Top 10 boli pe care ti le poate provoca

stresul
23 Martie 2011
Cu stresul se confrunta toti adultii, chiar si copiii aflati in fata situatiilor noi: intrarea la
gradinita sau scoala, mutarea, lucrarile de control, teama de mustrare la o trasnaie mai mare
etc. Si adultii au numeroase motive de stres, poate chiar zilnice, legate de jo, viata personala,
familie, cariera, e!amente, oli asociate etc.
"!ista si un stres provocat de evenimentele placute # eustresul # acesta suprasolicitand insa
organismul. $n e!emplu ar fi suprasolicitarea unui pictor prin munca sa care, desi ii place,
este e!ecutata in e!ces. $n alt e!emplu ar fi ucuria e!cesiva a unui cardiac ce isi vede copiii
sositi din strainatate, motiv pentru face face infarct de emotie, asadar iata ca acest eustres
provocat de o emotie pozitiva ii afecteaza in mod drastic sanatatea.
%n vietile noastre ne confruntam atat cu distres &stresul provocat de emotii negative', cat si cu
eustresul despre care am vorit mai sus.
Stresul, privit la modul general, produce schimari metaolice si hormonale in organism,
afectand toate organele. (rganismul nostru prezinta mecanisme naturale de comatere a
stresului care constau in alimentatie azata pe legume si fructe crude si foarte putina carne, pe
odihna corespunzatoare ca organismul sa se poata regenera, pe pozitivism si sport # acesta
eliminand in totalitate hormonii de stres. )in pacate in zilele noastre aceste mecanisme sunt
diminuate fiindca putine persoane mai fac sport sau mananca sanatos, iar motivele de stres
sunt e!cesive # asadar mecanismele naturale antistres sunt adesea depasite, instalandu*se cu
usurinta efectele nedorite ale stresului.
Top 10 boli pe care ti le poate provoca stresul
Cancerul
Cancerul, considerat si oala secolului, este cauzat de numerosi factori, unii dintre acestia
fiind deja cunoscuti si demontrati de numeroase studii: stresul, stilul de viata inadecvat,
e!cesul de no!e to!ice si radiatii, agajul genetic, infectii cu unele virusuri ca +,- etc.
Tulburari metabolice, ingrasare...
Stresul duce la tulurari metaolice, acestea fiind printre primele simptome care se instaleaza,
1
manifestandu*se prin: fluctuatii in greutate, adesea de acumulare &ingrasare', tulurari ale
digestiei, ale proceselor de memorare, atentie, ale ritmului somn*veghe cu alternanata
insomniilor si starile de somnolenta, tulurari de crestere in copilarie sau la adolescenta etc.
Tulburari hormonale
)aca stresul persista se ajunge ulterior, dupa tulurarile metaolice, la cele hormonale:
tulurari ale tiroidei cu manifestarile caracteristice, tulurari ale glandelor se!uale care duc
secundar la tulurari menstruale, tulurari ale liidoului, erectiei, infertilitate etc.
Diabetul zaharat
Stresul de*a lungul vietii afecteaza de asemenea metaolismul glucidelor si functia
pancreasului, iar toate acestea asociate cu cresterea in greutate sporesc in mod considerail
riscul de aparitie a diaetului zaharat.
Alergiile si bolile alergice
%n cele mai multe cazuri acestea sunt declansate de stil de viata nesanatos si stres, avand un
fond atopic care predispune la aceste oli alergice. %nca din copilarie poate sa apara astmul,
dar sunt si alte oli alergice care afecteaza si adultul.
Durerile de cap
.cestea reprezinta un simptom frecvent dat de stres. )esi persoana respectiva nu are nicio alta
oala care se asociaza cu durerea de cap, totusi migrena apare pe fondul stresului. Se
recomanda odihna si dieta zilnica ogata in fructe si legume proaspete. Sportul elimina de
asemenea cu succes durerile de cap.
Boli cardiovasculare
/olile cardiovasculare apar intotdeauna atunci cand o persoana sufera de stres cronic. Se pare
ca stresul influenteaza inima si vasele, produce vasoconstrictie si astfel aportul de o!igen si
nutrienti spre tesuturi scade, acestea din urma suferind, iar inima isi intensifica ataile, ceea ce
o suprasolicita. %nfarctul, tensiunea arteriala sunt doar cateva din urmarile stresului la nivelul
aparatului cardiovascular.
Tlburari psihice
Stresul produce adesea tulurari psihice de la cele usoare, la cele foarte grave: an!ietate,
irasciilitate, nervozitate, depresie, atacuri de panica etc.
2
Alzheimer
Studii recente au scos la iveala dovezi ca stresul accelereaza degradarea materiei nervoase,
favorizand leziunile neuronale. .stfel aceste procese degenerative duc la proleme psihiatrice
diverse, printre care si oala .lzheimer.
Boli digestive
)intre cele mai frecvente afectiuni digestive date de stres enuntam ulcerul gastroduodenal,
acesta aparand inca din perioada puertatii la tineri care trec prin perioade stresante. 0itiaza
iliara sau crizele iliare pot fi si ele provocate de stres. unele crize diareice pot avea legatura
cu stresul puternic &de e!emplu inaintea unui e!amen important'.

Atitudini i percepii. )e e!emplu, dac1 au intrat ho2ii 3n cas1 4i au furat diverse
lucruri. ( persoan1 poate avea o atitudine de genul: Poliia i va face treaba, iar
hoii vor fi prini.. ,e c5nd o alt1 persoan1 poate avea o cu totul alt1 atitudine:
Dac hoii nu vor fi prini?! Cu siguran se vor ntoarce!. .ceast1 atitudine cu
certitudine va crea o stare de stres. )eci apari2ia stresului depinde de atitudinea 4i
percep2ia pe care o avem fa21 de lucrurile care se 3nt5mpl1 3n jurul nostru.
6ivelul de stres va diferi 3n func2ie de personalitatea fiec1ruia 4i de modul de a r1spunde la
factorii declan4atori.
,entru a nu ajunge la aceste oli, singurul tratament mpotriva stresului este auto-
gestionarea acestuia. Studiile arat1 c1 persoanele care urmeaz1 programe de management al
stresului tr1iesc mai mult 4i au o calitate a vie2ii mult mai un1.
)iferenta sta in modul in care fiecare percepe anumite evenimente din timpul vietii.
Specialistii considera ca personalitatea joaca un rol foarte important in perceperea stresului. (
multime de factori sociali, iologici, psihologici sau de comportament determina caracterul
unei persoane. 7emeile suporta stresul, dar fac depresii $nele studii au aratat ca femeile
reactioneaza altfel decat aratii in situatii de stres, diferenta pe care unii o atriuie, in mare
parte, estrogenului. %n acelasi timp, se pare ca femeile suporta mai ine starile de stres sau
cele depresive. 8Motivul pentru care femeile suporta mai ine starile de stres decat aratii
este ca acestea isi pot e!terioriza sentimentele. "le pot sa*si caute sprijin intr*un prieten, daca
au nevoie. /aratii nu fac acest lucru, acestia avand mari proleme in a*si e!prima
sentimentele sau in a vori despre prolemele lor8, este de parere prof. Car9 Cooper, medic
psiholog la %nsitutul de Stiinta si :ehnologie din cadrul $niversitatii din Manchester.
$n studiu recent sugereaza ca raspunsul oamenilor la stres ar putea fi influentat de
e!perientele intrauterine. .stfel, o stare de stres a unei femei gravide si nivelul ridicat de
cortizon din organismul acesteia pot afecta dezvoltarea fatului. Chiar dupa ce naste, modul in
care o femeie raspunde la o situatie de stres poate avea repercusiuni asupra eelusului.
