Colegiul ,,Mihai Eminescu” din Soroca

Catedra Asistența socială și psihologie

Tema: Managementul stresului a cadrelor didactice din învățămîntul

preuniversitar.
.

Profesor: MITROFAN Tatiana

Şef catedră: TaȘnic Aliona,

profesor, grad didactic II

2016
 Managementul stresului a cadrelor didactice 2016

CUPRINS

INTRODUCERE..................................................................................................................................................3
I. SCURTE CONSIDERAŢII TEORETICE....................................................................................................3
I.1. Conceptul de stres..........................................................................................................................................3
I.2. Cauzele apariției stresului..............................................................................................................................4
I.3. Factori de stres...............................................................................................................................................5
II. MANAGEMENTUL STRESULUI..............................................................................................................7
II.1. Modalităţi de managment al stresului la cadrele didactice..........................................................................7
III. CERCETARE EXPERIMENTALĂ........................................................................................................10
III.1. Metdologie şi metode de cercetare...........................................................................................................10
III.2. Rezultate şi interpretări..............................................................................................................................10
CONCLUZII.......................................................................................................................................................14
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................................................15

2
 Managementul stresului a cadrelor didactice 2016

INTRODUCERE
În zilele de astăzi stresul a devenit  pentru noi un mod de viață. Stresul este unul dintre cele
mai serioase  amenințări ale vieții moderne.
Prin munca pe care o desfășoară, cadrele didactice sunt supuse la o multitudine de influențe
generatoare de stres care variază în funcție de situație.
Stresul profesional  este definit ca un fenomen pluricauzal si multidimensional reflectat în
răspunsurile  psihofiziologice ale individului, într-o anumită situație de muncă, manifestat prin dezechilibrul
dintre solicitările impuse de munca și capacitatea obiectivă   sau doar subiectivă a omului de a face față.
Stresul profesional este unul dintre cele mai serioase  amenințări ale vieții moderne. El denotă stresul
generat de situația de muncă: muncile de mare răspundere, cu risc înalt, activitate care suprasolicită   sau
subsolicită   disponibilitățile individului.

I. SCURTE CONSIDERAŢII TEORETICE

I.1. Conceptul de stres
Termenul stres provine din cuvântul omonim englez (stress), care în limba de origine înseamnă
constrângere, forţă, solicitare. Prin stres desemnăm orice stare de tensiune creată, de agresiune provenind din
mediul extern sau intern, faţă de care organismul se apără pe calea unor reacţii de adaptare.
Noţiunea de stres a devenit un fapt cotidian. Stresul însoţeşte orice activitate în care omul este
implicat, aceasta ca rezultantă posibilă a unui conflict ce poate fi generat de activitatea în sine şi cel care o
prestează. Vorbim astfel despre stresul vieţii de zi cu zi, al mediului ambiant, familial, profesional, şcolar.
Părintele conceptului de stres este considerat canadianul Hans Selye (1907 – 1982), el definindu-l ca
un răspuns nespecific al organismului la solicitările cu care este confundat. Stresul, într-una dintre
accepţiunile actuale, este o modalitate interacţională dintre individ şi mediu, concretizat printr-o stare
tensională, de încărcare.
Wisniewski şi Gargulo (1997) au descris stresul ca o consecinţă a faptului cât de capabili sunt
profesorii în a face faţă cerinţelor care li sunt înaintate în cadrul rolului lor profesional. În acest articol vor fi
descrise modalităţi de managment al stresului pentru profesori.
Stresul este reacţia pe care oamenii o pot avea atunci când simt că nu se pot adapta solicitărilor şi
presiunilor cărora trebuie să le facă fata în viaţa de familie, personală sau la locul de muncă. Solicitările nu
conduc neapărat la stres. Ele pot stimula succesul care conduce satisfacţia în muncă. Problemele apar atunci

3
 Managementul stresului a cadrelor didactice 2016

când solicitările sunt prea mari şi pe termen lung sau acţionează din mai multe direcţii; unele persoane îşi pot
pierde controlul ceea ce conduce la stres.

I.2. Cauzele apariției stresului

Stresul poate fi cauzat de diferiţi agenţi stresori atât la locul de muncă, cât şi în afara acestuia. El poate
avea diferite cauze şi diferite forme de manifestare. Unele persoane se pot adapta mai bine la agenţii stresori,
altele mai puţin, în funcţie de personalitate şi circumstanţe. Stresul poate avea o varietate de cauze, printre
care se numără frustrarea, supraaglomerarea, temperaturile extreme sau incapacitatea de a ieşi dintr-o situaţie
de aparent pericol.
O analiză a cauzelor generatoare de stres relevă posibilitatea departajării celor care acţionează
exclusiv la nivelul cadrelor de conducere faţă de cele regăsite în rândul executanţilor, dar şi existenţa unor
cauze comune.
 Cauze ale stresului manifestate la nivelul subordonaţilor
 incompatibilitatea cu tipul cadrului de conducere generează stres ca urmare a conflictului dintre
dorinţa de a-şi menţine postul şi tendinţa de a riposta faţă de atitudini, comportamente, gesturi percepute
ca neadecvate;
 delegarea în exces practicată de şefi, dă naştere unor presiuni contradictorii între dorinţa de afirmare
şi promovare şi efortul cerut de rezolvarea propriilor sarcini şi concomitent, a sarcinilor multe şi/sau
dificile, primite din partea şefilor;
 teama de pierdere a postului, cauză de stres mai intens în situaţiile de criză. În general, afectează
prioritar subordonaţii dar, în anumite condiţii, se poate manifesta şi la nivelul cadrelor de conducere. Este
generat de nesiguranţa locului de muncă.
 Cauze comune generatoare de stres organizaţional
Atât la nivelul cadrelor de conducere, cât şi al executanţilor, stresul poate fi cauzat de:
 dispoziţii şi ordine, inaplicabile, primite din partea unor superiori sau foruri superioare. Stresul este
datorat presiunii dintre autoritatea şi, respectiv, ameninţarea posibilei sancţiuni şi realitatea situaţiei care
nu permite aplicarea ordinului in forma primita. A explica superiorului situaţia inadecvată ar putea fi
interpreta ca un reproş faţă de incompetenţa sau gradul redus de informare a acestuia; a nu aplica decizia
înseamnă nerespectarea procedurilor şi a obligaţiilor ce decurg din responsabilităţi;
 presiunea termenelor manifestate ca discordanta intre obligaţia de a rezolva sarcini complexe si/sau
dificile si timpul alocat lor;
4
 Managementul stresului a cadrelor didactice 2016

