1.

Statistica este o stiinta aplicativa care studiaza caracteristicile unei populatii statistice pe baza unor date de
observatii.Se ocupa cu colectarea , inregistrarea, gruparea , analiza datelorreferitoare la un anumit fenomen.
Etapele cercetarii statistice:
-Descrierea statisitica (statistica descriptiva) care fixeaza informatia cuprinsa in datele empirice sub forma de
indicatori statistici.
-Inferenta statistica (statistica inductiva) care valorfica indicatorii rezultati din prelucrarea datelor empirice pe plan
theoretic, pentru a trage concluzii logice pentru a lua decizii de rigoare.
2.Colectivitate statistica cuprinde totalitatea manifestarilor unui fenomen sau process supus cercetarii statistice.
Este un ansamblu de elemente de aceeasi natura cu o serie de trasaturi commune,generat de a celeasi cauze. (ex.
Populatia statistica care este supusa cercetarii.)
Unitatea statistica repez elemental ,manifestarea colectivitatii cercetate. Fiecare unitatea se inregistreaza separat in
timpul observarii statistice intr-ucit ea este purtatoare atit a trasaturilor commune ale colectivit, cit si a unor
particularitati care o fac sa se deoseb de alte colectivitati ale unitatii.
3.Caracterictica statistica este trasatura , proprietatea sau insusirea comuna tuturor unitatilor unei colectivitati, ele si
fac obiectul cercet statistice.
Clasificarea :
*caract cantitative (sunt cele care se masoara numeric, greuttea , inaltimea salariu.) Acestea pot si discrete sau
continue:
-Carac discretesunt cele care pot lua un nr finit de valori distincte (nr de membr a unei familii,)
- caract continue sunt cele care pot lua orice valoare dintr-un interval (inaltimea unui individ)
*Caract calitative nu se masoara numeric (sexul, profesia).
4.Gruparea pe variante presupune stabilirea unei grupe pentru fiecare valoare luata de caract de grupare.Acest lucru
este posibil numai daca nr variantelor este redus.(grup pop dupa starea civila.).
5.Gruparea pe interval de variatie se utilizeaza in cazul caracteristicilor numerice care inregistreaza un numar mare de
valori diferite
6.Seria de repartitie este rezultatul gruparii elementelor unei colectivitati in functie de variab sau interval de
variatie.Seria de repartitie dupa interval se construieste de regula in cazul in care caract de grupare este o variatie
continua.
Interval de variatie
Nr de student
5-6
11
Seria de repartitie dupavariante se construieste in cazul in care caract atributiva de grupare este cu variatie discrete, iar
nr variantelor este relative mic.
Nota
Nr student
5
5
7. Marimea relative este cea mai simpla forma a indicatorilor derivati, obtininduse prin raportarea a 2 indicatori
statistici.
8.marimea relative de structura arata in ce raport se afla fiecare parte , element a unui grup fata de vlumul intregii
colectivitati.Pentru o serie simpla avem: gi = (xi /suma xi )*100%. Pentru o serie cu frecvente:gi= (xi * ni/ suma
xi*ni )*100, pentru frecvente relative ni* = (ni/suma ni )* 100%.
9.Media este expresia sintetizarii intr-un singur nivel reprezentativ a tot ceea ce este essential,tipic si obiectiv in
aparitia si manifestarea unui fenmen de masa.

10. -Marimea relative de coordonare compara prin raportare acelas indicator observant in 2 grupe , colectivitati sau
unitti teritoriale diferite.
-marimea relative de dinamica raporteaza nivelul unui proces dintr-o perioada numita perioada curenta (x1) la nivelul
aceluiasi fenomen dintr-o perioada anterioara numita direct perioada de baza (x0).

