Unitatea de învățare 6: Mărimi medii.

Indicatorii variației
UC6. Determinarea
mărimilor medii și
indicatorilor
variației.
Unități de conținut: Obiective:
1. Să explice esența
1. Esența mărimilor medii.
mărimilor medii.
2.Tipurile și modul de
calculare a mărimilor 2. Să expună modul
medii. de calculare a
3.Modulul și mediana - mărimilor
indicatori de poziție. medii.
4.Indicatorii variației. 3. Să expună modul de
calculare a modulului și
a medianei

Activități de învățare / Exerciții de formare a competențelor

evaluare Test de autoevaluare

Termeni cheie, noțiuni: indicator mediu, omogenitate a valorilor, serie simplă, serie de
distribuție, medii simple, medii ponderate, media aritmetică, medie armonică, medie
geometrică, medie pătratică, modulul/valoarea modală, mediana/ unitate medială.

Conținutul unității de învățare

1. Esența mărimilor medii.

Media este o măsură a tendinţei centrale, valoarea sa sintetizând, într-un singur nivel
reprezentativ, tot ceea ce este tipic, esenţial, obiectiv şi comun în apariţia şi manifestarea
fenomenelor de masă.

Media prezintă următoarele caracteristici:

- se exprimă în unităţi concrete de măsură;
- valoarea sa poate să coincidă sau nu cu una dintre valorile individuale înregistrate de
caracteristica numerică urmărită;
- este cu atât mai reprezentativă, cu cât valorile individuale din care se calculează sunt mai
omogene, mai apropiate ca mărimi, între ele.
Pentru a asigura un conținut cât mai real mediilor calculate se impune respectarea
următoarelor condiții:
-omogenitatea colectivității (valorile individuale din care se calculează media să fie
omogene, cât mai apropiate între ele);
-volumul suficient de mare de date individuale;
-alegerea acelei forme de medii care corespunde cel mai bine formei de variație a
caracteristicii cercetate.
Mediile se diferențiază între ele în funcție de mai multe criterii:
 ⮊ După rolul în statistică se clasifică:
a) mărimi medii fundamentale (media aritmetică, modulul, mediana).
b) mărimi medii cu aplicații speciale (media geometrică, armonică, pătratică, etc.).

⮊ După modul de obținere mărimile medii pot fi:

c) mărimi medii de calcul (media aritmetică, armonică, geometrică)
d) mărimi medii de poziție (modul, mediana).

⮊ În funcţie de natura caracteristicii urmărite, indicatorii medii calculaţi sunt:

a) media aritmetică;
b) media armonică;
c) media pătratică;
d) media geometrică;
e) media cronologică.
Fiecare dintre aceste medii se poate calcula ca medie simplă sau ca medie ponderată. Media
simplă se calculează când numărul variantelor înregistrate pentru caracteristicile studiate este
egal cu numărul unităţilor supuse observării, adică atunci când nu se repetă nicio variantă sau
când variantele caracteristicilor au frecvenţe egale.
Mediile simple se calculează în cazul seriilor simple, adică în cazul seriilor în care nu avem
frecvențe.
Media ponderată se calculează când aceeaşi variantă se întâlneşte la mai multe unităţi de
observare, adică atunci când fiecărei variante i s-a ataşat o frecvenţă.
Mediile ponderate sunt aplicate în cazul seriilor de distribuție, adică pentru o caracteristică
pentru care avem frecvențele de apariție a variantelor.
Caracterizarea tendinţei centrale dintr-o serie de repartiţie sau de distribuţie se realizează
nu numai cu ajutorul mediilor, ci şi cu ajutorul indicatorilor de poziţie.
Indicatorii de poziţie evidenţiază valoarea tipică în jurul căreia se manifestă tendinţa de
aglomerare, de concentrare a unităţilor, după caracteristica studiată

Indicatorii tendinței centrale sunt:

-Modulul
-Mediana

2. Tipurile și modul de calculare a mărimilor medii.

Cel mai cunoscut indicator al tendinței centrale este media aritmetică. Media aritmetică
̅
face parte din categoria mediilor fundamentale. Este simbolizată prin �� . Se folosește în general
când fenomenul supus cercetării înregistrează modificări aproximative constante în progresia
aritmetică.
Media aritmetică simplă se folosește pentru seriile simple, adică în cazul în care numărul
variantelor caracteristicilor studiate este egal cu numărul unităților sau când se cunoaște nivelul
totalizat al caracteristicii și numărul unităților. În asemenea caz se aplică relația:

Unde: n – numărul de valori distincte

Aplicație 1

La o societate comercială, un candidat la un concurs pentru ocuparea funcției de contabil, a

obținut următorul punctaj (din 20) de la cei șapte membri ai comisiei : ⦋ 5; 15; 8; 10; 7; 17;
12⦌ Rezolvare: Utilizăm media aritmetică simplă:
Punctajul mediu obținut de concurent de la fiecare membru este:
̅
�� =5+ 15 + 8+ 10 + 7+ 17 + 12

7= 10,57
Puncte primite în medie de către candidat.

2
În cazul unei serii de distribuție cu frecvențe, când variantele caracteristicii se
înregistrează de mai multe ori, media aritmetică simplă este înlocuită cu media aritmetică
ponderată. Pentru determinarea mediei aritmetice ponderate, se foloseşte aceeaşi
metodologie, cu deosebirea că fiecare variantă este înmulţită cu frecvenţa de apariție
corespunzătoare.

Unde: fi - frecvența (numărul de apariții) variantei xi ; n- numărul de valori distincte Această

formulă de calcul poate fi utilizată atât în cazul frecvenței absolute reflectate prin ni cât și în
cazul frecvențelor relative reflectate prin fi (sau fi%)
Atunci când în locul frecvențelor absolute folosim frecvențele relative, formula de calcul
devine:

Aplicație 2
 După producția lunară obținută, exprimată valoric, distribuția a 218 societății comerciale
care produc același sortiment de producție se prezintă astfel:

Algoritmul de calcul al mediei aritmetice ponderate la o serie de

distribuție Număr de piese produse
Numărul muncitorilor
Frecvența cumulată
xf
de un muncitor
f
crescător
(x)
15 3 3 45
17 4 7 68
19 6 13 114 20 4 17 80
23 14 31 322 28 10 41 280 32 4 45 128 35 3 48 105 39 2 50 78
Total -
∑�� = 50 ∑���� = 1220
Se va determina numărul mediu de piese produse de un mincitor:
��̅=1220

50 = 34,4 ���������� �������������� �

���������� ���� ���� ����������������

În cazul când caracteristica statistică este reprezentată sub formă de intervale, media
aritmetică se calculează luând în calitate de xi mijlocul intervalului respectiv potrivit relaţiei:

���� =������������
������������������ă + ������������
������������������ă
2;
unde:
xi = centrul intervalului de grupare

3
Aplicație 3
 După producția lunară obținută, exprimată valoric, distribuția a 218 societății comerciale
care produc același sortiment de producție se prezintă astfel:
Algoritmul de calcul al mediei aritmetice ponderate la o serie de
distribuție Grupe de societăți
Număr societăți
Centrul de interval Producția totală
comerciale, după
comerciale
estimatăpe intervale de
volumul producției
fi
grupare(lei)
obținute, exprimată în
xi fi
lei
120-140 15 130 1950 140-160 22 150 3300 160-180 27 170 4590 180-200 31 190 5890 200-
220 46 210 9660 220-240 37 230 8510 240-260 20 250 5000 260-280 11 270 2970 280-300
9 290 2610
Total -
∑���� = 218 ∑���� ���� = 44480 Pe baza datelor din tabelul de mai sus,
producția medie lunară a unei societăți comerciale din cele 218 este:

��̅=44480

218 = 204,04 ������ /������������������

������������������ă

Din categoria mediilor cu aplicație specială fac parte media cronologică, media armonică,
media geometrică, media pătratică.
Media cronologică este o medie care are la bază principiul de calcul al mediei aritmetice, ea
fiind aplicată la determinarea nivelului mediu al seriilor cronologice de momente. Formula
mediei cronologice este o adaptare a formulei mediei aritmetice la elementele seriilor
cronologice. Termenii seriei delimitează perioade de timp. Dacă „n” este numărul termenilor
seriei, atunci numărul perioadelor delimitate de aceştia este „n-1”. În funcţie de distanţa dintre
momentele de timp ale seriei, se va calcula media cronologică simplă sau media cronologică
ponderată. Media cronologică simplă se calculează când momentele sunt egal distanţate între
ele. Se calculează conform formulei:

Aplicație 4

Numărul salariaților unei firme într-un semestru a evoluat astfel:

Data 01.01 01.02 01.03 01.04 01.05 01.06 01.07 Nr. salariați
700 710 750 650 640 650 670
(persoane)
Să se determine numărul mediu lunar al salariaţilor
Rezolvare: Utilizăm formula mediei cronologice simple:
Numărul mediu lunar al salariaților este:
 700
670
2+ 710 + 750 + 650 + 640 + 650 + 2
̅̅̅̅̅
������ =

7 − 1= 681 ����������������
Numărul mediu de persoane în semestru este de 681 persoane

4
Media cronologică ponderată se calculează atunci când intervalele de timp dintre termenii
seriilor de momente sunt inegale. În acest caz, mediile parţiale, din care se calculează media
întregii perioade, sunt ponderate cu durata perioadelor parţiale dintre termenii seriei, notate cu
ti .

Aplicație 5

Numărul salariaților unei firme într-un semestru a evoluat astfel:

Data 01.01 01.02 01.04 01.06 01.07 Nr. salariați (persoane) 400 450 500 520 480
Să se determine numărul mediu lunar al salariaţilor
Rezolvare: Dat fiind faptul că intervalele de timp dintre termenii seriilor de momente sunt
inegale: t1 = 1 lună, t2 = 2 luni, t3 = 2 luni, t4 = 1 lună, utilizăm formula mediei cronologice
ponderate:
Numărul mediu lunar al salariaților este :
400 + 450
2∗ 1 +450 + 500

2∗ 2 +500 + 520

2∗ 2 +520 + 480

2∗ 1
̅̅̅̅̅
������ =

1 + 2 + 2 + 1= 482 ����������������
Numărul mediu de persoane în semestru este de 681 persoane

Media armonică se defineşte ca fiind egală cu valoarea inversă a mediei aritmetice

calculată din valorile inverse ale caracteristicii. Se folosește atunci când nu se cunosc
frecvențele n1, n2......nk și nici volumul general al acestora. Se calculează ca o medie armonică
simplă sau ponderată, în dependență de tipul seriei (serie cu frecvenţe egale sau cu frecvenţe
diferite). Substituind valorile individuale cu media lor armonică ( X h ), ca valoare tipică a şirului,
şi însumând termenii, formula de calcul a mediei armonice simple devine:
 În cazul seriilor de distribuţie de frecvenţe se utilizează media armonică ponderată. Atunci când
nu se cunosc frecvenţele absolute fi , ci produsele xifi , media armonică poate fi calculată prin
relaţia:

Media geometrică este o mărime de calcul cu aplicaţii speciale. Ea se aplică numai pentru
serii cu termeni pozitivi. Media geometrică se utilizează cel mai frecvent în cazul seriilor
cronologice, la calculul ritmurilor medii de variaţie în timp a fenomenelor. Dacă se înmulţesc toţi
termenii unei serii statistice xi , i = 1,.., n şi se înlocuieşte fiecare valoare individuală cu media lor
̅̅̅̅
geometrică ���� Atunci formula de calcul a mediei geometrice simple este:

5
Media geometrică este mai mică decât media aritmetică, dar este superioară celei
armonice. Reprezintă mai bine valorile mici ale caracteristicii. Folosirea mediei geometrice este
obligatorie în situaţiile în care între termenii seriei nu este posibilă însumarea, ci produsul, cum
este cazul indicilor de dinamică.
Media pătratică este o mărime medie calculată prin extragerea rădăcinii pătrate din media
aritmetică a pătratelor termenilor seriei.
Media pătratică simplă

Media pătratică ponderată

3. Modulul și mediana -indicatori de poziție.

Modulul (modul sau dominanta) reprezintă valoarea cel mai frecvent întâlnită în cadrul
colectivităţii statistice analizate.