 motivaţia nesatisfăcătoare reflectă conflictul dintre aşteptările individului ca urmare a rezultatelor

obţinute şi percepţia, respectiv aprecierea diferita a acestora de către cei în drept;
 lipsa aptitudinilor sau a pregătirii necesare postului generează stres, în situaţiile în care selecţia şi
promovarea personalului se face după alte criterii decât cele legate de competenţa profesională. Stresul
apare ca urmare a conflictului dintre dorinţa de putere a cadrelor de conducere şi cea de satisfacere a
trebuinţelor primare pe de-o parte şi neliniştea datorată posibilei constatări a performanţelor profesionale
scăzute, pe de altă parte;
 aspiraţia spre funcţii superioare, cauză a stresului resimţită de orice individ ale cărui dorinţe, nevoi,
aspiraţii, depăşesc puterea şi/sau veniturile băneşti oferite de postul deţinut;
 tensiunile familiale pot genera stres ca urmare a conflictului, dintre timpul şi interesul acordat
problemelor profesionale în detrimentul celor familiale;
 deficienţe în proiectarea postului: exprimarea defectuoasă a obiectivelor sau chiar lipsa precizării
lor în fişa postului, sarcinile nedelimitate care dau naştere unor lucrări repetate sau paralele la nivelul altor
posturi sau compartimente generează nesiguranţa, insatisfacţia în muncă, frustrarea;
 sistem informaţional ineficient care furnizează informaţii incomplete, inoportune, nerelevante;
 organizare informală puternică, capabilă să pună în circulaţie informaţii neoficiale aflate în evident
dezacord cu informaţiile furnizate prin canalele oficiale.

I.3. Factori de stres

Stresul reprezintă o dimensiune constantă a vieţii noastre cotidiene. Dacă până în 1989 factorii
stresanţi ţineau mai mult de sistemul politic, de aspectele negative ale dictaturii comuniste, în prezent
societatea de tranziţie aduce pe scena vieţii noi tipuri de situaţii stresante cum ar fi : incertitudinea,
schimbările rapide şi adesea imprevizibile, concurenţa, şomajul, necesitatea reorientării şi recalificării rapide
şi, nu în ultimul rând, scăderea nivelului de trai. Oamenii, ca indivizi izolaţi, au rareori posibilitatea de a
influenţa evenimentele stresante externe. Tot ce pot face este să-şi însuşească nişte strategii adaptative care să-
i facă mai rezistenţi la agresiunile psihice şi mai eficienţi în activitatea profesională.
Reacţia la stres se instalează treptat atunci când individul este supus un timp îndelungat unor condiţii
de tensiune psihică, mai ales atunci când este atinsă imaginea sa, situaţia maritală, profesională sau materială.
De obicei individul îşi revine când situaţia stresantă a fost înlăturată, deşi uneori pot rămâne unele sechele sau
o vulnerabilitate crescută faţă de anumiţi factori de stres.