Studiul arata ca daca o proaspata mama este stresata sau are stari depresive in primele
saptamani de viata ale copilului, aceasta nu va putea sa aia o relatie una cu cel mic. Mai
mult, aceste lucruri pot avea consecinte pe termen lung asupra comportamentului sau
3
dezvoltarii intelectuale a copilului. Stresul te pune sa alegi: familia sau cariera ,e de alta
parte, un grup de specialisti americani de la $niversitatea din California a ajuns la concluzia
ca este o legatura stransa intre stres si avorturile spontane.
Studiul efectuat de cercetatorii americani s*a facut pe un esantion de ;<= de femei, iar
intrearile de aza s*au legat de stresul de la locul de munca, starea civila, orele de lucru si
stilul de viata. ,otrivit studiului in cauza, femeile care muncesc =; de ore pe saptamana sau
mai mult sunt de trei ori mai predispuse la avorturi spontane decat cele care lucreaza 3; de ore
saptamanal. 8%n timp ce femeile au dat dovada ca reusesc atat sa*si vada de familie, cat si sa
faca progrese semnificative in domeniul profesiei, studiul nostru a aratat ca orele lungi
petrecute la sluja au efecte negative asupra sanatatii. "ste foarte clar ca femeile care lucreaza
intr*un mediu foarte stresant ajung sa aleaga intre a avea o familie sau a*si face o cariera8,
spune dr. Marc Schen>er de la Scoala de Medicina )avis.
Numaratul pana la 10 ajuta Dar se pare ca traim intr-o societate in care munca este
aproape totul. Nu mai avem timp sa ne plimbam, sa petrecem mai mult timp in
amilie. !tresul a devenit in ultimii ani un mod de viata, cu toate ca acesta are
urmari oarte grave asupra psi"icului si i#icului uman. $Daca nu puteti adormi
decat cu ajutorul somnierelor, daca sunteti nervosi tot timpul si va descarcati
olosind droguri, tigari sau alcool, este absolut evident ca aveti nevoie de o pau#a.
%uati-va o vacanta, daca nu de doua saptamani, macar de cateva #ile. &rcati pe
munte, plimbati-va cu bicicleta sau duceti-va la un picnic$, satuieste dr. 'ana
(al)er, medic psi"iatru american. * alta varianta de eliberare a stresului o
constituie sportul. +,ercitiile i#ice ar trebui sa aca parte din viata iecarei
persoane, la el ca spalatul pe dinti. -e de alta parte, daca simtiti ca va coplesesc
problemele, vorbiti cu un prieten sau cu un medic psi"iatru. De asemenea, acordati
mai mult timp cititului sau altor activitati care va rela,ea#a. $.n momentele in care
sunteti atat de stresati incat simtiti ca veti e,ploda, incercati sa respirati cat mai
adanc. .nspirati aer in timp ce numarati incet pana la 10 si apoi e,pirati pe nas la
aceeasi vite#a$, mai spune dr. 'ana (al)er.
.re un efect considerail in mediile de lucru. Ministerul Muncii, din .nglia, a pulicat recent
urmatoarele date statistice:
peste 1.2= miliarde lire se pierd anual din cauza stresului angajatilor
11? din lipsa de la munca se datoreaza stresului
;2? dintre angajati spun ca stresul este intr*o continua crestere
@0? dintre acestia spun ca stresul este motivul pentru care uita ceea ce au de facut
<3? spun ca stresul dauneaza productivitatii.
/um ne aeceta#a stresul0
%ntr*un studiu in care se studiau reactiile studentilor inaintea e!amenului, s*a aratat ca acestia
aveau o Ae!plozieB de acnee in perioada de teste, indiferent de programul lor alimentar sau de
cat dormeau. ,rolema disparea imediat ce perioada de teste se termina. .deseori, s*au aratat
cone!iuni intre durerea adominala si stres.

"!ista o zicala ce spune ca Astresul ibatraneste o persoana ai repe!eB care a reprezentat,
=
recent, motivul unui studiu. %n acest studiu au fost analiate femei care au petrecut ultimii ani
avand grija de copii cu dizailitati si alte oli grave. )eoarece corpurile lor nu mai erau
capaile sa regenereze totalul celulelor din sange, s*a demonstrat ca acestea erau, din punct de
vedere fizic, mai atrane cu cel putin 10 ani fata de alte femei care nu aveau conditii de stres
in viata lor.
"!punerea prelungita la stres poate altera raspunsurile sistemului imunitar in multe alte feluri,
adeseori asociate cu alte conditii responsaile de imatranire, precum declinul capacitatilor
motrice, artrite, diaet de tipul 2,anumite tipuri de cancer sau ridarea pielii.
Studiile au aratat ca stresul este responsabil de incetarea abilitatii creierului de a bloca
anumite to,ine, acesta fiind un simptom des intalnit in cazul celor care sufera de .lzheimer.
)esi stresul emotional puternic a fost descoperit la multi oameni care aveau disfunctionalitati
ale inimii si care, in alte conditii, ar fi fost perfect sanatori, oamenii de stiinta nu sunt siguri
daca doar stresul este responsail de aparitia olilor cardiovasculare. Ce este sigur, insa, este
ca stresul e!cesiv poate inrautati factorii de risc, precum hipertensiunea sau nivelurile ridicate
ale colesterolului.
Sentimentul de disperare, care acompaniaza stresul, se poate transforma usor intr*o depresie
cronica, o conditie ce este foarte dificila &A)epresia in randurile copiilorB'. )e asemeni, este
des intalnita situatia in care, oamenii ce trec printr*o perioada de stres cronic, sunt mult mai
agresivi decat in mod normal si mult mai ostili. )eseori, se neglijeaza dieta alimentara si
somnul, astfel incat persoana in cauza se poate afla la un risc ridicat spre oli de inima, de
stomac sau de rinichi.
$n studiu suedez a aratat ca femeile care au suferit un atac de inima au mai putine sanse de
recuperare daca au parte si de stresori maritali, precum infidelitate, alcoolism sau o oala
fizica sau psihica a sotului.

10 de saturi pentru managementul stressului
.tunci cand va simtiti depasit de situatie, sfaturile de mai jos va pot ajuta sa faceti fata
stressului intr*un mod mult mai sanatos, atat din punctul de vedere al psihicului, cat si fizic.
1. 7aceti e!ercitii de respiratie profunda sau cele menite pentru antrenamentul
diafragmei.
2. .sezati*va pe podea, cu fata in jos si incepeti sa respirati incet si adanc, cu mainile
sprijinindu*va capul. 7aceti acest lucru pentru ; minute.
3. .sezati*va intr*un scaun raatail. ,uneti*va o mana pe adomen si una pe piept. ,e
masura ce respirati, asigurati*va ca mana de pe adomen se misca mai mult decat cea
de pe piept.
=. %ncercati tehnicile de rela!are musculara specifice 9oga: incordati*va fiecare muschi
din corp, pentru 30 de secunde # 1 minut, apoi descordati*i pe toti odata, pentru 2
minute. Celuati.
;
;. Meditati. (feriti*va macar ; minute, in care sa contemplati o imagine placuta, in timp
ce respirati profund. )aca nu aveti la dispozitie un astfel de mediu, inchideti ochii si
imaginati*va unul.
@. 7aceti e!ercitii regulat.
D. Consultati un psiholog &A7amilia ca sistem * rolul terapiei de cupluB'
<. 7aceti*va timp sa ascultati muzica sau sa practicati ho9*urile care va rela!eaza.
E. %nvatati sa identificati si sa monitorizati stressorii. 7aceti*va un plan organizat pentru a
ii comate si fiti atent sa nu va lasati coplesit de ei.
10. 7aceti o lista cu lucrurile importante de care treuie sa va ocupati in fiecare zi.
%ncercati sa o urmati, astfel incat sa aveti sentimentul organizarii.
11. 7iti atent la semnele care va arata ca e posiil sa nu va descurcati prea ine cu
stressorii. Ca de e!emplu, fumati sau eti mai mult, in ultimul timpF
12. ,astrati o lista care sa arate cum si cand au fost cele mai stresante perioade din viata
dumneavoastra. .stfel, veti sti ce e de facut cand un eveniment asemanator se va
intampla iar.