-marime relative a planului se calculeaza ca raport intre nivelul realizat in perioada curenta(x1) si obiectivul
planificat (x plan), pentrua surprinde in ce proportie sa realizat nivelul planificat.
11. Mediana reprezinta valoarea central a surseistatistice ordonate crescator sau descrescator care imparte termenii
seriei in parti egale.
13.Dispersia reprez media aritmetica a patratelor abaterilorindividuale fata de medie.
abaterea mediei patratice este radacina patrata din dispersie.
14.Coeficientul de variatie reprezinta parotul dintre abaterea mediei patratice si media aritmentica
15.Paramentrii tendintei centrale- Parametrii din aceasta grupa au menirea de a evidentia
pozitia in jurul careia se grupeaza ansamblul valorilor unei variabile de la baza unei serii.
Aceasta pozitie exprimata printr-un numar se numeste pozitie centrala. Ea poate fi evidentiata
prin:
-valoarea medie (X); - valoare mediana(Me(X));
Parametrii variatiei- in functie de elementul de referinta folosit in masurarea
variatiei,deosebim:
-parametrii variatiei in raport cu valoarea medie;
-parametrii variatiei in raport cu valoarea mediana;
Indicatorii simpli ai variatiei servesc pt a caracteriza gradul de imprastiere a unitatilor
purtatoare ale caracteristicii inregistrate. Ei se calculeaza pt a masura: -amplitudinea variatiei;
-abaterile valorii individuale de la media lor.
Din aceasta grupa fac parte: -amplitudinea variatiei; -abaterile individuale.
amplitudinea variatiei: A%

abaterile individuale : di%=

a
x

* 100.

di
xix
*100=
*100, i=1,n.
x
x

16.Eroare limita maxim admisa: in practica economica nu intereseaza de obicei eroarea

medie de reprezentativitate a esantioului,ci abaterea maxima sau eroarea limit ace poate
aparea ca diferenta intre media unui esantion(estimator) si media colectivitatii generale la
esimarea acestuia cu o anumita probabilitate.
x ->eroarea mediei de reprezentativitate. x= miu x=radical

( xix 0)2hi
.
i

-probabilitatea de incredere,care se da apreoriu,de regula(0.90; 0,95;0,99)

z-se determina din relatia: z=(z)=,exista tabelul valorilor x.
17. Daca elementul colectivitatii sint eterogene constituidu-se o anumita stratificarea
colectivitatii se recomanda sa fie folosit un sondaj dirijat . Astfel se asigura patrunderea in
esantion a unor elemente din toate straturile tipice.sondajul dirijat se mai numeste sondaj
tipic stratificat . Dupa stabilirea volumului esantionului se stabileste component pe straturi (nr
de elemente,din fiecare strat),astfel incit structura esantionului sa corespunda structurii
colectivitatii pt categoria separate din fiecare strat a nr corespunzator de elemente.
18.Deseori certatatorul economist se intreaba din motive de rationalitate a esantionului cit de
mare sau cit de mic ar trebui sa fie esantionul pt a estima parametrii unei colectivitati

generale cu o anumita probabilitate. Raspunsul poate fi primit pornind de la relatia : delta x=

z alfa* miu x.
Pentru sondajul nerepetat avem: delta x= z alfa*

la patrat
-------------(1-

n
N ).

n-1
Pt sondajul repetat: delta x= z *

n , de unde : miu x=

sau miu x=

n1

18.Sondajul-este o forma a cercetarii statistice realizata pe baza unei parti reprezentative din
populatia studiata. Determ.volumului sondajului:x=Z*Mx. Ptr.sondajul nerepetat:x=Z*la
radical din 2/n-1 *(1-n/N), unde n=Z2*2/x2+Z2*2/N. Ptr sondajul
repetat:x=Z*/radikal din n, de unde n=Z2*2/x2 n=Z2*2/x2 totul +1.
Mx=/radikal din n sau Mx=/radikal din n-1.
19.Sondajul simplu nerepetat:Mx=radical din 2/n-1 (1-n/N). sondajul simplu repetat:Mx=
radical din 2/n.
20. Metoda prin care analizm posibilele asociaii ntre valorile a dou variabile statistice,
prelevate de la acelai grup de obiecte, este cunoscut ca metoda corelaiei. Legtura liniar
dintre cele dou variabile(dependenta si independenta) este descris de o ecuatie liniara
numita ecuatie de regresie liniara. Ecuaia de regresie:Y = a + b*X,unde a se numete
interceptor iar b coeficient de regresie.

21. Un indice elementar (individual) masoara evolutia unei singure caracteristici. O caracteristica

oarecare (fondul lunar de salarii, cifra de afaceri a unei societati, etc.) este masurata la doua momente diferite
(perioade): perioada de baza sau de referinta, initiala, notata cu 0, si perioada curenta sau finala, a doua
perioada, notata cu 1. Un indice masoara evolutia in sens multiplicativ, a caracteristicii, intre perioada de
baza 0 si cea curenta 1, aratand de cate ori s-a modificat (a crescut sau a scazut) nivelul curent 1 fata de
nivelul caracteristicii din perioada de baza 0.

