriei sunt foarte imprastiati. A 25. Omogenitatea colectivitatii este o conditie a reprezentativitatii pentru orice tip de marime medie. A 26. Media armonica se calculeaza din valorile inverse ale termenilor seriei, ca medie simpla sau ponderata. F 27. Media armonica se calculeazape baza relatiei de produs a termenilor seriei. A 28. Media patratica se calculeaza prin extragerea radacinii patratice din media aritmetica a patratelor termenilor seriei, ca medie simpla sau ponderata. F 29. Media patratica se calculeaza prin extragerea radacinii patratice din media geometrica a patratelor termenilor seriei, ca medie simpla sau ponderata. A 30. Salariul mediu pe ramuri ale economiei nationale este o scala de raport? F 31. Punctajul obtinut de zece concurenti la un test de cultura generala este o scala nominala? A 32. Erorile de reprezentativitate sunt specifice cercetarilor prin sondaj A 34. Frecvenele relative sunt mrimi relative de structur ca i greutatea specific. A 33. ntr-o serie de distribuie unidimensional folosim histograma pentru a analiza forma distribuiei statistice.

A 38. ntr-o colectivitate statistic cu structur neomogen i o amplitudine mare se prefer o grupare pe intervale neegale. A 39. Pentru a analiza forma de variaie a dou caracteristici statice i legturile dintre ele folosim un tabel combinat. A 41. Distribuia statistic bidimensional se reprezint grafic cu ,,diagrama norului de puncte". A 43. Compararea datelor statistice prin diferen o numim mrime absolut. F 40. Folosim un tabel cu dubl intrare pentru o distribuie statistic multidimensional.

A 37. Frecvenele cumulate se formeaz din frecvenele absolute ale distribuiei studiate.

A 36. ntr-o distribuie cu intervale egale i variaie continu, mrimea intervalului de grupare este diferena dintre limitele aceluiai interval de grupare.

A 35. ntr-o distribuie de repartiie unidimensional cu intervale egale i variaie continu, centrul de interval este o medie aritmetic simpl ntre limitele intervalului.

A 42. Atunci cnd raportm un indicator primar la o baz de raportare nsemn c avem un indicator relativ.

F 46. Raportul dintre o mrime planificat i mrimea indicatorului n baza de comparaie este o mrime relativ de structur.

F 45. Raportul dintre doi indicatori observai de natur diferit, ntre care exist o relaie de interdependen formeaz o mrime relativ de coordonare.

F 44. Raportarea prilor fa de ntreg constituie o mrime relativ de intensitate.

A 47. Raportul dintre o mrime realizat i cea existent n baza de comparaie reprezint o mrime relativ a dinamicii. A 48. Atunci cnd raportm suma realizrilor la suma planificrilor pentru perioada curent, obinem un coeficient mediu al ndeplinirii planului. A 49. Dac analiza manifestrii unui fenomen de mas poate fi sintetizat ntr-un singur nivel reprezentativ ca tendin central atunci vorbim de mrimi medii.

F 51. Pentru a reflecta dezvoltarea medie a unui fenomen, trendul trebuie s nu elimine oscilaiile sezoniere, accidentale, ciclice. F 52. Oscilaiile sezoniere se repet rar, n termene largi n jurul trendului. F 53. Oscilaiile ciclice se repet la termene mai scurte de un an n jurul componentei trend.

F 50. Dac tendina central a unei serii se exprim ca o valoare invers a mediei aritmetice a termenilor inversai pentru aceeai serie atunci avem o medie patratica.

F 56. Trendul sintetizeaz variaii sezoniere n orizontul SCR.

F 55. n cadrul unei SCR de lungime mic, componentele ei sunt combinate aditiv, multiplicativ sau mixt. F 57. Erorile de reprezentativitate sunt specifice recensamantului ? A 58. Rezultatele obinute n sondaj pot fi extrapolate pentru colectivitatea general. A 59. A 60. Reprezentativitatea eantionului este o condiie esenial n sondajul statistic. F 61. Mrimea erorii de reprezentativitate se poate msura numai relativ. F 63. Atunci cnd unitatea prelevat este restituit colectivitii studiate, are anse de a reintra n eantion, iar sondajul este nerepetat. F 64. Varianta elementar de sondaj este sondajul tipic. A 65. Sondajul aleator simplu este o variant elementar de sondaj. A 66. F 62. Dac unitile extrase nu sunt restituite colectivitii generale, sondajul este repetat.

F 54. Variaiile reziduale se repet la termene scurte, fiind abateri mici de la evoluia fenomenului.

Extrapolarea rezultatelor sondajului asupra ntregii colectiviti au caracter probabilistic.

A 68. Proprietatea unei variabile de a lua numai dou valori reprezint o caracteristic alternativ.

F 67. Sondajul aleator simplu urmrete varianta mai multor caracteristici de grupare.

Sondajul stratificat este o soluie particular a sondajului aleator simplu.

A 69. Ponderea unitilor ce posed caracteristica n volumul eantio-nului reprezint frecvena relativ sau media caracteristicii alternative.

A 70. Dac vrem s obinem o selecie tipic proporional a eantioanelor vom ine seama de ponderea unitilor pe grupe n colectivitatea total. A 71. Dac la formarea subeantioanelor se are n vedere gradul de omogenitate al grupelor msurat din abaterea standard, atunci obinem o selecie tipic optim. A 72. Prin repartizarea n mod egal a eantionului pe subeantioane obinem o selecie tipic simpl. A 73. Dac eantionul s-a format dintr-o colectivitate format din uniti complexe, avem un sondaj de serii.

A 74. Ipoteza nul este acea ipotez pe care cercettorul dorete s o discrediteze. A 76. Eroarea de tip I se produce atunci cnd respingem ipoteza nul, dei ea este adevrat. A 78. Riscul vnztorului este atunci cnd comitem o eroare de tip I. F 77. Eroarea de tip II se produce dac acceptm o ipotez nul adevrat. A 75. Criteriul de semnificaie este procesul de verificare a unei ipoteze statistice.

A 79. Adoptm o decizie dup ce comparm un test calculat cu o valoare tabelar. A 80. Un test n care cunoatem legea de distribuie este un test parametric. F 82. A 81. Dac nu cunosc formele de distribuie a populaiei utilizez un test neparametric.

Pentru a reflecta dezvoltarea medie a unui fenomen, trendul trebuie s nu elimine oscilaiile sezoniere, accidentale, ciclice.

F 83. Oscilaiile sezoniere se repet rar, n termene largi n jurul trendului. F 85.

F 84. Oscilaiile ciclice se repet la termene mai scurte de un an n jurul componentei trend.

F 86. Trendul sintetizeaz variaii sezoniere n orizontul SCR.

Variaiile reziduale se repet la termene scurte, fiind abateri mici de la evoluia fenomenului.

A 87. ntr-o anchet statistic se folosete o scal de la 1 la 10 pentru a msura acordul/dezacordul subiecilor fa de un produs, atunci am folosit o scal de atitudine. F 89. O caracteristic statistic mai este cunoscut sub numele de populaie statistic. F 88. Cheltuielile cu reclama de srbtori fcute de cteva firme bucuretene le vom analiza ca variabile calitative.

A 90. Ne referim la conceptul de dat statistic, atunci cnd avem o mrime numeric concret a unitii unei colectiviti statistice. F 91. Forma concret de manifestare a unitii statistice la nivelul unei colectiviti este o variabil aleatoare. A 93. Recensmntul este o metod de observare periodic a colectivitii statistice. F 92. Recensmntul este o metod de observare parial a colectivitii statistice.