13. ,astrati un program fi! de munca, in fiecare zi, si stailiti unul pentru rela!are.
1=. "vitati consumul de alcool, nicotina, cofeina sau jun> food, ca si modalitati de a va
descurca in perioadele stresante. )esi ele pot fi folositoare, din cand in cand,
consumul e!agerat al lor poate conduce la proleme de sanatate.
1;. %nvatati sa spuneti A6uB, ocazional, punand prioritate pe sanatatea dumenavoastra mai
degraa decat pe sentimentele altor oameni.
1@. )ormiti suficient. ,entru majoritatea adultilor, cantitate de somn recomandata este de
D ore.
1D. Cultivati*va un simt al umoruluiG radeti cat mai des.
1<. Studiile au aratat ca o relatie de prietenie apropiata, azata pe confidenta, ne poate feri
de multe simptome ale stressului.
1E. 6u fugiti de prolemele dumneavoastraH .ceasta nu va face decat sa le inrautateascaH
20. -oriti cu familia si prietenii, vedeti daca ei va pot ajuta.
)aca aceste sfaturi nu va ajuta, poate ca este timpul sa luati o pauza de rela!are. de asemeni,
un psiholog va poate ajuta sa razateti prin aceasta perioada mult mai usor si va poate arata
alte metode, care sa se potriveasca stilului dumneavoastra.
.duceti*va aminte ca noi suntem singurii stapani in viata noastra si ca avem controlul chiar si
in astfel de perioade de stress. " necesar, uneori, sa facem putina practica pana ajungem
stapani peste tehnicile de control, insa, odata ce ati ajuns in acest punct, veti putea sa
gestionati mult mai ine stressul si propriile emotii.
Apeleaza la terapie
Daca ai incercat o mare parte dintre aceste tehnici de reducere a stresului, dar nu au
avut efectul scontat, este cazul sa apelezi la ajutorul unui terapeut, care te va invata
mai multe lucruri despre tine:
Cum sa iti imbunatatesti abilitatea de a face fata stresului.
Cum sa gestionezi mai bine conflictele, mania si cum sa comunici mai eficient cu
ceilalti.
Cum sa abordezi problemele si situatiile care iti declanseaza stresul.
@
Un terapeut te poate ajuta sa intelegi mai bine felul in care gandurile tale iti
influenteaza nivelul de stres. Poti invata sa iti modifici aceste ganduri si experienta
stresului.
erapia comportamentului cognitiv este una dintre abordarile cele mai populare si ale
carei efecte s!au dovedit a fi eficiente. Acest tip de terapie incearca sa controleze
gandurile negative si le incurajeaza pe cele pozitive.
"maginatia sau jocul de rol te poate ajuta sa repeti pentru situatiile in care stresul isi
va face simtita prezenta, invatandu!te la ce sa te astepti si cum sa reactionezi atunci
cand vei fi pusa in fata unei situatii!limita.
Daca furia acumulata reprezinta o problema, un terapeut descopera, impreuna cu
tine, care este cauza acestei manii si te ajuta sa iti exprimi emotiile negative si
supararea intr!un mod constructiv.
Daca principala si majora ta sursa de stres o reprezinta o relatie sau viata de
acasa#familie, incearca terapia de cuplu sau de familie.
Un terapeut poate ridica la fileu probleme sexuale despre care nici macar nu stiai cat
de mult te afecteaza sau te poate ajuta sa faci fata stresului aparut o data cu sosirea
pe lume a unui copil sau cu pierderea unui parinte.
De asemenea, terapia se poate dovedi a fi extrem de eficienta in gestionarea relatiei
cu un fiu adolescent rebel sau a problemelor emotionale ale unui membru al familiei.
Care sint reactiile organismului la stres
Cu totii ne plingem din cind in cind ca ne simtim stresati. 6e simtim umerii tensionati, avem
dureri puternice de cap si avem o stare de ooseala accentuata, acestea fiind simptomele cel
mai des intilnite dupa o zi stresanta acasa sau la serviciu. ,utini dintre noi ne*am gindit insa
cam ce se intimpla cu adevarat in organismul nostru atunci cind suferim de stres.
%a ce duce stresul
"!pertii contemporani sint de parere ca stresul care dureaza mai mult timp ar putea sa fie
factorul declansator al olii .lzheimer sau al cancerului. )e asemenea, infertilitatea, caderea
parului si petele pe piele sint cauzate de stres, astfel incit nu putem sa nu ne intream ce alte
proleme de sanatate mai pot fi determinate de stres.
6oile cercetari au scos la iveala faptul ca femeile reactioneaza la stres diferit decit aratii.
.cest lucru inseamna ca si olile la care sint predispuse femeile din cauza stresului sint altele
decit cele in cazul aratilor.
Stresul ar putea fi descris ca fiind un raspuns normal la o situatie anormala. .tunci cind ne
aflam intr*o situatie stresanta * cum ar fi scaparea dintr*un accident rutier sau o cearta cu
partenerul de viata *, creierul nostru eliereaza anumite sustante chimice sau trimite semnale
unor glande pentru a secreta hormoni care sa pregateasca organismul pentru a face fata acelei
situatii date.
D
,rima din aceste sustante este adrenalina, alierata de glandele suprarenale, aflate e!act
deasupra rinichiului. .drenalina ne da primul impuls energetic de care are nevoie organismul
pentru a se apara in fata a orice pare a afectat una functionare interna si e!terna.
( alta sustanta chimica sau hormon elierat este cortizonul. .cesta este o forma de glucoza a
singelui si ne da comustiilul in plus de care este nevoie pentru a trece peste ceea ce ne
afecteaza viata normala.
/are este prima reactie la stres
)e asemenea, si sistemul digestiv reactioneaza la stres. Stomacul produce acid in e!ces *
proail pentru a consuma orice alimente e!istente pentru a da organismului energie in plus *,
iar procesul de digestie se incetineste. .cest lucru se petrece pentru ca organismul nu se poate
concentra asupra digerarii alimentelor daca i se cere in acelasi timp sa si lupte pentru a se
apara. )e asemenea, corpul va transpira mai mult. Se crede ca aceasta este prima reactie la
stres.
Si ataile inimii se accelereaza, pentru a dirija sustantele chimice repede prin flu!ul sangvin,
astfel incit fiecare parte a corpului sa fie pregatita pentru a da reactia necesara. $imitor este
faptul ca acest lucru are loc aproape instantaneu si ca persoana respectiva nici macar nu este
constienta de reactia pe care o are. Caspunsul organismului uman la stres este la fel de
inconstient precum respiratia si ataile inimii, se petrece fara a fi controlat.
Cu toate ca stresul poate fi folositor pina la un anumit punct * ne ajuta sa facem fata unor
situatii periculoase si dificile *, prolemele incep sa apara in momentul in care sintem
continuu in aceasta stare sau ne punem singuri in situatii stresante.
!tresul poate declansa Al#"eimerul, bolile de inima si inertilitatea
Se stie foarte ine si de foarte mult timp ca stresul ne poate face sa avem insomnii mai multe
nopti la rind. )ar e!pertii sint de parere ca stresul poate fi de asemenea cauza mai multor
proleme de sanatate.
)eclansarea olii .lzheimer
Studii recente realizate de cercetatori finlandezi au scos la iveala faptul ca efectele pe termen
lung ale stresului pot fi principala cauza a aparitiei olii .lzheimer. .tunci cind sintem
stresati, presiunea arteriala creste, facind astfel inima sa ata intr*un ritm accelerat, iar
nivelurile de cortizon din flu!ul sangvin cresc si ele. )r. 6ima Iivipelto si colegii sai de la
$niversitatea Iuopio din 7inlanda au descoperit ca pacientii care au si tensiune arteriala
mare, si niveluri ridicate de cortizon in singe sint mai predispusi sa se imolnaveasca de
.lzheimer decit cei care nu prezinta aceste simptome. 0a pacientii care au ori tensiune
arteriala mare, ori niveluri ridicate de cortizon in singe, riscul este de asemenea ridicat sa se
dezvolte aceasta oala.