De aici rezultă că modulul se poate calcula numai pentru o serie de distribuție de frecvență.
Modulul corespunde frecvenţei maxime, ceea ce îl face uşor de identificat în cazul seriilor
simple. În seriile de intervale se stabileşte mai întâi intervalul modal (cel care are frecvenţa
maximă), apoi se determină valoarea efectivă a modulului, prin relaţia:
 unde: Mo – modulul; x0 – limita inferioară a intervalului modal; f2 – frecvenţa intervalului modal;
f1 – frecvenţa intervalului anterior; f3 – frecvenţa intervalului următor; k – mărimea intervalului
modal.
Se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii analizate.
Aplicație 6

Gruparea salariaţilor unui atelier după producţia zilnică (metri) se prezintă astfel:
Producția zilnică (metri) 6-10 10-14 14-18 18-22 22-26 Nr. salariați (persoane) 6 7 15 10
3 De calculat producția medie zilnică cu ajutorul modulului:
Rezolvare: frecvența maximă = 15, interval modal = 4,
Numărul mediu lunar al salariaților este :
���� = ��0 + �� ∗��2 − ��1

(��2 −��1)+(��2 −��3)= 14 + 4 ∗15 − 7

(15 − 7)+ (15 − 10)= 14 + 4 ∗8

8 + 5= 16,4 ����������

Cei mai mulți angajați produc zilnic câte 16,4 metri

6
Mediana
Mediana este acea valoare a unei serii statistice ordonate crescător sau descrescător, care
împarte seria în două părţi egale.

Astfel, mediana este valoarea din centrul seriei: jumătate din termeni sunt mai mici sau egali
cu mediana, jumătate sunt mai mari sau egali.
Mediana se calculează diferit în funcție de numărul termenilor. Pentru seriile simple se
întâlnesc două situaţii:
a) dacă seria este formată dintr-un număr impar de termeni, valoarea medianei este termenul
central al seriei, termen calculat prin relaţia ��+��
��, unde n reprezintă numărul de termini ai
seriei și este obținut după ce în prealabil seria a fost ordonată crescător.
b) dacă seria are un număr par de termeni, valoarea medianei este dată de media aritmetică
simplă a celor doi termeni centrali ai seriei ordonate.
Aplicație 7

Presupunem că 9 echipe de muncitori realizează zilnic următoarea producţie (nr. piese): 30,
25, 10, 27, 18, 9, 20, 11, 22. Să se determine producţia medie zilnică cu ajutorul medianei.
Rezolvare:
− Ordonăm seria în sens crescător: 9, 10, 11, 18, 20, 22, 25, 27, 30.
 Seria este formată dintr-un număr impar de termini, n=9, astfel poziția (locul medianei) se
va calcula prin relația:
− Calculăm locul medianei ����������=��+��
��+��
��=

��= �� ⟾ ���� = ����

Mediana va fi al 5-lea termen al seriei ordonate. Me = 20 (piese)

Aplicație 8

Să se determine producţia medie săptămânală a unei firme, cu ajutorul medianei, în baza

datelor (mii tone): 30, 28, 35, 25, 40, 32.
Rezolvare:
- Ordonăm seria în sens crescător: 25, 28, 30, 32, 35, 40.
Seria este formată dintr-un număr mpar de termini, n=6, valoarea medianei se va calcula
prin relația:
- Calculăm mediana ca media aritmetică simplă a termenilor centrali ai seriei
ordonate: ���� =���� + ����

��= ���� ������ ��������

Me = 31 (mii tone).

