011 - Statistica Sem2 - Usor de Invatat

Nr.
Crt.
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
Ai raspuns corect la 73 intrebari si incorect la 72 intrebari
Intrebarea
ADEVARAT SAU FALS
1. BPE rezuma sistematic platile unei tari cu restul lumii.
2. BPE este un document statistic in care sunt rezumate sistematic tranzactiile economice ale unei tari
cu restul lumii.
3. Tranzactia este un flux economic care reflecta crearea unei valori economice.
4. Conventia ce sta la baza construirii BPE este aceea ca fiecare tranzactie care se inregistreaza
este reprezentata printr-o intrare si o iesire, care au aceeasi valoare.
5. Conventia pe baza careia se constituie BPE este aceea ca fiecare tranzactie care se
inregistreaza este, reprezentativa prin doua intrari, care au aceeasi valoare.
6. Pozitia unei tari in raport cu restul lumii este data de doua documente (BPE si PII)
7. Pozitia unei tari in raport cu restul lumii este data de Manualul balantei de plati.
8. n notiunea de rezident sunt cuprinse numai persoanele juridice care au interes economic in teritoriul
economic al unei tari.
9. BPE se intocmeste bilateral pentru a arata relatiile unei tari cu restul lumii.
10. Balanta globala a unei tari uneori poate ramane dezechilibrata.
11. Balanta globala a unei tari nu poate ramane dezechilibrata.
12. BNR in calitate de autoritate monetara supravegheaza dezechilibrele partiale ale BPE.
13. Metoda mediilor mobile se foloseste pentru SCR ce au un aspect de regularitate ciclica.
14. Pentru a reflecta dezvoltarea medie a unui fenomen, trendul trebuie sa nu elimine oscilatiile
sezoniere, accidentale, ciclice.
15. Oscilatiile sezoniere se repeta rar, in termene largi in jurul trendului.
16. Oscilatiile ciclice se repeta la termene mai scurte de un an in jurul componentei trend.
17. Variatiile reziduale se repeta la termene scurte, fiind abateri mici de la evolutia fenomenului.
18. n cadrul unei SCR de lungime mica, componentele ei sunt combinate aditiv, multiplicativ sau mixt.
19. Trendul sintetizeaza variatii sezoniere in orizontul SCR.
20. Contul ,,0 al SCN se construieste dupa conceptul ,,intern
21. Salariul mediu pe ramuri ale economiei nationale este o scala de raport?
22. Punctajul obtinut de zece concurenti la un test de cultura generala este o scala nominala?
23. Logaritmul mediei geometrice se calculeaza ca o medie aritmetica a logaritmilor valorilor
individuale?
24. Erorile de reprezentativitate sunt specifice cercetarilor prin sondaj?
25. Rezultatele obtinute in sondaj pot fi extrapolate pentru colectivitatea generala.
26. Extrapolarea rezultatelor sondajului asupra intregii colectivitati au caracter probabilistic.
27. Reprezentativitatea esantionului este o conditie esentiala in sondajul statistic.
28. Marimea erorii de reprezentativitate se poate masura numai relativ
29. Daca unitatile extrase nu sunt restituite colectivitatii generale, sondajul este repetat.
30. Atunci cand unitatea prelevata este restituita colectivitatii studiate, are sanse de a reintra in
esantion, iar sondajul este nerepetat.
31. Varianta elementara de sondaj este sondajul tipic.
32. Sondajul aleator simplu este o varianta elementara de sondaj.
33. Sondajul stratificat este o solutie particulara a sondajului aleator simplu.
34. Sondajul aleator simplu urmareste variatia mai multor caracteristici de grupare.
35. Proprietatea unei variabile de a lua numai doua valori reprezinta o caracteristica alternativa.
36. Ponderea unitatilor ce poseda caracteristica in volumul esantionului reprezinta frecventa
relativa sau media caracteristicii alternative.
37. Daca vrem sa obtinem o selectie tipica proportionala a esantioanelor vom tine seama de
ponderea unitatilor pe grupe in colectivitatea totala.
38. Daca la formarea subesantioanelor se are in vedere gradul de omogenitate al grupelor
masurat din abaterea standard, atunci obtinem o selectie tipica optima.
39. Prin repartizarea in mod egal a esantionului pe subesantioane obtinem o selectie tipica
simpla.
40. Daca esantionul s-a format dintr-o colectivitate formata din unitati complexe, avem un
sondaj de serii.
41. Ipoteza nula este acea ipoteza pe care cercetatorul doreste sa o discrediteze.
42. Criteriul de semnificatie este procesul de verificare a unei ipoteze statistice.
43. Eroarea de tip I se produce atunci cand respingem ipoteza nula, desi ea este adevarata.
44. Eroarea de tip II se produce daca acceptam o ipoteza nula adevarata.
45. Riscul vanzatorului este atunci cand comitem o eroare de tip I.
46. Zona de acceptare este un interval de incredere in care dupa un test se respinge ipoteza nula.
47. Zona de respingere este intervalul de incredere in care se respinge ipoteza nula.
48. Adoptam o decizie dupa ce comparam un test calculat cu o valoare tabelara.
49. Un test in care cunoastem legea de distributie este un test parametric.
50. Daca nu cunosc formele de distributie a populatiei utilizez un test neparametric.
51. Marca de calculator cea mai scumpa este inregistrata in statistica pe o scala de raport.
52. Cursul valutar zilnic oficial este urmarit in statistica pe o scala ordinala
53. ntr-o ancheta statistica se foloseste o scala de la 1 la 10 pentru a masura acordul/dezacordul
subiectilor fata de un produs, atunci am folosit o scala de atitudine.
54. Cheltuielile cu reclama de sarbatori facute de cateva firme bucurestene le vom analiza ca
variabile calitative.
55. O caracteristica statistica mai este cunoscuta sub numele de populatie statistica.
56. Culorile de parchet cel mai bine vandute de un supermarket, sunt analizate pe o scala de interval.
57. Ne referim la conceptul de data statistica, atunci cand avem o marime numerica concreta a
unitatii unei colectivitati statistice.
58. Indicele pretului bunurilor de consum a avut in ultimele luni ale anului 2006 o crestere
continua, de aceea analiza statistica il ia ca variabila alternativa
59. Forma concreta de manifestare a unitatii statistice la nivelul unei colectivitati este o variabila
aleatoare.
60. Recensamantul este o metoda de observare partiala a colectivitatii statistice.
61. Recensamantul este o metoda de observare periodica a colectivitatii statistice.
62. Ancheta este o observare partiala numai daca se respecta conditia de reprezentativitate.
63. Daca valoarea unui cont in banca este zero inseamna ca il analizam pe o scala ordinala.
64. Numarul perechilor de adidasi vanduti in magazinul ,,X" sunt considerate date statistice discrete.
65. Numarul studentilor promovati la examenul de statistica este o data statistica continua
66. Pentru o colectivitate cu un numar mare de valori individuale distincte si o amplitudine mica
se recomanda o grupare pe intervale.
67. Pentru o colectivitate cu un numar mare de unitati statistice si cu o amplitudine mare se
recomanda folosirea formulei lui Shurges pentru a afla marimea intervalului de grupare.
68. Daca intre doua variabile independente exista un raport de inversa proportionalitate, acesta
se sintetizeaza si-n cazul mediilor calculate.
69. Acea valoare care inlocuind termenii seriei ridicati la patrat nu modifica suma patratelor lor este o
medie patratica.
70. Daca frecventa maxima a seriei de distributie este in centru seriei este corect sa calculam media
patratica.
71. Atunci cand frecventa maxima este la primul interval, calculam tendinta centrala printr-o medie
armonica.
72. Atunci cand frecventa maxima a distributiei este la ultimul interval, calculam tendinta centrala prin
media patratica.
73. Intervalul modal este cel corespunzator frecventei maxime.
74. Pentru o serie simpla cu frecvente modul este valoarea caracteristicii corespunzatoare frecventei
minime.
75. Intervalul median este corespunzator primei frecvente absolute cumulate mai mare decat (Ani +
1).
76. ntr-o serie simpla para, mediana este valoarea medie aritmetice a termenilor centrali in orice
situatie.
77. ntr-o serie simpla impara, ordonata mediana este valoarea centrala a seriei.
78. Cuartila Q1 este o cuartila inferioara, dar este mai mare decat o patrime din termenii seriei.
79. Decila a cincea si cuartila a doua se considera a fi egale cu mediana.
80. Decilele impart seria in zece parti, deci se construiesc numai noua decile.
81. Calculul nivelului mediu ca medie geometrica are sens economic numai daca o valoare este
negativa.
82. Logaritmarea mediei geometrice creste gradul de concentrare al frecventelor.
83. Prin logaritmarea mediei geometrice se obtine o medie aritmetica a logaritmarilor factorilor.
84. Media geometrica se obtine prin antilogaritmul din logaritmul mediei geometrice.
85. Antilogaritmul mediei geometrice este o valoare mai mica decat media aritmetica, calculata din
valorile reale ale seriei.
86. Daca media este egala cu modul si mediana seria este simetrica.
87. Daca media este mai mica decat modul sau mediana, seria prezinta asimetrie pozitiva.
88. Daca modul sau mediana este mai mare decat media atunci seria prezinta asimetrie negativa.
89. Asimetria absoluta ne prezinta relatia dintre medie si mod.
90. Influenta indicatorilor de pozitie asupra asimetriei este masurata prin coeficientul Gini-Struck.
91. Folosind coeficientul lui Bowley pentru a masura densitatea de repartitie a frecventelor si gradul de
asimetrie.
92. Distributia normala este cunoscuta sub numele de curba Gauss-Laplace.
93. Graficul utilizat pentru a reda forma asimetriei este diagrama de structura.
94. ntr-o serie statistica coeficientul de asimetrie este de 0,2, atunci avem o puternica asimetrie
negativa.
95. ntr-o serie statistica masuram influenta factorilor intamplatori in variatia caracteristicii cu dispersia
dintre grupe.
96. Actiunea hotaratoare a factorului de grupare asupra variabilei reprezentative este data de
marimea coeficientului de determinatie.
97. Factorul de grupare actioneaza puternic asupra rezultatului daca se rspecta relatia R2 > K2.
98. ntr-o serie statistica suma dispersiilor partiale formeaza dispersia totala a colectivitatii statistice.
99. Din raportul dintre media dispersiilor partiale si dispersia totala se formeaza coeficientul de
nedeterminatie.
100. Suma celor doi coeficienti de determinatie si de nedeterminatie este egala cu unu.
101. Esantionul este considerat reprezentativ si daca nu reproduce structura colectivitatii, in baza
unei probabilitati asumate de cercetator.
102. Stabilirea reprezentativitatii esantionului se face cu coeficientul de reprezentativitate.
103. Important este sondajul aleator simplu pentru ca celelalte tipuri de sondaje sunt doar solutii
particulare ale acestui sondaj.
104. Sondajul se poate aplica asupra oricarui tip de colectivitate.
105. Caracteristica alternativa poate lua orice valori in intervalul [-1; 1].
106. Selectia tipica simpla are in vedere numai numarul de straturi din populatia totala.
107. Selectia tipica optima tine seama si de variatia din interiorul fiecarei grupe ale colectivitatii
studiate.
108. Selectia de serii se face in colectivitatile compuse din unitati complexe.
109. n calculul indicatorilor de selectie ai sondajului de serii se foloseste dispersia dintre grupe.
ALEGERE
1. Indicatorul Formarea bruta a capitalului (FBC) este exprimat de relatia:
a. investitiile nete de capital fix, plus amortizarea; plus variatia stocurilor
b. investitii brute de capital fix, plus profit, plus modificarea stocurilor;
c. formarea neta a capitalului fix, plus modificarea stocurilor;
d. investitiile nete de capital fix, plus exportul net.
2. Soldul contului macroeconomic Crearea veniturilor este:
a. Produsul intern net la preturile facturilor; c. Valoarea adaugata bruta;
b. Valoarea adaugata neta la preturile pietei; d. Produsul national net la preturile
facturilor.
3. Un agregat macroeconomic ce caracterizeaza nivelul de dezvoltare al economiei nationale este:
a. IPC; d. PNN/locuitor;
b. IPP; e. volumul productiei totale.
c. PIB real;
4. Agregatele macroeconomice se pot calcula in preturile facturilor sau in preturile pietei (pp).
Trecerea de la o categorie de preturi la alta se realizeaza prin relatia:
a. pf = pp impozite indirecte; d. pf = pp subventiile;
b. pf = pp impozite indirecte nete; e. pf = pp + subventiile.
c. pf = pp + impozite indirecte;
5. Venitul brut disponibil (VBD) la nivelul economiei nationale se calculeaza:
a. VN + A (amortizarea);
b. VN + STCS (soldul transferurilor curente in raport cu strainatatea);
c. VN + STCS + A;
d. PIB + VN + STCS.
6. Soldul Balantei Comerciale se calculeaza:
a. raport intre valoarea importului si valoarea exportului;
b. diferenta intre cantitatea exportata si cea importata;
c. diferenta intre valoarea importului si exportului;
d. suma a valorii exportului si cea a importului;
e. diferenta intre valoarea exportului si cea a importului.