Indicele de dinamica se noteaza

si se calculeaza astfel:

. Ritmul de variatie a

caracteristicii,
, se calculeaza ca:
=1, diferenta intre 1 si indicele de dinamica; arata cresterea sau
descresterea relativa a nivelului caracteristicii din perioada curenta fata de nivelul perioadei de baza
(considerat 1, in cifre relative). Se exprima de obicei in procente si se mai numeste ritmul sporului, mai

corect ritmul de modificare:

Pentru fenomenul complex y si cei doi factori de influenta x si f, se pot calcula indicii individuali:

indicele individual al fenomenului complex y:

indicele individual al factorului calitativ:

indicele individual al factorului cantitativ:

Intre cei trei indici individuali exista relatia:

22. Indicii sintetici (de grup) permit masurarea globala a evolutiei fenomenului complex, simultan pentru
mai multe unitati statistice. In exemplele prezentate mai sus, se poate stabili:
-

indicele de grup al valorii vandute pentru mai multe produse diferite, fiecare cu pretul si cantitatea sa;

indicele de grup al valorii mai multor materii prime care intra in structura unui produs sau a unor
produse diferite, fiecare cu pretul, norma sa de consum si pentru cantitati de produse diferite comandate.
Indicele de grup agregat se obtine raportand suma nivelurilor partiale ale
fenomenului complex din perioada curenta la suma nivelurilor partiale ale

fenomenului din perioada de baza:

specifica indicele i

sau mai simplificat, fara a

Forma agregata consta in insumarea nivelurilor cand elementele sunt direct insumabile, de exemplu:
volumul productiei, cand toate cantitatile sunt exprimate in aceeasi unitate de masura. Cand elementele care
formeaza ansamblul sunt neinsumabile direct se poate utiliza un element de echivalenta, numit pondere, de
exemplu cand volumul productiei exprimat cantitativ se transforma in valori prin intermediul preturilor, si se
insumeaza apoi pentru toate produsele.
Indicele de grup sub forma de medie se utilizeaza cand nu se cunosc toate elementele necesare calcularii
unui indice agregat.
Indicele de grup sub forma de medie trebuie sa indeplineasca doua conditii:
-

sa fie o medie a indicilor individuali ai fenomenului de indexat;

sa fie egali in valoare cu indicele agregat pe care il substituie.

Indicele de grup poate fi:

-

sub forma de medie aritmetica atunci cand se cunosc elementele din perioada de baza (0)

care este egal cu indicele agregat

sub forma de medie armonica, atunci cand se cunosc elementele din perioada curenta (1)

care este egal cu indicele agregat

Indicele de grup ca raport a doua medii se utilizeaza frecvent in practica statistica pentru
masurarea variatiei unor caracteristici derivate ce se formeaza ca marimi medii, la nivelul unei grupe sau a
unei colectivitati.

. Daca se folosesc frecventele relative atunci

23.Seria cronologica arata evolutia in timp a unui fenomen. O serie cronologica este formata din doua
siruri paralele de date, din care primul sir reprezinta valorilr variabilei de timp (ti), iar cel de-al doilea
valorile variabilei inregistrate pentru o anumita perioada de timp (yt).
a) Indicatorii absoluti ai seriilor cronologice exprima nivelul la care ajunge variabila la diferite momente
sau perioade de timp si modificarile absolute in timp.
Indicatorii de nivel reprezinta valoarea variabilei la momentul sau in perioada de referinta (yt). Daca se

insumeaza toti termenii seriei de perioade rezulta nivelul totalizat

--- - Modificarea absouta
() exprima cu cat a crescut sau scazut in marime absoluta un termen comparativ cu un alt termen,
considerat baza de comparatie.
In functie de baza de comparatie se poate calcula:
-modificarea absoluta cu baza fixa, care este diferenta dintre nivelul fiecarei perioade (yt) si nivelul din
perioada baza de comparatie (y1);

- modificarea cu baza in lant (mobila, glisanta) se calculeaza ca diferenta dintre oricare termen (yt) si
termenul precedent (yt-1).

b) Indicatorii relativi arata de cate ori s-a modificat nivelul sau cu cat la suta s-a modificat nivelul unei
ponderi fata de baza de comparatie.Indicatorii relativi ofera informatii utile privind evolutia in timp, cu
conditia ca baza de comparatie sa fie un termen in raport cu care sa se faca comparatia. Aceasta inseamna sa
fie un termen care se inscrie in tendinta de evolutie, sa fie un termen normal .
-Indicele de crestere/descrestere (I) arata de cate ori s-a modificat nivelul unei perioade fata de o alta
perioada sau cat la suta reprezinta nivelul actual fata de cel considerat baza de comparatie.
Indicele este un raport intre doi termeni ai seriei cronologice.
comparatie (numitorul raportului) se calculeaza:

indicele cu baza fixa

In functie de modul de alegere a bazei de

indicele cu baza in lant (mobila, glisanta):

Indicatorii medii ofera informatii sintetice care se refera la intreaga serie cronologica: nivelul mediu;
modificarea medie absoluta; indicele mediu de crestere / descretere; ritmul mediu de crestere / descrestere.

