Ministerul Educaiei Naionale

Liceul Tehnologic Toma-Vod Solca

Proiect pentru certificarea competenelor

profesionale
nivelul II de calificare
Osptar (chelner) vnztor n uniti de alimentaie
Domeniul de pregtire de baz: Turism i alimentaie
Domeniul de pregtire general: Alimentaie

SERVIREA LA FARFURIE A PREPARATELOR

Profesor coordonator:
Patra Ionela

Absolvent:
Albu Viorel-Vasile
Clasa a XI- a D
Solca
2014

CUPRINS

ARGUMENT
CAPITOLUL I
PRINCIPALELE REGULI DE SERVIRE I PROTOCOL
1.1. Caliti fizice si fizionomice
1.2. Caliti psiho - intelectuale
1.3. Caliti psiho - profesionale
1.4. Caliti morale ale personalului de servire
1.5. Inventarul pentru servire (vesela)
CAPITOLUL II
SISTEME PRIVIND TEHNICA SERVIRII
2.1. Sistem de servire direct
2.2. Sistem de servire la gheridon
2.3. Sistemul de servire de ctre doi lucrtori
2.4. Sistemul de servire la farfurie
2.5. Sistemul de servire la ceasc
2.6. Sistemul de servire cu ajutorul caruciorului
2.7. Debarasarea meselor
CAPITOLUL III
SERVIREA LA FARFURIE A PREPARATELOR CULINARE
3.1. Servirea la farfurie a gustrilor
3.2. Servirea la farfurie a preparatelor lichide
3.3. Servirea la farfurie a preparatelor din pete
3.4. Servirea la farfurie a preparatelor cu sos, a fripturilor i a deserturilor
STUDIU DE CAZ RESTAURANT BRDET
ANEXE
BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

Att n trecutul nu prea ndeprtat ct i n viitor, activitatea de preparare a hranei, a

mncrurilor i servirea acestora n locuri publice i au rolul i importana lor,
neputnd fi nlocuite sau contestate, oricare ar fi forma de organizare. n contextul
transformrilor ce au loc, prepararea, prezentarea i servirea mncrurilor i
buturilor dobndesc noi valene, determinate n principal, de doi factori decisivi:
micarea liber a oamenilor i creterea cerinelor i preferinelor culinare,
justificate de un trai civilizat, modern i de o activitate mai intens.
Munca osptarului completeaz strduina buctarului i pe cea a cofetarului
sau patiserului "printr-o servire corespunztoare oferit clienilor". De calitatea
muncii lui depinde n mare msur bunul renume al restaurantului.
Osptarul trebuie s fie un bun cunosctor al tuturor preparatelor culinare,
inclusiv de cofetrie-patiserie, al buturilor de orice fel, s aib deprinderi temeinice
de tehnica servirii, s cunoasc regulile de protocol i s-i nsueasc expresiile
uzuale i n limbile de circulaie internaional. ndemnarea osptarului const n
rapiditate, spirit de observaie, atenie distributiv i atitudine corespunztoare fa
de consumatori.
Buctarul, osptarul, cofetarul, patiserul, barmanul i personalul de ntreinere
trebuie s asigure i s respecte normele i instruciunile privind igiena i
Regulamentul de ordine interioar.

CAPITOLUL I
PRINCIPALELE REGULI DE SERVIRE I PROTOCOL
Din momentul n care consumatorii ncep sa intre n salon si de
asemeni n timpul serviciului, personalul nceteaza orice fel de
discutie, glume sau certuri; se vorbeste ncet, ordinele se dau discret
folosindu-se un gest, un semn, o privire; orice observatie se face n
oficiu, fara sa se auda n salon; se evita gesturile ample, vizibile si
repetate; n tot ceea ce ntreprinde personalul trebuie sa fie politicos ,
amabil, respectuos. n timpul cnd se efectueaza operatiile de servire,
trebuie sa se tina seama de:
1 Politetea se exprima prin atitudine, corectitudine si sinceritate, prin
atentia si promptitudinea cu care consumatorii sunt serviti
2 Un serviciu rapid se obtine lucrndu-se metodic, organizat, gndit;
evitarea instalarii oboselii, se poate face cu impunerea ca plecarile si
venirile n salon, de la anexele acestuia si catre ele, sa se faca cu un
scop bine definit
3 Un bun serviciu se face n liniste, cu gesturi precise si rapide