F 95. Pentru o colectivitate cu un numr mare de valori individuale distincte i o amplitudine mic se recomand o grupare pe intervale. A 96. Pentru o colectivitate cu un numr mare de uniti statistice i cu o amplitudine mare se recomand folosirea formulei lui Shurges pentru a afla mrimea intervalului de grupare. Multiple Choice Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question. 97. In functie de numarul caracteristicilor, statistica descriptiva poate fi: a. unidimensionala (pentru o variabila); b. multidimensionala (pentru doua sau mai multe variabile); c. toate variantele de mai sus.

A 94. Ancheta este o observare parial numai dac se respect condiia de reprezentativitate.

____ 98. Analiza statistica urmareste: a. descoperirea a tot ceea ce este permanent, esential si logic in variatia proceselor statistice; b. masurarea influentei factorilor care determina variatii in timp si spatiu; c. masurarea influentei factorilor care determina variatii din punct de vedere calitativ; d. toate variantele de mai sus. ____ 99. Colectivitatea statistica (populatia statistica) desemneaza totalitatea elementelor de aceeasi natura, care: a. au o serie de trasaturi esentiale comune; b. sunt generate de acelasi complex de cauze esentiale; c. toate variantele de mai sus; d. nici una din variantele de mai sus. ____ 100. Colectivitatile statistice pot fi: a. statice; b. dinamice; c. toate variantele de mai sus; d. nici una din variantele de mai sus. ____ 101. Unitatile statistice nu pot fi: a. simple; b. mixte; c. complexe. ____ 102. Caracteristicile statistice se pot clasifica: a. dupa continut; b. dupa forma; c. toate variantele de mai sus; d. nici una dintre variantele de mai sus. ____ 103. Caracteristicile statistice se pot clasifica in functie de: a. modul de manifestare; b. gradul de esentialitate; c. natura variatiei caracteristicilor numerice; d. a- b- c e. a- c ____ 104. Marimile concrete obtinute din experimente, observatii, numarare, masurare sau calcule se numesc: a. caracteristici statistice; b. date statistice; c. variabile statistice; d. unitati statistice; e. toate variantele de mai sus. ____ 105. Care este scala pentru care valoarea zero indica absenta completa a caracteristicii urmarite: a. b. c. d. scala nominala; scala ordinala; scala de interval; scala de raport;

e. toate variantele de mai sus. ____ 106. Care este scala ale carei variante obtinute pot fi supuse operatiilor matematice? a. scala de raport; b. scala de interval; c. scala ordinala; d. scala nominala; e. nici una din variantele de mai sus. ____ 107. Prelucrarea statistica a datelor presupune: a. sistematizarea lor prin gruparea statistica; b. calculul indicatorilor; c. prezentarea datelor sub forma de tabele, serii si grafice; d. a- c; e. a- b- c. ____ 108. Dupa numarul unitatilor inregistrate, observarile statistice nu pot fi: a. unice; b. partiale; c. totale. ____ 109. Dupa timpul la care se refera datele, observarea statistica poate fi: a. observare curenta; b. observare unica; c. observare periodica; d. a- b- c; e. a- c. ____ 110. Tehnica gruparii necesita parcurgerea urmatorilor pasi: a. stabilirea numarului de grupe; b. alegerea si folosirea caracteristicilor de grupare; c. alegerea intervalului de grupare; d. a- c; e. a- b- c. ____ 111. In functie de numarul caracteristicilor de grupare putem avea grupe: a. simple; b. combinate; c. cronologice; d. a- b; e. a- b- c. ____ 112. Cind ne referim la gruparea datelor statistice, notam cu r : a. caracteristica de grupare; b. marimea intervalului de grupare; c. numarul de grupe; d. amplitudinea de variatie; e. nici una din variantele de mai sus. ____ 113. Cind ne referim la gruparea datelor statistice, notam cu h :

a. amplitudinea variatiei; b. numarul de grupe; c. caracteristica de grupare; d. marimea intervalului de grupare; e. nici una din variantele de mai sus. ____ 114. Cind ne referim la gruparea datelor statistice, notam cu A: a. amplitudinea de variatie; b. caracteristica de grupare; c. numarul de grupe; d. marimea intervalului de grupare; e. nici una din variantele de mai sus. ____ 115. Formula lui Sturges este: a. b. c. d.

____ 116. Marimea intervalului de grupare se calculeaza cu formula: a. b. c. d.

____ 117. Amplitudinea de variatie se calculeaza cu ajutorul formulei: a. A = Xmax + Xmin b. A = X - Y c. A = Xmin - Xmax d. A = Xmax - Xmin ____ 118. Pentru seriile unidimensionale, exprimate cifric, folosim urmatoarele grafice: a. histograma; b. poligonul frecventelor; c. curba frecventelor; d. toate variantele de mjai sus; e. nici una din variantele de mai sus. ____ 119. Pentru seriile unidimensionale cu atribut calitativ, folosim urmatoarele grafice: a. histograma; b. diagrame de structura; c. poligonul frecventelor; d. toate variantele de mai sus; e. nici una din variantele de mai sus. ____ 120. Pentru seriile bidimensionale, graficul folosit este:

a. b. c. d. e.

diagrama norului de puncte(corelograma); curbe de densitate(curba frecventelor); histograma; poligonul frecventelor; diagrama de structura. , calculam:

____ 121. Cu ajutorul formulei

a. b. c. d. e.

frecventele relative; ponderea sau greutatea specifica; media aritmetica ponderata; toate variantele de mai sus; nici una din variantele de mai sus. , calculam:

____ 122. Cu ajutorul formulei

a. b. c. d. e.

frecventele relative; media aritmetica ponderata; ponderea sau greutatea specifica; toate variantele de mai sus; nici una din variantele de mai sus. , calculam:

____ 123. Cu ajutorul formulei a. b. c. d. e.

marimile relative ale sarcinii de plan; marimile relative ale realizarii planului; gradul de realizare a productiei in perioada curenta fata de perioada de baza; toate variantele de mai sus; nici una din variantele de mai sus. , calculam:

____ 124. Cu ajutorul formulei a. b. c. d. e.

marimile relative ale sarcinii de plan; marimile relative ale realizarii planului; gradul de realizare a productiei in perioada curenta fata de perioada de baza; toate variantele de mai sus; nici una din variantele de mai sus. , calculam:

____ 125. Cu ajutorul formulei

a. marimile relative ale sarcinii de plan; b. marimile relative ale realizarii planului;

c. gradul de utilizare a productiei; d. toate variantele de mai sus; e. nici una din variantele de mai sus. ____ 126. Pentru calcularea corecta a mediilor este necesar sa se indeplineasca urmatoarele conditii: a. calculul mediilor sa se bazeze pe folosirea unui numar mare de cazuri individualediferite, a caror variatie este intimplatoare in raport cu fenomenul in totalitatea lui; b. valorile din care se calculeaza media sa nu fie omogene; c. toate variantele de mai sus; d. nici una din variantele de mai sus. ____ 127. Pentru calcularea corecta a mediilor este necesar sa se indeplineasca urmatoarele conditii: a. valorile din care se va calcula media sa fie omogene; b. alegerea acelei medii care corespunde cel mai bine formei de variatie a caracteristicii cercetate; c. calculul mediilor sa se bazeze pe un numar suficient de mare de cazuri individuale diferite; d. toate variantele de mai sus; e. a- c. ____ 128. Cu ajutorul formulei , calculam:

a. media aritmetica simpla; b. media armonica; c. media aritmetica ponderata; d. media geometrica; e. nici una din variantele de mai sus. ____ 129. Relatiile existente intre medii sunt date de inegalitatile: a. b. c.