7. Evolutia in timp a unei SCR nu este explicata de o serie:
a. de timp; c. de distributie de frecventa;
b. cronologica; d. dinamica.
8. Termenii unei SCR sunt independenti pentru ca:
a. unitatea de masura a valorilor SCR este aceeasi;
b. datele provin din aceeasi sursa; d. se obtin prin aceleasi metodologii de calcul.
c. sunt valori succesive ale aceluiasi fenomen;
9. Indicii sunt inclusi in categoria:
a. indicatorilor variatiei; d. indicatorilor asimetriei;
b. marimilor relative; e. indicatorilor tendintei centrale.
c. marimilor medii;
10. Indicele nu se obtine cand raportam:
a. nivelurile inregistrate ale unui fenomen in momente diferite de timp;
b. nivelurile unui fenomen in unitati diferite de spatiu;
c. nivelul realizat la cel planificat;
d. o parte a colectivitatii la total
11. Indicii sintetici folosesc sisteme de pondere cand:
a. valorile individuale nu sunt insumabile c. variabilele folosite sunt cantitative;
direct;
b. ponderile au caracter obligatoriu; d. variabilele folosite au caracter continuu.
12. Calculul indicilor sintetici, cand avem indicii individuali si valorile in perioada de baza, se
face sub forma de:
a. medie aritmetica; c. medie geometrica;
b. medie armonica; d. raport a doua medii.
13. Din urmatoarele expresii recunoasteti factorul calitativ:
a. productia marfa; c. preturile produselor fabricate
b. numarul mijloacelor fixe; d. numarul muncitorilor.
14. Recunoasteti factorul cantitativ din urmatoarele expresii:
a. rentabilitate; c. cifra de afaceri;
b. productia de bunuri materiale; d. productivitatea muncii.
15. Nu este posibila insumarea termenilor SCR:
a. de momente; c. de fluxuri;
b. de intervale; d. exprimate in unitati fizice.
16. Trendul unei SCR se determina prin MSM atunci cand:
a. indicii cu baza in lant sunt apropiati; c. graficul are un punct de minim;
b. modificarile absolute cu baza in lant sunt d. graficul are un punct de maxim.
aproximativ egale;
17. Contul sintetic de bunuri are ca sold:
a. consumul intermediar; c. volumul investitiilor brute;
b. nu are sold; d. productia totala de bunuri.
18. Probleme ce trebuie rezolvate la analiza unei SCR sunt:
a) calcularea indicatorilor absoluti, relativi medii;
b) extrapolarea;
c) analiza sezonalitatii;
d) determinarea trendului;
e) indicii cu baza in lant.
Alegeti combinatia corecta:
a. (a, b, c, d); c. (a,e);
b. (b, d, e); d. (a, b, d, e)
19. Pozitia unei tari in raport cu restul lumii este reflectata in urmatoarele documente:
a) Balanta de plati externe;
b) Fondul monetar international;
c) Pozitia investitionala internationala;
d) Balanta creantelor si angajamentelor externe;
e) Manualul balantei de plati.
a. (a, c, e) c. (a, b, e)
b. (a, c, d) d. (c, d, e)
20. Pozitia investitionala internationala (PII) cuprinde urmatoarele componente:
1. contul curent
2. administratia publica
3. balanta serviciilor
4. autoritatea monetara
5. sectorul bancar
6. sectorul nebancar
7. balanta veniturilor
Alegeti varianta corecta:
a. (1, 3, 5, 7); c. (1, 2, 6, 7);
b. (2, 4, 5, 6); d. (4, 5, 6, 7).
21. Consumul de capital fix (A) se poate calcula ca diferenta intre:
a) PIB si PIN;
b) PNB si PNN;
c) PIBpp si PPpf;
d) FBCF si Investitia bruta;
e) investitiile brute si nete.
a. (a, b, e); c. (b, c, d);
b. (a, b, c); d. (c, d, e).
22. Formarea bruta de capital (FBC) reprezinta:
a) investitia neta + amortizarea;
b) investitia neta + variatia stocurilor;
c) investitia neta + variatia stocurilor + amortizarea;
d) investitia bruta + amortizarea;
e) investitia bruta + variatia stocurilor.
a. (a, b, c, d, e); c. (c, d, e);
b. (b, c, e); d. (c, e)
23. Formarea bruta de capital fix (FBCF) reprezinta:
d) investitia bruta;
e) investitia bruta + amortizarea.
a. (a, b, c); c. (a, d);
b. (d, e); d. (a, e).
24. Determinarea trendului unei SCR se poate face cu urmatoarele metode mecanice:
1. metoda grafica;
2. metoda indicatorului de nivel;
3. metoda mediilor mobile;
4. metoda sporului mediu;
5. metoda indicatorului de volum;
6. metoda indicelui mediu.
Alegeti varianta corecta
a. (1, 2, 5, 6); d. (2, 4, 6);
b. (3, 4); e. (1, 3, 4, 5)
c. (1, 3, 4, 6);
25. Diferenta dintre preturile pietei si preturile factorilor o reprezinta:
a. impozitele indirecte nete c. impozitele pe produs
b. amortizarea d. subventiile
26. PIB este in prezent de 1 800 mld lei, avand o crestere de 800 mld lei fata de anul precedent.
Daca rata inflatiei a fost de 40%, PIB real a crescut cu:
a. 2% c. 80%
b. 29% d. 40%
27. Indicatorii medii ai SCR de intervale sunt:
1. nivelul mediu;
2. media cronologica simpla;
3. modificarea absoluta medie;
4. ritmul mediu de dinamica;
5. indicele mediu de dinamica;
6. indicatorul mediu de volum.
a. (1, 2, 5, 6); c. (2, 4, 5, 6);
b. (1, 3, 4, 5); d. (1, 2, 3, 4).
28. Trendul unui SCR se determina prin MIM (metoda indicelui mediu) atunci cand:
1. modificarile absoluta cu baza in lant sunt aproximativ egale;
2.modificarile indicilor de dinamica cu baza mobila sunt aproximativ egali;
3.cronograma prezinta un punct de maxim;
4.sirul termenilor SCR prezinta in evolutie o progresie geometrica.
a. (1, 2); d. (3, 4);
b. (2, 3); e. (1, 4).
c. (2, 4);
29. Cunoscand rata inflatiei pe fiecare luna a unui an, putem calcula indicele mediu lunar al
preturilor de consum ca:
a. medie aritmetica a indicilor lunari ai c. medie geometrica a indicilor lunari ai
preturilor de consum preturilor de consum
b. suma a ratelor lunare ale inflatiei d. produs al indicilor lunari aui preturilor de
consum
30. PIB a crescut cu 50% in valoare nominala si cu 5% in valoare reala. Rata inflatiei a fost:
a. 45% c. 43%
b. 143% d. 50%
31. Salariul mediu nominal a crescut de la 2,5 mil. lei la 3,75 mil. lei, iar rata inflatiei a fost de
50%. Atunci salariul real:
a. a crescut cu 50%; c. a scazut cu 5%
b. a scazut cu 50% d. a ramas constant
32. Trecerea de la conceptul intern la conceptul national in cadrul conturilor
macroeconomice se face cu contul:
a. contul 2 Crearea veniturilor; c. contul 1 Productie;
b. contul 3 Repartitia veniturilor; d. in nici unul din conturile mentionate.
33. Elementele obligatorii ale unui tabel statistic sunt:
1. subiectul 4. indicatorii cuprinsi in tabel
2. predicatul 5. sursa datelor
3. macheta tabelului
Alegeti una din combinatiile:
a. (1, 2, 3, 5); c. (4, 5)
b. (1, 2, 4);
34. Gruparea judetelor Romaniei dupa numarul total al angajatilor cu studii superioare din
ultimii 10 ani este o:
a. grupare teritoriala d. grupare dupa o caracteristica de tip
calitativ
b. grupare cronologica e. grupare combinata
c. grupare dupa o caracteristica numerica
35. Presupunem o firma ce produce trei produse similare, doreste sa compare, prin intermediul
reprezentarilor grafice, ponderea vanzarilor pe produse in totalul vanzarilor, in doi ani
consecutivi.
Reprezentarea grafica va fi:
a. histograma frecventelor relative d. corelograma
b. diagrama de structura e. diagrama prin suprafete
c. cronograma
36. Intr-o serie de valori individuale ale unei variabile numerice, observata intr-o populatie
statistica, valoarea modala este:
a. varianta pozitiva cea mai mare d. varianta care minimizeaza dispersia
b. varianta negativa, dar maxima in valoare e. varianta care inregistreaza cea mai mare
absoluta abatere absoluta fata de medie.
c. varianta, pozitiva sau negativa, cu cea mai
mare frecventa de aparitie
37. Reprezentativitatea este urmarita, in mod deosebit, in cazul culegerii datelor prin:
a. recensamant d. rapoarte statistice
b. sondaje statistice e. monografii statistice
c. abchete statistice
38. Stabilirea precisa si clara a scopului unei observari statistice, totala sau partiala, nu prezinta
importanta pentru:
a. delimitarea obiectului de observare c. stabilirea scopului cercetarii statistice
b. definirea unitatilor de observare d. stabilirea programului propriu-zis al
observarii
39. Ancheta statistica:
a. este o metoda de observare totala
b. este o metoda de observare partiala, numai intamplator indeplineste conditia de reprezentativitate
c. este o metoda de observare partiala, care in mod obligatoriu trebuie sa indeplineasca conditia de
reprezentativitate
d. este o metoda de observare partiala, care se bazeaza pe obligativitatea completarii chestionarelor
e. mai este denumita si sondaj statistic
40. Recensamantul ca metoda de observare statistica:
a. nu presupune culegerea datelor de la toate unitatile populatiei statistice
b. are exclusiv un caracter demografic
c. se incadreaza in sfera intrebarilor cu caracter permanent
d. se organizeaza cu o anumita periodicitate
41. Statistica se ocupa de acele fenomene:
a. care se produc la o anumita unitate de observare
b. care se produc in mod identic
c. exclusiv tehnice
d. care se produc intr-un numar mare de cazuri, prezinta in producerea lor anumite regularitati si care
pot fi denumite fenomene de masa
e. care au la origine un singur factor de influenta
42. Scala de interval:
a. are toate caracteristicile scalelor ordinale si de raport
b. are toate caracteristicile scalelor ordinale si in plus, distanta sau diferenta intre doua numere ale
scalei, are semnificatie concreta
c. prezinta multe din caracteristicile scalei ordinale
d. mai este numita si scala de raport sau scala discreta
43. Care din observarile statistice au un caracter permanent:
a. anchetele in gospodarii d. inregistrarile casatoriilor, natalitatii, mortalitatii etc.
b. rapoartele statistice e. recensaminte statistice
c. statisticile fiscale
44. O medie calculata dintr-un sir de valori individuale este reprezentativa daca:
a. s-au utilizat fracventele absolute de aparitie a valorilor individuale
b. sirul de valori individuale este omogen
c. unul din coeficietii de asimetrie ia valori in intervalul [-1, 1]
d. sirul de valori este structurat pe intervale de grupare egale de grupare egale
e. s-a utilizat media aritmetica
45. Formula lui Sturges se poate aplica pentru determinarea:
a. amplitudinii variatiei unei caracteristici c. numarul de grupe
b. valorii maxime dintr-un set de date d. numarul de caracteristici
46. Daca in urma gruparii unui set de date pe intervale egale de variatie se obtin frecvente nule,
atunci se recomanda:
a. sa se regrupeze datele, dupa o alta caracteristica
b. se utilizeaza distributia obtinuta netinand cont de frecventele nule
c. se regrupeaza datele, marind numarul de intervale de variatie
d. se regrupeaza datele marind dimensiunea intervalului
47. Ordinea in care sosesc alergatorii unui maraton, reprezinta o variabila statistica ale carei
valori pot fi masurate pe o scala:
a. nominala d. de interval
b. proportionala e. cardinala
c. ordinala
48. Salariul net pentru 50 de angajati ai unei firme se masoara pe o scala:
a. ordinala c. de interval
b. nominala d. de raport
49. Daca variabila inregistrata prezinta un numar mare de valori individuale distincte se
recomanda:
a. gruparea pe variante c. gruparea pe intervale de variatie
b. gruparea combinata d. gruparea pe tipuri calitative
50. Daca variabila inregistrarilor prezinta un numar redus de variante se recomanda:
a. gruparea combinata c. gruparea pe intervale de variatie
b. gruparea pe variante d. gruparea pe intervale neegale de variatie
51. Daca se urmareste structura colectivitatii simultan dupa doua caracteristici, alegem:
a. gruparea pe variante c. gruparea combinata
b. gruparea simpla d. gruparea pe tipuri calitative
1. metoda grafica;
a. (1, 2, 5, 6); d. (2, 4, 6);
b. (3, 4); e. (1, 3, 4, 5)
c. (1, 3, 4, 6);
54. Consumul final cuprinde:
a. consumul privat c. consumul statului
b. consumul privat si consumul public d. consumul populatiei si variatia stocurilor
55. Excedentul net de exploatare cuprinde:
a. dobanda si renta d. dobanda, renta si impizitul pe profit
b. dobanda, renta si profitul brut e. renta, dobanda neta, dividente, impozit pe
profit, profit brut
c. dividende, impozit pe profit si profit
nedistribuit
56. n ce indicatori macroeconomici sunt incluse consumurile intermediare:
a. VN d. PNB
b. PIB e. PGB
c. PIN
a. 2% c. 80%
b. 29% d. 40%
58. ntr-o SCR suficient de mare se pot identifica mai multe componente:
1. variatii sezoniere;
2. variatii periodice;
3. oscilatii economice;
4. oscilatii periodice ciclice;
5. variatii accidentale;
6. variatii financiare.
a. (1,2, 3, 4); c. (2, 3, 5, 6);
b. (1, 2, 4, 5); d. (3, 4, 5, 6).
