Tema 3.

Mărimile medii
1. Introducere în indicatorii tendinței centrale
2. Mărimi medii
2.1. Media aritmetică
2.2. Media armonică
2.3. Media pătratică și media geometrică
3. Indicatorii medii de poziție: mediana și modul
 1. Introducere în indicatorii
tendinței centrale
Indicatorii tendinței centrale reprezintă o categorie deosebit de importantă
de indicatori statistici utilizați în analiza variabilelor numerice.
Aceşti indicatori sintetici redau într-o singură măsură ceea ce este tipic,
esenţial, caracteristic, obiectiv şi stabil pentru o serie de date numerice.
Cei mai importanţi şi mai utilizaţi indicatori ai tendinţei centrale sunt:
media,
mediana,
modul.
Determinarea valorilor tipice, care să fie reprezentative pentru întreaga
colectivitate studiată, se realizează prin calculul mărimilor medii care
exprimă ceea ce este comun şi general în forma de manifestare a
fenomenelor de masă urmărind eliminarea a ceea ce este întâmplător şi
neesenţial în producerea lor.
În practica statistică se folosesc:
1) media aritmetica (),
2) media armonică (),
3) media pătratică (),
4) media geometrică ().
Toate aceste medii se calculează sub formă de medii simple
sau ponderate.
În statistica social-economică, se utilizează cel mai des media
aritmetică, de aceea, atunci când se vorbeşte despre medie, se
înţelege automat că este vorba despre media aritmetică, iar în
cazul în care s-a calculat alt tip de medie se va specifica felul ei.
 2. Mărimi medii
2.1. Media aritmetică
Media aritmetica este rezultatul sintetizării într-o
singură expresie numerică a tuturor nivelurilor individuale
observate. Se obţine prin raportarea valorii totalizate a
caracteristicii la numărul total al unităţilor statistice observate.
Astfel, media aritmetică reprezintă valoarea la care ar fi
ajuns fiecare unitate înregistrată dacă toţi factorii ar fi acţionat
constant în toate cazurile (este acea valoare pe care dacă o
utilizăm pentru a înlocui toţi termenii seriei am obţine o sumă
egală cu suma termenilor reali).
Media aritmetică simplă se utilizează atunci când numărul
variantelor sub care a fost înregistrată caracteristica este egal
cu numărul unităţilor statistice.
În calculele statistice se întâlnesc mai rar cazuri în care numărul
variantelor (m) coincide cu numărul unităţilor statistice (n). De
regulă, aceeaşi valoare individuală se întâlneşte de mai multe
ori şi, ca urmare, trebuie să se ţină cont şi de frecvenţele de
apariţie. Pentru repartiţiile statistice de frecvenţe, atunci când
numărul variantelor (m) este mai mic decât numărul unităţilor
statistice (n), se utilizează media aritmetică ponderată.
Media aritmetică simplă:

Media aritmetica ponderata:

– valoarea medie a caracteristicii studiate “x”,

xi- varianta “i” a caracteristicii statistice pentru care se
calculează media, i = 1, 2, 3, ... , n
ni- frecventa variantei “i” a caracteristicii statistice studiate,
n - numărul variantelor caracteristicii statistice atunci când se
folosește media aritmetica simplă.
 Media:
* poate să nu aibă o valoare egală cu o valoare individuală înregistrată;
* se poate determina cunoscând doar valoarea totală centralizată a
caracteristicii (nivelul totalizator) şi numărul unităţilor;
* are unitatea de măsură a caracteristicii analizate.

Exemplul 1. Media aritmetică simplă.

Pentru primele 5 luni ale anului Construct SA a înregistrat următoarele
venituri din vânzări: 200 000 Euro; 240 000 Euro; 250 000 Euro; 180 000
Euro; 160 000 Euro. Care este valoarea medie a încasărilor lunare?
Exemplul 2. Media aritmetică ponderată pentru o serie de repartiţie pe
variante.

Repartiția gospodăriilor dintr-o localitate în funcţie de

numărul de copii este prezentată în tabelul următor:

Nr. copii (xi) 0 1 2 3 4 5 6 7 8

Nr. gospodării (ni) 286 380 416 258 112 62 47 12 7

copii
Exemplul 3.
Repartiția salariaților unei firme în funcție de valoarea primei
acordate la sfârșitul anului:
Prima (euro) Nr. salariaţi (ni) Centrul de interval (xi) x i * ni
0 – 100 5 50 250
100 – 200 10 150 1.500
200 – 300 20 250 5.000
300 – 400 16 350 5.600
400 – 500 9 450 4.050
Total 60 -

euro
Exemplul 4.
Compania Construct SA are 40 de angajați, dintre care 15 sunt femei,
iar 25 bărbaţi. Salariul mediu al femeilor este de 1 370 euro, iar al
bărbaţilor de 1 520 euro.
Care este salariul mediu al unui angajat al sucursalei?