; ;
;

d. toate variantele de mai sus; e. nu exista relatie de inegalitate intre cele patru medii. ____ 130. Gruparea judetelor Romaniei dupa numarul total al angajatilor cu studii superioare din ultimii 10 ani este o: a. grupare teritoriala b. grupare cronologica c. grupare dupa o caracteristica numerica d. grupare dupa o caracteristica de tip calitativ e. grupare combinata ____ 131. Intr-o serie de valori individuale ale unei variabile numerice, observata intr-o populatie statistica, valoarea modala este: a. b. c. d. e. varianta pozitiva cea mai mare varianta negativa,dar maxima in valoare absoluta varianta, pozitiva sau negativa, cu cea mai mare frecventa de aparitie varianta care minimizeaza dispersia varianta care inregistreaza cea mai mare abatere absoluta fata de medie.

____ 132. Reprezentativitatea este urmarita, in mod deosebit, in cazul culegerii datelor prin: a. recensamant b. sondaje statistice c. anchete statistice d. rapoarte statistice e. monografii statistice ____ 133. Stabilirea precisa si clara a scopului unei observari statistice, totala sau partiala, nu prezinta importanta pentru: a. delimitarea obiectului de observare b. definirea unitatilor de observare c. stabilirea scopului cercetarii statistice d. stabilirea programilui propriu-zis al observarii. ____ 134. Recensamantul ca metoda de observare statistica: a. nu presupune culegerea datelor de la toate unitatile populatiei statistice b. are exclusiv un caracter demografic c. se incadreaza in sfera intrebarilor cu caracter permanent d. se organizeaza cu o anumita periodicitate ____ 135. Statistica se ocupa de acele fenomene: care se produc la o anumita unitate de observare care se produc in mod identic exclusiv tehnice care se produc intr-un numar mare de cazuri, prezinta in producerea lor anumite regularitati si care pot fi denumite fenomene de masa e. care au la origine un singur factor de influenta. ____ 136. Scala de interval: a. are toate caracteristicile scalelor ordinale si de raport b. are toate caracteristicile scalei ordinale si in plus, distanta sau diferenta dintre doua numere ale scalei, are semnificatie concreta c. prezinta multe din caracteristicile scalei ordinale d. mai este numita si scala de raport sau scala discreta ____ 137. Care din observarile statistice precizate nu au un caracter permanent: a. anchetele in gospodarii b. rapoartele statistice c. statisticile fiscale d. inregistrarile casatoriilor, natalitatii, mortalitatii, etc. e. recensamintele statistice ____ 138. Calculul amplitudinii variatiei valorilor individuale are sens pentru: a. b. c. d. e. serii statistice numerice formate pe variante serii statistice formate dupa o variabila alternativa serii statistice formate pe intervale egale de variatie serii statistice formate pe intervale neegale de variatie orice tip de serie a. b. c. d.

____ 139. O medie calculata dintr-un sir de valori individuale este reprezentativa daca: a. s-au utilizat frecventele absolute de aparitie a valorilor individuale b. sirul de valori individuale este omogen c. unul din coeficientii de asimetrie ia valori in intervalul [-1,1] d. sirul de valori este structurat pe intevale de grupare egale e. s-a utilizat media aritmetica ____ 140. Frecventa absoluta cumulata crescator a ultimei grupe este intotdeauna egala cu: a. numarul de unitati din colectivitate b. numarul de unitati din ultima grupa c. 100% d. frecventa absoluta cumulata descrescator a ultimei grupe ____ 141. Daca in urma gruparii unui set de date pe intervale egale de variatie se obtin frecvente nule, atunci se recomanda: a. sa se regrupeze datele, dupa o alta c. se regrupeaza datele, marind numarul de caracteristica intervale de variatie b. se utilizeaza distributia obtinuta netinand d. se regrupeaza datele marind dimensiunea cont de frecventele nule intervalului ____ 142. Ordinea in care sosesc alergatorii unui maraton, reprezinta o variabila statistica ale carei valori pot fi masurate pe o scala: a. nominala d. de interval b. proportionala e. cardinala c. ordinala ____ 143. Salariul net pentru 50 de angajati ai unei firme se masoara pe o scala: a. ordinala c. de interval b. nominala d. de raport ____ 144. Daca variabila inregistrata prezinta un numar mare de valori individuale distincte se recomanda: a. gruparea pe variante c. gruparea pe intervale de variatie b. gruparea combinata d. gruparea pe tipuri calitative ____ 145. Daca variabila inregistrarilor prezinta un numar redus de variante se recomanda: a. gruparea combinata c. gruparea pe intervale de variatie b. gruparea pe variante d. gruparea pe intervale neegale de variatie ____ 146. Daca se urmareste structura colectivitatii simultan dupa doua caracteristici, alegem: a. gruparea pe variante c. gruparea combinata b. gruparea simpla d. gruparea pe tipuri calitative ____ 147. Tipuri de grafice folosite pentru serii interdependente: a. histograma c. corelograma b. cronograma d. diagrame de suprafata ____ 148. Tipul de grafic folosit pentru seriile de distributie de frecvente este: a. corelograma b. histograma c. cronograma d. diagrama de structura

____ 149. Histograma este: a. este un grafic specific seriilor cronologice d. reflecta densitatea distributiei statistice b. este grafic de volum e. reflecta structura distributiei statistice c. reflecta forma distributiei ____ 150. Expresia sintetizarii valorilor individuale ale unei variabile statistice intr-un singur nivel reprezentativ, in aparitia si manifestarea fenomenelor de masa este data de: a. mediana b. mediala c. valoarea medie ____ 151. Dispersia este invers proportionala cu: a. volumul esantionului b. abaterea standard ____ 152. Coeficientul de variatie arata: a. de cate ori este mai mare fata de b. cu cate procente este depasita limita de omogenitate admisa ____ 153. Cuartila intai este: d. coeficientul de variatie e. modul

c. coeficientul de variatie d. coeficientul de asimetrie

c. de cate ori se cuprinde in d. cu cat este mai mare decat

a. media aritmetica intre cuartila a doua si a c. egala cu valoarea minima a caracteristicii treia b. o valoare situata la 25% din termenii seriei d. diferenta dintre cuartila a doua si a treia ____ 154. Determinarea volumului esantionului in varianta:"aleator simplu nerepetat" se efectueaza utilizand relatia: d. a.

b.

e.

c.

____ 155. Daca intr-o repartitie unidimensionala formata dupa o variabila numerica X, valorile individuale sunt evident deplasate catre valorile mari ale seriei, atunci a. d. b. c. ____ 156. Daca notam cu: - media aritmetica; - media armonica; - media patratica; - media geometrica e.

relatia de ordine dintre medii este urmatoarea:

a. b. c.

d. e.

____ 157. Daca notam: = media aritmetica, Me = mediana, M0 = modul, iar intr-o serie de repartitie intre ei exista relatia: =M0 =Me, atunci: a. seria este de tip calitativ d. seria este de tip perfect simetrica b. seria este de tip leptocurtica e. seria este de tip normal c. seria este de tip platicentica ____ 158. Multimea valorilor coeficientului de corelatie calculat in cazul dependentelor liniare directe este: a. [-1, 1] d. multimea numerelor reale b. [-1, 0] e. [-3, 3] c. [0, 1] ____ 159. Tendinta legaturii dintre doua variabile se exprima prin functia: cele 2 variabile se caracterizeaza prin: . Intensitatea legaturii dintre