În cazul seriilor de distribuţie cu frecvenţă locul medianei se stabilește în baza formulei:

unde:

7
Me – valoarea medianei; x0 – limita inferioară a intervalului median; k – mărimea
intervalului median; ∑ ���� ����=1- totalul frecvenţelor celor n grupe ale colectivităţii;
fM – frecvenţa intervalului median; S M-1 – suma frecvenţelor intervalelor anterioare celui
median.
Pentru aplicarea formulei de calcul a medianei în cazul seriilor de distribuţie cu frecvenţă, în
prealabil se găsește locul medianei (intervalul median). Intervalul median este intervalul în care
se află valoarea mediană.
Locul medianei în serie se află cumulând succesiv frecvențele, până se găsește frecvența care
este mai mare sau cel puțin egală cu semisuma frecvențelor: ∑ ���� +1
2
Mediana se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii respective.
Aplicație 9
 Gruparea salariaţilor după producţia zilnică (buc.) se prezintă astfel:
Producția zilnică 6-8 8-10 10-12 12-14 14-16 16-18 18-20 Nr. salariați (persoane) 23 34
45 75 70 63 18
Să se determine producția medie zilnică cu ajutorul medianei
Rezolvare:
1. Calculăm suma frecvențelor seriei Fi = 23+34+45+75+70+
+63+18=328 2. Determinăm locul medianei prin relația: ∑ ���� +1
328+1
2=

2 =164,5
3. Însumăm cumulativ frecvențele seriei până obținem o valoare egală sau mai mare
decât 164,5.
Găsim locul medianei: 23+34+45+75= 177
Prima frecvență cumulată crescător care depășește valoarea de 164,5 este 177, iar
acesteia îi corespunde valoarea 75 salariați care va corespunde frecvenței
intervalului median fM.
4. Calculăm mediana conform formulei de calcul:
1
2∗ 328 − (23 + 34 + 45)
���� = 12 + 2 ∗
75 = 12 + 2 ∗ 0,826 = 13,65 (������)
Jumătate din salariați realizează o producție zilnică de 13,65 bucăți, ceilalți realizează o
cantitate mai mare de producție

Mediana este mărimea medie care corespunde cel mai bine imaginii de mijloc a seriei. Ea are o
largă aplicabilitate în practica economică, servind la determinarea duratei medii de viaţă, la
studiul mortalităţii etc.

4. Indicatorii variației
Media caracterizează, după cum s-a arătat, tendinţa centrală spre care gravitează
valorile caracteristicii. Prin urmare, variaţia în cadrul colectivităţii este ascunsă de medie. În
plus, în funcţie de diversitatea condiţiilor determinate, media poate caracteriza, mai mult
sau mai puţin, colectivitatea. De aici, rezultă necesitatea completării mediei cu indicatori
care să măsoare variaţia termenilor din jurul ei.
Calculând gradul de variaţie a valorilor caracteristicii, putem obţine răspunsuri la
întrebări precum: cât de omogenă este colectivitatea, cât de mare este variaţia
caracteristicii, care este abaterea valorilor individuale de la medie?
Aşadar, indicatorii care pot răspunde acestor întrebări se numesc indicatori sintetici ai
variaţiei. Cu ajutorul lor, se realizează:
8
- caracterizarea structurii colectivităţii pentru care s-a calculat media, constatându-se cât de
omogenă este aceasta;
- aprecierea critică a caracterizării sintetice, făcută colectivităţii prin calculul mediei.
Importanţa indicatorilor sintetici ai variaţiei mai rezidă şi în faptul că, în practică, de cele mai
multe ori, unităţile colectivităţii statistice se grupează după aceeaşi caracteristică, cu variaţii
mari de la o colectivitate la alta, şi au valori medii egale. În acest caz, numai calculul mediei
poate duce la concluzia eronată că nu există deosebiri în ceea ce priveşte variaţia. În funcţie
de numărul variantelor comparate, se disting două categorii de indicatori sintetici ai
variaţiei: indicatori simpli şi indicatori sintetici.
Indicatorii simpli caracterizează variaţia unei singure variante a caracteristicii, în
comparaţie cu o altă variantă sau cu nivelul mediu al acelei caracteristici.