5
 Managementul stresului a cadrelor didactice 2016

Factorii de mediu reprezintă, de asemenea, factori de stres pentru organismul uman şi animal,
producând perturbări la nivelul diferitelor sisteme fiziologice. Aceşti factori, dintre care amintim: temperatura
(prea ridicată sau prea scăzută), umiditatea, zgomotul, agenţii poluanţi pot produce traume fizice, dar şi
psihice. Există şi stresori de natură psihosocială cum ar fi: situaţiile conflictuale, presiunea socială prea mare,
factori care pun în pericol situaţia materială sau statutul social al individului, care sunt percepuţi ca o
ameninţare pentru individ. Stresul nu este influenţat numai de situaţiile externe ci şi de vulnerabilitatea, de
toleranţa la stres a individului sau de unele trăsături ale personalităţii acestuia.
Există, de asemenea, situaţii de viaţă care sunt considerate stresori universali, ca de exemplu: războiul,
detenţia, calamităţile naturale, accidentele care produc invaliditate sau bolile incurabile, pierderea unor
persoane apropiate. Unele situaţii de viaţă nu sunt la fel de stresante pentru toată lumea. De pildă, pierderea
unui examen, dezaprobarea sau critica şefului determină reacţii diferite de la un individ la altul. Chiar şi în
cazul unor dezastre sau calamităţi naturale există persoane care îşi păstrează calmul şi acţionează oportun şi
eficient, în timp ce alţii intră în panică sau manifestă un comportament bizar. Factorii de stres care acţionează
în viaţa de familie sau în viaţa personală pot afecta comportamentul la locul de muncă sau se pot cumula cu
cei de la locul de munca, rezultând probleme de sănătate.
Factori de stres la locul de muncă:
a. Stilul de conducere: lipsa unor obiective clare; slaba comunicare si lipsa de informare in cadrul
organizaţiei; neconsultarea si neimplicarea angajaţilor în schimbările şi modificările de la locul de muncă;
lipsa sprijinului din partea conducerii.
b. Statutul, rolul în organizaţie: statut neclar în organizaţie; obiective şi priorităţi contradictorii; nivel
înalt de responsabilitate la locul de munca.
c. Cariera: incertitudine în evoluţia carierei; frustrări în dezvoltarea carierei; statut incert şi lipsa
recunoaşterii; nesiguranţa locului de muncă; insuficienţa programelor de instruire.
d. Decizie şi control: slaba participare la luarea deciziilor; lipsa controlului asupra propriei munci.
e. Relaţiile la locul de muncă: izolare fizică sau socială; legături slabe cu superiorii, lipsa de
comunicare; conflicte interpersonale;
f. Proiectarea locului de muncă: sarcini de muncă repetitive şi monotone; riscuri semnificative de
accidentare şi îmbolnăvire profesională la locul de muncă( tehnologii cu riscuri de accidentare, zgomot, noxe
chimice etc); teama de tehnologie în raport cu responsabilitatea; lipsa de competenţă.
g. Sarcina de muncă şi ritmul de muncă: lipsa controlului asupra ritmului de muncă; sarcini de muncă
supra sau subîncărcate;

6
 Managementul stresului a cadrelor didactice 2016

h. Programul de lucru: program de lucru inflexibil; apariţia imprevizibilă a unor supraîncărcări ale
sarcinii de muncă; ore de lucru suplimentare neplanificate; lucrul în schimburi; lucrul suplimentar excesiv.
Cu toţii suntem afectaţi într-un moment sau altul de stres, mai ales în condiţiile fenomenului
economiei româneşti, specifice perioadei de tranziţie. Deşi stresul nu este nici pe departe un fenomen nou,
totuşi, acesta capătă tot mai mult caracter globalizat şi afectează atât toate ţările, toate categoriile socio-
profesionale, cât şi familia şi societatea în general.
Factorii ce afectează vulnerabilitatea la stres pot fi: personalitatea, vârsta, sexul, nivelul de dezvoltare
economică etc.
M. Friedman şi R.H.Rosenman, cardiologi americani, în urma cercetărilor efectuate, au arătat că există
o strânsă legătură între stres, frecvenţa bolilor cardio-vasculare şi tipul de personalitate, identificând totodată
două tipuri majore de personalitate A şi B şi un tip intermediar, AB.
Personalitatea afectează în mod frecvent modul în care individul va răspunde la stres şi de asemenea,
modifică impactul stresului asupra organismului. Pentru unii oameni stresul face parte din viaţa lor. Oricine a
văzut astfel de persoane care îşi privesc tot timpul ceasul în mod nervos sau care, pe şosea, claxonează cu
disperare din autoturism. Persoanele care se comportă astfel sunt reprezentanţi ai tipului A de personalitate, o
structură caracterizată prin nelinişte, agitaţie şi un stil de lucru contra-cronometru. Spre deosebire de aceştia, o
persoană care manifestă tipul B de comportament este în general lent, contemplativ şi relaxat.
Persoanele ce aparţin tipului A se concentrează spre realizări superioare, sunt foarte competitivi,
intoleranţi şi, chiar, agresivi când întâmpină dificultăţi. Totuşi, în exces, tipul A - denotă nivele ridicate de
stres, conducând astfel la probleme legate de sănătate. În unele studii realizate pe femei, cele cu tip A de
comportament au fost găsite cu o rată de 4 ori mai ridicată decât cele din tipul B, în ceea ce priveşte bolile
cardiace.
Fiecare manager şi angajat trebuie să cunoască factorii care conduc la stres (agenţii stresori), cum
poate fi identificat acesta şi ce se poate face pentru eliminarea sau reducerea lui. Lucrând împreună şi
utilizând tehnicile de management pot fi evitate aceste probleme.
II. MANAGEMENTUL STRESULUI
II.1. Modalităţi de managment al stresului la cadrele didactice
Învăţământul, ca domeniu prioritar al vieţii sociale, ca „întreprindere” de lungă durată, de care depinde
formarea celui mai important factor al naţiunii – omul pregătit prin studii, forţa de muncă şi specialiştii – nu
poate şi nici nu trebuie să-şi permită să aibă eşecuri. În acest sens, el are nevoie de o conducere competentă şi
eficientă. Conducerea competentă şi eficientă a învăţământului, atât la nivelul sistemului, cât şi al instituţiei de