59. Dintre indicatorii absoluti ai SCR enumeram:
1. indicatorul de nivel;
2. modificarea absoluta;
3. indicatorii de structura;
4. ritmul sporului;
5. indicatorl de volum.
a. (1, 2, 5); c. (3, 4, 5);
b. (2, 3, 5); d. (2, 3, 4).
60. Indicatorii relativi ai SCR sunt:
1. indicatorii de pozitie;
2. indicele de dinamica;
4. modificarea medie absoluta;
5. ritmul de modificare relativa absoluta a 1% din ritmul de crestere.
a. (1, 2, 3); c. (2, 3, 4);
b. (2, 5, 6); d. (2, 4, 6)
1. nivelul mediu;
a. (1, 2, 5, 6); c. (2, 4, 5, 6);
b. (1, 3, 4, 5); d. (1, 2, 3, 4).
62. Determinarea trendului SCR prin metoda mediilor mobile se realizeaza cand:
a. fenomenul prezinta o evolutie aproximativ b. fenomenul evolueaza sub forma unei
exponentiala; progresii aritmetice;
c. variatia termenilor seriei prezinta evidente d. indici de dinamica cu baza mobila prezinta
regularitati ciclice; valori apropiate intre ele;
e. nu se pot aplica metode analitice de
ajustare.
63. Componenta ciclica apare ca urmare a actiunii:
a. factorilor sezonieri; d. factorilor ce determina fazele de contractie si relaxare a fenomenelor;
b. factorilor aleatori; e. nu exista aceasta componenta.
c. tendintelor economice;
64. Componenta sezoniera a unui SCR apare ca rezultat al actiunii:
a. fluctuatiile legate de anotimp, sau de c. variatiilor repetate sistematic;
trimestru, luna, saptamana; d. compomenta sezoniera nu exista.
b. fluctuatiile ciclice;
a. (1, 2); d. (3, 4);
b. (2, 3); e. (1, 4).
c. (2, 4);
66. Valorile ajustate ale SCR pot fi fata de cele inregistrate:
a. <; d. = ;
b. >; e. <, = >.
c. <, >;
67. Indicele mediu de dinamica se calculeaza ca:
a. medie geometrica, indiferent de indicii de b. medie geometrica, numai daca indicii de
dinamica cu baza mobila; dinamica cu baza fixa au valori apropiate;
c. medie geometrica, numai daca indicii de d. medie armonica a indicilor de dinamica cu
dinamica cu baza mobila au valori baza mobila;
apropiate;
e. medie aritmetica a indicilor de dinamica
cu baza mobila;
68. Extrapolarea reprezinta operatiunea statistica de:
1.interpolare a termenilor unei SCR;
2. determinare a tendintei de evolutie a seriei SCR;
3. stabilirea unor termeni viitori situati in afara orizontului de analiza;
4. determinarea unui interval de incredere pe baza unui model de analiza;
5. prelungirea valorilor unei SCR dincolo de perioada de analiza pe baza unui model de analiza si
introducerea variabilei timp.
a. (1, 5); d. (3, 5);
b. (2, 3); e. (1, 2).
c. (3, 4);
69. Metoda restului nedescompus pentru a masura influentele izolate ale factorilor unui fenomen
complex va lua in considerare:
a. ponderile perioadei curente ale factorului calitativ;
b. ponderile perioadei de baza ale factorului cantitativ;
c. ponderile perioadei de baza indiferent de natura calitativa sau cantitativa a factorului izolat;
d. ponderile perioadei de baza ale factorului calitativ;
e. ponderile perioadei curente ale factorului cantitativ;
a. medie aritmetica a indicilor lunari ai preturilor de consum
b. suma a ratelor lunare ale inflatiei
c. medie geometrica a indicilor lunari ai preturilor de consum
d. produs al indicilor lunari aui preturilor de consum
71. Ce indicatori macroeconomici includ amortizarea:
a. PIN d. nici unul
b. PNB e. toti
c. VN
72. Impozite nete nu pot fi incluse niciodata in:
a. VN d. PIB
b. PNB e. PIN
c. PNN
73. n economia nationala, PIB se poate stabili conform relatiei:
a. consum privat + consum guvernamental = c. consum privat + consumul statului +
consum total + formarea bruta de capital investitiile nete de capital fix +
fix + modificarea stocurilor = utilizarea modificarea stocurilor + exportul =
finala a bunurilor si serviciilor; utilizarea bunurilor si serviciilor ce compun
PIB;

b. consumul privat + consum guvernamental d. consumul statului + investitii brute de
+ investitiile brute de capital fix + capital exportul de bunuri si servicii
modificarea stocurilor + exportul net = importul de bunuri si servicii utilizarea
utilizarea finala a bunurilor si serviciilor finala a bunurilor = = utilizarea bunurilor
ce compun PIB; si serviciilor ce compun PIB.
74. Deflatorul Produsului Intern Brut este:
a. indicele de preturi de tip Laspeyres; d. indicele de preturi de tip Paasche;
b. indicele volumului fizic de tip Paasche; e. indicele valorii.
c. indicele de preturi de tip Fischer;
75. Trecerea de la venitul national la venitul disponibil se realizeaza prin contul:
a. contul de repartitie a veniturilor; d. contul de finantare;
b. contul de modificare a patrimoniului; e. nu se realizeaza in cadrul unui anumit cont
macroeconomic
c. contul de redistribuire a veniturilor;
76. Contul macroeconomic VENITURI isi formeaza resursele din:
a. amortizarea (A) si PINpp; d. PIBpp si impozitele indirecte;
b. PIBpp si subventiile de exploatare (SV); e. amortizarea (A), PIBpp si subventiile de
exploatare (SV).
c. amortizarea (A) si impozitele indirecte pe
produse se impozitele pe importuri;
77. Dintre conturile macroeconomice ale SCN, nu are sold:
a. contul de repartitie a veniturilor; d. contul de creare a veniturilor;
b. contul de productie; e. contul de modificare a patrimoniului.
c. contul sintetic de bunuri;
78. Agregatele macroeconomice se calculeaza:
a. in unitati fizice; c. exclusiv in preturile pietei;
b. exclusiv in preturile facturilor; d. in preturile facturilor si in preturile pietei.
a. a(1, 2, 3, 5); c. c(4, 5)
b. b(1, 2, 4);
RASPUNS NUMERIC
1. Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se
specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de
masura sau
alte semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Daca ati cont de aceste indrumari dati
ENTER.
1. Se cunosc urmatoarele date:
-mld. lei
Indicatori Notatia 2002 2003
1. Consumul privat CP 1.300 3.700
2. Consumul guvernamental CG 350 900
3. Formarea bruta de capital fix FBCF 310 1.050
4. Modificarea stocurilor S +300 +920
5. Exportul E 380 1.620
6. Import I 467 2.127
Indicatori Notatia Valoare mld. lei
1. Valoarea bunurilor produse VPind.pf 8.380
in industrie pret factor
2. Consum intermediar in CIind. pf 5.910
industrie pret factor
3. Valoare adaugata bruta in VABnind.pf 3.500
ramuri neindustriale pret factor
4. Impozite indirecte Iind 570
5. Subventii S 450
6. Armotizarea capitalului fix A 550
Calculati PIN (Produsul Intern Net) in preturile pietei si in preturile facturilor.
3. Consumul de apa potabila (litri/locuitor) intr-o localitate, a cunoscut urmatoarea
evolutie:
Anii 2000 2001 2002 2003 2004
Consumul 205 219 230 240 246 _ _ _ _
Calculati sistemul de indicatori medii ce caracterizeaza seria SCR data: Y,,I (%),R(%)
Tastati raspunsul ca valoare numerica intreaga separate prin semnul / (se aproximeaza dupa
regula generala).
Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica
4. Se cunosc urmatoarele date privind evolutia numarului de abonamente telefonice
particulare
in perioada 2000-2004:
Anii 2000 2001 2002 2003 2004
Numar de abonamente
telefonice 20 50 78 91 120
Consideram ca fenomenul evolueaza linear, calculati valorile teoretice ( yt ) de estimare a
tendintei centrale
a SCR analizata.
Rezultatul va fi o valoare numerica intreaga (aproximatie normala la intreg). Valorile se
separa prin semnul /.
5. Pe baza unei SCR cu evolutie liniara in perioada 1995-2003, cu termeni consecutivi, ce
poate fi exprimata prin functia: t y = 450 + 20t, extrapolati valorile teoretice t y pentru anii:
2004, 2005, 2006.
Rezultatul va fi o valoare numerica intreaga (se aproximeaza la intreg dupa regula generala).
Valorile se
6. De la un punct de desfacere a unei S.C. avem urmatoarele date:
Produse Valoarea vanzarilor in Modificarii volumului fizic
perioada de baza (mil. lei) r1/0 %
- v0 -
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
P1 150 +15
P2 240 -8
Calculati modificarea absoluta totala a vanzarilor in perioada curenta fata de cea de
baza, datorita
modificarii volumului fizic 1/ 0 (mil. lei)
altceva.
Unitate Valoarea productiei (mil. lei) Modificarii a preturilor
a v0 v1 r1/0 %
A 120 189 +2,3
B 88 164 +1,8
Calculati dinamica modificarii relative pe seama modificarii volumului fizic al
productiei, care a fost de I 1/0(%) = ?
altceva.
Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte
PNBpp = 2000 u.m.
Amortizarea (A) = 900 u.m.
Venitul national (VN) = 1000 u.m.
Subventii (S) = 400 u.m.
Calculati marimea Impozitele indirecte nete (In ).
altceva.
-mld. lei
5. Exportul E 380 1.620
6. Import I 467 2.127
Calculati:
formarea bruta de capital (FBC) in 2002 si 2003.
altceva.
-mld. lei
5. Exportul E 380 1.620
6. Import I 467 2.127
Calculati:
exportul net (EN) in 2002, 2003.
altceva.
2. Consum intermediar in CIind.pf 5.910
3. Valoare adaugata bruta in VABnind. pf 3.500
ramuri neindustriale pret
factor
5. Subventii S 450
Calculati PIB (Produsul Intern Brut) in preturile pietei si in preturile facturilor.
altceva.
PNBpp = 1000 u.m.
Impozitele indirecte (Iind) = 100 u.m.
Subventii de exploatare (S) = 60 u.m.
Venitul national (VN) este:
altceva.
Produsul National Brut (PNBpp) in preturile pietei = 1800 u.m.
amortizarea capitalului fix (A) = 700 u.m.
venitul national (VN) = 600 u.m.
subventii de exploatare = 100 u.m.
Calculati marimea Impozitelor indirecte nete care este de:
altceva.
14. Se cunosc urmatoarele date despre resursele PIB pentru anul 2004 (miliarde lei):
industrie: 88.900
agricultura, silvicultura: 46.000
constructii: 13.500
servicii: 85.000
ajustare pentru serviciile bancare: 4.500
impozite si subventii pe produs: 20.000
valoarea adaugata bruta: 228.900
Se cere valoarea produsului intern brut (P.I.B.) pentru anul 2004, care va fi
altceva.
15. O firma are in semestrul I, urmatoarele stocuri:
Data 1.01.05 1.02.05 1.03.05 1.04.05 1.05.05 1.06.05 1.07.05
Stoc 120 210 185 147 110 160 80
Calculati stocul mediu al semestrului I al acestei serii de momente.
altceva.
16. Se dau urmatoarele date referitoare la repartitia salariatilor dupa vechimea in
munca:
Gruparea salariatilor dupa Numarul
vechimea in munca salariatilor
0-5 3
5-10 5
10-15 9
15-20 15
20-25 9
25-30 5
peste 30 3
TOTAL ni = 49
Calculati: limitele intervalului al 7-lea (puneti limitele intervalului separate prin liniuta );
17. O banca studiaza clientii incerti din firme cu care lucreaza, studiu din care s-a
realizat urmatoarea distributie statistica:
Grupe de firme dupa Nr. firme
nr. clientilor incerti
0-10 2
10-20 5
20-30 7
30-40 11
40-50 15
Total 40
Determinati valoarea medie a clientilor incerti folosind o medie corespunzatoare.
altceva. Pentru mai
multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice.
