SPECIFICUL MANIFESTĂRII SINDROMULUI

BURNOUT LA PEDAGOGI
Angela Verdeş, dr. în psihologie
Arderea profesională sau sindromul burnout este
fenomenul cu care mulţi pedagogi se confruntă la un moment dat
şi care presupune o stare anormală de epuizare fizică, psihică,
socială, emoţională a organismului cu consecinţe negative,
uneori chiar devastatoare – emoţii negative, gânduri catastrofale,
atitudini ostile.
Am efectuat un studiu comparat al manifestării sindromului
burnout la pedagogii ce activează în liceu (lotul I) şi la pedagogii
ce muncesc în şcoală auxiliară (lotul II). Pentru a realiza
cercetarea am aplicat chestionarul „Determinarea nivelului
arderii emoţionale” de [Link] şi Metoda diagnosticării
arderii profesionale de M. Rukavişnikov. Analiza rezultatelor
comparative între lotul I şi II de pedagogi a fost efectuată în
următoarele direcţii: 1. determinarea diferenţelor de gen, 2.
stabilirea diferenţelor în funcţie de vechimea în muncă: 1.)
subgrupul I până la 10 ani vechime; 2.) subgrupul 2 – 11-20 ani
vechime în muncă.
Să comparăm femeile ce muncesc în liceu cu cele ce
muncesc în şcoala auxiliară.
A
rd
ere
a e
moio
nală(B
oik
o) ț

1
8.0
0
1
6.0
0
1
4.0
0
1
2.0
0 Lic
eu,fe
mei
1
0.0
0 (n=17
)
8
.00 Șc oalăau
x.,
6
.00 fe
mei(n=2
0)
4
.00
2
.00
0
.00
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1
0 1
1 1
2

Fig. 1. Distribuţia de date privind arderea emoţională la

femeile din lotul I şi II
 Analiza statistică a datelor ne demonstrează diferenţe
semnificative la variabila „extinderea sferei economiei emoţiilor”
la pragul de semnificaţie p=0,011 cu valori mai mari pentru
femeile ce muncesc în şcoala auxiliară.
A
rde
reap
rofe
sio
nală(Iliin
)

6
0.0
0 5
4.3
5
5
0.9
5
4
8.1
0
5
0.0
0 4
5.6
5
4
2.1
2 4
2.6
5
4
0.0
0 L
ice
u,fe
m e
i(n
=17
)

3
0.0
0
Șc o
alăa
ux.,fe
m e
i
2
0.0
0 (n
=20
)

1
0.0
0

0
.00
te
nsiu
ne rig
idita
te a
rde
re

Fig. 2. Distribuţia de date privind arderea profesională la

femeile din lotul I şi II
Observăm că femeile ce activează în cadrul şcolii auxiliare
manifestă mai accentuat sindromul arderii profesionale. Datele
ne demonstrează că ele sunt mai „tensionate”, mai „rigide” şi
manifestă mai accentuat „ardere profesională” spre deosebire de
femeile ce muncesc în liceu. În plan statistic s-au înregistrat
diferenţe semnificative la variabila „rigiditate” la pragul
p=0,020, cu scoruri majore pentru femeile din lotul II.

A
rde
reap
rofe
sio
nală(R
uka
vin
iko
v) ș

1
00.00 9
1.6
5
90.0
0
8
0.0
0
7
0.0
0 6
4.6
5
L
ice
u,fe
m e
i(n
=17
)
6
0.0
0
5
0.0
0
3
6.1
5 3
3.7
5 Școalăa
ux.,fe
m e
i
4
0.0
0
2
8.5
3 2
7.6
5 (n
=20
)
3
0.0
0 2
2.7
1 2
0.1
2
2
0.0
0
1
0.00
0.0
0
1 2 3 4

Fig. 4. Distribuţia de date privind arderea profesională la

femeile din lotul I şi II
 Observăm că, deşi, femeile ce muncesc în şcoala auxiliară
manifestă mai intens ardere profesională (p=0,004), ele sunt mai
motivate profesional (p=0,0001) spre deosebire de femeile ce
muncesc în liceu. Între bărbaţii ce muncesc în liceu şi cei ce
muncesc în şcoala auxiliară nu am determinat diferenţe statistic
semnificative privind manifestarea sindromului burnout.
A
rde
reae
m oio
nală(B
oik
o)ț

1
8.0
0
1
6.0
0
1
4.0
0 L
ice
u,vechimea
d
em unc
ă:p în
ăla
1
2.0
0 1
0a n
i(n=7
)
1
0.0
0
8
.00 Șc oalaaux.,
6
.00 v
echime ade
muncă
:p în
ăla1 0
4
.00
a
ni(n=4)
2
.00
0
.00
1 3 5 7 9 1
1

Fig. 5. Valorile medii ale arderii emoţionale la pedagogii din

lotul I şi II în dependenţă de vechimea în muncă
Prezentarea grafică ne demonstrează diferenţe
semnificative la variabilile „extinderea sferei economiei
emoţiilor” la pragul de semnificaţie p=0,045 şi „anxietate şi
depresie” cu valori mai mari pentru femeile ce muncesc în şcoala
auxiliară.
Ard
ereaprofesională(R
ukav
inikov
) ș

20.00 18.50
18.00
16.00
14.00 Liceu,vechimeade
12.14
m uncă:pînăla10ani
12.00
(n=7)
10.00
Șco alaaux.,
8 .00
vechim eadem uncă:
6 .00 pînăla1 0ani(n=4)
4 .00
2.00
0.00
izolareapersonalităţii