7
 Managementul stresului a cadrelor didactice 2016

învăţământ necesită fundamentarea ei ştiinţifică. La baza acestei fundamentări stă ştiinţa conducerii
învăţământului sau managementului educaţional.
Pentru a asigura învăţământului un randament şi o performanţă ridicate, sunt necesare cunoaşterea şi
aplicarea ştiinţei managementului educaţional. Funcţia de conducător (manager) al învăţământului este o
profesie şi trebuie învăţată. Pentru conducerea cu rezultate optime a învăţământului, orice conducător din
învăţământ trebuie să cunoască principiile, nivelurile şi funcţiile ştiinţei managementului educaţional.
Tipul de reducere sau anihilare a stresului, prin abordarea individuală în managementul stresului, pune
accent pe cunoaşterea şi înţelegerea stării de stres, astfel încât, atitudinea individului să se modifice, din
una fatalistă şi pesimistă, în conştientă şi pozitivă. Primul demers îl constituie antrenamentul cognitiv pentru
adaptarea la stres.
Cunoaşterea cere:
o înţelegerea cauzei stresului, mai degrabă decât tratarea simptomelor;
o confruntarea situaţiei percepute cu realitatea;
o conştientizarea posibilităţii de schimbare;
o acţiunea în conformitate cu dorinţa.
Prima modalitate pentru profesorii de a-şi controla nivelul de stres este să recunoască sau să identifice ce
agravează nivelul lor de stres. Unele dintre cele mai întâlnite surse de stres sunt lipsa de timp, relaţii
nesatisfăcătoare  cu colegii sau administraţia, număr mare de elevi în clasă, lipsa de resurse, program
supraîncărcat, comportament nesatisfăcător al elevilor, adaptarea la schimbare şi conflicte de rol. Fiecare
profesor reacţionează diferit la sursele de stres, de aceea cea mai bună strategie pentru a controla multitudinea
de factori stresori este conştietizarea celor care au cel mai mare impact şi găsirea unei soluţii creative. Când
situaţia se ameliorează, alţi factori stresori pot fi mult mai uşor manevraţi şi va fi mult mai uşor instalarea
echilibrului în viaţa profesorului.
Strategiile de modificare a comportamentului pot ajuta profesorii să atingă starea de echilibru.
Meditaţii şi exerciţii de respiraţii pot ajuta la crearea balanţei emoţionale. Rezervarea a 20 min. pe zi pentru o
reflecţie în linişte a demonstrat diminuarea nivelului de stres (Benson 1974). Cercetările demonstrează că
relaţiile interpersonale în cadrul colectivelor didactice este eficientă în reducerea nivelului de stres, atâta timp
cât susţinerea dintre profesori contribuie la o comunicare eficientă şi previne „reacţii dezadaptive ale
profesorilor” (Bryne 1998).
Deseori stresul nu poate fi evitat, dar percepţiile unui individ pot avea un impact pozitiv sau negativ
asupra situaţiei. Restructurarea cognitivă este un proces simplu de reconfigurare a gândurilor care poate

8
 Managementul stresului a cadrelor didactice 2016

anticipa emoţiile cauzate de stres. Îi permite individului de a identifica factorul stresor, reformularea lui astfel
încât să ia o conotaţie neutră sau pozitivă, oferirea unei noi interpretări şi evaluarea succesul acestor noi
gânduri în diminuarea stresului (Allen, 1983).
A treia abordare – comunicarea, reprezintă modalitatea prin intermediul căreia profesorii pot preveni
stresul, care este imposibil de evitat, dar impactul poate fi minimalizat. Coates şi Thoresen (1976) afirmă că
există o relaţie direct proporţională dintre anxietatea profesorului şi comportamentul elevilor. Dacă profesorul
este stresat, el stresează elevii, comportamentul cărora devine diferit, în cele mai dese cazuri se înrăutăţeşte,
astfel producând mai mult stres asupra profesorului. Acest cerc al stresului o dată iniţiat este dificil de
întrerupt. Unica modalitate de a depăşi situaţia este ca profesorul să-şi recapete controlul personal, iar apoi cu
calm să decidă ce acţiuni să întreprindă pentru a comunica nivelul scăzut al stresului sau anxietăţii.
Comunicarea verbală şi nonverbală a profesorului cu elevii contribuie semnificativ la generalizarea nivelului
de stres în clasă.
Activitatea de  predare mereu va implica factori de stres. Cu toate acestea sunt şi aspecte pozitive ale
stresului. Astfel profesorii sunt motivaţi să exploreze noi metode de predare, să adopte abordări inovatoare în
creşterea nivelului de motivare a elevilor. Numai atunci când devine copleşitor vor fi observate consecinţele
negative ale stresului. Profesorii, administraţia şi directorul şcolii pot facilita condiţiile de ameliorare a
stresului. Abbez şi Esposito (1985) menţionează că profesorii care au susţinere socială din partea directorilor
denotă un nivel de stres mai scăzut, decât cei care nu au.
Organizarea discuţiilor în luarea deciziilor în şcoală, permite profesorilor să participe la acest proces,
astfel implicându-se şi diminuând sentimentul de subordonare. De asemeni, administraţia şcolii poate dezvolta
împreună cu profesorii un program scopul căruia să fie îndreptat spre ameliorarea stării fizice şi psihice sau
pot să invite experţi în managmentul stresului pentru a oferi oportunităţi de dezvoltare profesională, învăţarea
tehnicilor de reducere a stresului, analiza şi evaluarea propriului nivel de stres, modificarea obişnuinţelor
emoţionale, gestionarea capitalului de energie personală şi dezvoltarea unei atitudini pozitive şi constructive.
Managmentul adecvat al stresului al cadrelor didactice are două beneficii majore: reduce efectele
fiziologice ale stresului, cum ar fi: compromiterea sistemului imunitar, care îmbunătăţeşte performanţele şi
reduce absenteismul. Managementul eficient al stresului poate preveni deteriorarea şi arderea profesională.