18. n urma unei anchete statistice asupra productivitatii muncii pentru 50 de firme s-au
obtinut urmatoarele date:
productivitatea muncii
0-4 20
4-8 13
8-12 10
12-16 5
16-20 2
Total 50
Determinati valoarea medie a productivitatii muncii celor 50 de firme printr-o medie
adecvata.
altceva. Pentru mai
19. Un studiu asupra vechimii salariatilor la o firma arata urmatoarea situatie a celor 15
salariati:
3, 5, 1, 7, 2, 3, 4, 9, 12, 7, 3, 2, 1, 15, 20.
Efectuati o grupare simpla de 5 intervale de grupare cu variatie continua in functie de
vechimea in munca si
determinati vechimea medie printr-o metoda adecvata.
altceva. Pentru mai
20. Pentru distributia salariatilor unei firme dupa productia individuala obtinuta (mil.
lei)
determinati gradul de asimetrie al distributiei (Cas coeficientul lui Pearson):
Grupe de salariati dupa Nr. salariati
productia individuala
sub 10 2
10-12 6
12-14 14
14-16 7
16-18 3
Total 32
altceva. Pentru mai
21. Studiul asupra productivitatii (lei/min) pentru 5 firme se prezinta astfel:
Firma Productivitatea
1 8
2 12
3 15
4 10
5 5
Total 50
Determinati variatia seriei statistice folosind dispersia 2 si abaterea standard .
altceva. Pentru mai
1 8
2 12
3 15
4 10
5 5
Total 50
Determinati gradul de omogenitate (v) al seriei.
altceva. Pentru mai
23. S-a efectuat un sondaj aleatoriu de 10% din colectivitatea totala asupra a 100
oameni de afaceri.
Ei au raspuns la intrebarea: Actualul sistem legislativ este in favoarea investitorului
autohton?.
Frecventa relativa a raspunsurilor afirmative a fost de 5,5%, iar rezultatele sondajului au fost
garantate cu o
probabilitate de 0,9973 (z = 3).
Determinati intervalul de incredere in care se incadreaza frecventa raspunsurilor
afirmative (pentru sondajul
repetat si nerepetat)
24. Cunoastem distributia productiei medii zilnice a salariatilor unei firme, care se grupeaza in
3
grupe tipice de vechime. Din fiecare grupa se selecteaza intamplator 10% pentru a forma un
esantion de forma:
Grupe de salariati Nr. Colectivitate
dupa vechime salariati Nr.salariati Prod.medie Dispersia
I 600 60 52 81
II 1 600 160 64 256
III 800 80 75 121
Total 3 000 300
Determinati limitele intre care se va incadra productia medie, daca rezultatele vor fi
garantate cu o
altceva. Pentru mai
25. Daca avem urmatoarea distributie combinata pe grupe tipice dupa vechime a
productiei
medii a salariatilor unei firme ce formeaza un esantion de 10% aleatoriu:
Grupe tipice dupa Nr. salariati Greutatea specifica a
vechime esantion productiei in selectie
I 60 0,06
II 160 0,045
III 80 0,025
Total 300 ...
Determinati procentul maxim al rebuturilor in esantion cu o probabilitate (z) = 0,9545 (z
= 2).
altceva. Pentru mai
26. Daca se cunoaste in cadrul unui sondaj: 2x=185; x-= 1,58; z= 3
iar distributia salariatilor dupa vechime se prezinta astfel:
Grupe tipice dupa Nr. total de salariati, au
vechime colectivitati
I 600
II 1 600
III 800
Total 3 000
Determinati volumul esantionului si-l repartizati pe subesantion proportional.
altceva. Pentru mai
I 600
II 1 600
III 800
Total 3 000
Determinati volumul esantionului si-l repartizati pe subesantioane optim, daca stim ca
abaterile standard pe
cele 3 grupe tipice au fost (9, 16, 11).
altceva. Pentru mai
28. Pentru o firma cu 150 salariati cunoastem urmatoarele date:
Grupe de salariati Nr. Timpul mediu Abaterea standard
dupa vechime salariati nelucrat (min) pentru timpul nelucrat (min)
0-10 20 30 4,8
10-20 90 45 9,0
20-30 40 55 6,6
Total 150 -
Aratati in ce masura variatia timpului nelucrat se datoreaza deosebirilor privind
vechimea in munca (R2).
altceva. Pentru mai
29. Aratati intensitatea legaturii liniare dintre cele doua variabile (rxy):
Cheltuielile de publicitate (mil. lei) 1 4 5 7 8
Valoarea vanzarilor (mil. lei) 1 3 2 5 3
altceva. Pentru mai
Respectati
ordinea cerintelor. Daca ati cont de aceste indrumari dati ENTER.
30. Distributia de frecvente a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezinta astfel:
Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme
40-60 5
60-80 11
80-100 14
100-120 8
120-140 2
TOTAL 40
Nota: Limita inferioara inclusa in interval.
Determinati:
Limita inferioara a clasei a 3-a;
Centrul de interval a clasei a 5-a;
Marimea intervalului clasei a 4-a;
Clasa cu frecventa absoluta cea mai mare.
altceva. Pentru mai
Respectati
40-60 5
60-80 11
80-100 14
100-120 8
120-140 2
TOTAL 40
Determinati:
Centrul intervalului pentru clasa a 3-a;
Frecventa relativa (%) a primei clase;
Procentul (%) firmelor care au o CA > 80 mil. lei;
Procentul (%) firmelor care au o CA < 120 mil. lei.
altceva. Pentru mai
40-60 5
60-80 11
80-100 14
100-120 8
120-140 2
TOTAL 40
Determinati:
Frecventele absolute cumulate descrescator;
Centrul de interval (Xi) al clasei a IV-a ;
Frecventele relative procentuale (%) a claselor a II-a si a V-a.
altceva. Pentru mai
40-60 5
60-80 11
80-100 14
100-120 8
120-140 2
TOTAL 40
Determinati:
Frecventele absolute cumulate crescator;
Centrul de interval (Xi) al clasei a III-a ;
Frecventele relative procentuale (%) a claselor a I-a si a IV-a.
34. Pentru seria statistica simpla data: 30, 8, 20, 17, 10, 25, 5, precizati:
valoarea mediei aritmetice (X );
valoarea medianei (Me);
valoarea modala (Mo);
altceva. Pentru mai
Respectati
35. Calculati pentru o serie statistica simpla: 30, 8, 20, 100, 50, 17, 5; media aritmetica (X
) si
mediana (Me) precizand care dintre ele reprezinta corect seria (scrieti simbolul pentru medie,
doar X, iar
pentru mediana Me.
36. Distributia studentilor unei grupe dupa nota obtinuta la disciplina va fi:
Nota 4 5 6 7 8 9 10 Total
Nr. studenti 2 4 7 12 6 3 1 35
Calculati valoarea celor trei quantile Q1, Q2, Q3.
altceva. Pentru mai
37. Distributia studentilor se prezinta astfel:
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total
Nr.studenti 3 12 17 25 53 35 24 15 11 5 200
Calculati: valoarea modala (Mo);
decilele (D1, D5, D9)
altceva. Pentru mai
38. Pentru distributia de frecvente ce reprezinta capitalul social de 50 de firme:
Capital social (mild. lei) Nr. de firme
1-3 4
3-5 10
5-7 28
7-9 5
9-11 3
Total 50
Calculati:
valoarea modala (Mo).
altceva. Pentru mai
1-3 4
3-5 10
5-7 28
7-9 5
9-11 3
Total 50
Calculati: cuartilele (Q1, Q2, Q3);
altceva. Pentru mai
1-3 4
3-5 10
5-7 28
7-9 5
9-11 3
Total 50
Determinati: valoarea modala (Mo);
altceva. Pentru mai
41. Se cunosc urmatoarele date despre vechimea a 30 salariati ai unei firme: 28, 13, 17,
24, 16,
5,18, 17, 10, 12, 20, 6, 17, 1, 21, 9, 16, 19, 18, 4, 15, 7, 17, 3, 11, 8, 23, 19, 17, 12.
Determinati:
valoarea amplitudinii absolute (A);
marimea intervalului de grupare (h);
limitele intervalelor de grupare, daca gruparea se face pe 5 intervale egale.
altceva. Pentru mai
24, 16,
5,18, 17, 10, 12, 20, 6, 17, 1, 21, 9, 16, 19, 18, 4, 15, 7, 17, 3, 11, 8, 23, 19, 17, 12.
Determinati:
limitele intervalelor de grupare, daca gruparea se face pe 5 intervale egale, cu variatie
continua;
frecventele absolute corespunzatoare (n).
altceva. Pentru mai
24, 16,
5,18, 17, 10, 12, 20, 6, 17, 1, 21, 9, 16, 19, 18, 4, 15, 7, 17, 3, 11, 8, 23, 19, 17, 12.
Determinati:
frecventele absolute, dupa ce veti grupa pe 5 intervale egale cu variatie continua;
frecventele cumulate descendent;
frecventele relative procentuale (%) ale claselor 2 si 4.
altceva. Pentru mai
44. Distributia salariatilor dupa vechime se prezinta astfel:
Gruparea salariatilor dupa vechime Nr. salariati
5-10 5
10-15 7
15-20 15
20-25 10
25-30 8
Total 45
Determinati:
valoarea vechimii medii (X );
valoarea mediana a vechimii (Me);
valoarea modala a vechimii (Mo).
altceva. Pentru mai
5-10 5
10-15 7
15-20 15
20-25 10
25-30 8
Total 45
Determinati:
valoarea abaterii standard ();
coeficientul de variatie (v).
altceva. Pentru mai
46. Pentru un sondaj de 10% aleator si nerepetat asupra capacitatii de cazare dintr-o
zona
montana, care se prezinta astfel:
Gruparea unitatilor turistice dupa Nr. unitati
capacitatea de cazare turistice
20-30 5
30-40 14
40-50 18
50-60 30
60-70 15
70-80 12
80-90 6
Total 100
Determinati:
capacitatea medie de cazare (X );
verificati omogenitatea seriei;
determinati limitele intervalului de estimare privind capacitatea medie de cazare, pentru o
probabilitate (z)
= 0,9973 (z = 3) (limitele se separa cu o liniuta .
altceva. Pentru mai
47. Dintr-un sondaj aleator de 10% anterior cunoastem:
eroarea limita admisa (= 2,36);
dispersia esantionului (11,2);
probabilitatea (z) = 0,9973 (z = 3).
Determinati noul volum al esantionului (n).
altceva. Pentru mai
48. Consumul de apa potabila (litri/locuitor) a cunoscut urmatoarea evolutie in perioada
2000- 2004:
Anii 2000 2001 2002 2003 2004
Consumul 2.050 2.217 2.230 2.400 2.246 _ _ _ _
Calculati sistemul de indicatori medii ce caracterizeaza aceasta SCR ( y, , I,R ), a
caror valori au fost :
altceva. Pentru mai
49. Consumul de apa potabila (litri/locuitor) a cunoscut urmatoarea evolutie in perioada
2000- 2004:
Anii 2000 2001 2002 2003 2004
Consumul 2.050 2.217 2.230 2.400 2.246
Considerand evolutia fenomenului liniara, sa se extrapoleze valorile SCR pentru urmatorii doi
ani (2005, 2006).