Indicatorii simpli ai variației sunt: amplituda variației și abaterea individual. Aceşti

indicatori se pot calcula atât în mărimi absolute, cât şi în mărimi relative. a) Amplitudinea
variaţiei se calculează:
- în mărimi absolute, ca diferenţă dintre varianta maximă şi minimă:
���� = ��������– ��������
În acest mod, se măsoară intervalul de împrăştiere în interiorul căruia se distribuie unităţile
colectivităţii.
- în mărimi relative, ca raport procentual între amplitudinea absolută şi media seriei:
����% =�������� − ��������

��̅∗ 100
unde: xmax, xmin – nivelul maxim, respectiv minim al variabilei x; ��̅– nivelul mediu al
variabilei x
- Este utilizată la comparaţia variaţiei a două caracteristici exprimate în unităţi de măsură
necomparabile.
- În ambele ei forme, amplitudinea sesizează numai mărimea totală a variaţiei, dându-i o
comensurare aproximativă, deoarece nu ia în calcul toate variantele caracteristicii, ci numai
pe cele extreme.
b) Abaterea fiecărei variante a caracteristicii de la nivelul mediu se calculează, de
asemenea:
- în mărimi absolute (di) se determină prin diferenţa dintre ficare variantă a variabilei
analizate şi medie:
���� = ���� − ��̅
În mărime relativă, abaterea individuală se determină ca raport între abaterea absolută
şi nivelul mediu al caracteristicii:

����% =���� − ��̅

��
��̅∗ 100 =�� ��̅∗ 100
Vor rezulta tot atâtea abateri relative, câte variante s-au înregistrat.
Caracterizarea variaţiei pe baza indicatorilor simpli este insuficientă, deoarece, pe de o
parte, se bazează – cum este şi cazul amplitudinii – numai pe diferenţa dintre limitele
extreme, fără să dea posibilitatea cunoaşterii variaţiei din interiorul seriei, şi, pe de altă
parte, nu exprimă sintetic variaţia.
 9
Indicatorii sintetici sunt medii calculate din abaterile variantelor caracteristicii de la
nivelul mediu al acesteia. Cu ajutorul lor, este posibilă o comensurare sintetică a
variaţiei caracteristicii.

În funcţie de modul în care se calculează media abaterilor variantelor caracteristicii de la

nivelul ei mediu, se disting următoarele categorii de indicatori sintetici ai variaţiei: a)
Abaterea medie liniară se calculează ca medie aritmetică simplă sau ponderată, în funcţie
de felul seriei, din valorile absolute ale abaterilor variantelor caracteristicii de la media lor,
astfel:
- pentru serii simple:

- pentru serii cu frecvențe:

Abaterea medie liniară se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii. b)

Dispersia caracteristicii (Varianta) caracterizează gradul de concentrare a valorilor
individuale și se calculează ca medie aritmetică a pătratelor valorilor abaterilor
individuale faţă de media lor, conform relaţiilor:
- pentru serii simple:

- pentru serii cu frecvențe:

c)Amaterea medie pătratică (deviaţia standard) denumită „abatere standard” sau

„abatere tip”, se calculează ca o medie a abaterilor individuale, după relaţia: a)
pentru serii simple:

b) pentru serii cu frecvențe:

 10
Abaterea medie pătratică se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii şi este cu atât mai
mare cu cât este mai intensă variaţia valorilor individuale ale caracteristicii şi invers. Rezultatul
arată cu câte unităţi se abat în medie valorile caracteristicii de la nivelul mediu, ţinând cont de
influenţa abaterilor individuale mari ale caracteristicii.
Abaterea medie pătratică se utilizează atât pentru verificarea omogenităţii valorilor
individuale ale reprezentativităţii mediei, cât şi pentru caracterizarea asimetriei unei serii de
repartiţie, la estimarea erorilor de selecţie.
11