CUPRINS

ARGUMENT.........................................................................................................................3
CAPITOLUL I. ORGANIZAREA ŞI ACTIVITATEA SALONULUI DE
SERVIRE ……………………………………………………………………….4
CAPITOLUL II. SERVIREA PREPARATELOR CULINARE, PRODUSE DE
PATISERIE - COFETĂRIE ŞI A BĂUTURILOR ÎN SALONUL DE
RESTAURANT………………………………………………………………..8
2.1. Reguli privind servirea principalelor grupe de şi produse de patiserie-
cofetărie………………………………………………………………………...8
2.2. Etape în servirea băuturilor…………………………………………13
2.3.Asocierea băuturilor cu diferite preparate culinare şi produse de
patiserie – cofetărie……………………………………………………………..11
CAPITOLUL III. REGULI GENERALE PENTRU RESPECTAREA
SERVICIULUI ÎN RESTAURANT.......................................................13

BIBLIOGRAFIE..................................................................................................16
 ARGUMENT

Prin servirea clienţilor se înţelege ansamblul de metode, sisteme şi mijloace folosite

pentru transportul, prezentarea şi oferirea spre consum a preparatelor culinare şi a băuturilor,
într-o unitate de alimentaţie publică. Se are în vedere, în primul rând, organizarea interioară a
restaurantului în vederea creării unei cât mai bune ambianţe prin dotarea corespunzătoare cu
mobilierul şi obiectele de inventar adecvate, pregătirea şi servirea unor preparate şi produse
culinare şi a băuturilor la nivelul exigenţelor consumatorilor,asigurarea şi respectarea tuturor
condiţiilor igienico-sanitare, alegerea formelor de servire cele mai adecvate şi realizarea unui
nivel impecabil de servire.
Responsabilitatea cheie a activităţilor desfăşurate în sectorul de servire, ca şi în
celelalte sectoare, se referă la satisfacerea clientului, cu un accent deosebit pe serviciul
personal. Tipul de serviciu oferit este legat de ceea ce clientul doreşte. Astfel, pentru un fast-
food, clienţii aşteaptă servicii ieftine şi rapide, pentru prânz – eficienţă şi promptitudine, cină
– serviciul durează mai mult, servirea fiind foarte bine eşalonată.
În restaurantele clasice, servirea la mese conduce la creşterea gradului de interacţiune
dintre lucrători şi clienţi. În acest proces, calitatea serviciului de alimentaţie este legată direct
de calitatea procesului de servire, un ospătar nepregătit poate conduce la o serioasă scădere a
calităţii serviciului, în ciuda faptului că acesta include preparate culinare de calitate. O tehnică
de servire desăvârşită poate contribui la realizarea unui serviciu de calitate chiar atunci cînd
preparatele nu au o calitate deosebită.
În vederea asigurării condiţiilor necesare servirii consumatorilor, o mare parte din
volumul de muncă al personalului dintr-o unitate de alimentaţie se realizează înainte de
începerea programului de funcţionare al acesteia. Astfel, în perioada de timp de până la
deschiderea propriu-zisă a unităţilor, personalul de serviciu din sala de servire execută o serie
de operaţiuni pentru:
1. pregătirea obiectelor de inventar necesare transportării, prezentării, servirii şi
consumării
preparatelor şi băuturilor;
2. realizarea “mise-en-place”-ului
3. aranjarea sălii pentru servirea consumatorilor, precum şi pregătirea sa pentru
începerea activităţii de primire şi realizarea comenzilor date de consumator.