"!pertii sint de parere ca o data ce cortizonul patrunde in creier, acesta incepe sa omoare
celulele din aceasta zona, ducind la aparitia .lzheimerului. .cest lucru dovedeste faptul ca
stresul este principala cauza a aparitiei acestei oli. )e fapt, cazurile de .lzheimer din Statele
$nite, de e!epmplu, au inceput sa apara in ultimii ani din ce in ce mai des la oamenii de =0*;0
<
de ani * persoane relativ tinere, fata de cazurile din trecut, cind media de virsta a aparitiei
acestei oli era de apro!imativ D0 de ani.
,resiunea arteriala ridicata si olile de inima
)eja se cunoaste faptul ca e!punerea indelungata la stres poate face sa creasca presiunea
arteriala, iar aceasta duce la marirea riscului de producere a atacului de cord, deoarece inima
depune mai mult efort pentru a pompa singele care treuie sa ajunga in tot organismul.
%n afara de cresterea tensiunii arteriale, stresul poate de asemenea sa duca la marirea riscului
de a se produce olile de inima * locarea arterelor si alte proleme care pot da nastere
atacului de cord.
$n fapt mai putin cunoscut este ca D; la suta din colesterolul rau din singe nu provine din
alimentele pline de grasimi sau cu multe calorii, ci din cortizon. Colesterolul este, de fapt, un
produs secundar al cortizonului, care reprezinta cantitatea in plus de glucoza pe care
organismul nostru o produce in timpul perioadelor de stres. Colesterolul in plus din singe
inseamna ca arterele prezinta un risc mult mai mare de a fi oturate, crescind astfel si
pericolul de a face o oala de inima si, implicit, atac de cord.
Stresul conduce la infertilitate
$n studiu realizat recent a aratat faptul ca organismul femeilor are reactii diferite fata de cel al
aratilor atunci cind sufera de stres. Ceactia unui arat la stres este de a lupta pentru a nu
ceda, dar cercetatorii de la $niversitatea din California au descoperit ca la femei reactia este
un fel de grija si prietenie. .cest lucru inseamna ca, de oicei, femeile, in conditii de stres,
prefera sa fie cu prietenii si sa ceara ajutor familiei decit sa se confrunte singure cu
prolemele pe care le au.
(amenii de stiinta au descoperit, de asemenea, ca organismul femeii, atunci cind trece printr*o
perioada de stres, eliereaza mai multa o!itocina in singe. (!itocina este o sustanta chimica
secretata de organismul femeii in timpul orgasmului si atunci cind naste, dar care poate si
loca fertilitatea. Se crede ca, daca e!ista prea multa o!itocina in singe, acest lucru poate duce
la intreruperea ciclului menstrual, reducind sansele de conceptie pe cale naturala, si poate fi
chiar pus in legatura cu cazurile de pierdere a sarcinii. .stfel, chiar daca femeile pot face fata
stresului mult mai ine decit aratii, ele vor dezvolta proleme de sanatate destul de grave in
viitor. Cel mai un sfat pentru femeile insarcinate este sa renunte la activitatile pe care le
faceau cu cel putin trei luni inainte de data prognozata pentru a da naste, pentru a se reduce
nivelurile acestui hormon din singe si a evita astfel prolemele care ar putea sa apara atit
pentru mama, cit si pentru copil.
$nele studii realizate in Statele $nite ale .mericii au relevat faptul ca femeile infertile care
prezinta niveluri ridicate de hormoni ai stresului pot ramine insarcinate, in =0 la suta din
cazuri, daca renunta la serviciu sau schima locul de munca care le produce starea de stres.
-ielea si parul
0a femeile care trec prin perioade de stres organismul poate produce niveluri ridicate de
testosteron. Cu toate ca nu este neaparat un hormon al stresului, se crede ca atunci cind
cantitatile de testosteron sint ridicate capacitatile muschilor se maresc si durerea nu mai este
E
simtita, astfel incit putem alerga mai repede sau lupta pentru mai multa vreme. :otusi, unul
din efectele pe care le are marirea nivelului de testosteron poate fi aparitia acneei sau
degradarea parului.
Se presupune ca acneea este cauzata de sensiilitatea organismului la testosteron. $nii
specialisti sint de parere ca persoanele care sufera de acnee sint cele care sint mai sensiile la
hormonii tipic masculini si ca aceasta situatie poate fi asemanata alergiilor. )e aceea, daca
suferim de stres, unele din primele simptome pe care le prezentam sint aparitia petelor si
pielea oosita. )aca sintem mai sensiili, testosteronul in e!ces va duce la o eruptie acneica in
timpul perioadei de stres. .cesta poate declansa si caderi sau degradari ale parului. )aca
singele este incarcat cu testosteron, atunci poate aparea caderea masiva si accelerata a parului.
:otusi, degradarea si caderea parului pot fi de asemenea cauzate si de deficienta de vitamina .
sau de oala numita alopecie. )aca apar aceste simptome, se recomanda consultul medical
pentru a determina cauzele aparitiei lor.
2igrenele - un semn comun al starii de stres
$n semn comun al traversarii unei perioade de stres il reprezinta migrenele. .tunci cind
sintem stresati, organismul secreta adrenalina, sustanta care face parte din familia aminelor.
Cei care sufera de migrena nu pot face fata nivelurilor ridicate de amine din singe, iar acest
lucru poate produce unele schimari chimice in creier. Specialistii in domeniu spun ca la
deutul unei asemenea crize in creier este elierata o sustanta chimica numita serotonina.
.ceasta face ca vasele de singe ori sa se largeasca, ori sa se contracte, actiune care sta la
aza durerii de cap simtite. )ar inca nu s*a aflat de ce este elierata serotonina e!act in acel
moment si care sint cauzele care duc la secretarea ei.
)e asemenea, si alimentele care contin tiramina pot declansa migrenele. ,rintre acestea se
numara cafeaua, ciocolata, rinza si alcoolul, mai ales vinul rosu. )e aceea treuie ca aceste
alimente sa fie evitate atunci cind trecem printr*o perioada de stres.
Tusea, raceala si cancerul
$nii e!perti sint de parere ca stresul poate fi unul din factorii care declanseaza cancerul.
6ivelurile ridicate de cortizon din organism slaesc sistemul imunitar, afirma unul dintre ei.
,e masura ce sistemul imunitar slaeste, organismul devine din ce in ce mai putin eficient in
lupta impotriva olilor care ar putea aparea, inclusiv a cancerului. )in fericire, putem lupta
impotriva radicalilor lieri prin cresterea cantitatii de antio!idanti, acest lucru fiind posiil
prin consumarea cit mai multor fructe si legume proaspete &din aceasta ultima categorie cele
mai recomandate sint spanacul si roccoli'.
$n sistem imunitar slait inseamna si ca organismul este mult mai predispus sa contracteze
raceli, gripe sau alte altfel de afectiuni. )aca ar fi sa ne studiem mai ine pe noi insine
proail ca am oserva ca ne imolnavim de raceala sau gripa mai ales in perioadele in care
ne aflam in situatii stresante. .cesta este modul in care sistemul imunitar slait de stres ne
atentioneaza ca treuie sa reducem efortul si sa nu ne mai consumam atit de mult, pentru ca
ne putem imolnavi mult mai grav. )ar daca ignoram faptul ca nivelul stresului din viata
noastra de zi cu zi este ridicat si ca acest lucru slaeste puterea organismului de a se apara, pot
10
aparea oli grave, cum ar fi surmenajul. (rganismului slait de stres ii va lua mult mai
mult timp sa isi revina dupa o infectie virala.