50. Se cunosc urmatoarele date privind evolutia numarului de abonamente telefonice
particulare in perioada 2000-2004:
Anii 2000 2001 2002 2003 2004
Numar de abonamente
telefonice 220 500 778 891 1.120
Considerand evolutia fenomenului analizat liniara stabiliti valorile teoretice ( t y ) de estimare
a tendintei
centrale a SCR analizata. Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal
daca nu se
51. Se cunosc urmatoarele date privind emisiile radio (mii ore program):
Anii 2000 2001 2002 2003 2004
Numar emisii radio 50 60 63 72 79
Calculati :
- modificarea absoluta cu baza fixa (t/1) a acestei SCR ;
- indicele de dinamica cu baza mobila (It/t-1) a acestei SCR.
altceva. Pentru mai
Respectati
Anii 2000 2001 2002 2003 2004
Calculati :
- modificarea absoluta cu baza mobila ( t/t-1) a acestei SCR ;
- indicele de dinamica cu baza fixa (It/1) a acestei SCR ;
- valoarea absoluta a unui procent de crestere cu baza fixa ( t/1) (aceasta valoare se va trece
cu o zecimala
separata prin virgula de intreg).
altceva. Pentru mai
Anii 2000 2001 2002 2003 2004
Calculati:
- indicele de dinamica cu baza mobila (It/t-1) a acestei SCR ;
- ritmul de crestere cu baza mobila (Rt/t-1) a acestei SCR ;
- valoarea absoluta a unui procent de crestere cu baza mobila ( t/t-1) (aceasta valoare se va
trece cu o
zecimala, separate prin virgula de intreg).
altceva. Pentru mai
54. Consumul mediu zilnic de apa potabila (litri/locuitor) a cunoscut urmatoarea
evolutie in perioada 2000-2004:
Anii 2000 2001 2002 2003 2004
Consum 134 156 191 197 205
Calculati printr-o metoda mecanica (MSM), valorile ajustate ( t y ) ale acestei serii
SCR, ale caror valori au
fost de
altceva. Pentru mai
55. Pe baza unei SCR a carei evolutie a fost liniara in perioada 1995-2003, formata din
termeni
consecutivi, care poate fi exprimata prin functia: yt = 600 + 60t, extrapolati valorile teoretice
ale variabilei
pentru anii: 2004, 2005, 2006.
altceva. Pentru mai
Raspuns
test
Raspuns corect
# # 8 # # # 3
a
Corect
a
Corect F
a
OK
a
OK
a
Corect F
a
OK
a
OK
a
Corect F
a
Corect F
a
Corect F
a Corect F
a OK
a OK
a OK
a Corect F
a Corect F
a Corect F
a Corect F
a Corect F
a Corect F
a OK
a OK
a Corect F
a OK
a OK
a OK
a OK
a OK
a Corect F
a Corect F
a Corect F
a Corect F
a OK
a OK
a Corect F
a OK
a OK
a OK
aa Corect F
a OK
a OK
a OK
a OK
a OK
a Corect F
a OK
a Corect F
a OK
a OK
a OK
a OK
a Corect F
a Corect F
a OK
a Corect F
a Corect F
a Corect F
a OK
a Corect F
a OK
a Corect F
a OK
a Corect F
a Corect F
a OK
a OK
a OK
a OK
a OK
a OK
a Corect F
a OK
a OK
a OK
a Corect F
a OK
a Corect F
a OK
a OK
a OK
a OK
aa Corect F
a OK
a OK
a OK
a OK
a OK
a Corect F
a OK
a OK
a Corect F
a Corect F
aa Corect A
a Corect F
a Corect F
a Corect F
a OK
a OK
aa Corect A
a OK
a OK
a Corect F
a OK
aa Corect A
a OK
a Corect F
aa Corect A
a OK
a OK
a OK
aa Corect
a OK
a OK
a Corect d
a Corect b
a Corect c
a Corect e
a Corect c
a Corect c
a Corect b
a Corect d
a OK
a OK
a Corect c
a Corect b
a OK
a Corect b
a Corect b
aa Corect a
a Corect b
a Corect b
a OK
a Corect d
a Corect c
a Corect c
aa Corect a
a Corect b
a Corect b
a Corect c
a Corect c
a Corect d
a Corect d
a Corect b
a OK
a Corect c
a Corect b
a Corect c
a Corect b
a Corect c
a Corect b
a Corect d
a Corect d
a Corect b
a Corect b
a Corect b
a Corect c
a Corect c
a Corect c
a Corect d
a Corect c
a Corect b
a Corect c
a Corect c
aa Corect a
a Corect b
a Corect e
a Corect b
a Corect b
a OK
a Corect b
a Corect b
a Corect c
a Corect b
a OK
a Corect c
a Corect e
a Corect c
a Corect d
a Corect c
a Corect c
a Corect b
a OK
a Corect b
a Corect d
a Corect c
aa Corect b
a Corect c
a Corect d
aa Corect a
a Corect
a Corect 2173/6063
aa Corect 5540/5420
a Corect 228/10/105/5
a Corect 24/48/72/96/120
a Corect 550/570/590
aa Corect 3
a Corect 166
a Corect 100
a Corect 610/1970
aa Corect 87/507
a Corect 6090/5970
aa Corect 660
a Corect 500
aa Corect 248900
a Corect 152
a Corect 30-35/17.5
a Corect 33
a Corect 6
aa Corect 1-5/5-9/9-13/13-17/17-21/4
a Corect -0,001
aa Corect
a Corect 34
a Corect 0.4-0.7/0.4-0.7
a Corect 666/93/426/147
aa Corect 62.95-66.11/63.05-66.01
a Corect 666/133/353/180
a Corect 666/93/426/147
aa Corect 47
a Corect 0.59
a Corect 80/130/20/80-100
a Corect 90/13/60/95
a Corect 40/35/24/10/2/110/28/5
aa Corect 5/16/30/38/40/90/13/20
a Corect 19/17/nu
a Corect 33/20/Me
a Corect
a Corect 53/4/16/43
a Corect
a Corect 5/6/7/5
a Corect 5/3/6/9
a Corect 26/6/1-6/6-11/11-17/17-23/23-29
a Corect 1-6/6-11/11-17/17-23/23-29/5/5/11/6/3
a Corect 5/5/11/6/3/30/25/20/9/3/17/20
a Corect 19/17/16
a Corect
a Corect 55/26/51-59
aa Corect 18
a Corect 2299/49/1.02/2
a Corect 2401/2459
a Corect 264/483/702/921/1140
a Corect 10/13/22/29/120/105/114/110
a Corect 10/13/9/7/120/126/144/158
a Corect 120/105/114/110/20/5/14/10
a Corect 134/152/170/187/205
a Corect 900/960/1020
a Corect
a Corect
a Corect
a Corect
a Corect
a Corect
a Corect
a Corect
Nr.
Crt.
17. Variatiile reziduale se repeta la termene scurte, fiind abateri mici de la evolutia fenomenului.
22. Punctajul obtinut de zece concurenti la un test de cultura generala este o scala nominala?
simpla.
55. O caracteristica statistica mai este cunoscuta sub numele de populatie statistica.
73. Intervalul modal este cel corespunzator frecventei maxime.
80. Decilele impart seria in zece parti, deci se construiesc numai noua decile.
84. Media geometrica se obtine prin antilogaritmul din logaritmul mediei geometrice.
90. Influenta indicatorilor de pozitie asupra asimetriei este masurata prin coeficientul Gini-Struck.
93. Graficul utilizat pentru a reda forma asimetriei este diagrama de structura.
98. ntr-o serie statistica suma dispersiilor partiale formeaza dispersia totala a colectivitatii statistice.
106. Selectia tipica simpla are in vedere numai numarul de straturi din populatia totala.
ALEGERE
a. VN d. PIB
b. PNB e. PIN
c. PNN
RASPUNS NUMERIC
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Intrebarea
ADEVARAT SAU FALS
1. BPE rezuma sistematic platile unei tari cu restul lumii. 2. BPE este un document statistic in care sunt rezumate sistematic tranzactiile economice ale unei
tari cu restul lumii.
3. Tranzactia este un flux economic care reflecta crearea unei valori economice.
4. Conventia ce sta la baza construirii BPE este aceea ca fiecare tranzactie care se inregistreaza
este reprezentata printr-o intrare si o iesire, care au aceeasi valoare.
5. Conventia pe baza careia se constituie BPE este aceea ca fiecare tranzactie care se
inregistreaza este, reprezentativa prin doua intrari, care au aceeasi valoare.
6. Pozitia unei tari in raport cu restul lumii este data de doua documente (BPE si PII)
7. Pozitia unei tari in raport cu restul lumii este data de Manualul balantei de plati. 8. n notiunea de rezident sunt cuprinse numai persoanele juridice care au interes economic in
teritoriul economic al unei tari.
9. BPE se intocmeste bilateral pentru a arata relatiile unei tari cu restul lumii.
10. Balanta globala a unei tari uneori poate ramane dezechilibrata.
11. Balanta globala a unei tari nu poate ramane dezechilibrata.
12. BNR in calitate de autoritate monetara supravegheaza dezechilibrele partiale ale BPE.
13. Metoda mediilor mobile se foloseste pentru SCR ce au un aspect de regularitate ciclica. 14. Pentru a reflecta dezvoltarea medie a unui fenomen, trendul trebuie sa nu elimine oscilatiile
sezoniere, accidentale, ciclice.
17. Variatiile reziduale se repeta la termene scurte, fiind abateri mici de la evolutia fenomenului. 18. n cadrul unei SCR de lungime mica, componentele ei sunt combinate aditiv, multiplicativ sau
mixt.
22. Punctajul obtinut de zece concurenti la un test de cultura generala este o scala nominala? 23. Logaritmul mediei geometrice se calculeaza ca o medie aritmetica a logaritmilor valorilor
individuale?
30. Atunci cand unitatea prelevata este restituita colectivitatii studiate, are sanse de a reintra in
esantion, iar sondajul este nerepetat.
36. Ponderea unitatilor ce poseda caracteristica in volumul esantionului reprezinta frecventa
relativa sau media caracteristicii alternative.
37. Daca vrem sa obtinem o selectie tipica proportionala a esantioanelor vom tine seama de
ponderea unitatilor pe grupe in colectivitatea totala.
38. Daca la formarea subesantioanelor se are in vedere gradul de omogenitate al grupelor
masurat din abaterea standard, atunci obtinem o selectie tipica optima.
simpla.
40. Daca esantionul s-a format dintr-o colectivitate formata din unitati complexe, avem un
sondaj de serii.
53. ntr-o ancheta statistica se foloseste o scala de la 1 la 10 pentru a masura acordul/dezacordul
subiectilor fata de un produs, atunci am folosit o scala de atitudine.
54. Cheltuielile cu reclama de sarbatori facute de cateva firme bucurestene le vom analiza ca
variabile calitative.
55. O caracteristica statistica mai este cunoscuta sub numele de populatie statistica. 56. Culorile de parchet cel mai bine vandute de un supermarket, sunt analizate pe o scala de
interval.
57. Ne referim la conceptul de data statistica, atunci cand avem o marime numerica concreta a
unitatii unei colectivitati statistice.
58. Indicele pretului bunurilor de consum a avut in ultimele luni ale anului 2006 o crestere
continua, de aceea analiza statistica il ia ca variabila alternativa 59. Forma concreta de manifestare a unitatii statistice la nivelul unei colectivitati este o variabila
aleatoare.
66. Pentru o colectivitate cu un numar mare de valori individuale distincte si o amplitudine mica
se recomanda o grupare pe intervale.
67. Pentru o colectivitate cu un numar mare de unitati statistice si cu o amplitudine mare se
recomanda folosirea formulei lui Shurges pentru a afla marimea intervalului de grupare.
68. Daca intre doua variabile independente exista un raport de inversa proportionalitate, acesta
se sintetizeaza si-n cazul mediilor calculate. 69. Acea valoare care inlocuind termenii seriei ridicati la patrat nu modifica suma patratelor lor este
o medie patratica. 70. Daca frecventa maxima a seriei de distributie este in centru seriei este corect sa calculam media
patratica. 71. Atunci cand frecventa maxima este la primul interval, calculam tendinta centrala printr-o medie
armonica. 72. Atunci cand frecventa maxima a distributiei este la ultimul interval, calculam tendinta centrala
prin media patratica.
73. Intervalul modal este cel corespunzator frecventei maxime. 74. Pentru o serie simpla cu frecvente modul este valoarea caracteristicii corespunzatoare frecventei
minime. 75. Intervalul median este corespunzator primei frecvente absolute cumulate mai mare decat (Ani
+ 1). 76. ntr-o serie simpla para, mediana este valoarea medie aritmetice a termenilor centrali in orice
situatie.
80. Decilele impart seria in zece parti, deci se construiesc numai noua decile. 81. Calculul nivelului mediu ca medie geometrica are sens economic numai daca o valoare este
negativa.
84. Media geometrica se obtine prin antilogaritmul din logaritmul mediei geometrice. 85. Antilogaritmul mediei geometrice este o valoare mai mica decat media aritmetica, calculata din
valorile reale ale seriei.
90. Influenta indicatorilor de pozitie asupra asimetriei este masurata prin coeficientul Gini-Struck. 91. Folosind coeficientul lui Bowley pentru a masura densitatea de repartitie a frecventelor si gradul
de asimetrie.
93. Graficul utilizat pentru a reda forma asimetriei este diagrama de structura. 94. ntr-o serie statistica coeficientul de asimetrie este de 0,2, atunci avem o puternica asimetrie
negativa. 95. ntr-o serie statistica masuram influenta factorilor intamplatori in variatia caracteristicii cu
dispersia dintre grupe.
96. Actiunea hotaratoare a factorului de grupare asupra variabilei reprezentative este data de
marimea coeficientului de determinatie.
98. ntr-o serie statistica suma dispersiilor partiale formeaza dispersia totala a colectivitatii statistice. 99. Din raportul dintre media dispersiilor partiale si dispersia totala se formeaza coeficientul de
nedeterminatie.
101. Esantionul este considerat reprezentativ si daca nu reproduce structura colectivitatii, in baza
unei probabilitati asumate de cercetator.
103. Important este sondajul aleator simplu pentru ca celelalte tipuri de sondaje sunt doar solutii
particulare ale acestui sondaj.
106. Selectia tipica simpla are in vedere numai numarul de straturi din populatia totala. 107. Selectia tipica optima tine seama si de variatia din interiorul fiecarei grupe ale colectivitatii
studiate.
ALEGERE
1. Indicatorul Formarea bruta a capitalului (FBC) este exprimat de relatia:
a. investitiile nete de capital fix, plus amortizarea; plus variatia stocurilor
b. investitii brute de capital fix, plus profit, plus modificarea stocurilor;
c. formarea neta a capitalului fix, plus modificarea stocurilor;
d. investitiile nete de capital fix, plus exportul net.