euro
 2.2. Media armonică
Media armonica este o forma transformata a mediei aritmetice
(simple sau ponderate) și se utilizează atunci când ne propunem să
calculam o valoare medie din mărimi relative, cunoscând mărimile
relative individuale și numărătorii rapoartelor pe baza cărora au fost
calculate. Utilizări adecvate ale acestei forme de medie sunt: la
calculul indicelui mediu al preturilor de consum, dacă nu avem
informații privind cantitatea de mărfuri, ci doar informații privind
valoarea şi prețurile.
Între media aritmetică și media armonică nu este nici-o deosebire de
conținut, ambele reflectând nivelul mediu al caracteristicii studiate,
dar calculul acesteia din urma se adopta în funcție de modul în care
sunt prezentate datele statistice inițiale.
Mediei armonică simplă:

Media armonică ponderată:

n - numărul mărimilor relative,

xi - mărimile relative individuale.
Exemplul 5. În patru magazine s-au înregistrat în ziua de 28 septembrie
2020 datele privind vânzările de uși. Sa se determine prețul mediu de
vânzare.
Punctul comercial Sumele incasate din Pretul de vanzare cu
vanzarea ușilor (lei) amanuntul (lei/ ușă)
-xini- -xi-

Centru 675 000 2 500

Botanica 420 000 2 400
Buiucani 655 500 2 300
Telecentru 500 000 2 000

lei/ușă
 2.3. Media pătratică și
media geometrică
Media pătratică se utilizează la calculul indicatorilor
care exprima în mod sintetic gradul de variabilitate al
caracteristicilor statistice.

Media geometrica are aplicabilitate în domeniul

economic, în special când se calculează indicele mediu
anual de creștere (scădere) a unui indicator, într-o
anumită perioada de timp. Această formă de medie se
utilizează în cazul seriilor de distribuție atunci când
termenii seriei prezintă diferențe mari între ei sau
seria prezintă o asimetrie pronunțată.
 3. Indicatorii medii de poziție:
mediana și modul
Mediana reprezintă acea valoare a unei serii ordonate crescător sau
descrescător care împarte seria în două părți egale, așa încât 50% din
termenii seriei au valori mai mici decât mediana, iar 50% mai mari decât
mediana.
Un avantaj al medianei față de medie este acela că poate fi utilizată în
caracterizarea tendinței centrale pentru o serie de date măsurate pe o
scară ordinală.
Mediana ia în considerație doar poziția termenilor în serie, nu și
mărimea acestor valori, deci mediana nu este supusă influenței valorilor
foarte mari sau foarte mici care sunt lăsate în afara seriei.
 Exemplul 6:
 2, 2, 3, 4, 6, 7, 7, 8, 9 Me = 6

 2, 2, 3, 4, 6, 7, 7, 8, 9, 10 Me = (6+7)/2 = 6.5

 Pentru 20 masteranzi care învață o temă se cunosc următoarele date:

19 învață tema în mai puțin de 30 min, în timp ce unul – 2 ore. Pentru
a calcula timpul mediu în care un masterand a învățat tema, valoarea
reprezentativă este mediana și nu media (care ar fi afectată de acea
durată mare de 2 ore).
Quartilele sunt acele valori ale caracteristicii statistice care împart o
serie de repartiție în patru zone egale, din punct de vedere al
numărului unităților care formează o colectivitate. Aceasta procedura
este folosita atunci când numărul unităților statistice este suficient de
mare și se considera necesar sa se constituie patru grupe egale care
să se caracterizeze printr-un anumit grad de omogenitate. Calculul
quartilelor se bazează pe aceeași logica metodologică folosită la
calculul medianei, dar ținând seama de locul ocupat de quartila
respectivă.
 prima quartilă (Q1) delimitează cele mai mici 25% din date.
 a doua quartilă (Q2) delimitează cele mai mici 50% din date /
împarte setul în două. Este egală cu mediana.
 a treia quartilă (Q3) delimitează cele mai mari 25% din date.
Modulul XMo reprezintă acea variantă a caracteristicii care are cea mai
mare frecvență, sau, cu alte cuvinte, varianta care este înregistrată de
cele mai multe unități ale colectivității statistice. Modul nu este
neapărat unic.

Exemplul 7: În șirul (1, 2, 3, 2, 3, 2, 4) cel mai frecvent număr este 2.