 4 Crearea unui climat de destindere si ambianta impune sa se evite

exprimarea pe figura a enervarii, mirarii, oboselii; totdeauna trebuie
sa existe un zmbet profesional, care sa exprime o fire amabila si
deschisa
5 Asigurarea discretiei
6 Personalul trebuie sa stea ntr-o pozitie reverentioasa, putin aplecat
nspre consumator pentru a auzi ntrebarile si raspunsurile; nu este
permis sa se aranjeze tinuta vestimentara n fata consumatorilor, sa se
pieptene, sa se curete unghiile, sa se sufle nasul etc.
7 Relatiile dintre chelner si consumator se efectueaza prin dialog sau
prin operatii de manipulare a obiectelor de servire sau a preparatelor care se pot realiza pe partea stnga sau dreapta, functie de regula de
baza impusa pentru respectiva situatie
8 Servirea n general se face n urmatoarea ordine: femeile mai n
vrsta, femeile tinere, barbatii mai n vrsta, barbatii mai tineri,
adolescentii si apoi copiii; la indicatia parintilor copiii pot fi serviti
dupa femeile mai n vrsta
9 Inainte de nceperea servirii se anunta consumatorul respectiv,
folosindu-se formula: mi permiteti sa va servesc?

 10 Preparatele nu sunt prinse sau atinse cu degetele (numai cu obiecte

de inventar)
11 Nu se lasa prea mult timp ntre servirea a doua preparate; se anunta
cnd este necesar un timp mai ndelungat pentru pregatirea unui
preparat
12 Preparatele calde se servesc ntotdeauna n obiecte de inventar
ncalzite la temperatura corespunzatoare; bauturile reci se servesc n
pahare reci
13 Dupa consumarea preparatelor servite de catre toti consumatorii de
la o masa (sau la cerere) se efectueaza debarasarea
14 Se evita ca, n timpul servirii, consumatorii sa fie intercalati ntre
doi lucratori care efectueaza simultan operatii de servire a preparatelor
sau a bauturilor
15 Obiectele de servire folosite la trecerea preparatelor din obiectele
pe care au fost montate, pe farfuria consumatorilor - lus, cleste - se
aseaza ntotdeauna pe obiectul purtator, evitndu-se astfel patarea
mbracamintei consumatorilor, a fetei de masa etc.
16 Dupa servirea fiecarui preparat, se ureaza pofta buna, iar la
terminarea meniului se foloseste formula sa va fie de bine.

INVENTARUL PENTRU SERVIRE (VESELA)

Pentru buna desfurare a activitatii n procesul servirii, unitatile de alimentatie

publica trebuie sa fie dotate cu inventar necesar din toate grupele de vesela,
corespunzator profilului si nivelului de ncadrare al unitatii. Vesela trebuie sa fie
confectionata din material rezistent si cu o estetica adecvata.
Vesela din portelan, faianta, ceramica
Farfuriile - cu ajutorul lor se manipuleaza si se servesc toate sortimentele de
preparate culinare. Se utilizeaza urmatoarele tipuri de farfurii:
1 Farfurii ntinse mari suport la mese
2 Farfurii ntinse mari pentru servirea preparatelor de baza
3 Farfurii adnci pentru servirea preparatelor lichide
4 Farfurii ntinse mijlocii, pentru gustari reci si calde
5 Farfurii ntinse mici pentru desertul de cofetarie - patiserie
6 Farfurie suport cesti ceai si cafea
7 Farfurie pentru unt si gem
Platourile - au destinatie multipla: manipulare, prezentare si servirea preparatelor
la masa consumatorilor, prezentarea preparatelor n expozitii, miniexpozitii etc.
Forma si dimensiunile platourilor pot fi diferite:
1a) Forma dreptunghiulara
2a ) Forma ovala
3a ) Forma rotund

 Supierele - pot fi de diferite forme si capacitati (2 - 6 portii)

si au ca destinatii manipularea si servirea preparatelor
lichide la masa consumatorilor (supe, ciorbe);
Salatierele - sunt de forma patrata, adnci, cu o capacitate
de 1 - 4 portii de salata a 200 - 250 g portia; destinatia lor
este de a prezenta si servi la masa consumatorilor toate
sortimentele de salate;
Ravierele - au forma ovala si sunt folosite la servirea
tuturor sortimentelor de salate fierte, coapte, n aspic; au
capacitate 1 - 2 - 3 portii la 150/200 g.
Bolurile (castroanele) - se folosesc n servirea
sortimentelor de compoturi, dar si la prezentarea apei calde
cu lamie, la masa consumatorilor, dupa servirea
diferitelor preparate din carne de miel, pui, peste; mai pot fi
folosite si la servirea preparatelor lichide - supe, creme,
consomeuri,