2. Soldul contului macroeconomic Crearea veniturilor este:
a. Produsul intern net la preturile facturilor; c. Valoarea adaugata bruta;
b. Valoarea adaugata neta la preturile pietei; d. Produsul national net la preturile
facturilor.
3. Un agregat macroeconomic ce caracterizeaza nivelul de dezvoltare al economiei nationale este:
a. IPC; d. PNN/locuitor;
b. IPP; e. volumul productiei totale.
c. PIB real;
4. Agregatele macroeconomice se pot calcula in preturile facturilor sau in preturile pietei (pp).
Trecerea de la o categorie de preturi la alta se realizeaza prin relatia:
a. pf = pp impozite indirecte; d. pf = pp subventiile;
b. pf = pp impozite indirecte nete; e. pf = pp + subventiile.
c. pf = pp + impozite indirecte;
5. Venitul brut disponibil (VBD) la nivelul economiei nationale se calculeaza:
a. VN + A (amortizarea);
b. VN + STCS (soldul transferurilor curente in raport cu strainatatea);
c. VN + STCS + A;
d. PIB + VN + STCS.
6. Soldul Balantei Comerciale se calculeaza:
a. raport intre valoarea importului si valoarea exportului;
b. diferenta intre cantitatea exportata si cea importata;
c. diferenta intre valoarea importului si exportului;
d. suma a valorii exportului si cea a importului;
e. diferenta intre valoarea exportului si cea a importului.
7. Evolutia in timp a unei SCR nu este explicata de o serie:
a. de timp; c. de distributie de frecventa;
b. cronologica; d. dinamica.
8. Termenii unei SCR sunt independenti pentru ca:
a. unitatea de masura a valorilor SCR este aceeasi;
b. datele provin din aceeasi sursa; d. se obtin prin aceleasi metodologii de calcul.
c. sunt valori succesive ale aceluiasi fenomen;
9. Indicii sunt inclusi in categoria:
a. indicatorilor variatiei; d. indicatorilor asimetriei;
b. marimilor relative; e. indicatorilor tendintei centrale.
c. marimilor medii;
10. Indicele nu se obtine cand raportam:
a. nivelurile inregistrate ale unui fenomen in momente diferite de timp;
b. nivelurile unui fenomen in unitati diferite de spatiu;
c. nivelul realizat la cel planificat;
d. o parte a colectivitatii la total
11. Indicii sintetici folosesc sisteme de pondere cand:
a. valorile individuale nu sunt insumabile c. variabilele folosite sunt cantitative;
direct;
b. ponderile au caracter obligatoriu; d. variabilele folosite au caracter continuu.
12. Calculul indicilor sintetici, cand avem indicii individuali si valorile in perioada de baza, se
face sub forma de:
a. medie aritmetica; c. medie geometrica;
b. medie armonica; d. raport a doua medii.
13. Din urmatoarele expresii recunoasteti factorul calitativ:
a. productia marfa; c. preturile produselor fabricate
b. numarul mijloacelor fixe; d. numarul muncitorilor.
14. Recunoasteti factorul cantitativ din urmatoarele expresii:
a. rentabilitate; c. cifra de afaceri;
b. productia de bunuri materiale; d. productivitatea muncii.
15. Nu este posibila insumarea termenilor SCR:
a. de momente; c. de fluxuri;
b. de intervale; d. exprimate in unitati fizice.
16. Trendul unei SCR se determina prin MSM atunci cand:
a. indicii cu baza in lant sunt apropiati; c. graficul are un punct de minim;
b. modificarile absolute cu baza in lant sunt d. graficul are un punct de maxim.
aproximativ egale;
17. Contul sintetic de bunuri are ca sold:
a. consumul intermediar; c. volumul investitiilor brute;
b. nu are sold; d. productia totala de bunuri.
18. Probleme ce trebuie rezolvate la analiza unei SCR sunt:
a) calcularea indicatorilor absoluti, relativi medii;
b) extrapolarea;
c) analiza sezonalitatii;
d) determinarea trendului;
e) indicii cu baza in lant.
a. (a, b, c, d); c. (a,e);
b. (b, d, e); d. (a, b, d, e)
19. Pozitia unei tari in raport cu restul lumii este reflectata in urmatoarele documente:
a) Balanta de plati externe;
b) Fondul monetar international;
c) Pozitia investitionala internationala;
d) Balanta creantelor si angajamentelor externe;
e) Manualul balantei de plati.
a. (a, c, e) c. (a, b, e)
b. (a, c, d) d. (c, d, e)
20. Pozitia investitionala internationala (PII) cuprinde urmatoarele componente:
1. contul curent
2. administratia publica
3. balanta serviciilor
4. autoritatea monetara
5. sectorul bancar
6. sectorul nebancar
7. balanta veniturilor
a. (1, 3, 5, 7); c. (1, 2, 6, 7);
b. (2, 4, 5, 6); d. (4, 5, 6, 7).
21. Consumul de capital fix (A) se poate calcula ca diferenta intre:
a) PIB si PIN;
b) PNB si PNN;
c) PIBpp si PPpf;
d) FBCF si Investitia bruta;
e) investitiile brute si nete.
a. (a, b, e); c. (b, c, d);
b. (a, b, c); d. (c, d, e).
22. Formarea bruta de capital (FBC) reprezinta:
d) investitia bruta + amortizarea;
e) investitia bruta + variatia stocurilor.
a. (a, b, c, d, e); c. (c, d, e);
b. (b, c, e); d. (c, e)
23. Formarea bruta de capital fix (FBCF) reprezinta:
d) investitia bruta;
e) investitia bruta + amortizarea.
a. (a, b, c); c. (a, d);
b. (d, e); d. (a, e).
1. metoda grafica;
a. (1, 2, 5, 6); d. (2, 4, 6);
b. (3, 4); e. (1, 3, 4, 5)
c. (1, 3, 4, 6);
a. 2% c. 80%
b. 29% d. 40%
1. nivelul mediu;
a. (1, 2, 5, 6); c. (2, 4, 5, 6);
b. (1, 3, 4, 5); d. (1, 2, 3, 4).
a. (1, 2); d. (3, 4);
b. (2, 3); e. (1, 4).
c. (2, 4);
a. medie aritmetica a indicilor lunari ai c. medie geometrica a indicilor lunari ai
preturilor de consum preturilor de consum
b. suma a ratelor lunare ale inflatiei d. produs al indicilor lunari aui preturilor de
30. PIB a crescut cu 50% in valoare nominala si cu 5% in valoare reala. Rata inflatiei a fost:
a. 45% c. 43%
b. 143% d. 50%
31. Salariul mediu nominal a crescut de la 2,5 mil. lei la 3,75 mil. lei, iar rata inflatiei a fost de
50%. Atunci salariul real:
a. a crescut cu 50%; c. a scazut cu 5%
b. a scazut cu 50% d. a ramas constant
32. Trecerea de la conceptul intern la conceptul national in cadrul conturilor macroeconomice se
face cu contul:
a. contul 2 Crearea veniturilor; c. contul 1 Productie;
a. (1, 2, 3, 5); c. (4, 5)
b. (1, 2, 4);
34. Gruparea judetelor Romaniei dupa numarul total al angajatilor cu studii superioare din ultimii 10
ani este o:
a. grupare teritoriala d. grupare dupa o caracteristica de tip
calitativ
b. grupare cronologica e. grupare combinata
35. Presupunem o firma ce produce trei produse similare, doreste sa compare, prin intermediul
reprezentarilor grafice, ponderea vanzarilor pe produse in totalul vanzarilor, in doi ani consecutivi.
Reprezentarea grafica va fi:
a. histograma frecventelor relative d. corelograma
b. diagrama de structura e. diagrama prin suprafete
c. cronograma
36. Intr-o serie de valori individuale ale unei variabile numerice, observata intr-o populatie statistica,
valoarea modala este:
a. varianta pozitiva cea mai mare d. varianta care minimizeaza dispersia
b. varianta negativa, dar maxima in valoare e. varianta care inregistreaza cea mai mare
absoluta abatere absoluta fata de medie.
c. varianta, pozitiva sau negativa, cu cea mai
37. Reprezentativitatea este urmarita, in mod deosebit, in cazul culegerii datelor prin:
a. recensamant d. rapoarte statistice
b. sondaje statistice e. monografii statistice
c. abchete statistice
38. Stabilirea precisa si clara a scopului unei observari statistice, totala sau partiala, nu prezinta
importanta pentru:
a. delimitarea obiectului de observare c. stabilirea scopului cercetarii statistice
b. definirea unitatilor de observare d. stabilirea programului propriu-zis al
39. Ancheta statistica:
a. este o metoda de observare totala
b. este o metoda de observare partiala, numai intamplator indeplineste conditia de reprezentativitate
c. este o metoda de observare partiala, care in mod obligatoriu trebuie sa indeplineasca conditia de
reprezentativitate
d. este o metoda de observare partiala, care se bazeaza pe obligativitatea completarii chestionarelor
40. Recensamantul ca metoda de observare statistica:
a. nu presupune culegerea datelor de la toate unitatile populatiei statistice
b. are exclusiv un caracter demografic
c. se incadreaza in sfera intrebarilor cu caracter permanent
d. se organizeaza cu o anumita periodicitate
41. Statistica se ocupa de acele fenomene:
a. care se produc la o anumita unitate de observare
b. care se produc in mod identic
c. exclusiv tehnice
d. care se produc intr-un numar mare de cazuri, prezinta in producerea lor anumite regularitati si
care pot fi denumite fenomene de masa
e. care au la origine un singur factor de influenta
42. Scala de interval:
a. are toate caracteristicile scalelor ordinale si de raport
b. are toate caracteristicile scalelor ordinale si in plus, distanta sau diferenta intre doua numere ale
scalei, are semnificatie concreta
c. prezinta multe din caracteristicile scalei ordinale
d. mai este numita si scala de raport sau scala discreta
43. Care din observarile statistice au un caracter permanent:
a. anchetele in gospodarii d. inregistrarile casatoriilor, natalitatii, mortalitatii etc.
b. rapoartele statistice e. recensaminte statistice
c. statisticile fiscale
44. O medie calculata dintr-un sir de valori individuale este reprezentativa daca:
a. s-au utilizat fracventele absolute de aparitie a valorilor individuale
b. sirul de valori individuale este omogen
c. unul din coeficietii de asimetrie ia valori in intervalul [-1, 1]
d. sirul de valori este structurat pe intervale de grupare egale de grupare egale
e. s-a utilizat media aritmetica
45. Formula lui Sturges se poate aplica pentru determinarea:
a. amplitudinii variatiei unei caracteristici c. numarul de grupe
b. valorii maxime dintr-un set de date d. numarul de caracteristici
46. Daca in urma gruparii unui set de date pe intervale egale de variatie se obtin frecvente nule,
atunci se recomanda:
a. sa se regrupeze datele, dupa o alta caracteristica
b. se utilizeaza distributia obtinuta netinand cont de frecventele nule
c. se regrupeaza datele, marind numarul de intervale de variatie
47. Ordinea in care sosesc alergatorii unui maraton, reprezinta o variabila statistica ale carei valori
pot fi masurate pe o scala:
a. nominala d. de interval
b. proportionala e. cardinala
48. Salariul net pentru 50 de angajati ai unei firme se masoara pe o scala:
a. ordinala c. de interval
b. nominala d. de raport
49. Daca variabila inregistrata prezinta un numar mare de valori individuale distincte se recomanda:
a. gruparea pe variante c. gruparea pe intervale de variatie
b. gruparea combinata d. gruparea pe tipuri calitative
50. Daca variabila inregistrarilor prezinta un numar redus de variante se recomanda:
a. gruparea combinata c. gruparea pe intervale de variatie
b. gruparea pe variante d. gruparea pe intervale neegale de variatie
51. Daca se urmareste structura colectivitatii simultan dupa doua caracteristici, alegem:
a. gruparea pe variante c. gruparea combinata
b. gruparea simpla d. gruparea pe tipuri calitative
1. metoda grafica;
a. (1, 2, 5, 6); d. (2, 4, 6);
b. (3, 4); e. (1, 3, 4, 5)
c. (1, 3, 4, 6);
54. Consumul final cuprinde:
a. consumul privat c. consumul statului
b. consumul privat si consumul public d. consumul populatiei si variatia stocurilor
55. Excedentul net de exploatare cuprinde:
a. dobanda si renta d. dobanda, renta si impizitul pe profit
b. dobanda, renta si profitul brut e. renta, dobanda neta, dividente, impozit pe
profit, profit brut
c. dividende, impozit pe profit si profit
nedistribuit
56. n ce indicatori macroeconomici sunt incluse consumurile intermediare:
a. VN d. PNB
b. PIB e. PGB
c. PIN
a. 2% c. 80%
b. 29% d. 40%
58. ntr-o SCR suficient de mare se pot identifica mai multe componente:
1. variatii sezoniere;
2. variatii periodice;
3. oscilatii economice;
4. oscilatii periodice ciclice;
5. variatii accidentale;
6. variatii financiare.
a. (1,2, 3, 4); c. (2, 3, 5, 6);
b. (1, 2, 4, 5); d. (3, 4, 5, 6).
