Facultatea de Psihologie

Universitatea “Al.I.Cuza”, Iaşi

STRESUL LA CADRELE
DIDACTICE
Coordonator: Asist.Drd. OVIDIU GAVRILOVICI
 Definiţii STRES

• “reacţia organismului la agenţii stresori” (H. Selye)

• “acţiunea violentă exercitată asupra organismului de
la şocul electric până la şocul emoţional sau
frustrarea acută” (Pieron)
• „dezechilibru între solicitările mediului şi capacitatea
de răspuns a organismului” (J. McGrath)

Teorii
• Modelul explicativ şi teoria răspunsului
• Modelul cauzal şi teoria stimulilor
• Modelul interacţional şi teoria tranzacţională
 Delimitări conceptuale
• BURNOUT- sindrom psihologic ca răspuns la stresorii
interpersonali cronici de la locul de muncă.
• TOLERANŢA LA INCERTITUDINE- “un şir de reacţii
(de la acceptare la respingere) la stimuli percepuţi ca
nefamiliari, complecşi, caracterizaţi de incertitudine sau
supuşi la interpretări multiple şi contradictorii
• SUPRAÎNCĂRCAREA ÎN SARCINĂ- munca în exces
sau apariţia sentimentului că natura, volumul sau
diversitatea sarcinilor zilnice depăşeşte capacitatea
proprie de a le face faţă
• MANIFESTĂRI PSIHOSOMATICE ALE STRESULUI-
reacţiile la stres: fiziologice, cognitive, emoţionale şi
comportamentale.
 Obiectivul studiului
• Pornind de la prezumţiile teoretice privitoare la
stres şi din
• constatările întâlnite în practică privind
importanţa cunoaşterii nivelului de stres la
cadrele didactice, studiul de faţă îşi propune ca
• OBIECTIV evidenţierea nivelului de stres în
cadrul profesiei didactice, a implicaţiilor
acestuia asupra vieţii personale şi profesionale
a individului, precum şi determinarea
corelaţiilor dintre nivelul stresului perceput şi
manifestările psihosomatice ale sale.
 Instrumente
• Chestionarul MBI (“burnout”) • Chestionarul CC1G
 cuprinde 22 itemi grupaţi pe (supraîncărcare în sarcină)
factorii:
 epuizare emoţională;
 cuprinde 7 itemi
 depersonalizare;  Alpha Cronbach de 0,70
 ineficienţă.
 Alpha Cronbach de 0,71

• Chestionarul TI-3 (toleranţă la

incertitudine)
 cuprinde 39 itemi dihotomici
grupaţi pe factorii:
 simplitate – complexitate
 normativitate – libertate
 familiaritate – diversitate
 nesiguranţă – încredere
 Alpha Cronbach de 0,93
• Chestionarul MPSS (manifestări
psihosomatice ale stresului)
 cuprinde 35 de itemi
reprezentând stări,
comportamente sau boli
 Alpha Cronbach de 0,93
 LOTUL DE SUBIECŢI
NR. TOTAL GEN STUDII PROFESIE

Masculin Feminin Liceu Universitate Educator Învăţător Profesor

140 19% 81% 40% 60% 24% 31% 45%

MEDIU DISCIPLINA TIP

Rural Urban Examen Altele Privat Stat

26% 74% 22% 78% 17% 83%

 Studiu şi rezultate
Variabile independente:

• GEN- masculin, feminin

• MEDIU- rural, urban
• TIPUL DE DISCIPLINĂ PREDATĂ- de examen, altele
• TIPUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT- privat, de stat
• NIVELUL STUDIILOR ABSOLVITE - liceale, universitare
• PROFESIE- educator, învăţător, profesor

Variabila dependentă:

