Sunteți pe pagina 1din 4

Indicatorii tendintei centrale sunt utilizati n analiza statistica a fenomenelor de masa,

reprezentnd expresia sintetizarii ntr-un singur nivel reprezentativ a ceea ce este esential, tipic
si general n aparitia, manifestarea si dezvoltarea fenomenelor.
Principalii indicatori ai tendintei centrale sunt:
1.

valoarea medie (

);

2.

valoarea mediana (M);

3.

valoarea dominanta (D).

Exemplu:
Notele obtinute la examen de cinci studenti sunt urmatoarele: 10, 6, 7, 10, 4.
Pentru a analiza pe ansamblu situatia celor cinci studenti, se calculeaza cei trei
indicatori:
- media (nota medie), care se determina ca raport ntre suma notelor obtinute si
numarul studentilor:

- mediana (nota mediana), care este valoarea ce mparte seria de studenti n doua
parti egale: 50% se situeaza sub nota mediana, 50% se situeaza peste nota mediana;
se determina ca valoare (nota) centrala, dupa aranjarea valorilor seriei n ordine
crescatoare sau descrescatoare.
valori n ordine crescatoare:
4, 6, 7, 10, 10

M =7 (50% dintre studenti au obtinut note sub 7, iar 50% peste 7)


- dominanta (nota dominanta), reprezentnd nota care se nregistreaza la cei mai multi
studenti:
D = 10 (pentru ca aceasta nota apare la un numar de doi studenti, n timp ce
notele celelalte apar la cte un singur student).
= 7,4
M=7
D = 10
Valorile acestora sunt diferite, urmare a faptului ca si continutul si semnificatia
indicatorilor difera.
4.1. Mediile

Principalele caracteristici ale mediilor:


1. Mediile sunt indicatorii statistici cu cel mai mare grad de aplicabilitate practica.
2. Mediile se prezinta ca marimi cu caracter abstract, n sensul ca valoarea medie - de
cele mai multe ori - nu coincide cu niciuna dintre valorile individuale din care s-a calculat (n
exemplul anterior, niciunul dintre studenti nu a obtinut nota 7,4).
3. Media este nivelul la care ar fi ajuns caracteristica nregistrata, daca, n toate cazurile,
toti factorii esentiali si neesentiali ar fi actionat constant.
4. Pentru a asigura un continut real mediilor calculate, valorile individuale din care se
obtin trebuie sa fie ct mai apropiate, sa existe o omogenitate a colectivitatii. n cazul
eterogenitatii colectivitatii, aceasta trebuie separata pe grupe calitative pentru care se
calculeaza medii partiale.
5. n analiza statistica se calculeaza mai multe tipuri de medii:
- media aritmetica;
- media armonica;
- media patratica;
- media geometrica;
- media cronologica.
n practica, marimile medii nu se folosesc la ntmplare. n functie de specificul si de
proprietatile fenomenului respectiv se utilizeaza una sau alta dintre medii.
n continuare, se prezinta detaliat media aritmetica, urmnd ca si celelalte tipuri de medii sa fie tratate la temele urmatoare.

Media aritmetica (

Media aritmetica este rezultatul sintetizarii ntr-o singura expresie numerica a tuturor
nivelurilor individuale observate si se calculeaza prin raportarea valorii totalizate a caracteristicii
la numarul total al unitatilor.
Acesta este indicatorul eel mai utilizat in calculul parametrului valoarea medie a unei serii
statistice, asa cum rezulta din practica statistica.
Mediana (M) reprezinta termenul care ocupa locul central n seria valorilor caracteristicii,
aranjate n ordine crescatoare sau descrescatoare. Valoarea medianei mparte seria n doua
parti egale: 50% dintre unitatile observate se afla sub nivelul medianei si 50% peste nivelul
medianei.
Metoda de calcul a medianei:
A. pentru seriile simple calculul se realizeaza diferit, n functie de numarul termenilor
seriei:
A.1. n cazul n care numarul termenilor este impar:

700; 900; 900; 800; 1000; 900; 800; 1000; 700.


Se parcurg urmatoarele etape:
a. se ordoneaza crescator termenii seriei:
700; 700; 800; 800; 900; 900; 900; 1000; 1000
b. se calculeaza locul medianei L(M), conform relatiei:

unde n = numarul termenilor seriei.


Rezulta ca locul medianei este dat de termenul din centrul seriei, n cazul nostru, al 5-lea termen

c. se determina valoarea medianei (M):


um

Valoarea dominanta (sau modul)


Valoarea dominanta (D) a seriei este acea valoare a caracteristicii care are cea mai mare
frecventa de aparitie. Valoarea dominanta se mai numeste valoare modala.

Valoarea modala M0(X) a unei repartitii reprezinta aceea valoare a variabileiX careia in
corespunde frecventa cea mai mare.
Acest parametru se mai numeste modul, valoare dominanta, sou modala se
noteaza cu M0.

Valoarea dominanta se determina astfel:

A. pentru o serie simpla este acea valoare care se nregistreaza la cele mai multe unitati
ale colectivitatii.
n cazul exemplului nostru:

700, 700, 800, 800, 900, 900, 900, 1000, 1000, 1100
D = 900 um fiind nregistrata la 3 angajati.
B. pentru o serie cu distributie de frecvente (grupate pe intervale), valoarea dominanta
se calculeaza n doua etape:
a. se determina intervalul ce contine valoarea dominanta I(D), adica intervalul cu cea
mai mare frecventa de aparitie (intervalul modal).

n cazul exemplului nostru:

I(D) = (800-900)
b. se calculeaza valoarea dominanta, pornind de la limita inferioara a intervalului
modal (X0), la care se adauga o portiune din marimea intervalului modal (K),
utilizndu-se - de asemenea - un procedeu de interpolare.

unde:
1 = diferenta
dintre
frecventa
intervalului
intervalului precedent celui modal.

modal

si

frecventa

2 = diferenta dintre frecventa intervalului modal si frecventa intervalului urmator


celui modal.

S-ar putea să vă placă și