59. Dintre indicatorii absoluti ai SCR enumeram:
1. indicatorul de nivel;
2. modificarea absoluta;
3. indicatorii de structura;
4. ritmul sporului;
5. indicatorl de volum.
a. (1, 2, 5); c. (3, 4, 5);
b. (2, 3, 5); d. (2, 3, 4).
60. Indicatorii relativi ai SCR sunt:
1. indicatorii de pozitie;
2. indicele de dinamica;
4. modificarea medie absoluta;
5. ritmul de modificare relativa absoluta a 1% din ritmul de crestere.
a. (1, 2, 3); c. (2, 3, 4);
b. (2, 5, 6); d. (2, 4, 6)
1. nivelul mediu;
a. (1, 2, 5, 6); c. (2, 4, 5, 6);
b. (1, 3, 4, 5); d. (1, 2, 3, 4).
62. Determinarea trendului SCR prin metoda mediilor mobile se realizeaza cand:
a. fenomenul prezinta o evolutie aproximativ b. fenomenul evolueaza sub forma unei
exponentiala; progresii aritmetice;
c. variatia termenilor seriei prezinta evidente d. indici de dinamica cu baza mobila prezinta
regularitati ciclice; valori apropiate intre ele;
e. nu se pot aplica metode analitice de
ajustare.
63. Componenta ciclica apare ca urmare a actiunii:
a. factorilor sezonieri; d. factorilor ce determina fazele de contractie si relaxare a fenomenelor;
b. factorilor aleatori; e. nu exista aceasta componenta.
c. tendintelor economice;
64. Componenta sezoniera a unui SCR apare ca rezultat al actiunii:
a. fluctuatiile legate de anotimp, sau de c. variatiilor repetate sistematic;
trimestru, luna, saptamana; d. compomenta sezoniera nu exista.
b. fluctuatiile ciclice;
a. (1, 2); d. (3, 4);
b. (2, 3); e. (1, 4).
c. (2, 4);
66. Valorile ajustate ale SCR pot fi fata de cele inregistrate:
a. <; d. = ;
b. >; e. <, = >.
c. <, >;
67. Indicele mediu de dinamica se calculeaza ca:
a. medie geometrica, indiferent de indicii de b. medie geometrica, numai daca indicii de
dinamica cu baza mobila; dinamica cu baza fixa au valori apropiate;
c. medie geometrica, numai daca indicii de d. medie armonica a indicilor de dinamica cu
dinamica cu baza mobila au valori baza mobila;
apropiate;
e. medie aritmetica a indicilor de dinamica
cu baza mobila;
68. Extrapolarea reprezinta operatiunea statistica de:
1.interpolare a termenilor unei SCR;
2. determinare a tendintei de evolutie a seriei SCR;
3. stabilirea unor termeni viitori situati in afara orizontului de analiza;
4. determinarea unui interval de incredere pe baza unui model de analiza;
5. prelungirea valorilor unei SCR dincolo de perioada de analiza pe baza unui model de analiza si
introducerea variabilei timp.
a. (1, 5); d. (3, 5);
b. (2, 3); e. (1, 2).
69. Metoda restului nedescompus pentru a masura influentele izolate ale factorilor unui fenomen
complex va lua in considerare:
a. ponderile perioadei curente ale factorului calitativ;
b. ponderile perioadei de baza ale factorului cantitativ;
c. ponderile perioadei de baza indiferent de natura calitativa sau cantitativa a factorului izolat;
d. ponderile perioadei de baza ale factorului calitativ;
e. ponderile perioadei curente ale factorului cantitativ;
a. medie aritmetica a indicilor lunari ai preturilor de consum
b. suma a ratelor lunare ale inflatiei
c. medie geometrica a indicilor lunari ai preturilor de consum
d. produs al indicilor lunari aui preturilor de consum
71. Ce indicatori macroeconomici includ amortizarea:
a. PIN d. nici unul
b. PNB e. toti
c. VN
a. VN d. PIB
b. PNB e. PIN
c. PNN
73. n economia nationala, PIB se poate stabili conform relatiei:
a. consum privat + consum guvernamental = c. consum privat + consumul statului +
consum total + formarea bruta de capital investitiile nete de capital fix +
fix + modificarea stocurilor = utilizarea modificarea stocurilor + exportul =
finala a bunurilor si serviciilor; utilizarea bunurilor si serviciilor ce compun
PIB;

b. consumul privat + consum guvernamental d. consumul statului + investitii brute de
+ investitiile brute de capital fix + capital exportul de bunuri si servicii
modificarea stocurilor + exportul net = importul de bunuri si servicii utilizarea
utilizarea finala a bunurilor si serviciilor finala a bunurilor = = utilizarea bunurilor
74. Deflatorul Produsului Intern Brut este:
a. indicele de preturi de tip Laspeyres; d. indicele de preturi de tip Paasche;
b. indicele volumului fizic de tip Paasche; e. indicele valorii.
c. indicele de preturi de tip Fischer;
75. Trecerea de la venitul national la venitul disponibil se realizeaza prin contul:
a. contul de repartitie a veniturilor; d. contul de finantare;
b. contul de modificare a patrimoniului; e. nu se realizeaza in cadrul unui anumit cont
macroeconomic
c. contul de redistribuire a veniturilor;
76. Contul macroeconomic VENITURI isi formeaza resursele din:
a. amortizarea (A) si PINpp; d. PIBpp si impozitele indirecte;
b. PIBpp si subventiile de exploatare (SV); e. amortizarea (A), PIBpp si subventiile de
exploatare (SV).
c. amortizarea (A) si impozitele indirecte pe
produse se impozitele pe importuri;
77. Dintre conturile macroeconomice ale SCN, nu are sold:
a. contul de repartitie a veniturilor; d. contul de creare a veniturilor;
b. contul de productie; e. contul de modificare a patrimoniului.
c. contul sintetic de bunuri;
78. Agregatele macroeconomice se calculeaza:
a. in unitati fizice; c. exclusiv in preturile pietei;
b. exclusiv in preturile facturilor; d. in preturile facturilor si in preturile pietei.
a. a(1, 2, 3, 5); c. c(4, 5)
b. b(1, 2, 4);
RASPUNS NUMERIC
1. Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se
specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura
sau
alte semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Daca ati cont de aceste indrumari dati ENTER.
-mld. lei
5. Exportul E 380 1.620
6. Import I 467 2.127
Calculati:
2. Consum intermediar in CIind. pf 5.910
3. Valoare adaugata bruta in VABnind.pf 3.500
ramuri neindustriale pret factor
5. Subventii S 450
Calculati PIN (Produsul Intern Net) in preturile pietei si in preturile facturilor.
3. Consumul de apa potabila (litri/locuitor) intr-o localitate, a cunoscut urmatoarea evolutie:
Anii 2000 2001 2002 2003 2004
Consumul 205 219 230 240 246 _ _ _ _
Calculati sistemul de indicatori medii ce caracterizeaza seria SCR data: Y,,I (%),R(%)
Tastati raspunsul ca valoare numerica intreaga separate prin semnul / (se aproximeaza dupa regula
generala).
Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva.
Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne
4. Se cunosc urmatoarele date privind evolutia numarului de abonamente telefonice particulare
in perioada 2000-2004:
Anii 2000 2001 2002 2003 2004
Numar de abonamente
telefonice 20 50 78 91 120
Consideram ca fenomenul evolueaza linear, calculati valorile teoretice ( yt ) de estimare a tendintei
centrale
a SCR analizata.
Rezultatul va fi o valoare numerica intreaga (aproximatie normala la intreg). Valorile se separa prin
semnul /.
5. Pe baza unei SCR cu evolutie liniara in perioada 1995-2003, cu termeni consecutivi, ce
poate fi exprimata prin functia: t y = 450 + 20t, extrapolati valorile teoretice t y pentru anii: 2004,
2005, 2006.
Rezultatul va fi o valoare numerica intreaga (se aproximeaza la intreg dupa regula generala).
Valorile se
6. De la un punct de desfacere a unei S.C. avem urmatoarele date:
Produse Valoarea vanzarilor in Modificarii volumului fizic
perioada de baza (mil. lei) r1/0 %
- v0 -
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
P1 150 +15
P2 240 -8
Calculati modificarea absoluta totala a vanzarilor in perioada curenta fata de cea de baza, datorita
modificarii volumului fizic 1/ 0 (mil. lei)
specifice. Respectati ordinea cerintelor. Daca ati cont de aceste indrumari dati ENTER.
Unitate Valoarea productiei (mil. lei) Modificarii a preturilor
a v0 v1 r1/0 %
A 120 189 +2,3
B 88 164 +1,8
Calculati dinamica modificarii relative pe seama modificarii volumului fizic al productiei, care a fost
de I 1/0(%) = ?
PNBpp = 2000 u.m.
Venitul national (VN) = 1000 u.m.
Subventii (S) = 400 u.m.
Calculati marimea Impozitele indirecte nete (In ).
-mld. lei
5. Exportul E 380 1.620
6. Import I 467 2.127
Calculati:
formarea bruta de capital (FBC) in 2002 si 2003.
-mld. lei
5. Exportul E 380 1.620
6. Import I 467 2.127
Calculati:
exportul net (EN) in 2002, 2003.
2. Consum intermediar in CIind.pf 5.910
3. Valoare adaugata bruta in VABnind. pf 3.500
ramuri neindustriale pret
factor
5. Subventii S 450
Calculati PIB (Produsul Intern Brut) in preturile pietei si in preturile facturilor.
PNBpp = 1000 u.m.
Impozitele indirecte (Iind) = 100 u.m.
Subventii de exploatare (S) = 60 u.m.
Venitul national (VN) este:
Produsul National Brut (PNBpp) in preturile pietei = 1800 u.m.
amortizarea capitalului fix (A) = 700 u.m.
venitul national (VN) = 600 u.m.
subventii de exploatare = 100 u.m.
Calculati marimea Impozitelor indirecte nete care este de:
14. Se cunosc urmatoarele date despre resursele PIB pentru anul 2004 (miliarde lei):
industrie: 88.900
agricultura, silvicultura: 46.000
constructii: 13.500
servicii: 85.000
ajustare pentru serviciile bancare: 4.500
impozite si subventii pe produs: 20.000
valoarea adaugata bruta: 228.900
Se cere valoarea produsului intern brut (P.I.B.) pentru anul 2004, care va fi
15. O firma are in semestrul I, urmatoarele stocuri:
Data 1.01.05 1.02.05 1.03.05 1.04.05 1.05.05 1.06.05 1.07.05
Stoc 120 210 185 147 110 160 80
Calculati stocul mediu al semestrului I al acestei serii de momente.
16. Se dau urmatoarele date referitoare la repartitia salariatilor dupa vechimea in munca:
Gruparea salariatilor dupa Numarul
vechimea in munca salariatilor
0-5 3
5-10 5
10-15 9
15-20 15
20-25 9
25-30 5
peste 30 3
TOTAL ni = 49
Calculati: limitele intervalului al 7-lea (puneti limitele intervalului separate prin liniuta );
media distributiei de frecventa (media se trece cu o zecimala separata prin virgula de
17. O banca studiaza clientii incerti din firme cu care lucreaza, studiu din care s-a realizat
urmatoarea distributie statistica:
nr. clientilor incerti
0-10 2
10-20 5
20-30 7
30-40 11
40-50 15
Total 40
Determinati valoarea medie a clientilor incerti folosind o medie corespunzatoare.
Pentru mai
18. n urma unei anchete statistice asupra productivitatii muncii pentru 50 de firme s-au obtinut
urmatoarele date:
productivitatea muncii
0-4 20
4-8 13
8-12 10
12-16 5
16-20 2
Total 50
Determinati valoarea medie a productivitatii muncii celor 50 de firme printr-o medie adecvata.
Pentru mai
19. Un studiu asupra vechimii salariatilor la o firma arata urmatoarea situatie a celor 15 salariati:
3, 5, 1, 7, 2, 3, 4, 9, 12, 7, 3, 2, 1, 15, 20.
Efectuati o grupare simpla de 5 intervale de grupare cu variatie continua in functie de vechimea in
munca si
determinati vechimea medie printr-o metoda adecvata.
Pentru mai
20. Pentru distributia salariatilor unei firme dupa productia individuala obtinuta (mil. lei)
determinati gradul de asimetrie al distributiei (Cas coeficientul lui Pearson):
Grupe de salariati dupa Nr. salariati
productia individuala
sub 10 2
10-12 6
12-14 14
14-16 7
16-18 3
Total 32
Pentru mai
Respectati
1 8
2 12
3 15
4 10
5 5
Total 50
Determinati variatia seriei statistice folosind dispersia 2 si abaterea standard .
Pentru mai
1 8
2 12
3 15
4 10
5 5
Total 50
Determinati gradul de omogenitate (v) al seriei.
Pentru mai
23. S-a efectuat un sondaj aleatoriu de 10% din colectivitatea totala asupra a 100 oameni de
afaceri.
Ei au raspuns la intrebarea: Actualul sistem legislativ este in favoarea investitorului autohton?.
