Stresul ocupaional la

cadrele didactice
Studenta: Ramona Baraba Coci
ndrumtor:conf.dr.Mihaela
Stoica

Introducere
Profesorii -categoria profesional cu cel
mai ridicat nivel de stres ocupaional.
Pentru mai mult de 30% dintre
profesori din Marea Britanie-locul de
munc este stresant
Profesorii cuprobleme n
managementul propriilor emoii tind s
aib studeni care experimenteaz mai
multe emoii negative n clas (tristee,
ruine i vinovie).

Explicaii ale stresului

profesorilor
Modelul REBT : modul n care o
persoan percepe, interpreteaz i
evalueaz evenimentele neplcute cu
care se confrunt.
Bernard (1990) -produsul modului n
care profesorul reacioneaz i se
adapteaz la solicitrile postului
(datoriile zilnice ca i cadru didactic) i
la ameninri (aciunile altora).

Stresorii zilnici pentru

profesori
Termene limit,
Pregtirea leciilor i corectarea
lucrrilor
confruntarea cu elevi dificili,
conflicte cu conducerea instituiei de
nvmnt sau cu colegii,
discuiile cu prinii

Consecinele stresului
asupra profesorilor
Psihologice: satisfacie sczut la locul de
munc, depresia, stim de sine sczut, furie,
apatie, iritabilitatea, vinovie, lipsa bunei
dispoziii, plictiseal, retragere, evitare,
epuizare,anxietate, disforie, insomnie,
Fizice: tensiune ridicat, creterea nivelului
de colesterol, boli cardiovasculare,
hipertensiune, ulcer, astm, migrene,
scderea eficienei sistemului imunitar

Consecinele stresului
asupra profesorilor
(continuare)
Comportamentale:
- fumatul, consumul cafea i/sau de
alcool, chiar abuzul de droguri
recreaionale,
-violena (verbal, fizic)
-mncatul n exces,
-retragerea, evitarea, absenteismul

Consecinele stresului
ocupaional al profesorilor
asupra elevilor
Stresorii diminueaz curiozitatea
intelectual a profesorului conducnd la o
lips de implicare n pregtirea
subiectelor pe care le pred
Profesorii stresai -se concentreaz mai
mult pe controlul comportamentului
elevului dect pe crearea unei experiene
de nvare stimulative i captivante

Termenul de Burnout
Herbert J. Freudenberger
suprasolicitarea sau epuizarea la persoanele
ce desfasoara profesii sociale (care ajuta
diferite persoane)
Maslach i Leiter au redefinit burnoutul ca o eroziune a implicrii n munc
Exista unui raport direct proporional ntre
nepotrivirea persoanei cu ocupaie si
probabilitatea apariiei burnout-ului

Factorii care influeneaz

apariia stresului ocupaional la
dascli
s-a modificat modul in care este perceput profesorul,
imaginea sa de om prestigios, caruia i se acorda un
respect deosebit, s-a pierdut;
modelele pe care incearca sa le trasmita elevilor nu
se regasesc in societatea actuala caracterizata prin
consumerismul ce are ca slogan "mai vreau, mai
vreau!";
profesorului nu ii revine doar sarcina de a educa
elevii, ci el trebuie sa medieze si sa rezolve conflicte
relationale, familiale si psihologice;
modul, din ce in ce mai indisciplinat si ostil, in care se
comporta elevii;
institutiile statului nu trateaza acesta categorie
profesionala la nivelul cuvenit

Obiectivul cercetrii
Stabilirea influenei pe care o au
asupra stresului ocupaional al
cadrelor didactice urmtorii factori:
Vrsta elevilor
Mediul urban sau rural
Genul dascalului
Vrsta dasclului

Ipoteze de lucru
1.Profesorii sunt mai stresai dect invtorii
2.Cadrele didactice din mediul urban sunt mai
stresate dect cele din mediul rural
3. Femeile dascl sunt mai stresate dect brbaii
cu aceeai meserie
4. Cadrele didactice sub 35 de ani sunt mai
stresate dect cele peste 35

Eantionarea
S-a aplicat Chestionarul de evaluare a burnoutului Maslach la 40 de cadre didactice dintre
care:

-20 profesori si 20 nvtori

-20 cadre didactice din mediul urban si 20 din mediul rural
l
-20 cadre didactice sub 35 de ani si 20 peste 35 de ani
-32 de femei si 8 barbai

Comparaia ntre profesori i nvtori

Independendet sample test

cadredi
d

Mean

Std.
Deviation

Std. Error
Mean

1.00

20

59.0000

16.29982

3.64475

2.00

20

39.8000

8.03676

1.79707

burnout

Valoarea semnificaiei pentru testul Lavene este de 0,01 ( mai mic dect 0,05
deci variana este seminificativa din punct de vedere statistic

Comparaia dintre cadrele didactice din mediul urban si cele din mediul rural

Mediul

Mean

Std. Deviation

Std. Error Mean

urban

20

50.8000

8.59376

1.92162

rural

20

48.0000

21.12619

4.72396

Burnout

Valoarea semnificaiei pentru testul Lavene este de 0,08 ( mai mare dect 0,05
deci variana este neseminificativa din punct de vedere statistic

Comparaie de gen

Genul

Feminin

Mean

Std.
Deviation

Std. Error Mean

32

50.2500

17.82170

3.15046

46.0000

.00000

.00000

Burnout

masculin

Valoarea semnificaiei pentru testul Lavene este de 0,03 ( mai mic dect 0,05
deci variana este seminificativa din punct de vedere statistic

Comparaia de vrste
Vrsta

Mean

Std.
Deviation

Std. Error
Mean

sub 35

20

54.6000

20.52572

4.58969

peste
35

20

44.2000

6.78698

1.51762

Burn

out

Valoarea semnificaiei pentru testul Lavene este de 0,00( mai mic dect 0,05 )
deci variana de vrst este seminificativa din punct de vedere statistic

Trei din patru ipoteze se

confirm
Stresul ocupaional afecteaz mai mult
profesorii dect nvtorii
Cadrele didactice din mediul urban nu
sunt mai stresate dect cele din mediul
rural
Femeile de la catedra sunt mai stresate
dect brbaii
Cadrele didactice sub 35 de ani sunt mai
stresate dect cele peste 35.

Concluzii
Stresul ocupaional al cadrelor
didactice depinde att de
caracteristicile personale ale
acestora (vrst, gen) ct i de
vrsta elevilor pe care i educ.

Ce poate face un profesor

S accepte
personala
pentru
a responsabilitatea
controla stresul

de a controla stresul. Nu putem controla

stresorii, ns putem controla msura n
care ne lsm afectai de acetia.
S accepte realitatea aa cum este. S
cunoasc care i este motivaia pentru
care accept sau dorete s fie profesor.
S aib o palet de activiti de relaxare:
cititul, excursiile pictura, arta sau orice
alt activitate n care se regsete.

Limitele cercetrii
Cercetarea s-a facut pe un eantion relativ
mic (40 de persoane) care au fost alese
doar dintre cadrele didactice din judeul
Mure.
Sinceritatea cadrelor didactice testate
Experiena mai mare a persoanelor de
peste 35 de ani datorit creia acetia ar fi
putut intui mai uor rspunsurile potrivite

Bibliografie