UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA PSIHOLOGIE, ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI,

SOCIOLOGIE ŞI ASISTENTA SOCIALĂ
DEPARTAMENTUL PSIHOLOGIE

GLOSAR DE TERMENI

.2.3
 CHIȘINĂU, 2022
1. Statistica psihologică este disciplina care se ocupă cuanalizadatelor care descriu
aspecte de natură psihică, individuală sau colectivă, înscopul de a le prezenta sintetic,
sub formă numerică sau grafică, de a leanaliza şide aextrage concluziipe seamalor.
2. Eşantion,reprezintă„unităţiledeinformaţie”selecţionatepentruafi efectivstudiate.
3. Populaţie, totalitatea „unităților de informație” care constituie obiectivul de
interes al unei investigații.
4. Tehnicileşiproceduriledestinateorganizăriişiprezentăriisumativeadatelor,constituieceea
cesenumeştestatisticadescriptivă.
5. Unitatea statistică (individul statistic) – reprezintă elementele componente (constitutive) ale
colectivităţilor statistice.
6. Caracteristica (variabila) statistică – reprezintă însuşirile sau trăsăturile ce definesc şi
delimitează unităţile statistice (exemple: vârsta, notele şcolare)
7. Variabilele statistice (caracteristicile statistice) – reprezintă însuşirile ce definesc şi
delimitează unităţile statistice. Ele exprimă trăsăturile esenţiale purtate de unităţile statistice
ale unei colectivităţi, adică dimensiunile prin care se observă, se cuantifică, se măsoară şi
înregistrează fiecare unitate din colectivitate.
8. Valorile unei variabile statistice se mai numesc variante sau atribute ale variabilei şi se obţin
prin acţiuni concrete de cuantificare şi măsurare a unităţilor unei colectivităţi statistice.
9. Cunatificarea, sunt dezvăluite şi definite componentele, dimensiunile şi expresiile cantitative
ale domeniului cercetat, astfel încât să devină posibilă colectarea, înregistrarea şi exprimarea
cantitativă a datelor şi folosirea aparatului statistico-matematic de analiză a acestor.
10. Frecvenţa cumulată (fc). Totalul valorilor care se cumuleazăîncepând de la valoarea
cea mai mare până la valoarea cea mai mică dintabel.
11. Reprezentărilegraficelesuntformeintuitivedeprezentareadistribuţiilor de frecvenţe („o
imagine face mai mult decât o mie de cuvinte”). Ele sunt foarte frecvent utilizate
pentru analiza şi
prezentareadatelorînpsihologiaaplicatădeoarecefaciliteazăînţelegereasemnificaţiei datelor
numerice. În prezent, programele computerizate oferă mijloaceextrem de puternice şi
de sofisticate pentru elaborarea reprezentărilorgrafice.
12. Modul(Mo) -esteexpresiacemaidirectăavaloriitipice(reprezentative)auneidistribuţii
statistice. Încazuluneidistribuţiisimple,estevaloareacufrecvenţaceamai mare de apariție.
13. Mediana (Me)-este valoarea „din mijlocul” unei distribuţii, adică aceea care are 50%
dintre valori deasupra ei şi 50% dintre valori dedesubtul ei (cu alte cuvinte, percentila 50).
14. Valorile„nedeterminate”suntacelevaloriacărormărimenudecurgedinprocesuldemăsur
are,înacelaşimodîncarerezultăoricarevaloare a seriei.
15. Abatere -se înţelege diferenţa dintre o dată şi o valoare de referinţă (de regulă media).
16. Abatere standard - a unei mulţimi de numere este rădăcina medie pătrată a mulţimii
abaterilor fiecărui element de la media mulţimii.
17. Coeficientul de corelaţie (Pearson) este o măsură a asocierii liniare dintre două
variabile, cu alte cuvinte a gradului în care reprezentarea bivariată sub forma unei
diagrame de împrăştiere se apropie de o dreaptă.
18. Dispersia unei liste de valori este pătratul abaterii standard, adică media pătratelor
abaterilor numerelor de la media lor.Dispersia unei variabile aleatoare este pătratul
erorii standard (SE) a variabilei .
19. Eroare standard -Prin eroare standard se înţelege abaterea standard a valorilor unei
funcţii fixate, valori obţinute pentru toate eşantioanele posibile de un acelaşi volum.
20. Ipoteză nulă-în testarea ipotezelor statistice, prin ipoteza nulă se înţelege acea ipoteză
sub care se poate preciza repartiţia statisticii testului. Astfel, ipoteza nulă este cea
falsificabilă (pentru care se poate decide falsitatea, în sensul paradigmei
falsificabilităţii din filosofia cercetării ştiinţifice) pe baza datelor experimentale. De
regulă, ipoteza nulă exprimă că nu este prezent ceva, că nu există nici un efect, că nu
există nici o diferenţă (de unde şi motivaţia istorică a termenului de ipoteză nulă).
21. Media populaţiei-Este media numerelor dintr-o populaţie numerică. Această valoare
este un parametru al populaţiei, spre deosebire de media calculată dintr-un eşantion,
care este doar o estimaţie a parametrului.
22. Placebo-Un tratament fictiv care nu are efect farmacologic. Este administrat grupului
de control.
23. Studiu longitudinal-Un studiu longitudinal priveşte indivizi în momente diferite de
timp, scopul fiind cel al evaluării efectului trecerii timpului asupra variabilelor
observate. Posibilitatea de confundare cu alte efecte este mai mică decât într-un studiu
secţional (transversal).
24. Test bilateral-Denumeşte un test în care ipoteza alternativă nu precizează sensul
abaterii de la ipoteza nulă. într-un test bilateral, probabilitatea critică a testului se
referă la şansa ca statistica testului să fie mai depărtată de valoarea nulă decât valoarea
calculată a statisticii, fără a preciza sensul în care are loc depărtarea.Regiunea de
respingere a unui test bilateral conţine o reuniune de două intervale.
25. Test t ( t test) -Se aplică un test t (Student) atunci când statistica testului se consideră
repartizată Student. De regulă, testele t sunt utilizate pentru verificarea ipotezelor
privind media populaţiei, atunci când eşantioanele sunt de dimensiuni reduse (<=30) şi
distribuţia populaţiei este cunoscută ca fiind aproape normală.
26. Variabilă-Sensul curent în statistică este acela a unei valori numerice, a unui atribut
care diferă de la un element la altul. A se vedea variabilă categorială, variabilă
calitativă, variabilă cantitativă, variabilă discretă, variabilă continuă, variabilă
aleatoare.
27. Ipoteză -presupunere, enunțată pe baza unor fapte cunoscute, cu privire la anumite
(legături între)fenomene care nu pot fi observate direct sau cu privire la esența
fenomenelor, la cauza saula mecanismul intern care le produce;
28. Operaţia prin care facem extrapolarea concluziilor de la eşantion la populaţie se
numeşte inferenţă statistică.Inferenţa statistică se bazează pe teoria probabilităţilor,
permiţând desprinderea unor concluzii cu caracter probabilist.
29. Dacă cele două eşantioane sunt alese la întâmplare pe baza caracteristicilor lor
naturale (de exemplu, două clase paralele) spunem că avem eşantioane independente.
30. Indiferent de modul de formulare, alături de această ipoteză specifică (Hs), - (numită
şi ipoteză de cercetare, ipoteză de lucru sau ipoteză alternativă) se exprimă şi o altă
ipoteză care să atribuie numai întâmplării, hazardului, tendinţele sau diferenţele
constatate.