2
 CAPITOLUL I

Organizarea și activitatea în salonul de servire

În cadrul salonului de servire din restaurant cu efectuarea serviciilor prin ospătari

putem identifica câteva activităţi prin care se realizează serviciul către client.
Principalele etape ale serviciului de alimentaţie:
a) primirea şi conducerea consumatorilor la masă;
b) prezentarea meniului
c) primirea comenzilor şi transmiterea acestora la secţii;
d) completarea mise-en-place-ului mesei, în funcţie de comanda dată;
e) aducerea preparatelor şi băuturilor de la secţiile de producţie şi distribuţie (bucătărie, bar);
f) servirea propriu-zisă a consumatorilor;
g) debarasarea meselor;
h) întocmirea şi prezentarea notei de plată şi încasarea valorii consumaţiei făcute;
i) încheierea serviciului - conducerea clienţilor la plecare
Aceste sarcini sunt realizate în mod diferit în funcţie de tipul de restaurant, existând
următoarele trăsături generale:
a) primirea şi conducerea consumatorilor la masă;

Etapa realizată de către şeful de unitate, ospătarul principal, ospătari sau în anumite
restaurante de personalul specializat în acest scop, respectându-se toate regulile protocolului
şi care sunt pe cât de variate, pe atât de complexe, în funcţie de sexul, vârsta, numărul
consumatorilor, categoria şi tipul unităţii.
Lucrătorul salută primul, recomandându-se formulele de salut consacrate: bună dimineaţa,
bună ziua etc. Nu se va lua iniţiativa de a întinde mâna consumatorilor, dar dacă acesta o va
face, lucrătorul este obligat să răspundă. Se vor evita abrevierile în salut. Este neplăcut pentru
un consumator care a intrat în salon să nu fie întâmpinat de cineva, având momente de ezitare
în alegerea mesei, fiind ţinta privirilor celorlalţi consumatori şi simţindu-se stingher.

3
După salutul de rigoare, lucrătorul merge puţin în faţă, puţin lateral (nu cu spatele la
consumator), arătând direcţia mesei propuse sau rezervată. Se oferă scaunul etc. Restaurantul
trebuie să fie ocupat echilibrat (nu unele raioane exclusiv ocupate şi altele libere).
b) Prezentarea preparatelor şi băuturilor(meniul)

Cunoaşterea detaliată de către consumatori a ansamblului de prestări de servicii ce le oferă

unităţile de alimentaţie, precum şi a caracteristicilor şi însuşirilor preparatelor culinare şi
băuturilor ce se găsesc la dispoziţia lor, contribuie în mare măsură la popularizarea activităţii
unităţilor, permanentizarea consumatorilor, creşterea volumului vânzărilor.
În principal, se folosesc patru forme de prezentare:
– prezentarea scrisă prin liste de meniuri şi băuturi, afişe etc.;
– prezentarea vizuală, se poate realiza cu ajutorul platourilor direct la mesele
consumatorilor sau în cadrul unor expoziţii cu vânzare;
– prezentarea orală (directă) realizată de către personalul de servire prin recomandarea
preparatelor culinare şi a băuturilor (importante efecte promoţionale);
– prezentarea mixtă.
c) Primirea comenzilor şi transmiterea acestora la secţiile de producţie :

În timpul preluării comenzii, se oferă clienţilor informaţii referitoare la modul de preparare a

mâcărurilor şi la modul lor de servire, ordinea şi durata de servire. Se recomandă luarea
comenzii complete, de la început, cu toate preparatele şi băuturile, pentru ca ospătarul să-şi
poată organiza bine serviciul. Lucrătorul primeşte comanda pe care o înscrie într-un carneţel
cu nr. de masă, fără a insista când clienţii nu sunt decişi asupra meniului sau ajuntându-i cu
recomandări reţinând pentru fiecare comanda lansată. În continuare, ospătarul întocmeşte
bonul de marcaj în două exemplare, originalul fiind dat şefului de secţie care execută
comanda (bucătărie, bufet, bar). Exemplarul doi rămâne la carnet. În general, conţine
următoarele elemente: denuirea secţiei, cantitatea şi denumirea mărfii, preţul unitar, valoarea