a. coeficientul de corelatie liniara; d. raportul de corelatie; b. coeficientul lui Spearman; e. coeficientul lui Bowley. c. coeficientul lui Kendall; ____ 160. Valoarea raportului de corelatie este egala cu valoarea coeficientului de corelatie, atunci cand: a. repartitia este unimodala; d. legatura dintre variabile este inversa; b. legatura dintre variabile este directa; e. repartitia este simetrica. c. legatura dintre variabile este liniara; ____ 161. Determinai ecuaia dreptei de regresie avnd coeficientul unghiurilor (-9) i ordonata la origine 16: a. y = -9 + 16x d. y = -27 + 32x b. y = 16 - 9x e. y = -9 + 7x c. y = -18 + 16x ____ 162. Legtura dintre productivitatea muncii i vechimea salariailor dintr-o firm poate fi redat prin ecuaia de regresie y = 0,8 + 0,4x. Atunci productivitatea unui salariat cu 6 ani vechime va fi: a. 22; d. 52,4; b. 3,2; e. nu se poate calcula. c. 32,2; ____ 163. Nu este posibil nsumarea termenilor SCR: a. de momente; c. de fluxuri; b. de intervale; d. exprimate n uniti fizice. ____ 164. Trendul unei SCR se determin prin MSM atunci cnd: a. indicii cu baz n lan sunt apropiai; c. graficul are un punct de minim; b. modificrile absolute cu baz n lan sunt d. graficul are un punct de maxim. aproximativ egale; ____ 165. Ajustarea (determinarea trendului) seriilor cronologice prin metoda mediilor mobile se realizeaz cnd a. fenomenul prezint o evoluie aproximativ c. variaia termenilor seriei prezint evidente exponenial; regulariti ciclice; d. nu se pot aplica metodele analitice de b. indicii de dinamic cu baza mobil reprezint valori apropiate ntre ei; ajustare.

____ 166.

____ 167.

____ 168.

____ 169.

____ 170.

____ 171.

____ 172.

____ 173.

____ 174.

____ 175.

reprezint valori apropiate ntre ei; ajustare. Recesiunea economic este o fluctuaie: a. sezonier; c. ntmpltoare; b. pe termen lung; d. ciclic. Componenta ciclic apare ca urmare a aciunii: a. factorilor sezonieri; d. tendinele; b. factorilor ce determin fazele de contracie e. nu exist aceast component. i relaxare a fenomenelor; c. factorilor aleatori; Componenta sezonier a unei serii de timp apare ca rezultat al aciunii: d. tendinei; a. fluctuaiilor legate de anotimp, sau similar, n cursul unei zile, sptmni, luni, trimestru; b. fluctuaiilor ciclice; e. componenta sezonier nu exist. c. factorilor aleatori; Valorile ajustate ale unei SCR pot fi fa de cele nregistrate: a. <; d. <, =, >; b. >; e. nu se pot compara. c. =; Dac ntr-o SCR, suma valorilor ajustate este aproximativ egal cu suma valorilor nregistrate, atunci: a. metoda de ajustare aleas, nu este d. metoda de ajustare aleas este optim; potrivit; b. metoda de ajustare aleas, este unic; e. metoda de ajustare aleas este corect. c. metoda de ajustare aleas este exact; Operaiunea de corectare a valorilor nregistrate ale unui fenomen economic la curba sa de tendin se numete: a. eliminarea valorilor aberante; c. eantionare; b. ajustare; d. corectare a erorilor sistematice. Extrapolarea reprezint operaiunea statistic de: c. determinarea unui interval de ncredere; a. prelungire a valorilor unei serii cronologice dincolo de perioada analizat conform unei legi de tendin; b. interpolare; d. determinarea tendinei de evoluie a unui fenomen. La un concurs de gimnastica 7 participante au ocupat urmatoarele locuri: 11, 4, 5, 9, 8, 2, 12. Determinati printr-o metoda potrivita locul mediu ocupat de participante. a. 6 c. 123 b. 8 d. 4 Distributia studentilor dintr-o grupa dupa nota la examenul de statistica este: NOTA 4 5 6 7 8 9 10 Total NR. studenti 2 4 6 8 5 4 1 30 Valoarea mediana (Me) va fi de: a. 5 c. 8 b. 7 d. 10 La o firma se analizeaza situatia salariatilor dupa vechime: Gruparea salariatilor dupa vechime Nr. salariatilor 5-10 5 10-15 7

15-20 20-25 25-30 Total Valoarea mediana (Me) calculata va fi: a. 18,66 c. 12,6 b. 21,5 d. 16,7 ____ 176. Rezultatele examenului unei grupe de studenti au fost urmatoarele: Studentul Marketing Statistica A 8 9 B 3 5 C 9 10 D 2 1 E 7 8 F 10 7 G 4 3

15 10 8 45

H 6 4

I 1 2

K 5 6

Dependenta dintre valorile celor 2 variabile se masoara cu ajutorul coeficientului de corelatie al rangurilor, a lui Spearman, a carui valoare este de: a. 0,9 c. 0,855 b. 0,75 d. 0,655 ____ 177. Pentru ocuparea unui post vacant s-au prezentat la concurs 8 candidati. Datele referitoare la numarul de erori comise la dactilografierea unui text si timpul necesar de dactilografiere se prezinta astfel: Candidatul Nr. erori Timp dactilo/min A 9 13 B 8 11 C 6 12 D 4 15 E F 5 10 14 9 G 12 8 H 7 10

Dependenta dintre valorile celor 2 variabile masurate cu coeficientul lui Kendall a fost in valoare de: a. -0,71 c. -0,65 b. +0,72 d. +0,82 ____ 178. Pe baza unui sondaj n = 51 studenti, efectuat in cadrul facultatii, s-au inregistrat doua caracteristici prezentate in urmatorul tabel: Culoarea ochilor Total deschisa inchisa culoarea deschis 17 6 23 parului inchis 9 19 28 Total 26 25 51 Coeficientul de asociere a lui Yulle intre cele doua caracteristici va avea valoarea: a. 0,722 c. 0,813 b. 0,713 d. 0,912 ____ 179. Distribuia de frecvene a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezint astfel: Cifra de afaceri (CA) Nr. de firme mil. lei 40-60 5 60-80 11 80-100 14 100-120 8 120-140 2 TOTAL 40

Not: Limita inferioar inclus n interval. Determinai: Limita inferioar a clasei a 3-a; Centrul de interval a clasei a 5-a; Mrimea intervalului clasei a 4-a Alegeti varianta: a. 85/110/10 c. 80/130/20 b. 60/90/15 d. 70/120/25 ____ 180. Calculai abaterea standard pentru lichiditatea general a urmtoarelor firme: Firma Lichiditatea general 1 1,1 2 1,0 3 1,3 4 1,15 5 1,45

Alegati varianta corecta: a. 0,1 c. 0,2 b. 0,16 d. 0,21 ____ 181. Determinai valoarea medie a vnzrilor la export (X ) pe baza valorilor obinute de 6 firme la export: Firma Valoarea vnzrilor la export (mil. lei) 1 260 2 800 3 450 4 320 5 970 6 825

Alegeti varianta corecta: a. 600 c. 660 b. 450 d. 780 ____ 182. Din studiul fcut asupra a 20 firme privind numrul clienilor inceri n totalul clienilor unei bnci avem urmtoarea distribuie: Grupe de firme dup nr. clienilor inceri 0-10 10-20 30-30 30-40 40-50 Total Nr. firme 3 5 7 3 2 20

Determinai valoarea medie a clienilor inceri : a. 18,2 c. 21,5 b. 20,5 d. 22,8 ____ 183. Din studiul fcut asupra a 20 firme privind numrul clienilor inceri n totalul clienilor unei bnci avem urmtoarea distribuie: Grupe de firme dup nr. clienilor inceri 0-10 10-20 30-30 30-40 Nr. firme 3 5 7 3