 Serviciile pentru ceai - setul unui serviciu trebuie sa cuprinda: cani,

ceainice, cafetiera, laptiera; se aduc la masa pe tavi si se aplica
serviciul de catre ospatar sau se lasa pe masa pentru a se servi
consumatorii.; cestile pentru ceai - cacao au capacitati ntre 200 - 250
ml, iar pentru cafea naturala 100ml.
Osierele - se prezinta la masa consumatorilor n timpul servirii
preparatelor care necesita dezosarea (peste, pui, raci); se aseaza n
fata farfuriei de servire; au forma de semiluna.
Sosierele si dozierele de mustar
- Sosierele sunt destinate prezentarii si servirii sortimentelor de
sosuri reci sau calde la masa consumatorilor, unde sunt aduse pe
suport odata cu preparatul; au forma ovala, cu picior si toarta si
capacitati ntre 100 - 200 - 300 g.
Dozierele de mustar - au diferite forme, nsotesc preparatele din
carne care necesita acest condiment; au capac si lingurita de portelan.

VESELA METALIC PENTRU SERVIRE

Platourile, supierele, serviciile de ceai si cafea, sosierele

- cu aceleasi forme, capacitati si destinatie cu cele din
portelan.
Legumierele (timbale) - cu si fara capac, au forma
supierei; se folosesc pentru aducerea, prezentarea si servirea
sortimentelor de mncaruri din legume, cu si fara carne, cu
sosuri; servirea se face cu clestele alcatuit din lingura si
furculita;
Cupele pentru nghetata - se folosesc pentru prezentarea si
servirea tuturor sortimentelor de nghetata, au capacitati de
50, 100, 200 g.
Spirtierele - sunt destinate prepararii sau mentinerii n stare
calda a diferitelor preparate la masa consumatorilor sau la
masa de serviciu; poate avea diverse forme.

 Tavile - se folosesc la manipularea paharelor, tacmurilor,

serviciilor de condimente, serviciilor pentru ceai si cafea
etc.; au forma dreptunghiulara sau ovala.
Cosuletele pentru pine - sunt destinate prezentarii estetice
a produselor de panificatie; au forma de farfurie adnca sau
salatiera patrata.
Shakerele - se utilizeaza la prepararea amestecurilor de
bauturi (cocteiluri), n componenta carora intra bauturi
alcoolice, aperitive, lichioruri, vinuri si alte ingrediente; au
capacitate de 400 - 500 ml.; au forma conica; sunt compuse
din pocal (partea inferioara) n care se pun bauturile,
capacul mare prevazut cu sita si capacel mic.
Tacmurile - forma pieselor din aceasta grupa este n
functie de destinatia lor n procesul servirii, cu ajutorul lor
consumndu-se toate preparatele culinare; ntr-o unitatea se
asigura acelasi model pe grupe de tacmuri.

VESELA DIN STICL

Unitatile, n functie de categoria de ncadrare, se doteaza cu vesela din grupa sticla cristal (semicristal). Din aceasta grupa fac parte sortimentele de pahare n care se
servesc bauturile si trebuie sa fie din acelasi material si model.
Principalele tipuri de pahare:
1 Pahare pentru aperitiv 50, 100 ml cu picior
2 Pahare cu picior pentru vin alb servit simplu capacitate 100 - 125 ml
3 Pahare cu picior pentru vin rosu capacitate 125 - 150 ml
4 Pahar cu picior pentru apa minerala (sprit) capacitate 200 - 225
5 Pahare tip sonda de forma cilindrica sau conica pentru bauturi racoritoare si alte
amestecuri, capacitate 200 - 300 ml

6 Pahare tip sonda pentru servirea beii, capacitate 300 - 500 ml

7 Pahare tip cupa cu picior pentru sampanie, capacitate 125 - 200 ml
8 Pahare tip balon cu picior pentru coniac, lichioruri, capacitate 50 - 100 ml
9 Cupe speciale cu picior pentru bere capacitate 300 - 500 ml
10 Carafe speciale tip cana pentru vin la butoi, capacitate 250, 500, 1000 ml
11 Pahare speciale pentru bauturi amestec (cocktailuri), capacitate 150, 200, 250
ml
12 Cilindri gradati - sunt de fapt unitati de masura la bar - capacitate 25, 50, 100,
150, 250 ml.
Serviciul de condimente - sunt compuse din piese din sticla, de forme diferite,
ncadrate n seturi cu suporturi metalice.