9
 Managementul stresului a cadrelor didactice 2016

III. CERCETARE EXPERIMENTALĂ

III.1. Metdologie şi metode de cercetare
Actualitatea temei. Stresul la locul de muncă a devenit un fenomen curent al vieții cotidiene moderne și un
factor de risc al individului și societății. Este un fenomen deopotrivă biologic, psihosocial și cultural la care
concurează o gamă multivariată și complexă de factori. Nimeni nu poate evita total stresul, deoarece lipsa
totală de stres este probabil insăși moartea, însă fiecare dintre noi se poate preocupa cu gestionarea corectă a
lui.
Scopul cercetării. Determinarea nivelului de sters la cadrele didactice din colegiu și identificarea unor
metode eficiente de gestionare a acestuia.
Ipoteza cercetării. Factorul dominant ce determina productivitatea cadrelor didactice în timpul orelor de
muncă îl reprezintă stresul ocupațional.
Obiectivele cercetării
1. Identificarea a domeniului de proveniență a stresului la cadrele didactice din colegiu;
2. Identificarea și prelucrarea datelor ce țin de stresul ocupațional;
3. Identificarea metodelor eficiente de gestionare a stresului la locul de muncă.
Eșantionul cercetat: 10 cadre didactice selectate aleatoriu de la catedrele: Asistență socială și psihologie;
Științe Exacte și Naturale.  
Metodologia cercetării: test de determinare a nivelului de stres (inclusiv la locul de muncă) (vezi Anexa
nr.1), analiza și confruntarea informațiilor teoretice, evaluarea rezultatelor obținute.
III.2. Rezultate şi interpretări
Pentru a afirma sau infirma ipoteza prestabillită, am propus cadrelor didactice din colegiu să completeze
un test. Astfel am identificat nivelul de stres la cei 10 subiecți : 4 cadre didactice s-au stabilit în zona 5, fiind
caracterizați printr-un nivel primejdios de stres, alte 4 cadre didactice au fost fixate în zona 4, zona nivelului
de stres ridicat, 1 cadru didactic a fost plasat în zona 3, ceea ce înseamnă că nivelul de stres este mediu și încă
unul în zona 2, adică deține nivel de stres scăzut. Rezultatele sunt reprezentate mai clar în diagrama de jos.

10
 Managementul stresului a cadrelor didactice 2016

Nivelul de stres la cadrele didactice

10%
10% zona 5 ( >145p)
40% zona 4 (121-144p)
zona 3 (73-120p)
zona 2 (49-72p)
zona 1 (< 48 p)

40%

Deoarece testul de identificare a nivelului de stres ne permite depistarea domeniilor principale care
provoacă starea dată și anume: stil de viață, mediu, simptome, loc de muncă, relații, personalitate, am hotărît
să reprezint datele într-un tabel, astfel să pot determina dacă domeniul principal este ocupația. Rezultatele pot
fi observate cu ușurință în tabel.
Domeniu Stil de Mediu Simptome Slujbă/ Relații Personalitate Total
viață ocupație puncte
Test
T.1 25 17 19 22 20 21 124
T.2 23 20 20 25 20 19 127
T.3 26 22 25 23 23 26 145
T.4 26 22 25 23 28 25 149
T.5 25 20 20 26 22 18 131
T.6 19 13 12 22 21 15 88
T.7 11 10 12 17 12 10 72
T.8 20 22 18 25 22 18 125
T.9 22 21 30 25 22 25 145
T.10 25 22 20 26 17 22 149

Astfel am identificat 2 domenii care provoacă în principal starea de stres la cadrele didactice
investigate și anume: domeniul stil de viață și slujbă/ ocupație.
Analizînd afirmațiile la domeniul ocupație, am identificat următoarele:
Nr. Afirmația niciodată aproape niciodată frecvent aproape întotdeauna
1. Lucrul meu zilnic îmi produce 10% 10% 50% 30%
tensiune

11
 Managementul stresului a cadrelor didactice 2016

2. În momentele libere mă frămîntă - 20% 70% 10%

problemele de serviciu.
3. Programul de lucru este regulat. - - 60% 40%
4. Ocupațiile mele îmi permit să 40% 30% 20% 10%
mănînc acasă.
5. Lucrez acasă noaptea și la 20% 10% 50% 20%
sfîrșitul săptămînii.
6. Am mai multe slujbe. 60% - 30% 10%
7. La lucru mi se pare că timpul 20% 20% 30% 30%
zboară.
8. Mă simt folositor și satisfăcut la 20% 30% 30% 20%
locul de muncă.
9. Trăiesc cu frica pierderii slujbei. 40% 20% 30% 10%
10. Relațiile cu colegii de serviciu sînt 30% 30% 30% 10%
conflictuale.
11. Sunt în relații bune cu șeful meu 10% 40% 30% 20%
12. Consider că postul meu este sigur. 10% 40% 20% 30%
13. Automobilul îmi este necesar la 60% - 40% -
lucru.
14. Uit să mănînc atunci cînd trebuie - 10% 40% 50%
să termin o treabă.
15. Mă consider competent în munca - 20% 40% 40%
mea.
16. Am convingerea că șeful meu și/ 30% 40% 30% -
sau familia mea apreciază lucrul
pe care îl fac.
Putem observa că situațiile de la care ar proveni stresul, în mare parte, sînt afirmațiile: Lucrul meu zilnic
îmi produce tensiune- 80 % din respondenți au răspuns frecvent și aproape întotdeauna; În momentele libere mă
frămîntă problemele de serviciu- 80% au răspuns frecvent și aproape întotdeauna; Ocupațiile mele îmi permit să mănînc
acasă – 70% s-au regăsit la răspunsurile niciodată și aproape niciodată; Lucrez acasă noaptea și la sfîrșitul săptămînii-
50% afirmă că fac asta frecvent și alte 20% aproape întotdeauna; Mă simt folositor și satisfăcut la locul de muncă- 50%
au răspuns niciodată și aproape niciodată și alte 50% afirmă frecvent și aproape întotdeauna; Sunt în relații bune cu șeful
meu- 10% au răspuns niciodată , 40% aproape niciodată, 30% frecvent și alte 20% au răsuns aproape întotdeauna; Uit să
mănînc atunci cînd trebuie să termin o treabă- 90% au răspuns frecvent și aproape întotdeauna; Am convingerea că
șeful meu și/ sau familia mea apreciază lucrul pe care îl fac- 30% s-au regăsit la răspunsul niciodată, 40% aproape
niciodată și 30% frecvent.
O expunere mai clară a rezultatelor este redată în diagrama ce urmează.