)e aceea se recomanda ca, atunci cind oservati ca va reveniti foarte greu dupa ce ati
fost olnav, sa va faceti un control medical amanuntit pentru a descoperi cauzele
acestei intirzieri a revenirii sanatatii. "ste posiil sa descoperiti ca sinteti olnav de...
stres.
/e se intampla cand apare stresul0
Sus
Stresul este ceea ce simte o persoana care este coplesita de faptul ca nu poate gasi solutii si
alternative pentru rezolvarea tuturor prolemelor sau situatiilor de viata. Cand cineva este
stresat, corpul sau ofera aceleasi raspunsuri ca si cand s*ar afla in pericol. Sunt elierati
hormoni care accelereaza ataile inimii, respiratia devine mai rapida si nivelul de energie
creste.
%n urma acestor modificari, organismul este pregatit fie sa fuga sau sa lupte cu ceea ce il
ameninta, situatie numita si raspuns la lupta sau de zor &renuntare'. $neori stresul este
normal si chiar util. Stresul poate fi de ajutor in cazul in care o persoana are nevoie de un
impuls sa munceasca din greu si sa reactioneze rapid. )e e!emplu, o poate ajuta sa castige o
cursa sau sa termine o sarcina importanta, la timp.
)aca stresul apare prea des sau dureaza prea mult timp, poate avea consecinte negative.
,rintre acestea se pot enumera: dureri de cap, tulurari stomacale, dureri de spate, proleme
cu somnul dar si scaderea sistemului imunitar &iar organismul va lupta mult mai greu
impotriva olilor'. )aca o persoana sufera deja de o prolema de sanatate, stresul o va
inrautati. Stresul poate face o persoana irasciila, tensionata sau deprimata. Celatiile sociale si
intime pot avea de suferit, ca si activitatile de la locul de munca sau scoala.
/e masuri se pot lua impotriva stresului0
-estea una este ca se pot invata tehnici de gestionare a stresului. ,entru ca o persoana sa tina
stresul su control treuie sa:
* afle ce anume provoaca stresul din viata saG
* gaseasca modalitati de a diminua nivelul de stresG
* invete tehnici sanatoase prin care sa scape de stres sau sa reduca efectele sale nocive.
/um pot i depistate cau#ele stresului0
Sus
$neori sursa stresului este cunoscuta. Stresul ar putea sa fie rezultatul unor schimari majore
ale vietii, cum ar fi pierderea unei persoane dragi, casatoria sau chiar venirea pe lume a unui
copil.
.lteori cauzele stresului nu pot fi identificate. "ste important totusi ca acestea sa fie
descoperite. %n acest sens poate fi util sa se tina un jurnal in care sa se noteze evenimentele
11
care au declansat stresul si care este nivelul de stres. .poi se pot lua masuri pentru a se
diminua stresul si a se gestiona mai ine.
/um poate i evitat stresul0
Sus
Stresul este un fapt de viata pentru cei mai multi dintre oameni. "ste posiil ca nici o masura
sa nu inlature complet stresul, dar gradul acestuia poate fi redus. .r putea fi incercate una din
urmatoarele variante:
* se vor gasi modalitati pentru gestionarea intr*un mod cat mai util a timpului. )aca o
persoana are deja un program prestailit pentru activitatile zilei in curs, se va stresa mai putin.
0ucrurile cele mai importante ar treui rezolvate primele.
* se va incerca aordarea a celor mai une alternative pentru diminuarea stresului. 7iecare
persoana ar treui sa*si dea seama la un moment dat ce anume functioneaza si ce anume nu, in
aceasta directie.
* odihna suficienta, o dieta sanatoasa, evitarea fumatului si a consumului de alcool sau cat mai
multa grija pentru sine.
* incercarea unor moduri noi de gandire. Cand apar grijile, gandurile, acestea treuie oprite.
)aca un lucru nu poate fi rezolvat, indiferent de solutia incercata, nu treuie insistat: va fi
luata in calcul alta activitate, iar mai tarziu, daca se considera necesar, se poate reveni la acea
prolema. 7iecare treuie sa invete sa spuna 8nu8.
* imposiilitatea unei persoane de a nu vori despre necesitatile si preocuparile sale amplifica
sentimentele negative. Comunicarea asertiva &e!primarea sentimentelor si gandurilor in mod
deschis' poate ajuta un individ sa e!plice modul in care se simte, iar nivelul de stres se va
diminua.
* solicitarea ajutorului * Studiile au demonstrat ca persoanele care au legaturi puternice cu
familia si prietenii reusesc sa gestioneze mai ine stresul. $neori pentru o persoana, stresul
poate fi mai apasator decat crede. )e aceea, comunicarea cu un prieten sau un memru al
familiei poate fi utila, dar si mai enefica ar putea fi o sedinta de psihoterapie.
/um poate i inlaturat stresul0
Sus
6u e!ista o reteta unica pentru fiecare: pentru ca oamenii sunt diferiti si modalitatile de stres
sunt diferite. ,ot fi incercate unele din urmatoarele variante pentru a se descoperi care din ele
au efecte enefice:
- e,ercitiile i#ice * activitatea fizica realizata in mod constant reprezinta una din cele mai
une metode de a controla stresul. Mersul pe jos ar putea fi o modalitate potrivita pentru
inceput.
- scrisul * atunci cand o persoana asterne pe hartie ce anume o deranjeaza se poate descarca si
isi poate clarifica anumite aspecte.
- e,teriori#area sentimentelor * nu e nimic in neregula daca cineva rade, plange, voreste
sau isi e!prima sentimentele atunci cand simte nevoia, mai ales daca interlocutorul este unul
de incredere.
- mici bucurii * cand intervine prea mult stres, poate fi de ajutor activitatea specifica unui
ho9, munca de voluntariat, gesturi sau actiuni care ii ajuta pe alti oameniG toate acestea ar
putea oferi satisfactie si elierarea de stres.
12
- modalitati de rela,are * includ diferite e!ercitii de rela!are: e!ercitii de respiratie, de
rela!are musculara, masaj, 9oga, aromoterapie sau tai chi si Jigong.
- ancorarea in pre#ent * concentrarea asupra prezentului este esentiala. %n acest scop se va
utiliza meditatia, tehnici de imagerie mentala, autohipnoza, ascultarea de muzica rela!anta,
etc. "ste foarte importanta pastrarea atitudinii pozitive si a optimismului. Casul poate fi cel
mai un medicament.
+ectele stresului
Sus
Stresul provoaca diferite modificari in organismul unei persoane si o poate afecta chiar si
emotional.
,rintre simptomele fizice ale stresului se pot enumera:
* ataile rapide ale inimiiG
* durere de capG
* tensiune la nivelul gatului sau umerilorG
* dureri de spateG
* respiratie rapidaG
* transpiratie &mai ales la nivelul palmelor'G
* tulurari stomacale, greata sau diaree.
De-a lungul timpului, daca situatiile stresante persista ar putea i aectate3
* sistemul imunitar * stresul constant ar putea face o persoana sa se imolnaveasca mult mai
des. %ar atunci cand este prezenta o oala cronica, cum ar fi S%)., stresul va inrautati
simptomeleG
* inima * stresul contriuie la cresterea tensiunii arteriale, la aparitia ritmului cardiac anormal
&artimie', a cheagurilor de sange si rigidizarea arterelor &ateroscreloza'. )e asemenea,
cercetarile au demonstrat ca e!ista o stransa legatura intre stres si olile coronariene, atacul de
cord si insuficienta cardiacaG
* muschii * tensiunea constanta ca urmare a stresului poate duce la dureri lomare, de gat si
umeri. Stresul va agrava simptomele artritei reumatoideG
* stomacul * daca o persoana sufera deja de oli gastroesofagiene &cum ar fi oala de reflu!
gastroesofagian, ulcer peptic, sindrom de colon iritail sau colita ulcerativa', stresul poate
determina aparitia de noi complicatii in cazul acestoraG
* organele reproductive * stresul a fost considerat una din cauzele de infertilitate, a
prolemelor de erectie, a diferitelor complicatii din timpul sarcinii si a perioadelor menstruale
dureroaseG
* plamanii * stresul poate inrautati simptomele de astm si oli pulmonare ostructive croniceG
* piele * olile de piele, cum ar fi acneea si psoriazisul sunt agravate de stres.