INVENTARUL TEXTIL

Principalele obiecte din material textil sunt:

1 Fete de masa - confectionate din damasc, cu dimensiuni clasice, cu circa 40 - 60
cm mai late dect blatul mesei; tot aici intra si fileurile care pot fi cu 60 cm mai late
ca blatul mesei sau fileuri duble, pna la pardoseala pe ambele parti.
2 Naproane - confectionate din acelasi material textil, cu 10 cm mai mari dect
blatul mesei
3 Servete de masa - cu dimensiuni de 55 x 55 cm, 60 x 60 cm.; mai pot fi folosite si
n alte scopuri n procesul servirii: acoperirea cosuletelor cu pine, pentru tavi si
platouri etc.
4 Servete de serviciu (ankare) - confectionate din pnza alba cu dimensiunile 55 x
55 cm, pentru manipularea obiectelor de inventar n procesul servirii
5 Moltoane (huse) - confectionate din material textil grosier, de culoare alba, cu
dimensiunile egale cu cele ale tabliei mesei, croite sub forma de husa; destinatia este
de a fixa fata de masa pe tablie (mpiedica alunecarea fetei de masa) si de a amortiza
zgomotul n timpul asezarii veselei pe masa
6 Crpe pentru sters praful
7 Crpe speciale pentru sters vesela
8 Mochete, covoare pentru pardoseala
9 Draperii si perdele
10 Huse pentru scaune

CAPITOLUL II
SISTEME PRIVIND TEHNICA SERVIRII

Operatiile de cea mai mare importanta ce se efectueaza ntr-o

unitate publica de alimentatie, constau n manipularea obiectelor de
servire pentru ca preparatele si bauturile solicitate sa fie consumate, sa
ajunga la dispozitia consumatorilor, dndu-le posibilitatea sa le
ingereze cu un efort ct mai redus si ntr-un climat de destindere.
innd seama de felul si aportul personalului de servire n efectuarea
operatiilor de servire a preparatelor si a bauturilor, se desprind
urmatoarele sisteme de servire:

Sistem de servire direct sau englezesc - caracterizat prin faptul

ca toate operatiile se efectueaza de personalul de serviciu

Sistem de servire indirect sau francez - cnd o mica parte din

operatiile de servire se efectueaza de catre clienti

Autoservirea - care se realizeaza prin preluarea de catre

consumatori a majoritatii operatiilor de servire

Servire rapida - cunoscuta sub denumirea englezeasca fast food

Servire la domiciliu

Servirea prin intermediul automatelor

SISTEMUL DE SERVIRE LA FARFURIE

Sistemul de servire la farfurie consta n ridicarea de la sectii a
preparatelor portionate, montate pe farfurii.

Acestea se aseaza pe mna stnga peste care a fost asezat ancarul

mpaturit. n cazul n care se servesc preparate lichide calde, se
folosesc suporturi (farfurii mari ntinse). Chelnerul se prezinta la
sectie cu antebratul si mna stnga acoperite de ancar pentru a prelua
preparatele montate pe farfurii. Prima farfurie o prinde ntre degetul
mare asezat pe marginea de deasupra farfuriei si degetul aratator
dedesubt. A doua farfurie o introduce putin sub prima farfurie si
sprijina pe celelalte degete (mijlociu, inelar si cel mic). A treia farfurie
o aseaza pe antebrat si marginea celei de a doua farfurii. n cazul
transportului preparatelor lichide calde, farfuriile adnci sunt asezate
pe cte o farfurie ntinsa mare drept suport n felul urmator: prima
farfurie se prinde cu suport, a doua fara suport, a treia va avea doua
farfurii suport. Farfuriile transportate pna la masa consumatorilor cu
multa atentie, se aseaza pe rnd, tinndu-se mna stnga cu farfurii,
ct mai departe posibil n spatele celui servit. nainte de a ncepe
servirea se face atent fiecare consumator cu formula mi permiteti sa
va servesc. Aceasta servire se practica n unitatile modeste (bodegi,
bufet, birturi) sau la mese festive cu numar mare de persoane si acolo
unde timpul destinat consumarii preparatelor este limitat.