4
totală, data, semnătura şi număr de marcă a ospătarului. La bucătărie, ospătarul transmite
bonul bucătarului şef care anunţă bucătarilor comanda respectivă.
d) Completarea mise-en-place-ului mesei:

În timp cât ospătarul se află la secţii, ajutorul completează mise-en-place-ul la masa

respectivă în funcţie de comanda stabilită.
Exemplu: Dacă sunt două persoane la o masă de patru locuri, se ridică şi se depun la consolă
(masă de serviciu), obiectele de inventar care sunt în plus. Ospătarilor, de regulă, le revine
drept spaţiu de servire cu un anumit număr de mese. În multe restaurante, ospătarii lucrează în
echipe (de regulă doi), acoperind zone mai mari, căutînd ca totul să fie organizat în aşa fel
încât, când unul din ei se află în bucătărie, celălalt trebuie să fie în sala de servire, pentru a fi
cineva disponibil pentru clienţi tot timpul.
e) Aducerea preparatelor şi băuturilor de la secţii

Ospătarul verifică cantitativ şi calitativ preparatele. Aducerea preparatelor se face în ordinea

în care se consumă în conformitate cu meniul comandat evitându-se pauzele mari între
servirea a două preparate. Deşi servirea este cea mai importantă activitate în spaţiul de servire,
lucrătorii acestuia împart şi responsabilitatea pentru calitatea preparatelor culinare. Aceasta se
referă, în primul rând, la servirea la timp a preparatelor calde pentru a nu se răci.
f) Servirea propriu-zisă a consumatorilor cu preparatele şi băuturile comandate.

Se face după mai multe sisteme, respectând regulile de servire, diferenţiate după
caracteristicile tehnologice ale preparatelor, tipul mesei, numărul şi structura persoanelor
servite, tipul unităţii etc. Regulile de servire reprezintă procedurile standard de realizare a

5
serviciilor de alimentaţie pentru a obţine un serviciu de calitate. Un client nemulţumit, este cu
mult mai scump decît o masă pierdută. Clienţii reprezintă potenţiale vânzări viitoare şi un
important mijloc publicitar pentru serviciile de calitate oferite.
g) Debarasarea meselor – constă în înlăturarea obiectelor de inventar şi a resturilor
menajere şi transportarea lor în locurile special destinate. Debarasarea este o
operaţiune relativ complexă ce constă în respectarea unor reguli meticuloase
privind ordinea, felul şi modul în care se realizează pentru a deranja cât mai puţin
consumatorul.

h) Întocmirea şi prezentarea notei de plată şi încasarea valorii consumaţiei făcute.

Nota de plată se întocmeşte la cererea consumatorului, la schimbarea turei şi la închiderea

unităţii, de către ospătar sau casier, fie independent, la masa de serviciu, fie împreună cu
consumatorul. Nota de plată se întocmeşte în două exemplare, originalul se oferă
consumatorului, iar copia rămîne în carnet.
i) Încheierea serviciului – despărţirea de consumatori – presupune un protocol amiabil
din partea personalului, care include obligatoriu invitarea clientului pentru noi vizite la
unitate. Ospătarul revine în raion, debarasează complet masa, reface mise-en-place-ul şi
aşteaptă alţi consumatori. În concluzie, managementul spaţiului de servire este realizat, în
esenţă, de şeful de sală şi/sau de şeful de restaurant. Aceştia trebuie să-şi dedice o mare parte
a timpului pentru a superviza servirea corectă a clienţilor. Astfel, managerii au posibilitatea să
stabilească un contact direct cu clienţii, să rezolve unele reclamaţii, să urmărească modul de
pregătire al lucrătorilor etc. Responsabilităţile pentru spaţiul de servire le includ şi pe cele
referitoare la personalul de curăţenie, casieri, precum şi activităţile de închidere şi
restaurantului.