/um poate aecta emotional, stresul
Stresul poate afecta atat gandurile cat si emotiile unei persoane. )e aceea este normal ca
cineva stresat sa fie:
* capricios si sa simta ca practic se afla in imposiilitatea de a rezolva chiar si proleme
minoreG
* frustrat si sa*si piarda des cumpatul, sa tipe la cei din jur fara motivG
* nervos sau oosit in marea majoritate a timpuluiG
* ingrijorat chiar si de cele mai nesemnificative lucruriG
* dezamagit de reactiile sale pe care le poate considera lente sau inadecvateG
13
* pesimist sau negativist in privinta lucrurilor care urmeaza sa se intample.
/um aectea#a stresul iecare persoana, acest lucru depinde de3
* personalitateG
* educatie sau modalitatile invatate in cadrul familiei de a raspunde la stresG
* controlul stresuluiG
* strategiile de adaptare la situatii stresanteG
* sprijinul social.
+valuarea nivelului de stres
un fapt de viata pentru cei mai multi dintre oameni. )ar acest lucru afecteaza pe fiecare in
mod diferit. Ceea ce streseaza in mod normal o persoana posiil sa nu streseze pe altcineva.
.cest lucru este influentat si de modul de aordare al unui eveniment stresant. 6ivelul de
stres este perceput in mod personal de fiecare. Caspunsul la urmatoarele intreari poate fi util
pentru a se depista care anume este cauza stresului pentru un individ.
- /e situatii stresante e,ista la locul meu de munca, in amilie sau in viata personala0
Stresul poate fi determinat de o situatie personala, in curs de desfasurare cum ar fi:
* o prolema in interiorul familiei sau a relatiei personaleG
* grija pentru un memru al familiei care este in varsta, sufera de proleme cronice de sanatate
sau de diverse dizailitati &grija este o sursa majora de stres'G
* activitatile de la locul de muncaG
* confruntarile sau divergentele cu un memrul al familiei care este stresat.
- Au e,istat recent sc"imbari majore in viata mea0
"venimentele marcante, cum ar fi casatoria, mutarea intr*un oras nou sau pierderea unui loc
de munca pot fi stresante. .ceste lucruri nu pot fi intotdeauna controlate, dar poate fi controlat
modul de raspuns la stresul provocat de aceste modificari majore.
- /onvingerile si credintele personale sunt un motiv de stres0
$nii oameni se simt stresati de faptul ca multe dintre convingerile si credintele personale se
afla in conflict cu modul in care isi traiesc, de fapt, viata. "valuarea convingerilor si a
modului de actiune ar putea staili daca e!ista acest tip de conflict in viata unui individ.
- /are este reactia mea la stres0 /um ma pot adapta la acesta0
Stilul de viata al unei persoane poate impiedica stresul sa o copleseasca. )e e!emplu, daca o
persoana se odihneste suficient, nivelul de stres poate fi diminuat. %n timpul somnului, corpul
se reface in urma stresului din timpul zilei. )aca nu se odihneste suficient sau somnul este
intrerupt, stresul nu va fi diminuat. )e asemenea, modul in care oamenii actioneaza si se
comporta, pot fi reactii ale stresului. $nii oameni care sunt stresati fumeaza, consuma prea
mult alcool, mananca nesanatos sau nu fac e!ercitii fizice. Ciscurile pentru sanatate generate
de aceste oiceiuri sunt mai grave decat efectele negative ale stresului. %n urma stresului,
organismul poate fi afectat fie efectiv de stres sau ca urmare a raspunsurilor nesanatoase ale
fiecarei persoane la imprejurarile stresante.
2odalitati de a inlatura stresul
1=
Sus
Cel mai un mod de a tine stresul su control este de a invata strategii sanatoase de a il depasi
si de a face fata la acesta. Sfaturile urmatoare pot fi puse imediat in aplicare. Se vor incerca
mai multe variante pana cand se va gasi un procedeu care functioneaza cel mai ine. .ceste
tehnici vor fi practicate pana cand se vor transforma in modalitati de reactie ale fiecarei
persoane in situatii de stres, pana cand vor deveni pur si simplu niste oiceiuri de raspuns la
stres. :ehnicile de detensionare se vor concentra asupra rela!arii mintii si corpului.
2odalitatile de rela,are ale mintii includ3
* scrisul * poate fi de ajutor ca o persoana sa scrie lucrurile care o deranjeaza. Scrierea timp de
10*1; minute a evenimentelor stresante si a sentimentelor asociate intr*un jurnal ar putea
contriui la aflarea cauzelor stresului si la stailirea nivelului de stres. )upa aceea, se pot gasi
cele mai une alternative de depasire a stresului.
* e!teriorizarea sentimentelor * rasul, plansul, e!primarea furiei sau comunicarea sunt foarte
importante. ,rietenii, familia sau un consilier specializat pot fi interlocutorii potriviti.
"!teriorizarea sentimentelor este un mod sanatos de a scapa de stres.
* mici ucurii * ho9*uri &gradinaritul, de e!emplu', activitati creative &de artizanat, arta',
ingrijirea animalelor de companie, munca voluntara.
"ste posiil ca o persoana sa fie prea ocupata sa faca aceste lucruri. )ar a*si face timp pentru
ceva ce*i place o poate ajuta sa se rela!eze si chiar sa otina satisfactii in mai multe domenii
ale vietii sale.
* concentrarea asupra prezentului * meditatia si imageria mentala ghidata ar putea fi doua
modalitati de a rela!a mintea. Meditatia presupune atentia asupra lucrurilor care se intampla
in prezent. ( alta tehnica de destresare este concentrarea asupra modului de respiratie.
%mageria ghidata implica imaginarea unor imagini care fac o persoana sa se simta calma si
rela!ata. ,ot fi folosite in acest scop casete audio, carti sau ajutorul unui specialist.
,rintre mijloacele de rela!are a corpului ar putea fi cuprinse:
* e!ercitiile fizice * activitatea fizica realizata in mod constant este una din cele mai une
modalitati de a gestiona stresul. Chiar si activitatile de zi cu zi cum ar fi menajul sau curatenia
in gospodarie pot reduce stresul. Stretchingul poate diminua tensiunea musculara.
* diverse tehnici de rela!are * e!ercitii de respiratie, rela!are musculara, 9oga si multe alte
tehnici pot ajuta la ameliorarea stresului.
* * e!ercitiile de respiratie * includ respiratia profunda si concentrarea asupra respiratiei.
* * rela!area musculara progresiva * aceasta tehnica are rolul de a reduce tensiunea musculara
prin rela!area separata a grupelor de muschi, una cate una.
* * 9oga, tai chi, Ji gong * aceste tehnici de rela!are comina e!ercitiile fizice cu meditatia. -a
fi nevoie de antrenament pentru a fi invatate. $n specialist, cartile sau clipurile video ar putea
fi de ajutor in acest sens. .ceste tehnici vor putea fi e!ersate si la domiciliu.
2odalitati de evitare sau prevenire a stresului
Sus
Stresul este o parte din viata si nu poate fi evitat intotdeauna, deacea se poate incerca evitarea
situatiilor care pot cauza stresul si se poate controla modul de raspuns la stres. ,rimul pas este
sa se cunoasca strategiile de adaptare la stres sau de depasire a acestuia, care functioneaza in
cazul fiecarei persoane. .legerile pe care o persoana le face, privind modul in care traieste,
influenteaza nivelul de stres. Stilul de viata, posiil sa nu provoace stresul, dar poate
1;
impiedica organismul sa faca fata la acesta.