 Avantaje
- servirea se face ntr-un timp scurt (portionarea si montarea se
face la sectiile de productie)
Dezavantaje
- exista riscul permanent de a pata mbracamintea consumatorilor
sau fetele de masa (att din neatentia consumatorilor dar si din
cauza nendemnarii personalului).

DEBARASAREA MESELOR

Prin debarasarea meselor se ntelege operatiile prin care

obiectele de servire si resturile de mncare se strng de pe mese si se
transporta la oficiile de menaj ale unitatii. Aceste operatii se
efectueaza de catre chelner n urmatoarele situatii:

cnd pe masa au fost asezate n cadrul mise-en-place-ului mai

multe obiecte de servire fata de preparatele sau bauturile comandate;

cnd consumatorii au terminat de consumat preparatele sau

bauturile servite - de obicei persoana care nu mai consuma din
preparatul servit aseaza tacmurile paralel, cu mnerele sprijinite pe
marginea din dreapta farfuriei; daca mai sunt preparate pe farfurii,
nainte de a se ncepe debarasarea, este indicat sa se ntrebe daca mai
servesc, folosind formula mai consumati, pot sa debarasez;

cnd consumatorii s-au ridicat de la masa pentru a parasi

salonul;

la terminarea programului de functionare a unitatii.

Strngerea de pe mese a obiectelor de servire si a resturilor de
mncare si transportarea lor la oficiile de menaj, se efectueaza cu
multa atentie, cu calm, cu pricepere si ndemnare, respectndu-se
anumite reguli.

CAPITOLUL III
SERVIREA LA FARFURIE A PREPARATELOR CULINARE

Gustrile sunt preparate culinare sau produse alimentare

care se servesc n cantiti mici i n sortimente variate, la
nceputul fiecrei mese, avnd menirea ca mpreun cu
buturile aperitive ce le nsoesc s deschid apetitul
consumatorilor. Se prezint n stare rece sau cald, iar
servirea lor se face ntr-o stare sau alta i nicidecum
mpreun.
Servirea la farfurie se practic n cazul meselor comandate
(recepii, revelioane, nuni, banchete, etc.), cnd numrul
de clieni este mai mare. Gustrile, de regul cele reci, se
aranjeaz de la secia de servire cu 10-15 min nainte de a
ncepe operaiile de servire, n aa fel ca ele s nu-i
piard din aspectul comercial. Farfuriile se aduc la mas
astfel: pe braul stng un numr de trei farfurii, i una n
mna dreapt, servirea ncepnd cu persoanele oficiale
sau cu cele srbtorite.

3.2. SERVIREA LA FARFURIE A PREPARATELOR LICHIDE

Preparatele lichide ocup primul loc n meniurile simple pentru dejun i pentru cin.
Aceste preparate pot fi: supe, supe-creme, ciorbe, boruri i consommeuri.
Pentru servirea preparatelor lichide la farfurie, sunt folosite urmtoarele obiecte de
inventar:
farfurii adnci montate pe suporturi de farfurii ntinse;
cuite i furculie mari, necesare tierii i tranrii crnii;
linguri pentru sup, linguri pentru consomme-uri i linguri mari.
Preparatele lichide se monteaz la buctrie n farfurii adnci calde aezate pe
farfurii-suport. Pentru a le transporta la mas osptarul va proceda n felul urmtor:
va acoperi mna stng cu ancrul desfurat, va lua cu mna dreapt farfuriasuport pe care se gsete farfuria adnc cu preparatul lichid i o va trece n mna
stng. Cu ajutorul degetului mare de la mna stng aezat pe marginea farfurieisuport i a degetului arttor situat pe partea inferioar a aceleiai farfurii se face
fixarea primei farfurii. A doua farfurie adnc, fr suport, se aeaz pe mna stng
sub prima farfurie sprijinit cu marginea de podul palmei i susinut dedesubt cu
degetele mijlociu, inelar i mic. A treia farfurie, pe suport, se aeaz tot pe mna
stng sprijinit pe antebra i marginea celei de-a doua farfurii mpreun cu
suportul celei de-a doua farfurii adnci. Ajuns la masa clientului, osptarul va lua a
treia farfurie cu suport i cu mna dreapt o va aeza prin partea dreapt a clientului
n faa acestuia. Preia cu mna dreapt cea de-a doua farfurie i o aeaz pe farfuria
suport de pe antebra i servete tot pe partea dreapt cel de-al doilea client. Preia
ultima farfurie cu suport, tot cu mna dreapt i o aeaz tot prin partea dreapt n
faa clientului.