40-50 Total

2 20

Determinai valoarea medie a clienilor inceri : a. 20 c. 18 b. 22 d. 23 ____ 184. Dintr-un studiu asupra vechimii salariailor unei firme s-au obinut urmtoarele date: Compararea salariailor Nr. dup vechime salariai 0-4 2 4-8 7 8-12 18 12-16 6 16-20 2 Total 35 Determinai vechimea medie a salariailor folosind indicatorii de poziie (Me i Mo): a. 11/9 c. 12/8 b. 10/10 d. 7/14 ____ 185. Pentru urmtoarea distribuie statistic verificai reprezentativitatea vechimii medii a salariailor unei firme: Grupe de salariai dup Nr. salariai vechime 0-4 2 4-8 7 8-12 18 12-16 6 16-20 2 Total 35 Alegeti varianta corecta: a. 31,25 c. 36,84 b. 35,81 d. 38,81 ____ 186. Dac cunoatem urmtoarele date: Grupe de salariai dup vechime I II III Nr. salariai 20 90 40 Timpul mediu nelucrat (min) 30 45 55 Dispersiile timpului nelucrat 81 256 121

Determinai coeficientul de nederminaie (K2) pentru aceti salariai din urmtoarele variante: a. 57 c. 121 b. 77 d. 43 ____ 187. Distribuia de frecvene a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezint astfel: Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) 40-60 60-80 80-100 Nr. de firme 5 11 14

100-120 120-140 TOTAL

8 2 40

____ 188.

____ 189.

____ 190.

____ 191.

____ 192.

____ 193.

____ 194.

____ 195.

Not: Limita inferioar inclus n interval. Determinai: Amplitudinea variaiei nr. de firme; Mrimea intervalului de grupare (h); Mrimea constantei (a) valoarea variabilei cu frecven maxim. Alegeti varianta corecta: a. 12/11/90 c. 10/15/80 b. 12/20/90 d. 12/20/70 Pentru prezentarea repartizarii in spatiu a unui fenomen se foloseste: 1) cartograma 3) cartodiagrama 2) corelograma 4) cronograma Alegeti una din combinatiile: a. 1, 2, 4 c. 1, 2, 3, 4 b. 1, 3 Elementele unui grafic sunt: 1) titlul 4) scara de reprezentare 2) axele de coordonate 5) graficul propriu-zis 3) reteaua Alegeti una din variantele: a. (1, 3, 4); c. (1, 4, 5) b. (1, 2, 3, 4, 5); Calculul amplitudinii variatiei valorilor individuale are sens pentru: 1. serii statistice numerice formate pe variante 2. serii statistice formate dupa o regula alternativa 3. serii statistice formate pe intervale egale de variatie 4. serii statistice formate pe intervale neegale de variatie 5. orice tip de serie Alegeti una din combinatiile: a. (1, 3, 4); c. (1, 2, 5) b. (1, 2, 4); Evoluia n timp a unei SCR nu este explicat de o serie: a. de timp; c. de distribuie de frecven; b. cronologic; d. dinamic. Termenii unei SCR sunt independeni pentru c: a. unitatea de msur a valorilor SCR este c. sunt valori succesive ale aceluiai aceeai; fenomen; b. datele provin din aceeai surs; d. se obin prin aceleai metodologii de calcul. n perioada de var crete nivelul de ocupare al lucrurilor n hoteluri, aceasta reprezint o evoluie: a. ntmpltoare; c. ciclic; b. sezonier; d. pe termen lung. Recesiunea economic este o fluctuaie: a. ntmpltoare; c. ciclic; b. pe termen lung; d. sezonier. Indicii sunt inclui n categoria:

____ 196.

____ 197.

____ 198.

____ 199.

____ 200.

____ 201.

____ 202.

____ 203.

____ 204.

____ 205.

____ 206.

____ 207.

a. indicatorilor variaiei; d. indicatorilor asimetriei; b. mrimilor relative; e. indicatorilor tendinei centrale. c. mrimilor medii; Nu reprezint o condiie pentru indicatorii sintetici satisfacerea testului de: a. reversibilitate n timp; d. tranzitivitate; b. reversibilitate al factorilor; e. circularitate. c. complexitate al factorilor; Indicele nu se obine cnd raportm: a. nivelurile nregistrate ale unui fenomen n c. nivelul realizat la cel planificat; momente diferite de timp; b. nivelurile unui fenomen n uniti diferite d. o parte a colectivitii la total. de spaiu; n colectiviti eterogene, pentru calcularea indicilor este necesar: a. nsumarea direct sub form de agregat; c. separarea colectivitii n grupe mai omogene; b. comsurtor sub forma unor ponderi; d. calcularea mediei aritmetice a indicatorilor individuali. Indicii sintetici folosesc sisteme de pondere cnd: a. valorile individuale nu sunt nsumabile c. variabilele folosite sunt cantitative; direct; b. ponderile au caracter obligatoriu; d. variabilele folosite au caracter continuu. Calculul indicilor sintetici, cnd avem indicii individuali i valorile n perioada de baz, se face sub form de: a. medie aritmetic; c. medie geometric; b. medie armonic; d. raport a dou medii. Indicii sintetici nu se vor calcula ca: a. sum a indicilor individuali; c. raport a dou medii; b. medie a indicilor individuali; d. media armonic a indicilor individuali. Din urmtoarele expresii recunoatei factorul calitativ: a. producia marf; c. preurile produselor fabricate b. numrul mijloacelor fixe; d. numrul muncitorilor. Recunoatei factorul cantitativ din urmtoarele expresii: a. rentabilitate; c. cifra de afaceri; b. producia de bunuri materiale; d. productivitatea muncii. Dac avem indicii individuali i valorile perioadei curente, indicii sintetici se vor calcula ca: a. raport a dou medii; c. media aritmetic ponderat a indicilor individuali; b. medie armonic ponderat a indicilor d. medie geometric. individuali; Indicii sintetici ce folosesc ponderile perioadei de baz, sunt indici: a. Fischer; d. Paasche; b. Laspeyres; e. toi. c. Edgeworth; Indicii sintetici ce folosesc ponderile perioadei curente, sunt indici: a. Fischer; d. Dobrisch; b. Laspeyres; e. nici unul. c. Paasche; Dac ntr-o SCR, suma valorilor ajustate este aproximativ egal cu suma valorilor nregistrate, atunci: a. metoda de ajustare aleas, este unic; d. metoda de ajustare aleas este corect; e. metoda de ajustare aleas este optim. b. metoda de ajustare aleas, nu este potrivit ;

____ 208.

____ 209.

____ 210.

____ 211.

____ 212.

____ 213.

potrivit; c. metoda de ajustare aleas este exact; Operaiunea de corectare a valorilor nregistrate ale unui fenomen economic la curba sa de tendin se numete: a. eliminarea valorilor aberante; c. eantionare; b. ajustare; d. corectare a erorilor sistematice. n analiza unui fenomen complex, metoda restului nedescompus, spre deosebire de metoda substituirii n lan: a. exagereaz influena factorului calitativ; c. este mai corect, pentru c izoleaz numai factorul calitativ la nivelul perioadei de baz; b. este mai corect, permind explicarea mai d. exagereaz influena factorului cantitativ. veridic a cauzelor ce condiioneaz variaia variaiei complexe; Probleme ce trebuie rezolvate la analiza unei SCR sunt: a) calcularea indicatorilor absolui, relativi medii; b) extrapolarea; c) analiza sezonalitii; d) determinarea trendului; e) indicii cu baz n lan. Alegei combinaia corect: a. (a, b, c, d); c. (a,e); b. (b, d, e); d. (a, b, d, e). Valorile individuale ale SCR depind de: a) factori eseniali cu aciune sistematic; b) factori aleatori; c) factori demografici; d) variaii sezoniere; e) politica economico-social; f) oscilaii ciclice. Alegei combinaia corect: a. (a, b, d, f); c. (c, d, e); b. (a, b, c, d); d. (b, c, d, f). Determinarea trendului unei SCR se poate face cu urmtoarele metode mecanice: 1. metoda grafic; 2. metoda indicatorului de nivel; 3. metoda mediilor mobile; 4. metoda sporului mediu; 5. metoda indicatorului de volum; 6. metoda indicelui mediu. Alegei varianta corect a. (1, 2, 5, 6); d. (2, 4, 6); b. (3, 4); e. (1, 3, 4, 5) c. (1, 3, 4, 6); ntr-o SCR suficient de mare se pot identifica mai multe componente: 1. variaii sezoniere; 2. variaii periodice; 3. oscilaii economice; 4. oscilaii periodice ciclice; 5. variaii accidentale; 6. variaii financiare.