* "ste important sa se gaseasca o cale de echiliru intre felul fiecaruia de a fi, activitatile de la
locul de munca si viata de familie. Cu siguranta, ca acest lucru nu este usor. $n prim pas ar fi
evaluarea modului in care o persoana isi petrece timpul.
)e asemenea, stresul nu treuie lasat sa influenteze perioadele de rela!are &de aceea este
esential gasirea unui echiliru, in mod special pe parcursul vacantelor, indiferent cat de dificil
este acest lucru'.
* Stailirea scopurilor in viata, ar putea fi o modalitate de diminuare a stresului. %n acest sens,
pentru unii oameni importanta este viata de familie, iar pentru altii prietenii, munca voluntara
sau activitatea desfasurata la locul de munca.
* (dihna suficienta ajuta corpul sa se refaca dupa perioadele stresante sau ooseala.
"venimentele stresante pot face o persoana sa fie pesimista si sa vada partea negativa a
lucrurilor. )e asemenea, ar putea sa se simta an!ioasa, nesigura sau deprimata, ar putea simti
ca pierde controlul lucrurilor sau chiar asupra propriului organism. Kandirea negativa poate
declansa un raspuns al organismului ca in fata unei amenitari reale. Confruntarea cu gandurile
negative si modul de a privi lucrurile pot ajuta la reducerea stresului.
.ata cateva te"nici de depasire a stresului3
* gandirea pozitiva * sau maniera optimista de a aorda lucrurile sunt de real ajutor in situatiile
stresanteG
* cautarea unor modalitati de rezolvare a prolemei ajuta la identificarea aspectelor legate de
un eveniment stresant si la descoperirea faptului ca anumite proleme care parea inaordaile
pot fi rezolvateG
* comunicarea asertiva ajuta persoana stresata sa isi e!prime sentimentele. )ificultatea de a
comunica despre nevoile si preocuparile personale declanseaza stresul si acentueaza
sentimentele negativeG
* adoptarea unui stil de viata sanatos * o dieta sanatoasa, consumul cu limita a alcoolului si
evitarea fumatului. Mentinerea starii de sanatate este cea mai una metoda de aparare
impotriva stresului.
Sprijin si suport
Sprijinul oferit de familie, prieteni, memrii ai comunitatii are un impact major asupra
modului in care o persoana e!perimenteaza evenimentele stresante. ,rezenta suportului poate
contriui la mentinerea sanatatii si a echilirului. Sprijin si suport inseamna dragoste,
incredere si sfaturile constructive si pozitive ale celorlalti. ,oate fi dificil de cerut ajutorul, dar
acest lucru nu dovedeste slaiciunea unei persoane.
.n ca# de stres, asistenta poate i solicitata3
* familiei si prietenilorG
* colegilor sau persoanelor cunoscute care au aceleasi ho9*uri sau intereseG
* unui consilier profesionistG
* duhovniculuiG
* celor care se ocupa de asistenta angajatilor sau gestionarea stresului la locul de muncaG
* grupurilor speciale de suport * acestea pot fi foarte utile in cazul in care stresul este cauzat de
o situatie speciala.
Nevoia de ajutor speciali#at
Sus
1@
Stresul poate fi dificil de gestionat pe cont propriu. %n cazul in care o presoana doreste ajutor
specializat ar treui sa apeleze la profesionisti. %n acest sens, poate fi solicitat sprijinul
medicului de familie pentru a face recomandari. $n consilier sau un psihoterapeut ar putea
ajuta persoana stresata sa gaseasca modalitati de a reduce simptomele stresului.
-rintre te"nicile abordate de un specialist ar putea i3
* psihoterapia cognitiv comportamentala * care va invata o persoana cum sa constientizeze
modul in care percepe stresul, cum raspunde organismul la stres. ,sihoterapia cognitiv
comportamentala ofera si solutii pentru utilizarea unor ailitati in scopul de a face fata
stresuluiG
* iofeedac>ul * prin aceasta tehnica, cei interesati sunt instruiti sa*si foloseasca mintea
pentru a controla temperatura corpului, tensiunea musculara, ritmul cardiac si tensiunea
arteriala. :oate acestea pot fi afectate de stres. /iofeedac>ul necesita pregatirea intr*un
mediu specialG
* hipnoza * prin intermediul hipnozei, se poate schima felul in care o persona reactioneaza la
stres. "ste important sa se gaseasca un specialist cu e!perienta &psiholog sau psihoterapeut'G
:ratamentul pentru alte proleme de sanatate * ,osiil ca o persoana stresata sa necesite
tratament pentru ameliorarea altor proleme emotionale legate de stres, cum ar fi: an!ietatea,
depresia sau insomnia. :ratamentul poate include atat medicatie cat si consiliere profesionala.
/e este stresul 0
Stresul ar putea fi definit 4i ca un fel de r1spuns normal la o situa2ie anormal1. C5nd ne afl1m
3ntr*o situa2ie stresant1 # cum ar fi supravie2uirea 3n urma unui accident rutier sau o ceart1
fatal1 cu partenerul de via21 *, creierul nostru eliereaz1 anumite sustan2e chimice sau trimite
anumite semnale c1tre unele glande, determin5ndu*le s1 secrete hormone care s1 preg1teasc1
organismul pentru a face fa21 situa2iei. ,rima dintre aceste sustan2e este adrenalina, pe care o
produc glandele suprarenale. .drenalina trimite primul impuls energetic de care are nevoie
organismul pentru a se ap1ra de tot ceea ce 3ncearc1 s1 afecteze una lui func2ionare intern1
sau e!tern1. ( alt1 sustan21 chimic1 sau un alt hormon produs de glande este cortizonul, o
form1 de glucoz1 a s5ngelui care asigur1 organismul cu surplusul necesar de comustiil, de
care acesta are nevoie pentru a putea dep14i tot ceea ce afecteaz1 via2a lui normal1.
$neori, stresul profesional este considerat ca un element pozitiv, cu efect enefic asupra
performan2elor. .ceasta se refer1 la LeustressB care se traduce prin activarea, moilizarea
resurselor individuale.
"ste important s1 se fac1 distincie 3ntre LeustressB 4i LdistressB, ca o stare de stres cu efecte
enefice, respectiv cu efecte negative asupra s1n1t1ii.
%n condiiile 3n care o e!igen21 a mediului profesional este motivant1 pentru individ, aceasta
acioneaz1 ca un factor de stres pozitiv. %n acelai timp, dac1 o constr5ngere este perceputa ca
nepl1cut1, dificil1 4i se manifest1 permanent, ea poate conduce la stress &LdistressL' 4i la
efectele sale negative.
&
2. "tare !e tensiune acut a organisului obligat s#i obili$e$e i%loacele !e aprare
pentru a face fa unei situaii aenintoare. &Dele' #()*+,
1D

o "tarea n care se afl un organis aeninat !e !e$echilibru sub aciunea
unor ageni care pun n pericol ecanisele sale hoeosta$ice. &"illan'
#())*,
o -nsablu !e reacii consecutive unei agresiuni. &.. /afon #()01,
o "tres psihic nsean n priul r2n! senificaie stresant a stiulilor 3
aeninare, frustrare, conflict, care solicit persoana p2n aproape sau chiar
!incolo !e liitele posibilitilor sale a!aptative. &4loru#()05,
o .spuns nespecific al corpului la orice solicitare fcut asupra sa &Popescu
6eveanu#()07,
o "tare tra!us printr#un sin!ro specific corespun$tor tuturor schibrilor
nespecifice in!use astfel ntr#un siste biologic# .usu ())( &citat !e
-le8an!rescu#9:::,
o "in!roul !e a!aptare pe care in!ivi!ul l reali$ea$ n ura agresiunilor
e!iului. ;i<ipe!ia
o =rice cerin perceput ce nu poate fi controlat ntr#o perioa! re$onabil !e
tip ;er<an ()7:
o Prin stres psihic se nelege orice stare eoional trectoare sau persistent,
sipl sau cople8 structurat, care pietea$ asupra capacitii !e
funcionare sau !e rspuns coportaental a!aptativ &a!ecvat, ie!iat sau la
!istan al persoanei ca urare a !epirii trectoare sau !urabile a
posibilitilor a!aptativ#integrative in!ivi!uale. -le8an!rescu &9:::,
o "tresul >?ste atunci c2n! te sii copleit sau aeninat !e ult ai ulte
cerine !ec2t poi face fa &@at$ #()7* 3citat !e Dobrescu i Petrovai #9::5,

'itmul vieii, e,trem de solicitant, i pune amprenta pe iecare, cau#4nd diverse orme
de stres.