,
Modificarea medie absoluta

sintetizeaza modificarile absolute cu baza in lant si se calculeaza ca o medie

aritmetica simpla a acestor modificari.

Indicele mediu de crestere sau descrestere se determina ca o medie geometrica a indicilor cu baza in lant.

Ajustarea seriilor cronologice

Evolutia unei variabile in timp, descrisa printr-o serie cronologica, este efectul influentei unor factori
esentiali (sistematici) si neesentiali (intamplatori). Actiunea acestor factori imprima evolutiei o anumita
regularitate dar si abateri de la ceea ce este normal.
Analiza oricarei serii cronologice presupune identificarea componentelor generate de influenta diferitelor
grupe de factori.
Teoretic, o serie cronologica poate fi descompusa in urmatoarele patru componente:

trendul sau tendinta generala (fundamentala);

senzonalitatea;

ciclicitatea;

variatia reziduala (aleatoare).

Trendul (Tt) se manifesta sub forma unei miscari (cresteri sau descresteri) regulate cu caracter de
continuitate a fenomenului. Ca regula, trendul poate fi sesizat daca seria cronologica se refera la o perioada
de timp suficient de mare. Trendul sau tendinta reflecta directia de evolutie si este efectul influentei
factorilor sistematici. Astfel de factori ar putea fi in cazul seriilor cronologice construite pe diferite variabile
macroeconomice, volumul investitiilor, dimensiunea si calitatea fortei de munca, nivelul tehnologiei etc.
Senzonalitatea (St) se manifesta sub forma variatiilor periodice, relativ regulate in cadrul seriilor
cronologice a caror termen se refera la perioade mai scurte decat un an, de regula luni sau trimestre. Aceste

oscilatii in jurul trendului se datoreaza unor factori ca: clima, obiceiuri, iregularitati ale calendarului; conditii
de productie etc.
Ciclicitatea (Ct) se prezinta sub forma unor oscilatii multianuale in jurul tendintei. Periodicitatea acestor
variatii este cuprinsa, de regula intre 3 si 12 ani. Aceasta componenta este efectul unor factori conjuncturali
si psihologici. Evidentierea variatiilor ciclice in vederea eliminarii lor este diferita, motiv pentru care se
studiaza impreuna cu trendul.
24. Indicatorii numarului si structurii fortei de munca
Pentru caracterizarea numarului fortei de munca se utilizeaza urmatorii indicatori:
-

populatia activa

populatia ocupata

numarul salariatilor

fondul de timp de munca efectiv lucrat

Populatia activa (PA) din punct de vedere economic include toate persoanele de 14 ani si peste, apte de munca, care,
intr-o perioada de referinta specificata, furnizeaza forta de munca disponibila (utilizata sau neutilizata) pentru
producerea de bunuri si servicii in economia nationala.
Populatia inactiva din punct de vedere economic:
- persoane casnice;
-elevi si studenti, exclusiv cei care exercita o activitate economica sau sociala pe baza unui contract de munca;
-pensionari, exclusiv cei reincadrati;
persoane intretinute de alte persoane: copii prescolari, batrani, persoane handicapate si invalizi;

persoane intretinute de stat: copii si batrani aflati in intretinerea unor institutii publice (casa copilului, camine
pentru batrani etc.);

persone care se intretin din alte venituri decat cele provenite din munca (inchirieri, dobanzi, economii, rente,
dividende).
26.Numrul mediu al salariailor se determina potrivit relaiei:
T=suma T1/Dc
i = 1,2,...,n zile ale perioadei n care unitatea i-a desfurat
activitatea;
- Ti efectivul personalului n ziua i; pentru zilele libere i
srbtorile legale este luat numrul din ultima zi lucrtoare;
- Dc durata calendaristic a perioadei.