Alegei varianta corect: a. (1,2, 3, 4); c. (2, 3, 5, 6) b. (1, 2, 4, 5); d. (3, 4, 5, 6) ____ 214. Dintre indicatorii absolui ai SCR enumerm: 1. indicatorul de nivel; 2. modificarea absolut; 3. indicatorii de structur; 4. ritmul sporului; 5. indicatorl de volum. Alegei varianta corect: a. (1, 2, 5); c. (3, 4, 5); b. (2, 3, 5); d. (2, 3, 4). ____ 215. Indicatorii relativi ai SCR sunt: 1. indicatorii de poziie; 2. indicele de dinamic; 3. ritmul mediu de dinamic; 4. modificarea medie absolut; 5. ritmul de modificare relativ absolut a 1% din ritmul de cretere. Alegei varianta corect: a. (1, 2, 3); b. (2, 5, 6); ____ 216. Indicatorii medii ai SCR de intervale sunt: 1. nivelul mediu; 2. media cronologic simpl; 3. modificarea absolut medie; 4. ritmul mediu de dinamic; 5. indicele mediu de dinamic; 6. indicatorul mediu de volum. Alegei varianta corect: c. (2, 3, 4); d. (2, 4, 6)

a. (1, 2, 5, 6); c. (2, 4, 5, 6); b. (1, 3, 4, 5); d. (1, 2, 3, 4). ____ 217. Determinarea trendului SCR prin metoda mediilor mobile se realizeaz cnd: a. fenomenul prezint o evoluie aproximativ d. indici de dinamic cu baza mobil prezint exponenial; valori apropiate ntre ele; b. fenomenul evolueaz sub forma unei e. nu se pot aplica metode analitice de progresii aritmetice; ajustare. c. variaia termenilor seriei prezint evidente regulariti ciclice; ____ 218. Componenta ciclic apare ca urmare a aciunii: a. factorilor sezonieri; d. factorilor ce determin fazele de contracie i relaxare a fenomenelor; b. factorilor aleatori; e. nu exist aceast component. c. tendinelor economice; ____ 219. Componenta sezonier a unui SCR apare ca rezultat al aciunii: a. fluctuaiile legate de anotimp, sau de trimestru, lun, sptmn; c. variaiilor repetate sistematic;

____ 220.

____ 221.

____ 222.

____ 223.

____ 224.

____ 225.

____ 226.

b. fluctuaiile ciclice; d. compomenta sezonier nu exist. Trendul unui SCR se determin prin MIM (metoda indicelui mediu) atunci cnd: 1. modificrile absolut cu baz n lan sunt aproximativ egale; 2.modificrile indicilor de dinamic cu baz mobil sunt aproximativ egali; 3.cronograma prezint un punct de maxim; 4.irul termenilor SCR prezint n evoluie o progresie geometric. Alegei varianta corect: a. (1, 2); d. (3, 4); b. (2, 3); e. (1, 4). c. (2, 4); Indicele mediu de dinamic se calculeaz ca: a. medie geometric, indiferent de indicii de d. medie armonic a indicilor de dinamic cu dinamic cu baz mobil; baz mobil; b. medie geometric, numai dac indicii de e. medie aritmetic a indicilor de dinamic dinamic cu baz fix au valori apropiate; cu baz mobil; c. medie geometric, numai dac indicii de dinamic cu baz mobil au valori apropiate; Extrapolarea reprezint operaiunea statistic de: 1.interpolare a termenilor unei SCR; 2. determinare a tendinei de evoluie a seriei SCR; 3. stabilirea unor termeni viitori situai n afara orizontului de analiz; 4. determinarea unui interval de ncredere pe baza unui model de analiz; 5. prelungirea valorilor unei SCR dincolo de perioada de analiz pe baza unui model de analiz i introducerea variabilei timp. Alegei varianta corect: a. (1, 5); d. (3, 5); b. (2, 3); e. (1, 2). c. (3, 4); Metoda restului nedescompus pentru a msura influenele izolate ale factorilor unui fenomen complex va lua n considerare: a. ponderile perioadei curente ale factorului d. ponderile perioadei de baz ale factorului calitativ; calitativ; b. ponderile perioadei de baz ale factorului e. ponderile perioadei curente ale factorului cantitativ; cantitativ; c. ponderile perioadei de baz indiferent de natura calitativ sau cantitativ a factorului izolat; Evoluia n timp a unei SCR nu este explicat de o serie: a. de timp; c. de distribuie de frecven; b. cronologic; d. dinamic. Termenii unei SCR sunt independeni pentru c: a. unitatea de msur a valorilor SCR este c. sunt valori succesive ale aceluiai aceeai; fenomen; b. datele provin din aceeai surs; d. se obin prin aceleai metodologii de calcul. Indicii sunt inclui n categoria: a. indicatorilor variaiei; d. indicatorilor asimetriei; b. mrimilor relative; e. indicatorilor tendinei centrale.

____ 227.

____ 228.

____ 229.

____ 230.

____ 231.

____ 232.

____ 233.

____ 234.

c. mrimilor medii; n colectiviti eterogene, pentru calcularea indicilor este necesar: a. nsumarea direct sub form de agregat; c. separarea colectivitii n grupe mai omogene; b. comsurtor sub forma unor ponderi; d. calcularea mediei aritmetice a indicatorilor individuali. Indicii sintetici folosesc sisteme de pondere cnd: a. valorile individuale nu sunt nsumabile c. variabilele folosite sunt cantitative; direct; b. ponderile au caracter obligatoriu; d. variabilele folosite au caracter continuu. Calculul indicilor sintetici, cnd avem indicii individuali i valorile n perioada de baz, se face sub form de: a. medie aritmetic; c. medie geometric; b. medie armonic; d. raport a dou medii. Indicii sintetici nu se vor calcula ca: a. sum a indicilor individuali; c. raport a dou medii; b. medie a indicilor individuali; d. media armonic a indicilor individuali. Din urmtoarele expresii recunoatei factorul calitativ: a. producia marf; c. preurile produselor fabricate b. numrul mijloacelor fixe; d. numrul muncitorilor. Recunoatei factorul cantitativ din urmtoarele expresii: a. rentabilitate; c. cifra de afaceri; b. producia de bunuri materiale; d. productivitatea muncii. Dac avem indicii individuali i valorile perioadei curente, indicii sintetici se vor calcula ca: a. raport a dou medii; c. media aritmetic ponderat a indicilor individuali; b. medie armonic ponderat a indicilor d. medie geometric. individuali; Operaiunea de corectare a valorilor nregistrate ale unui fenomen economic la curba sa de tendin se numete: a. eliminarea valorilor aberante; c. eantionare; b. ajustare; d. corectare a erorilor sistematice.

Completion Complete each sentence or statement. 235. Trasatura comuna unitatilor unei colectivitati statistice, retinuta in programul statistic pentru a fi inregistrata si care are valori diferite de la o unitate la alta se numeste CARACTERISTICA statistica. 236. Culegerea de informatii, dupa o metodologie unitara, pentru toate unitatile colectivitatii si pe baza unui plan bine stabilit se numeste OBSERVATIE statistica. 237. Daca distributia statistica are un coeficient de asimetrie (Cas): Cas < 0, atunci avem o asimetrie la DREAPTA . 238. Intr-o distributie statistica coeficientul Cas = 0, atunci avem o serie SIMETRICA 239. Numarul de aparitii al unei variante intr-o colectivitate se numeste FRECVENTA . 241. Marimile relative de structura se reprezinta grafic prin diagrame de STRUCTURA .