Stresul pozitiv &eustres' ac2ioneaz1 ca factor energizant, ajut5nd o persoan1 s1 fie alert1 4i
prompt1 4i s1 aordeze prolemele ca pe ni4te provoc1ri, 3ntr*un mod mult mai eficient. Mn
schim, stresul negativ &distres' suprasolicit1 psihicul 4i organismul unei persoane, iar aceasta
devine nervoas1, impulsiv1, cu tensiunea arterial1 crescut1 4i musculatur1 3ncordat1. .ceast1
form1 de stres are efecte negative asupra s1n1t12ii, a performan2elor 4colare 4i profesionale 4i
a productivit12ii.
&n test simplu i poate spune care este nivelul t5u de stres.
1. /4t de mult dormi n iecare noapte0
a. ,este < ore
. Mn jur de D ore
c. Mai pu2in de @ ore
1. Ai o diet5 s5n5toas5 i ec"ilibrat50
a. )a, 3ncerc s1 includ 3n meniul zilnic tipuri de m5ncare variate, mai ales fructe 4i legume
. 6u chiar, consum multe alimente ogate 3n gr1simi, pu2ine fructe 4i cereale
1<
c. )eloc, tr1iesc cu m5ncare de tip fast*food, iar cartofii pr1ji2i sunt singurele legume din
regimul meu
6. /4t de mult5 coein5 consumi #ilnic0
a. .proape deloc: nu eau cafea 4i nici cola, iar ciocolat1 m1n5nc rar
. ( cantitate moderat1: eau 2*3 ce4ti de cafea, ceai sau cola 4i 3mi place s1 m1n5nc 4i pic de
ciocolat1.
c. Mult1: nu pot performa la serviciu dac1 nu eau m1car = ce4ti de cafea 4i am mereu o
ciocol12ic1 3n geant1
7. 8aci micare n mod regulat0
a. )a, merg aproape zilnic la sala de fitness sau 3n parc ca s1 alerg
. )in c5nd 3n c5nd fac c5te 30 de minute de e!erci2ii acas1
c. 6u, sunt o persoan1 sedentar1
9. Ai o persoan5 cu care vorbeti despre lucrurile care te sup5r50
a. )a, am un grup de prieteni care m1 ajut1 s1 trec peste prolemele emo2ionale
. .m una sau dou1 persoane 3n via2a mea care m1 ascult1 cu adev1rat atunci c5nd am nevoie
s1 voresc, dar apelez rar la ele
c. Sincer, nu am cu cine s1 voresc despre prolemele mele
:. /4t de des ai conlicte cu rudele, prietenii sau colegii de la serviciu0
a. Car, sunt o persoan1 r1d1toare 4i 3ncerc s1 ascult opiniilor celor din jurul meu
. $neori am ne3n2elegeri cu persoanele din via2a mea, dar de oicei reu4im s1 le rezolv1m
c. .m des conflicte cu prietenii sau colegii deoarece sunt o persoan1 3nc1p125nat1
;. /4t de bine reueti s5 i gestione#i timpul0
a. )estul de ine, reu4esc s1 3mi termin toate treurile la timp 4i 3mi fac mereu timp pentru
rela!are al1turi de cei dragi
. .4a 4i a4a, am tendin2a s1 m1 implic 3n multe proiecte 4i de aceea din c5nd 3n c5nd treuie
s1 lucrez peste program
c. 7oarte prost, 3ntotdeauna alerg 3ntre serviciu 4i cas1 4i nu 3mi amintesc c5nd am ie4it ultima
dat1 3n ora4 cu prietenii
<. /4t de curat5 i ordonat5 este casa ta0
a. 7ac cur12enie regulat a4a c1 am o cas1 curat1 unde m1 pot rela!a
. (i4nuiesc s1 fac cur12enie mai rar, de oicei, c5nd vine cineva 3n vizit1, a4a c1 am o cas1
un pic dezordonat1
c. 6u 3mi place 4i nici nu am timp s1 fac cur12enie a4a c1 petrec c5t mai pu2in timp acas1
=. /4t de mulumit>5 eti de locul t5u de munc5 din pre#ent0
a. .m o sluj1 care 3mi ofer1 multe satisfac2ii
1E
. Mmi place ceea ce fac, dar uneori rutina zilnic1 m1 frustreaz1
c. "ste un serviciu stresant, dar treuie s1 c54tig ani c1 s1 3ntre2in
10. /4nd te simi stresat>a iei medicamente0
a. niciodat1, prefer s1 m1 uit la un film sau s1 ies cu prietenii
. uneori
c. frecvent, altfel nu pot dormi 3n perioadele stresante
Al5 re#ultatele?
2ajoritatea a
.i controlul asupra stresuluiH Mn cazul t1u, stresul te ajut1 s1 lucrezi mai repede 4i mai ine
pentru a finaliza proiecte cu termene limit1, pentru a c54tiga competi2ii sau pentru a g1si
solu2ii creative la proleme. Continu1 s1 ai un stil de via21 s1n1tos, s1 g5nde4ti pozitiv, s1
m1n5nci diversificat 4i s1 faci mi4care, 3ns1 nu suestima puterea stresului. "venimentele
nepl1cute sunt de oicei impreviziile, a4a c1 nu stric1 s1 fii 3ntodeauna preg1titN1 pentru a*2i
controla emo2iile.
2ajoritatea b
Mncepi s1 resim2i efectele negative ale stresuluiH )e4i nu ai 3nc1 proleme de s1n1tate din
cauza stresului, este important s1 3nve2i s1 32i gestionezi mai ine timpul pentru a rezolva toate
sarcinile zilnice, f1r1 s1 renun2i la orele de somn. Capacitatea de filtrare a prolemelor este o
ailitate care te poate scoate din situa2ii foarte stresante. Concentreaz1*te asupra prolemelor
cu adev1rat importante 4i am5n1*le pe celelalte. ( alt1 metod1 de a preveni stresul este s1
3ncerci s1 delegi o parte din proleme c1tre persoane de 3ncredere 4i care 32i pot fi de ajutor. Mn
felul acesta, vei avea mai mult timp pentru diverse activit12i recreative care pot s1 te scoat1
din rutina zilnic1.
2ajoritatea c
Ciscul surmenajului este foarte ridicat 3n via2a taH Cu siguran21, 32i impui standarde prea
ridicate 4i pui inutil presiune pe tine. )in aceast1 cauz1, nu reu4e4ti s1 te odihne4ti 4i s1 te
3n2elegi cu cei din jurul t1u. Mncearc1 s1 reduci an!ietatea din via2a ta 3nainte s1 te
3moln1ve4ti, dac1 nu cumva s1n1tatea ta este deja precar1. ( metod1 eficient1 de comatere
a stresului o constituie rela!area 4i deta4area de proleme. .jut1, de asemenea, practicarea
unui sport 4i o diet1 echilirat1. %mportant este s1 32i propui oiective rezonaile, compatiile
cu personalitatea 4i capacit12ile tale. Concret, 3nva21 s1 staile4ti anumite limite 4i s1 spui 6$
atunci c5nd sim2i c1 situa2ia te dep14e4teH
20