12
 Situații generatoare de stres la domeniul slujbă/ocupație
80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%

10%
niciodată
0% aproape niciodată
ne iu
. t. ă. ii. e. ă. ă. ei. le. eu r. u. ă. a. c. frecvent
is u rvic gula cas mîn luj b oar unc ujb tua l m sigu lucr eab me îl fa aproape întotdeauna
ten se e re înc
a
p tă te s lz
b
e m ii sl c
fli șefu este r la o
tr a
nc car
e
e d e s t n s ă u l p u d er o n a n u
c ă l l d c u u s i e
u le ru e m șitu ai m tim locu ier înt ne c me e
ec term t în rul
m p
rod me c s ă r ă p s u l n c
i p le lu it fî m c la ca iu b t u te ă en u
m rob l de rm i la s Am pare cut fri rvic lații pos i es uie
s et ză l
ci î p u p e ș e f ă c u e e ă m eb m
p
cia
n
zil întă ram îmi ptea i s atis esc de s în r er c ilul î t r
r co pre
eu ăm rog ele m is i ii nt id d e
m r P n oa u
cr or ș Tr
ă
leg Su ons mo i cîn nsid
b
eaa
l f m lu o c
cr
u ă le să La los
it c C uto
un ă co ilia
m
Lu ere
m
ații aca o cu A a t
up rez tf le c M m
lib c c m la ții n în u
fa
le O Lu i
te ăs Re m
ă
/s
a
n M ă ș i
e ts eu
om Ui m
m u l
În ș ef
că
rea
ge
iv n
n
co
Am
 CONCLUZII
Ultimele decenii au fost marcate de preocuparea ştiinţelor umaniste pentru definirea, caracterizarea şi
teoretizarea adaptării individului la cerinţele vieţii moderne. În aceste condiţii, termeni ca: nevroză, stres
sindrom de neadaptare au fost transferaţi din limbajul ştiinţific în cel cotidian.
Dacă sănătatea este considerată un echilibru dinamic, stresul este o parte a acestuia. Nu există stare de
sănătate fără o interacţiune cu alţi indivizi sau cu alte medii. Doar stresul excesiv devine patologic.
De aceea unele tipuri de stres sunt chiar ceva normal şi necesar, atât la serviciu, cât şi în afara lui. În
cazul în care stresul este intens, continuu sau repetat, atunci acesta poate deveni un efect negativ ce poate
conduce la îmbolnăvire fizică şi tulburări psihologice. În contextul organizaţional, aceasta generează adesea
adaptări inadecvate la situaţii.
Este important de amintit că stresul nu este numai rezultatul unor evenimente majore negative, ci de
asemenea al unor presiuni şi tensiuni zilnice. Acestea din urmă, prin frecvenţa lor, au un rol important în
mediul profesional şi afectează mai mult individul, decât evenimentele negative majore, dar mai rare.
Dacă vom putea depăşi simpla rezolvare a stresului, trecând la managementul lui creativ, există
posibilitatea obţinerii unor rezultate superioare. Desigur, acest lucru nu este deloc uşor. Procesul trebuie
condus cu atenţie, pentru a evita extrema stagnării, pe de o parte, şi a haosului, pe de altă parte.
   Strategii posibile de ajustare a stresului la cadrele didactice
- organizarea muncii să se facă ținând cont de condițiile și specificul instituției respective;
- crearea unor condiții  fizice bune de lucru (spațiu, confort, etc);
- evitarea relațiilor încordate dintre conducere și subalterni;
- asigurarea continuității la grupă/ clasă, pentru a putea stabilii legături afective;
- toate persoanele care urmează a fi angajate în unitate să fie supuse unui test psihologic;
- obiectivitatea conducătorului în acordarea calificativelor;
- să fie stimulate material cadrele didactice talentate și încurajate cele care au obținut performanțe;
- să existe un climat moral afectiv;
- salariile și gradațiile de merit să fie acordate celor merituoși;
- evitarea mobilizării cadrelor la serviciu pentru scurte comunicări, acestea putandu-se afișa, de câte ori este
nevoie;
- respectul reciproc față de colegi  indiferent de statutul acestora.
 Managementul stresului a cadrelor didactice 2016