240. Reprezentarea grafica a seriilor de timp se realizeaza cu ajutorul CRONOGRAMELOR/DIAGRAMELOR POLARE .

242. Abaterea medie patratica se calculeaza ca radacina patrata a DISPERSIEI . 243. Amplitudinea absoluta se defineste ca diferenta dintre valoarea MAXIMA si valoarea MINIMA din seria studiata. 244. Regresia ne arata cum o variabila este DEPENDENTA e alta variabila. 245. Corelatia arata gradul in care o variabila este DEPENDENTA de alta variabila. 246. Daca
rxy 1 ,

atunci legatura dintre cele doua variabile este PUTERNICA .

247. Legaturile statistice se manifesta ca tendinta variabila numai la nivelul COLECTIVITATII . Matching a.

b.

c.

B 248. Care este formula mediei armonice? C 249. Care este formula mediei geometrice? A 250. Care este formula mediei patratice?

Statistica 2
Numeric Response 1. Se cunosc urmtoarele date: Produse Valoarea produciei mil. lei V0 120 88 V1 189 164 Procentul modificrii preurilor (%) +20 +10
n %) si

A B

Calculai dinamica modificrii relative pe seama modificrii volumului fizic al produciei (

modificarea absolut corespunztoare ( n mil. lei).157/149/158/150 Pentru rspuns tastai o valoare numeric ntreag (fr zecimale - rotunjit obinuit). Not: Rspunsul este o valoare numeric ntreag rotunjit normal dac nu se specific altceva. Pentru mai multe valori folosii separator semnul /. Nu folosii uniti de msur sau alte semne specifice. Respectai ordinea cerinelor. Dac ai cont de aceste ndrumri dai ENTER.
2. Se dau urmatoarele date referitoare la repartitia salariatilor dupa vechimea in munca:30-35/11,9

Gruparea salariatilor dupa vechimea in munca 0-5 5-10 10-15 15-20 20-25 25-30 peste 30 TOTAL

Numarul salariatilor 3 5 9 15 9 5 3

3. O banc studiaz clienii inceri din firme cu care lucreaz, studiu din care s-a realizat urmtoarea distribuie statistic:35 Grupe de firme dup nr. clienilor inceri 0-10 10-20 20-30 30-40 40-50 Total Nr. firme 2 5 7 11 15 40

Calculati: limitele intervalului al 7-lea (punei limitele intervalului separate prin liniu ); media distributiei de frecventa (media se trece cu o zecimal separat prin virgul de partea ntreag).

Determinai valoarea medie a clienilor inceri folosind o medie corespunztoare. Not: Rspunsul este o valoare numeric ntreag rotunjit normal dac nu se specific altceva. Pentru mai multe valori folosii separator semnul /. Nu folosii uniti de msur sau alte semne specifice. Respectai ordinea cerinelor. Dac ai cont de aceste ndrumri dai ENTER. Grupe de firme dup productivitatea muncii 0-4 4-8 8-12 12-16 16-20 Total

4. n urma unei anchete statistice asupra productivitii muncii pentru 50 de firme s-au obinut urmtoarele date:14
Nr. firme

20 13 10 5 2 50

5. Dintr-un studiu asupra vechimii salariailor unei firme s-au obinut urmtoarele date:18/4/18/8 Gruparea salariailor dup vechime 0-4 4-8 8-12 12-16 16-20 Total Nr. salariai 2 7 18 6 2 35

Determinai valoarea medie a productivitii muncii celor 50 de firme printr-o medie adecvat. Not: Rspunsul este o valoare numeric ntreag rotunjit normal dac nu se specific altceva. Pentru mai multe valori folosii separator semnul /. Nu folosii uniti de msur sau alte semne specifice. Respectai ordinea cerinelor. Dac ai cont de aceste ndrumri dai ENTER.

6. Dintr-un studiu asupra vechimii salariailor unei firme s-au obinut urmtoarele date:10/10 Compararea salariailor dup vechime 0-4 4-8 8-12 12-16 16-20 Total Nr. salariai 2 7 18 6 2 35

Determinai vechimea medie a salariailor folosind indicatorii de poziie (cuantilele pentru care K = 2 i K = 4). Not: Rspunsul este o valoare numeric ntreag rotunjit normal dac nu se specific altceva. Pentru mai multe valori folosii separator semnul /. Nu folosii uniti de msur sau alte semne specifice. Respectai ordinea cerinelor. Dac ai tinut cont de aceste ndrumri dai ENTER.

7. Distribuia de frecvene a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezint astfel:80/130/20/80 - 100


Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) 40-60 60-80 80-100 100-120 120-140 TOTAL Nr. de firme 5 11 14 8 2 40

Determinai vechimea medie a salariailor folosind indicatorii de poziie Me i D5. Not: Rspunsul este o valoare numeric ntreag rotunjit normal dac nu se specific altceva. Pentru mai multe valori folosii separator semnul /. Nu folosii uniti de msur sau alte semne specifice. Respectai ordinea cerinelor. Dac ai cont de aceste ndrumri dai ENTER.

8. Distribuia de frecvene a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezint astfel:90/13/60/95 Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) 40-60 60-80 80-100 100-120 120-140 TOTAL Nr. de firme 5 11 14 8 2 40

Not: Limita inferioar inclus n interval. Determinai: Limita inferioar a clasei a 3-a; Centrul de interval a clasei a 5-a; Mrimea intervalului clasei a 4-a; Clasa cu frecvena absolut cea mai mare. Not: Rspunsul este o valoare numeric ntreag rotunjit normal dac nu se specific altceva. Pentru mai multe valori folosii separator semnul /. Nu folosii uniti de msur sau alte semne specifice. Respectai ordinea cerinelor. Dac ai cont de aceste ndrumri dai ENTER. Obs. Limitele intervalului separate prin liniu .

9. Distribuia de frecvene a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezint astfel: 40/35/24/10/2/110/11/2 Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) 40-60 60-80 Nr. de firme 5 11

Not: Limita inferioar inclus n interval. Determinai: Centrul intervalului pentru clasa a 3-a; Frecvena relativ (%) a primei clase; Procentul (%) firmelor care au o CA > 80 mil. lei; Procentul (%) firmelor care au o CA < 120 mil. lei. Not: Rspunsul este o valoare numeric ntreag rotunjit normal dac nu se specific altceva. Pentru mai multe valori folosii separator semnul /. Nu folosii uniti de msur sau alte semne specifice. Respectai ordinea cerinelor. Dac ai cont de aceste ndrumri dai ENTER.

10. Distribuia de frecvene a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezint astfel: 5/16/30/38/40/90/5/8

80-100 14 100-120 8 120-140 2 TOTAL 40 Not: Limita inferioar inclus n interval. Determinai: Frecvenele absolute cumulate descresctor; Centrul de interval (Xi) al clasei a IV-a ; Frecvenele relative procentuale (%) a claselor a II-a i a V-a. Not: Rspunsul este o valoare numeric ntreag rotunjit normal dac nu se specific altceva. Pentru mai multe valori folosii separator semnul /. Nu folosii uniti de msur sau alte semne specifice. Respectai ordinea cerinelor. Dac ai cont de aceste ndrumri dai ENTER.