• NIVELUL DE STRES evidenţiat prin: „burnout”, toleranţă la

incertitudine, supraîncărcare în sarcină şi manifestări
psihosomatice ale stresului
Ipoteza nr. 1 susţine că: Femeile cadre didactice vor
manifesta un grad mai ridicat de stres în comparaţie
cu bărbaţii.
• pentru a testa această ipoteză s-a Testul T pentru
aplicat testul t pentru eşantioane
independente, având ca variabilă egalitatea mediilor
independentă genul subiecţilor şi
ca variabilă dependentă nivelul de
stres evidenţiat prin: „burnout”,
toleranţa la incertitudine,
supraîncărcarea în sarcină şi
manifestările psihosomatice ale T Df
stresului;
• pragul de semnificaţie este p<
0,05 pentru ipoteza genul
influenţează toleranţa la
MBI 0.9 138
incertitudine.
• Cadrele didactice de gen feminin
prezintă o toleranţă scăzută la
incertitudine faţă de cadrele
TI* -2.01 138
didactice de gen masculin.
• Nu există diferenţe semnificative
între cadrele didactice de gen CC1G 0.1 138
feminin şi cele de gen masculin cu
privire la „burnout”,
supraîncărcare în sarcină şi
manifestările psihosomatice ale MPSS -0.08 138
stresului (p> 0,05).
 Ipoteza nr.2 susţine că: Nivelul de stres va fi mai
ridicat la cadrele didactice din mediul urban, în
comparaţie cu cele din mediul rural.
Testul T pentru
• pentru a testa această ipoteză s-a
aplicat testul t pentru eşantioane egalitatea mediilor
independente, având ca variabilă
independentă mediul subiecţilor şi
ca variabilă dependentă nivelul
de stres evidenţiat prin: T Df
„burnout”, toleranţa la
incertitudine, supraîncărcarea în MBI -0.01 138
sarcină şi manifestările
psihosomatice ale stresului;
TI 0.06 138
• pragul de semnificaţie este p>
0,05 deci ipoteza este infirmată. CC1G 1.1 138

MPSS -0.7 90.2

Ipoteza nr. 3 susţine că: Cadrele didactice care predau
discipline de examen au un nivel de stres mai ridicat decât
cadrele didactice care predau alte discipline.

• pentru a testa această ipoteză s-a Testul T pentru

aplicat testul t pentru eşantioane
independente, având ca egalitatea mediilor
variabilă independentă
disciplina predată de subiecţi şi T Df
ca variabilă dependentă nivelul
de stres evidenţiat prin: MBI * 21.8 56.1
„burnout”, toleranţa la
incertitudine, supraîncărcarea în
sarcină şi manifestările
TI* 14.3 121.5
psihosomatice ale stresului;
CC1G * 15.9 62.8
• pragul de semnificaţie este
p< 0,05, deci ipoteza se MPSS * 21.7 58.5
confirmă.

Cadrele didactice care predau discipline de examen resimt mai

pronunţat „burnout”- ul, supraîncărcarea în sarcină şi manifestările
psihosomatice ale stresului şi au o toleranţă scăzută la incertitudine,
decât cadrele care predau alte discipline.
 Ipoteza nr. 4 susţine că: Nivelul de stres al cadrelor didactice din
învăţământul privat va fi mai ridicat decât cel al cadrelor didactice din
învăţământul de stat.
• pentru a testa această ipoteză s-a
aplicat testul t pentru eşantioane Testul T pentru
independente, având ca variabilă
independentă tipul de învăţământ şi egalitatea mediilor
ca variabilă dependentă nivelul de
stres evidenţiat prin: „burnout”,
toleranţa la incertitudine, T Df
supraîncărcarea în sarcină şi
manifestările psihosomatice ale MBI -0.6 138
stresului;
TI 0.007 138
• pragul de semnificaţie este p<
0,05 pentru ipoteza tipul de
învăţământ influenţează manifestările
CC1G -0.4 138
psihosomatice ale stresului.
MPSS * 2.2 138