Fig. 6. Valorile medii ale izolării personalităţii la pedagogii

din lotul I şi II în dependenţă de vechimea în muncă
 Din prezentarea grafică se vede că pedagogii ce muncesc
în şcoala auxiliară şi au o vechime în muncă de pînă la 10 ani au
obţinut valori majore la toate variabilile: „epuizare emoţională”,
„izolarea personalităţii”, „motivaţia profesională” şi „ardere
profesională”.
Analizînd statistic datele am determinat că există
diferenţe semnificative la variabila la „izolarea personalităţii” la
pragul p=0,022 cu valori mai mari pentru pedagogii din şcolile
auxiliare cu o vechime în muncă de pînă la 10 ani.
Să analizăm rezultatele obţinute de pedagogii din ambele
loturi experimentale cu o vechime în muncă de 11-20 ani.
A
rde
reap
rofe
sio
nală(R
uka
vin
ik
ov) ș

3
5.0
0 3
1.2
9
3
0.0
0
2
5.0
0 Liceu,vec
hime
ad e
2
0.4
5 m uncă:11
-20ani
2
0.0
0 (n=11)
1
5.0
0 Șc o a
laa u
x.,
vechim
e adem u
n că:
1
0.0
0 11-2
0a ni(n=14)
5
.00

0
.00
m
otivaţiap
rofe
sio
nală

Fig. 7. Valorile medii ale motivaţiei profesionale la

pedagogii din lotul I şi II în dependenţă de vechimea în
muncă
Comparînd pedagogii din lotul I şi lotul II ce au o vechime
în muncă între 11 şi 20 ani determinăm diferenţe semnificative la
variabila „motivaţie profesională” la pragul p=0,001 cu valori
mai mari pentru pedagogii din şcolile auxiliare.
În continuare vom compara datele deţinute de subiecţii
experimentali din ambele loturi ce au o vechime în muncă mai
mare de 20 ani (figurile 8 şi 9 ).
 A
rde
reap
rofe
sio
nală(R
uka
vin
iko
v) ș

1
20.0
0 1
06.1
4
1
00.0
0
Lice
u,vechim
eade
8
0.0
0 7
0.2
5 m un
că :>
20ani
(n=12)
6
0.0
0
Șco a
laa ux.,
3
5.4
3
4
0.0
0 ve
chimead em u
ncă
:
2
1.4
2 >2
0a ni(n
=1 4)
2
0.0
0

0
.00
mo
tiva
ţia ard
erea
p
rofe
sională p
rofe
siona
lă

Fig. 9 Valorile medii ale arderii profesionale la pedagogii din

lotul I şi II în dependenţă de vechimea în muncă
Observăm că pedagogii ce au o vechime de peste 20 ani
ani şi activează în şcoala auxiliară resimt mai intens ardere
profesională (p=0,009) decît pedagogii cu aceeaşi vechime din
liceu. Dar totodată pedagogii din lotul II sunt mai motivaţi să
muncească în domeniul pedagogic comparativ cu cei din lotul I.
Analiza rezultatelor obţinute ne permite să facem
următoarele concluzii:
1. Femeile ce activează în cadrul şcolii auxiliare manifestă
mai accentuat sindromul burnout în comparaţie cu femeile ce
activează în liceu.
2. Între bărbaţii ce muncesc în liceu şi cei ce muncesc în
şcoala auxiliară nu am determinat diferenţe semnificative
privind arderea profesională. Putem afirma că în instruirea şi
educaţia copiilor femeile se implică mai mult în plan emoţional
comparativ cu bărbaţii şi în rezultat manifestă sindromul
arderii profesionale mai intens.
3. Pedagogii ce muncesc în şcoala auxiliară şi au o
vechime în muncă de pînă la 10 ani au sunt mai epuizaţi
emoţional şi izolaţi spre deosebire de cei din liceu.
4. Cadrele didactice din şcoala auxiliară cu o vechime mai
mare de 20 ani sunt mai epuizate emoţional, mai
 depersonalizaţi şi manifestă ardere profesională mai
accentuată în comparaţie cu colegii săi din licee.
5. Motivaţia profesională la pedagogii ce muncesc în
şcolile auxiliare se menţine de la începutul carierii pe tot
parcursul activităţii sale, fiind mai mare la pedagogii din lotul
II.
6. Sindromul burnout este trăit mai intens de pedagogii din
şcolile auxiliare comparativ cu cei ce muncesc în licee.
Summary
We conducted a comparative study of burnout syndrome
manifestation at teachers working in high school (group I) and
secondary school teachers who who work in (group II). As a
result of research we concluded that the burnout syndrome is
experienced more intensely auxiliary school teachers compared
with those working in high schools.
Bibliografie
1. Derevenco, P.,Anghel,I.,Baban,A. Stresul în sănătate şi
boală: de la teorie la practică, Dacia ed., Cluj-Napoca , 1992,
p. 52-61.
2. Kristensen, T.S., Borritz, M., Villadsen, E., &
Christensen, K.B. The Copenhagen Burnout Inventory: A
new tool for the assessment of burnout. Work & Stress, 2005,
19, 192-207.
3. Miclea, M. Stres şi apărare psihică, Presa Universitară
Clujeană, Cluj- Napoca,1997, p.82-94.
4. Onody, [Link] Burnout, apariţia şi posibilităţile de
soluţionare, Revista pedagogică nr.5, 2001, p. 13-18.
5. Shaufeli, W. B., Leiter, M. P., & Maslach, C. Burnout:
Thirty-five years of research and practice. Career
Development International, 2009, no.14, p. 204-220.