Pentru categoriile de personal care au un grad ridicat de stabilitate

efectivul mediu se calculeaz ca o medie aritmetic simpl ntre existentul la

nceputul perioadei i existentul la sfritul perioadei, dup relaia:T=T1+T2/2

n care:
- T1 efectivul personalului la nceputul perioadei;
- T2 efectivul personalului la sfritul perioadei.

27. Fondurile fixe(FF) reprezinta bunurile materiale ce se folosesc un timp indelungat pe o perioada mai mare de un
an si a carei valoare de inventor depaseste un plafon de 1000 lei si care in timpul exploatarii isi pastreaza forma sa
fizica initiala.
VIC (Valoarea de inregistrare sau initial completa) - valoarea de inventare sau de inregistrare care
cuprinde totalitatea cheltuielilor facute cu construirea sau achizitionarea transportului si
punerea in functiune a fondului fix.
VR (Valoarea ramasa)- parte din VIC care nu a fost inca transferata prin intermediul amortizarii
asupra productiei se calculeaza ca diferenta dintre VIC si Amortizare
VB=VIC-A
Valoarea medie anuala ramasa FR

VR 1+ VR2

FR=F* VIC 1+ VIC 2

F=VIC1+VMT-VME
a) VIC1-vic la inceputul anului
b) VME-valoarea medie anuala a iesirilor
c) VMI- valoarea medie a intrarilor
28. Agregate macroeconomice- marimi sintetice care (desfasoara) masoara rezultatele
activitatii economice si care au ca efect producerea de bunuri si servicii. Agregatele
macroeconomice, de rezultate evidentiaza productia finala (PF) care prezinta productia bruta
(PB)- consumul intermediar.
PF=PB-CI
Rezultate economice se masoara prin intermediul unor indici economici semnificativi p-u
aprecierea economica a unei tari: PIB; PNB; PIN; PNN;
Pentru obtinerea indicatorilor sintetici se utilizeaza 3 metode de calcul:
1. Metoda valorii adaugate (crearii veniturilor)
2. Metoda veniturilor sau metoda repartitiei venitului
3. Metoda cheltuielilor (metoda utilizarii veniturilor)
I.
Metoda presupune agregarea subiectelor economice- pe sectoare si ramurile de
activitate si ofera informatii asupra structurii productiei
II.
Metoda- ia in considerare repartitia primara a factorilor
III.
Metoda evidentiaza p-u consum, acumulare si economisire
PIB se calculeaza prin metoda de productie sau VAB
1. PIB=VABi=(VPBi-CIntern)=PGB-CI
P-u PIB se stimuleaza prin: ce reprezinta: PIB=CF+FBC+E-M
CF=CFP+CFG; FBC=FBCF+VS; M-Export net

2.
a)
b)
c)
d)

PIB =R+PBE+IPRI-SE
R-remunerarea salariatilor
PBE-exportul brut de exploatare
IPRI-impozite legate de productie si de import
SE- subventii de exploatare si de import

PNB produsul national Brut

PNB=PIB+SBEFS
SBEFS-diferenta dintre veniturile factorilor provenite din strainatate si veniturile cedate
strainatatii
PIN-produsul intern net eliminind amortizarea din produsul intern Brut
PIN(PP)= PIB(PP)-A (amortizarea)
PNN- produsul national net, masoara veniturile care au revenit subiectelor economice
interne, indiferent daca au fost in interiorul tarii sau in strainatate.
29. Productivitatea muncii face parte din categoria indicatorilor utilizarii intensive a potentialului uman si exprima
eficienta cu care este utilizat personalul angajat de catre intreprindere.
PIB / PO , corespunde n linii mari cu productivitatea muncii
(W = VAB / PO) unde cu W s-a notat productivitatea muncii, iar VAB semnific valoarea
adugat brut.
Conform datelor statistice din ultimii 10 ani, VAB 0,88 x PIB.
PIB produsul intern brut
PO populaia ocupat

30. productivitatea muncii in f-tie de eficienta mijloacelor fixe si inzestrarea tehnica a

muncii model de analiza factoriala a productivitatii muncii, considera ca determinant este gradul de inzestrare
tehnica a muncii (mijloacele fixe pe care le utilizeaza in medie un salariat). Modelul de analiza este urmatorul4:
Was = gt * gf * CAFa, unde:
gt reprezinta gradul de inzestrare tehnica a muncii;
gf reprezinta structura mijloacelor fixe, adica ponderea mijloacelor fixe active (Fa ) in totalul mijloacelor fixe ( F );
CAFa reprezinta eficienta mijloacelor fixe active, adica cifra de afaceri care revine la un leu mijloace fixe
active.