Frecventa relativa a raspunsurilor afirmative a fost de 5,5%, iar rezultatele sondajului au fost
garantate cu o
Determinati intervalul de incredere in care se incadreaza frecventa raspunsurilor afirmative (pentru
sondajul
repetat si nerepetat)
Pentru mai
24. Cunoastem distributia productiei medii zilnice a salariatilor unei firme, care se grupeaza in 3
grupe tipice de vechime. Din fiecare grupa se selecteaza intamplator 10% pentru a forma un
esantion de forma:
Grupe de salariati Nr. Colectivitate
dupa vechime salariati Nr.salariati Prod.medie Dispersia
I 600 60 52 81
II 1 600 160 64 256
III 800 80 75 121
Total 3 000 300
Determinati limitele intre care se va incadra productia medie, daca rezultatele vor fi garantate cu o
Pentru mai
Respectati
25. Daca avem urmatoarea distributie combinata pe grupe tipice dupa vechime a productiei
medii a salariatilor unei firme ce formeaza un esantion de 10% aleatoriu:
Grupe tipice dupa Nr. salariati Greutatea specifica a
vechime esantion productiei in selectie
I 60 0,06
II 160 0,045
III 80 0,025
Total 300 ...
Determinati procentul maxim al rebuturilor in esantion cu o probabilitate (z) = 0,9545 (z = 2).
Pentru mai
Respectati
Obs. Limitele intervalului de incredere se trec ca valori numerice cu doua zecimale (separate de
I 600
II 1 600
III 800
Total 3 000
Determinati volumul esantionului si-l repartizati pe subesantion proportional.
Pentru mai
I 600
II 1 600
III 800
Total 3 000
Determinati volumul esantionului si-l repartizati pe subesantioane optim, daca stim ca abaterile
standard pe
cele 3 grupe tipice au fost (9, 16, 11).
Pentru mai
28. Pentru o firma cu 150 salariati cunoastem urmatoarele date:
Grupe de salariati Nr. Timpul mediu Abaterea standard
dupa vechime salariati nelucrat (min) pentru timpul nelucrat (min)
0-10 20 30 4,8
10-20 90 45 9,0
20-30 40 55 6,6
Total 150 -
Aratati in ce masura variatia timpului nelucrat se datoreaza deosebirilor privind vechimea in munca
(R2).
Pentru mai
29. Aratati intensitatea legaturii liniare dintre cele doua variabile (rxy):
Cheltuielile de publicitate (mil. lei) 1 4 5 7 8
Valoarea vanzarilor (mil. lei) 1 3 2 5 3
Pentru mai
Respectati
40-60 5
60-80 11
80-100 14
100-120 8
120-140 2
TOTAL 40
Determinati:
Limita inferioara a clasei a 3-a;
Centrul de interval a clasei a 5-a;
Marimea intervalului clasei a 4-a;
Clasa cu frecventa absoluta cea mai mare.
Pentru mai
Respectati
40-60 5
60-80 11
80-100 14
100-120 8
120-140 2
TOTAL 40
Determinati:
Centrul intervalului pentru clasa a 3-a;
Frecventa relativa (%) a primei clase;
Procentul (%) firmelor care au o CA > 80 mil. lei;
Procentul (%) firmelor care au o CA < 120 mil. lei.
Pentru mai
40-60 5
60-80 11
80-100 14
100-120 8
120-140 2
TOTAL 40
Determinati:
Frecventele absolute cumulate descrescator;
Centrul de interval (Xi) al clasei a IV-a ;
Frecventele relative procentuale (%) a claselor a II-a si a V-a.
Pentru mai
40-60 5
60-80 11
80-100 14
100-120 8
120-140 2
TOTAL 40
Determinati:
Frecventele absolute cumulate crescator;
Centrul de interval (Xi) al clasei a III-a ;
Frecventele relative procentuale (%) a claselor a I-a si a IV-a.
34. Pentru seria statistica simpla data: 30, 8, 20, 17, 10, 25, 5, precizati:
valoarea modala (Mo);
Pentru mai
Respectati
35. Calculati pentru o serie statistica simpla: 30, 8, 20, 100, 50, 17, 5; media aritmetica (X ) si
mediana (Me) precizand care dintre ele reprezinta corect seria (scrieti simbolul pentru medie, doar
X, iar
pentru mediana Me.
Pentru mai
36. Distributia studentilor unei grupe dupa nota obtinuta la disciplina va fi:
Nota 4 5 6 7 8 9 10 Total
Nr. studenti 2 4 7 12 6 3 1 35
Calculati valoarea celor trei quantile Q1, Q2, Q3.
Pentru mai
37. Distributia studentilor se prezinta astfel:
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total
Nr.studenti 3 12 17 25 53 35 24 15 11 5 200
Calculati: valoarea modala (Mo);
Pentru mai
1-3 4
3-5 10
5-7 28
7-9 5
9-11 3
Total 50
Calculati:
Pentru mai
1-3 4
3-5 10
5-7 28
7-9 5
9-11 3
Total 50
Calculati: cuartilele (Q1, Q2, Q3);
Pentru mai
1-3 4
3-5 10
5-7 28
7-9 5
9-11 3
Total 50
Determinati: valoarea modala (Mo);
Pentru mai
41. Se cunosc urmatoarele date despre vechimea a 30 salariati ai unei firme: 28, 13, 17, 24, 16,
5,18, 17, 10, 12, 20, 6, 17, 1, 21, 9, 16, 19, 18, 4, 15, 7, 17, 3, 11, 8, 23, 19, 17, 12.
Determinati:
valoarea amplitudinii absolute (A);
marimea intervalului de grupare (h);
limitele intervalelor de grupare, daca gruparea se face pe 5 intervale egale.
Pentru mai
Respectati
5,18, 17, 10, 12, 20, 6, 17, 1, 21, 9, 16, 19, 18, 4, 15, 7, 17, 3, 11, 8, 23, 19, 17, 12.
Determinati:
limitele intervalelor de grupare, daca gruparea se face pe 5 intervale egale, cu variatie continua;
frecventele absolute corespunzatoare (n).
Pentru mai
Respectati
5,18, 17, 10, 12, 20, 6, 17, 1, 21, 9, 16, 19, 18, 4, 15, 7, 17, 3, 11, 8, 23, 19, 17, 12.
Determinati:
frecventele absolute, dupa ce veti grupa pe 5 intervale egale cu variatie continua;
frecventele cumulate descendent;
frecventele relative procentuale (%) ale claselor 2 si 4.
Pentru mai
5-10 5
10-15 7
15-20 15
20-25 10
25-30 8
Total 45
Determinati:
valoarea mediana a vechimii (Me);
valoarea modala a vechimii (Mo).
Pentru mai
5-10 5
10-15 7
15-20 15
20-25 10
25-30 8
Total 45
Determinati:
valoarea abaterii standard ();
coeficientul de variatie (v).
Pentru mai
46. Pentru un sondaj de 10% aleator si nerepetat asupra capacitatii de cazare dintr-o zona
montana, care se prezinta astfel:
Gruparea unitatilor turistice dupa Nr. unitati
capacitatea de cazare turistice
20-30 5
30-40 14
40-50 18
50-60 30
60-70 15
70-80 12
80-90 6
Total 100
Determinati:
capacitatea medie de cazare (X );
verificati omogenitatea seriei;
determinati limitele intervalului de estimare privind capacitatea medie de cazare, pentru o
probabilitate (z)
= 0,9973 (z = 3) (limitele se separa cu o liniuta .
Pentru mai
47. Dintr-un sondaj aleator de 10% anterior cunoastem:
eroarea limita admisa (= 2,36);
dispersia esantionului (11,2);
probabilitatea (z) = 0,9973 (z = 3).
Determinati noul volum al esantionului (n).
Pentru mai
48. Consumul de apa potabila (litri/locuitor) a cunoscut urmatoarea evolutie in perioada 2000- 2004:
Anii 2000 2001 2002 2003 2004
Consumul 2.050 2.217 2.230 2.400 2.246 _ _ _ _
Calculati sistemul de indicatori medii ce caracterizeaza aceasta SCR ( y, , I,R ), a caror valori au
fost :
Pentru mai
Respectati
49. Consumul de apa potabila (litri/locuitor) a cunoscut urmatoarea evolutie in perioada 2000- 2004:
Anii 2000 2001 2002 2003 2004
Consumul 2.050 2.217 2.230 2.400 2.246
Considerand evolutia fenomenului liniara, sa se extrapoleze valorile SCR pentru urmatorii doi ani
(2005, 2006).
Pentru mai
50. Se cunosc urmatoarele date privind evolutia numarului de abonamente telefonice particulare in
perioada 2000-2004:
Anii 2000 2001 2002 2003 2004
Numar de abonamente
telefonice 220 500 778 891 1.120
Considerand evolutia fenomenului analizat liniara stabiliti valorile teoretice ( t y ) de estimare a
tendintei
centrale a SCR analizata. Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca
Anii 2000 2001 2002 2003 2004
Calculati :
- modificarea absoluta cu baza fixa (t/1) a acestei SCR ;
- indicele de dinamica cu baza mobila (It/t-1) a acestei SCR.
Pentru mai
Anii 2000 2001 2002 2003 2004
Calculati :
- modificarea absoluta cu baza mobila ( t/t-1) a acestei SCR ;
- indicele de dinamica cu baza fixa (It/1) a acestei SCR ;
- valoarea absoluta a unui procent de crestere cu baza fixa ( t/1) (aceasta valoare se va trece cu o
zecimala
separata prin virgula de intreg).
Pentru mai
Anii 2000 2001 2002 2003 2004
Calculati:
- indicele de dinamica cu baza mobila (It/t-1) a acestei SCR ;
- ritmul de crestere cu baza mobila (Rt/t-1) a acestei SCR ;
- valoarea absoluta a unui procent de crestere cu baza mobila ( t/t-1) (aceasta valoare se va trece
cu o
zecimala, separate prin virgula de intreg).
Pentru mai
54. Consumul mediu zilnic de apa potabila (litri/locuitor) a cunoscut urmatoarea evolutie in perioada
2000-2004:
Anii 2000 2001 2002 2003 2004
Consum 134 156 191 197 205
Calculati printr-o metoda mecanica (MSM), valorile ajustate ( t y ) ale acestei serii SCR, ale caror
valori au
fost de
55. Pe baza unei SCR a carei evolutie a fost liniara in perioada 1995-2003, formata din termeni
consecutivi, care poate fi exprimata prin functia: yt = 600 + 60t, extrapolati valorile teoretice ale
variabilei
pentru anii: 2004, 2005, 2006.
Pentru mai
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Raspuns Pag
F
A
A
F
A
A
F
F
F
F
A
A
A
F
F
F
F
F
F
A
A
F
A
A
A
A
A
F
F
F
F
A
A
F
A
A
A
F
A
A
A
A
A
F
A
F
A
A
A
A
F
F
A
F
F
F
A
F
A
F
A
F
F
A
A
A
A
A
A
F
A
A
A
F
A
F
A
A
A
A
F
A
A
A
A
A
F
A
A
F
F
A
F
F
F
A
A
A
A
A
F
A
A
A
F
A
A
A
A
a
a
d
b
c
e
c
c
b
d
a
a
c
b
a
b
b
a
b
b
a
d
c
c
a
b
b
c
c
d
d
b
a
c
b
c
b
c
b
d
d
b
b
b
c
c
c
d
c
b
c
c
a
b
b
e
b
b
a
b
b
c
b
a
c
e
c
d
c
c
b
a
b
d
c
b
c
d
a
2173/6063
5540/5420
228/10/105/5
24/48/72/96/120
550/570/590
3
166
100
610/1970
87/507
6090/5970
660
500
248900
152
30-35/17.5
33
6
1-5/5-9/9-13/13-17/17-21/4
-0.001
34
0.4-0.7/0.4-0.7
666/93/426/147
62.95-66.11/63.05-66.01
666/133/353/180
666/93/426/147
47
0.59
80/130/20/80-100
90/13/60/95
40/35/24/10/2/110/28/5
5/16/30/38/40/90/13/20
19/17/nu
33/20/Me
53/4/16/43
5/6/7/5
5/3/6/9
26/6/1-6/6-11/11-17/17-23/23-29
1-6/6-11/11-17/17-23/23-29/5/5/11/6/3
5/5/11/6/3/30/25/20/9/3/17/20
19/17/16
55/26/51-59
18
2299/49/1.02/2
2401/2459
264/483/702/921/1140
10/13/22/29/120/105/114/110
10/13/9/7/120/126/144/158
120/105/114/110/20/5/14/10
134/152/170/187/205
900/960/1020
Instructiuni: Pentru a folosi acest fisier, treceti raspunsurile pe care le considerati corecte in
pagina Raspunsuri, coloana verde, apoi mergeti in pagina Test si completati coloana galbena
(Raspuns test) cu raspunsul corect. Pentru reluarea testului, stergeti raspunsurile date si
continuati. Actualizarea raspunsurilor, in cazul in care doriti modiifcarea, se face in pagina

011 - Statistica Sem2 - Usor de Invatat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

011 - Statistica Sem2 - Usor de Invatat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nr.

S-ar putea să vă placă și