 3.3. SERVIREA LA FARFURIE A PREPARATELOR DIN

PETE

preparatele din pete sunt foarte apreciate att pentru valoarea

nutritiv ct i pentru calitile gustative. Acestea se prepar ntr-un
timp scurt, deoarece carnea de pete are un esut fin i prin urmare
este uor de digerat. Sortimentul preparatelor din pete este foarte
variat cuprinznd preparate reci i calde, cu diferite sosuri.

Obiectele de inventar necesare mise-en-place-ului sunt:

farfurii ntinse;
cuite i furculie pentru pete;
osiere;
pahare pentru vin alb, pahare pentru ap mineral.
Pentru servirea clienilor osptarul transport farfuriile montate la
secie corespunztor tipului de preparat, prin sistemul de servire la
dou sau la trei farfurii, putnd prelua cel mult patru farfurii.
Servirea la farfurie a preparatelor din pete se practic n condiiile n
care trebuie servit un numr mare de consumatori sau cnd petele
este filetat.

 3.4. SERVIREA LA FARFURIE A PREPARATELOR CU

SOS, A FRIPTURILOR I A DESERTURILOR

Servirea la farfurie a preparatelor cu sos, a fripturilor,

garniturilor i deserturilor se practic la fel ca i la servirea
gustrilor prin sistemul de servire la dou sau la trei farfurii,
osptarul prelund cel mult patru farfurii.

STUDIU DE CAZ
Restaurant Brdet
Amplasat ntr-un cadru de poveste chiar n mijlocul naturii,
exact n drumul ce duce spre Cetatea Sucevei, restaurantul
"Brdet", v ofer pe lng o atmosfer relaxant i familiar,
specialiti culinare delicioase att din buctria internaional,
ct i din cea autohton. Oaza de verdea n care este situat
restaurantul nseamna petrecerea unor momente de neuitat
ntr-o atmosfer distins i linitit, avnd la dispoziie
delicatesurile oferite de talentaii notri buctari i ambient
muzical de calitate.
Capacitate:
-Restaurant: 150 locuri
-Terasa acoperit: 120 locuri
-Grdina de var: 150 locuri
-Crama: 70 locuri.

 Restaurantul Brdet ofer bucate rafinate, autentice, distincia

evenimentelor tradiionale, preparate internaionale i reete proprii.
Pe toate le gasii dac ne trecei pragul.
Ciorbe i supe, antreuri, preparate, salate, meniu de post, garnituri,
deserturi, pizza, paste. Alegerea este a dumneavoastr. Personalul
nostru v st cu plcere la dispoziie pentru a va satisface cele mai
variate gusturi. n fiecare zi pe lng meniul tradiional v oferim i
un meniu diferit preparat special de maetrii nostri buctari.
Personalul nostru v ntmpin ntotdeauna cu profesionalism i o
servire impecabil.
Indiferent c este vorba de doar de o mas n ora sau de un
eveniment organizat pn n cele mai mici detalii, restaurantul Brdet
v st la dispoziie tot timpul anului. Aici este locul potrivit pentru a
celebra evenimentul nunii dumneavoastr, mese de afaceri, dar i
pentru o cin romantic la lumina lumnrilor. Este locul n care
intimitatea calitatea serviciilor, dar mai ales mncrurile apetisante cu
specific romnesc i vinurile fine, creeaz acea astmosfer cald i
discret care inspir i destinde.

 Locaia dispune de dou saloane din care un salon rustic cu

elemente specifice stilului tradiional romnesc, fapt ce-i
confer un ambient pitoresc i o atmosfer intim, precum i
un salon elegant potrivit pentru orice eveniment. V oferim
de asemenea servicii de catering pentru evenimente, firme i
instituii. V ateptm cu interes s ne trecei pragul pentru a
v convinge de calitatea serviciilor pe care le oferim.
Oaza de verdea n care este situat restaurantul ndeamn la
petrecerea unor momente de neuitat ntr-o atmosfer distins
i linitit alturi de personalul oricnd la dispoziia
clientului.
Putei petrece clipe de neuitat n fiecare sear n compania
formaiei noastre ntr-un cadru de poveste amplasat chiar n
mijlocul naturii, pe drumul ce duce spre Cetatea Sucevei.
Talentaii notri buctari i vor da toat silina pentru a v
sta la dispoziie cu o gam variat de bucate rafinate i
autentice att din buctria tradiional, ct i din cea
internaional.