Cadrele didactice din învăţământul privat au mai multe manifestări

psihosomatice ale stresului decât cadrele din învăţământul de stat.
Nu există diferenţe semnificative între cadrele didactice din
învăţământul privat şi cele din învăţământul de stat cu privire la
„burnout”, toleranţă la incertitudine şi supraîncărcare în sarcină (p>
0,05).
 Ipoteza nr. 5 susţine că: Cadrele didactice cu studii medii
prezintă un nivel al stresului mai ridicat faţă de cadrele
didactice cu studii superioare.
• pentru a testa această ipoteză s-a Testul T pentru
aplicat testul t pentru eşantioane
independente, având ca variabilă
egalitatea mediilor
independentă studii absolvite şi ca
variabilă dependentă nivelul de T Df
stres evidenţiat prin: „burnout”,
toleranţa la incertitudine,
supraîncărcarea în sarcină şi
MBI * -2.4 138
manifestările psihosomatice ale
stresului; TI 0.8 138
• pragul de semnificaţie este p< CC1G -0.8 138
0,05 pentru ipoteza studiile
absolvite influenţează „burnout”-ul.
MPSS -0.4 138
Cadrele didactice cu studii medii resimt un nivel ridicat al „burnout”-ului faţă
de cadrele didactice cu studii superioare.
Nu există diferenţe semnificative între cadrele didactice cu studii medii şi cele cu
studii superioare cu privire la toleranţa la incertitudine, supraîncărcarea în sarcină
şi manifestările psihosomatice ale stresului (p> 0,05).
 Ipoteza nr. 6 susţine că: Educatoarele au un nivel al
stresului mai mic faţă de învăţători şi profesori.
• pentru a testa această ipoteză s-a
aplicat one-way anova având ca Df F
variabilă independentă profesia
cu trei nivele: educator, învăţător
şi profesor şi variabila dependentă MBI * 2, 137 58,33
nivelul de stres evidenţiat prin:
„burnout”, toleranţa la TI * 2, 137 22,77
incertitudine, supraîncărcarea în
sarcină şi manifestările
psihosomatice ale stresului; CC1G * 2, 137 31,27
• pragul de semnificaţie este MPSS * 2, 137 30,08
p< 0,05 deci ipoteza se confirmă.

Există diferenţe semnificative între învăţători- profesori şi între

educatori- profesori în privinţa „burnout”-ului, a toleranţei la incertitudine, a
supraîncărcării în sarcină şi a manifestărilor psihosomatice ale stresului.
Nu există diferenţe semnificative între educatori şi învăţători (p> 0,05).
Ipoteza nr. 7 susţine că: Există o corelaţie între burnout
şi manifestările psihosomatice ale stresului.
• pentru a testa această ipoteză s-
au aplicat corelaţii bivariate având
ca variabilă independentă
burnout-ul şi variabila
dependentă manifestările
Prag de
psihosomatice ale stresului. semnificaţie

• pragul de semnificaţie este p<

MBI
0,05 deci ipoteza se confirmă. MPSS 0.001

Există o corelaţie între scorurile mari obţinute de cadrele

didactice la „burnout” şi scorurile mari de la
„manifestările psihosomatice ale stresului”.
Ipoteza nr. 8 susţine că: Există o corelaţie între toleranţa
la incertitudine şi manifestările psihosomatice ale stresului .

• pentru a testa această ipoteză

s-au aplicat corelaţii bivariate
având ca variabilă independentă Prag de
toleranţa la incertitudine şi
variabila dependentă semnificaţie
manifestările psihosomatice
ale stresului. TI
MPSS 0.001
• pragul de semnificaţie este
p< 0,05 deci ipoteza se
confirmă.

Există o corelaţie între scorurile mici obţinute de cadrele

didactice la „toleranţă la incertitudine” şi scorurile mari
de la „manifestările psihosomatice ale stresului”.
Ipoteza nr. 9 susţine că: Există o corelaţie între
supraîncărcarea în sarcină şi manifestările psihosomatice
ale stresului.
• pentru a testa această ipoteză s-au aplicat
corelaţii bivariate având ca variabilă
independentă supraîncărcarea în sarcină
şi variabila dependentă manifestările Prag de
psihosomatice ale stresului.
semnificaţie
• pragul de semnificaţie este p< 0,05 deci
ipoteza se confirmă. CC1G
MPSS 0.001

Există o corelaţie între scorurile mari obţinute de cadrele

didactice la „supraîncărcarea în sarcină” şi scorurile mari
de la „manifestările psihosomatice ale stresului”.
 Concluzii
• Cadrele didactice care predau discipline de examen prezintă
un nivel ridicat al stresului.
• Profesorii au un nivel ridicat de stres faţă de învăţători şi
educatori.
• „Burnout”-ul, toleranţa la incertitudine şi supraîncărcarea în
sarcină corelează cu manifestările psihosomatice ale stresului.
• Cadrele didactice de gen feminin au toleranţă scăzută la
incertitudine.
• Cadrele didactice cu studii medii resimt mai pronunţat
„burnout”-ul.
• Cadrele didactice din învăţământul privat prezintă un nivel
ridicat de manifestări psihosomatice ale stresului.
• Nu există diferenţe semnificative între cadrele didactice care
predau în mediul rural faţă de cele care predau în mediul
urban, ipoteza fiind infirmată.