BIBLIOGRAFIE

1. Bontaş, I. – Pedagogie, Editura All, Bucureşti, 2001;

2. Cucoş, C. – Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2002;
3. Enăchescu, C. – Tratat de psihologie morală, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002;
4. Tihan, E., Ghiza, Laura, Stresul – mecanisme fiziologice şi psihologice, pe www.e-referate.ro;
5. Jinga, I., Istrate, Elena – Manual de pedagogie, Editura All, Bucureşti, 2001;
6. Joiţa, E. – Management educaţional. Profesorul-manager, Editura Polirom, Iaşi, 2000;
7. Nica, Melente – Vladimirescu – Glogovăţ, Editura „Viaţa arădeană”, Arad, 2004;
8. Percek, Arcadie – Stresul şi relaxarea, Editura Teora, Bucureşti, 1992;
9. Stoica-Constantin, Ana, Neculau A. – Psihosociologia rezolvării conflictului, Editura Polirom, Iaşi,
1998;
10. * * Revista Psihologia şi viaţa cotidiană, Editura Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, Bucureşti,
1988;
11. * * - Revista Psihologia, nr. 6/1997

15
 Managementul stresului a cadrelor didactice 2016

Anexa 1
Care este nivelul stresului tau (inclusiv stresul la locul de munca)?

Acest test a fost preluat din lucrarea “fara stres” a lui Julian Melgosa. Pentru a reflecta nivelul de stres,
intrebarile au fost grupate pe domeniile care contribuie la starea de stres : stil de viata, mediu, simptome, loc
de munca, relatii, personalitate.

niciodata aproape frecvent aproape

niciodata intotdeauna
1 Dorm un numar de ore potrivit cu nevoile mele 3 2 1 0
2 Mananc la ore fixe 3 2 1 0
3 Cand sunt nervos iau tranchilizante 0 1 2 3
4 In timpul liber ma uit la televizor 0 1 2 3
5 Fac exercitiu fizic in fiecare zi 3 2 1 0
STIL DE VIAŢĂ

6 Mananc in graba 0 1 2 3
7 Din alimentele bogate in colesterol (oua, ficat, 0 1 2 3
branza, inghetata) mananc cat am pofta
8 Consum fructe si verdeturi din plin 3 2 1 0
9 Beau apa intre mese 3 2 1 0
10 Mananc intre mese 0 1 2 3
11 Servesc un mic dejun bogat 3 2 1 0
12 La cina mananc putin 3 2 1 0
13 Fumez 0 1 2 3
14 Consum bauturi alcoolice 0 1 2 3
15 In timpul liber ies in natura si la aer curat 3 2 1 0
16 Practic un hobby care ma relaxeaza 3 2 1 0
17 Familia mea este destul de galagioasa 0 1 2 3
18 Simt ca am nevoie de mai mult spatiu in casa 0 1 2 3
19 Toate lucrurile mele sunt puse in ordine, fiecare 3 2 1 0
la locul lui
20 Beneficiez de o atmosfera de camin placuta 0 1 2 3
21 Vecinii mei sunt galagiosi 0 1 2 3
22 Se afla multa lume in zona in care locuiesc 3 2 1 0
23 Casa mea este curata si ordonata 3 2 1 0
24 Acasa ma relaxez in linisteacasa ma relaxez in 0 1 2 3
liniste
25 Dormitorul meu mi se pare mic 0 1 2 3
26 am impresia ca locuim prea multi sub ace ;asi 0 1 2 3
acoperis
27 Sunt multumit cum este zugravita locuinta mea 3 2 1 0
28 Casa mea este suficient de spatioasa pentru 3 2 1 0
nevole noastre
29 In cartierul meu sunt mirosuri neplacute 0 1 2 3
30 Zona in care locuiesc este destul de zgomotoasa 0 1 2 3
31 Aerul din localitatea mea este curat 3 2 1 0
32 Strazile si parcurile din acrtierul meu sunt 3 2 1 0
16
 Managementul stresului a cadrelor didactice 2016

curate si ingrijite
33 Sufar de dureri de cap 0 1 2 3
34 Am dureri abdominale 0 1 2 3
35 Am o digestie buna 3 2 1 0
36 Am scaun regulat 3 2 1 0
37 Ma supara spatele 0 1 2 3
38 Sufar de tahicardie 0 1 2 3
SIMPTOME

39 Sufar de alergii 3 2 1 0
40 Am senzatii de sufocare 0 1 2 3
41 Mi se intepenesc muchii gatului si ai spatelui 0 1 2 3
42 Am tensiune arteriala moderata si constanta 3 2 1 0
43 Am memorie buna 3 2 1 0
44 Nu am pofta de mancare 0 1 2 3
45 Ma simt obosit si fara putere sufar de insomnie 0 1 2 3
46 Sufar de insomnie 0 1 2 3
47 Transpir mult 0 1 2 3
48 Plang si ma descurajez repede 0 1 2 3
49 Lucrul meu zilnic imi produce multa tensiune 0 1 2 3
50 In momentele libere ma framanta problemele de 0 1 2 3
serviciu
51 Programul de lucru este regulat 3 2 1 0
52 Ocupatiile mele imi permit sa mananc acasa 3 2 1 0
SLUJBĂ / OCUPAŢIE