11. Pentru seria statistic simpl dat: 30, 8, 20, 17, 10, 25, 5, precizai: 19/17

Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme 40-60 5 60-80 11 80-100 14 100-120 8 120-140 2 TOTAL 40 Not: Limita inferioar inclus n interval. Determinai: Frecvenele absolute cumulate cresctor; Centrul de interval (Xi) al clasei a III-a ; Frecvenele relative procentuale (%) a claselor a I-a i a IV-a. valoarea mediei aritmetice ( X ); valoarea medianei (Me);

Not: Rspunsul este o valoare numeric ntreag rotunjit normal dac nu se specific altceva. Pentru mai multe valori folosii separator semnul /. Nu folosii uniti de msur sau alte semne specifice. Respectai ordinea cerinelor. Dac ai cont de aceste ndrumri dai ENTER. 12. Calculai pentru o serie statistic simpl: 30, 8, 20, 100, 50, 17, 5; media aritmetic ( X ) i mediana (Me). Not: Rspunsul este o valoare numeric ntreag rotunjit normal dac nu se specific altceva. Pentru mai multe valori folosii separator semnul /. Nu folosii uniti de msur sau alte semne specifice. Respectai ordinea cerinelor. Dac ai cont de aceste ndrumri dai ENTER. 33/20

13. Pentru distribuia de frecvene ce reprezint capitalul social de 50 de firme: 6/6/6 Capital social (mild. lei) Nr. de firme 1-3 4 3-5 10 5-7 28 7-9 5 9-11 3 Total 50 Calculai:

14. Pentru distribuia de frecvene ce reprezint capitalul social de 50 de firme: 5/6/7/6

valoarea mediei aritmetice ( X ); valoarea medianei (Me); valoarea modal (Mo). Not: Rspunsul este o valoare numeric ntreag rotunjit normal dac nu se specific altceva. Pentru mai multe valori folosii separator semnul /. Nu folosii uniti de msur sau alte semne specifice. Respectai ordinea cerinelor. Dac ai cont de aceste ndrumri dai ENTER. Obs. Limitele intervalului de ncredere se trec ca valori numerice cu dou zecimale (separate de ntreg prin virgul i rotunjite la a doua zecimal).

Capital social (mild. lei) 1-3 3-5 5-7 7-9 9-11 Total

Nr. de firme 4 10 28 5 3 50

15. Pentru distribuia de frecvene ce reprezint capitalul social de 50 de firme: 6/3/6/9

Calculai: cuartilele (Q1, Q2, Q3); valoarea modal (Mo). Not: Rspunsul este o valoare numeric ntreag rotunjit normal dac nu se specific altceva. Pentru mai multe valori folosii separator semnul /. Nu folosii uniti de msur sau alte semne specifice. Respectai ordinea cerinelor. Dac ai cont de aceste ndrumri dai ENTER. Obs. Limitele intervalului de ncredere se trec ca valori numerice cu dou zecimale (separate de ntreg prin virgul i rotunjite la a doua zecimal).

Capital social (mild. lei) 1-3 3-5 5-7 7-9 9-11 Total

Nr. de firme 4 10 28 5 3 50

16. Distribuia salariailor dup vechime se prezint astfel: 19/19/18

Determinai: valoarea modal (Mo); decilele (D1, D5, D9) Not: Rspunsul este o valoare numeric ntreag rotunjit normal dac nu se specific altceva. Pentru mai multe valori folosii separator semnul /. Nu folosii uniti de msur sau alte semne specifice. Respectai ordinea cerinelor. Dac ai cont de aceste ndrumri dai ENTER. Obs. Limitele intervalului de ncredere se trec ca valori numerice cu dou zecimale (separate de ntreg prin virgul i rotunjite la a doua zecimal). Gruparea salariailor dup vechime 5-10 10-15 Nr. salariai 5 7

Determinai:

15-20 20-25 25-30 Total

15 10 8 45

17. Distribuia salariailor dup vechime se prezint astfel: 19/6/33

valoarea vechimii medii ( X ); valoarea median a vechimii (Me); valoarea modal a vechimii (Mo). Not: Rspunsul este o valoare numeric ntreag rotunjit normal dac nu se specific altceva. Pentru mai multe valori folosii separator semnul /. Nu folosii uniti de msur sau alte semne specifice. Respectai ordinea cerinelor. Dac ai cont de aceste ndrumri dai ENTER. Obs. Limitele intervalului de ncredere se trec ca valori numerice cu o zecimal (separate de ntreg prin virgul i rotunjite normal la prima zecimal) ce se vor separa cu semnul liniu .

Gruparea salariailor dup vechime 5-10 10-15 15-20 20-25 25-30 Total Determinai:

Nr. salariai 5 7 15 10 8 45

18. Pentru un sondaj de 10% aleator i nerepetat asupra capacitii de cazare dintr-o zon montan, care se prezint astfel: 55/28 Gruparea unitilor turistice dup capacitatea de cazare 20-30 30-40 40-50 50-60 60-70 70-80 80-90 Total Determinai: capacitatea medie de cazare ( X ); verificai omogenitatea seriei; Nr. uniti turistice 5 14 18 30 15 12 6 100

valoarea vechimii medii ( X ); valoarea abaterii standard (); coeficientul de variaie (v). Not: Rspunsul este o valoare numeric ntreag rotunjit normal dac nu se specific altceva. Pentru mai multe valori folosii separator semnul /. Nu folosii uniti de msur sau alte semne specifice. Respectai ordinea cerinelor. Dac ai cont de aceste ndrumri dai ENTER.

19. Consumul de ap potabil (litri/locuitor) a cunoscut urmtoarea evoluie n perioada 2000-2004: 2229/49/1/2 Anii Consumul 2000 2.050 2001 2.217 2002 2.230 2003 2.400 2004 2.246

Not: Rspunsul este o valoare numeric ntreag rotunjit normal dac nu se specific altceva. Pentru mai multe valori folosii separator semnul /. Nu folosii uniti de msur sau alte semne specifice. Respectai ordinea cerinelor. Dac ai cont de aceste ndrumri dai ENTER.

Calculai sistemul de indicatori medii ce caracterizeaz aceast SCR ( y, , I, R ), a cror valori au fost : Not: Rspunsul este o valoare numeric ntreag rotunjit normal dac nu se specific altceva. Pentru mai multe valori folosii separator semnul /. Nu folosii uniti de msur sau alte semne specifice. Respectai ordinea cerinelor. Dac ai cont de aceste ndrumri dai ENTER.

20. Se cunosc urmtoarele date privind emisiile radio (mii ore program): 10/13/22/29/120/105/114/110

Obs. Pentru I se va trece valoarea numeric cu dou zecimale separate de ntreg prin virgul i rotunjite normal la a doua zecimal.

Anii Numr emisii radio

2000 50

2001 60

2002 63

2003 72

2004 79

21. O firm a nregistrat n semestrul I al anului 2004, urmtoarele stocuri de mrfuri: 150
DATA STOC (kg) 05.01.04 120 31.01.04 210 28.02.04 185 10.04.04 110 30.05.04 160

Calculai : - modificarea absolut cu baz fix (t/1) a acestei SCR ; - indicele de dinamic cu baz mobil (It/t-1) a acestei SCR. Not: Rspunsul este o valoare numeric ntreag rotunjit normal dac nu se specific altceva. Pentru mai multe valori folosii separator semnul /. Nu folosii uniti de msur sau alte semne specifice. Respectai ordinea cerinelor. Dac ai cont de aceste ndrumri dai ENTER.

01.07.04 80

S de determine stocul mediu al semestrului I 2004, a acestei serii de momente, a crui valoare a fost de; Tastai rspunsul o valoare ntreag (se aproximeaz dup regula general).

y cr =?

22. Consumul de ap potabil (litri/locuitor) ntr-o localitate, a cunoscut urmtoarea evoluie: 228/10/1/2
Anii Consumul 2000 205 2001 219 2002 230 2003 240 2004 246

Calculai sistemul de indicatori medii ce caracterizeaz seria SCR dat: . Tastai rspunsul ca valoare numeric ntreag separate prin semnul / (se aproximeaz dup regula general).