53 Lucrez acasa noaptea si la sfarsitul saptamanii 0 1 2 3

54 Am mai multe slujbe 0 1 2 3
55 La lucru mi se pare ca timpul zboara 3 2 1 0
56 Ma simt folositor si satisfacut la locul de munca 3 2 1 0
57 Traiesc cu firca pierderii slujbei 0 1 2 3
58 Relatiile cu colegii de serviciu sunt conflictuale 0 1 2 3
59 Sunt in relatii bune cu seful meu 3 2 1 0
60 Consider ca postul meu este sigur 3 2 1 0
61 Automobilul imi este necesar la luctu 0 1 2 3
62 Uit sa mananc atunci cand trebuie sa termin o 0 1 2 3
treaba
63 Ma consider competent in munca mea 3 2 1 0
64 Am convingerea ca seful meu si/sau familia 3 2 1 0
mea apreciaza lucrul pe care il fac
65 Ma bucur sa fiu amabil cu toata lumea 3 2 1 0
66 Imi pastrez incredea in oameni 3 2 1 0
67 Sunt nemultumit atunci cand planurile mele 0 1 2 3
depind de altii
68 Ma afecteaza mult disputele 0 1 2 3
69 Am prieteni care ma ajuta 3 2 1 0
70 Sunt satisfacut de viata mea 3 2 1 0
71 Pun mare pret pe parerea celorlalti 0 1 2 3
72 Doresc sa fac lucrurile mai bine decat ceilalti 0 1 2 3
17
 Managementul stresului a cadrelor didactice 2016

73 Colegii de serviciu imi sunt prieteni 3 2 1 0

RELAŢI

74 Am rabdare sa ascult problemele altora 3 2 1 0

75 Cred ca sotul/sotia trebuie sa se schimbe pentru 0
ca relatia noastra sa fie buna
I

76 Vorbesc prea mult 0 1 2 3

77 Vorbesc pe un ton ridicat 0 1 2 3
78 Sunt invidios pe cei mai bogati decat mine 0 1 2 3
79 Cand am o disputa cu cineva ma gandesc la ce-i 0 1 2 3
voi raspunde in timp ce el inca vorbeste
80 Devin nervos cand mi se dau ordine 0 1 2 3
81 Ma simt in general satisfacut de viata pe care o 3 2 1 0
duc
82 Imi place sa-i vorbesc pe altii de bine 3 2 1 0
83 Devin nervos in trafic 0 1 2 3
84 Daca trebuie sa stau la coada, renunt 0 1 2 3
85 Sunt ingaduitor cu mine insumi atunci cand se 3 2 1 0
apropie temenele de predare a lucrarilor
86 Privesc viitorul cu incredere 3 2 1 0
87 cu toate ca nu imi place, am tendinta sa ma 0 1 2 3
PERSONALITATE

gandesc la ce-i mai rau

88 Imi place sa fac lucrurile in felul meu 0 1 2 3
89 Sunt bine dispus 3
90 Sunt multumit de purtarea mea 3
91 Ma enervez atunci cand sunt intrerupt dintr-o 0 1 2 3
activitate
92 Sunt perfectionist 0 1 2 3
93 Ma gandesc la cei care imi datoreaza bani 0 1 2 3
94 Devin foarte nervos cand sunt prins in 0 1 2 3
aglomeratie
95 Ma plictisec foarte repede in concediu 0 1 2 3
96 Traiesc cu teama ca s-ar putea sa ma 0 1 2 3
imbolnavesc

Se notează totalul punctelor pentru fiecare categorie și în plus :

1. se adaugă între 3 puncte la total pentru fiecare din următoarele situații :
a. ai între 35-60 ani
b. esti divorțat/separat
c. trăiești într-un oraș mare
d. ai peste 3 copii
e. nu ai serviciu
2. se adaugă încă 2 puncte pentru fiecare sitație :
a. ai între 25-34 ani
b. ești necăsătorit
c. trăiești într-un oraș mic
d. ai 1-2 copii
e. lucrezi temporar.
18
 Managementul stresului a cadrelor didactice 2016

REZULTATE

Zona 1 : sub 48 puncte

Nivelul de stres este primejdios de scazut. Este nevoie sa pui un pic de imbold in viata ta pentru a obtine
reusitele care se asteapta de la tine

Zona 2 : intre 49 – 72 puncte

Nivel scazut de stres. Acest lucru se datoreaza unei firi linicteite si multumite intr-un mediu favorabil. Cu
toate acestea, este posibil sa ai un randament mai scazut fata de capacitatea proprie si poate e nevoie din cand
in cand de o provocare pentru a face un efort mai mare.

Zona 3 : intre 73 – 120 puncte

Aceasta este zona normala a stresului. Cele mai multe persoane se afla la acest nivel. Uneori sunt tensiuni,
alteori relaxare. Este necesara si o anumite tensiune pentru a atinge anumite obiective, insa stresul nu trebuie
sa fie permanent. Aceste alternari formeaza o parte din echilibrul uman.

Zona 4 : intre 121 – 144 puncte

Stresul din aceasta zona este considerat ridicat. In felul acesta ai o instiintare clara despre primejdie. Observa
cu grija fiecare sector al vietii tale pentru a vedea care sunt problemele acare au nevoie de o rezolvare urgenta.
Acum este momentul de a preveni : depresia, nelinistea, de a evita complicatii ale aparatului digestiv sau
circulator. Adopta o atitudine pozitiva.

Zona 5 : peste 145 puncte

Aceasta zona este considerata primejdioasa. Te afli in mijlocul unui grup redus de persoane stresate, cu
probleme multiple care necesita atentie. De aceea ia in serios optiunea iesirii din aceasta situatie inainte de a fi
prea tarziu. Cauta ajutor. Sunt situatii pe care unii nu le pot infrunta singuri. Cu totii avem nevoie de sprijin
din partea familiei sau a prietenilor sau chiar de ajutorul profesional al unui psiholog. Daca este posibil,
schimba-ti activitatea pentru cîteva zile si aplica tehnicile anti-stres.

19