6
 CAPITOLUL II

Servirea preparatelor culinare,a produselor se patiserie/cofetărie

și a băuturilor în salonul restaurant

2.1. Reguli privind servirea principalelor grupe de şi produse de

patiserie-cofetărie

Gustările reci

Se preiau de la secţii montate pe platouri ovale sau rotunde, pe farfurii întinse sau cărucioare.
Clientul este servit în farfurie întinsă, mare sau mijlocie în funcţie de componentele gustării.
Tacâmul pentru client va fi compus din furculiţă şi cuţit, pentru gustare, sau în lipsa acestuia,
din furculiţa şi cuţitul pentru desert (tacâm de mărime corespunzătoare farfuriei). Gustările se
pot servi prin sistemul direct, indirect, la gheridon, la farfurie, cât şi prin bufet rece (suedez).

Gustările calde

Se servesc la fel cu gustările reci, având grijă ca platourile şi farfuriile în care se montează şi
se consumă să fie fierbinţi .

Consomme-uri,creme,supe.

Se preiau de la secţie porţionate în ceşti speciale, aşezate pe tăvi acoperite cu şervet, odată cu
farfurioarele-suport cu şerveţel, aranjate în teanc, pe tavă . Lingura consomme sau cea de
desert se duce pe tavă sau se poate aşeza pe masă dinainte dacă avem de servit un număr mare
7
de clienţi . Ospătarul aduce tava pe mînă şi antebraţul stâng, se apropie prin dreapta primului
client şi ridică cu mâna dreaptă prima farfurie din teanc, care are o ceaşcă deasupra, pe care o
aşează pe farfuria suport din faţa clientului având grijă ca lingura de pe farfurie să fie într-o
poziţie convenabilă . Crutoanele sau alte produse de însoţire se pun în ceaşcă de la bucătărie,
cu excepţia paiului parmezan, care se aşează alături de ceaşcă, pe farfuria-suport .

Ciorbele –borşurile.

Se preiau de la secţie în supiere de mărime corespunzătoare numărului de porţii ce urmează

să fie servite, pe suport metalic, sau farfurie întinsă. Întotdeauna, între supiere şi suport se
pune un şervet sau şerveţel . Ciorbele sau borşurile care au în componenţa lor carne dezosată
tăiată în bucăţi mici de la bucătărie, fără a mai necesita intervenţia clientului, pot fi preluate
de la secţii în ceşti speciale . În astfel de situaţii, se procedează la fel ca şi în cazul cremelor
sau consummeurilor . Luşul utilizat pentru porţionarea ciorbelor şi borşurilor se aşează
deasupra supierei sprijinit pe tortiţă,
cu coada către ospătar. Aranjarea mesei pentru client presupune utilizarea farfuriei adânci
(fierbinte), a lingurii mari, şi dacă este cazul, a cuţitului şi furculiţei mari pentru tăierea
bucăţilor de carne . Dacă serviciul se face la ceaşcă, se vor utiliza ceaşca pentru ciorbe,
farfuria-suport şi lingura de desert .
La efectuarea serviciului direct, ospătarul vine pe partea stângă a clientului, cu
supiera (cu suportul respectiv) pe mîna stângă; introduce luşul în supieră, după care apropie
cât mai mult suportul cu supiera de farfuria clientului şi începe să servească cu mîna dreaptă,
începînd cu bucata de carne, avînd grijă să amestece conţinutul pentru ca porţiile servite să
aibă aceleaşi componente. După umplere, luşul se va scufunda puţin în lichid, pentru a se
evita formarea picăturilor ce pot cădea în timp ce este dus spre farfuria clientului . Servirea
borşurilor şi ciorbelor la ceaşcă se face prin dreapta clientului; ceştile vor avea un suport
cu şerveţel . Deosebit de important este ca la servirea ciorbelor să nu se uite produsele de
însoţire – ardeiul verde, smîntîna, diferite condimente care trebuie oferite înainte ca clientul să
înceapă să consume din preparatele respective .

Preparatele din peşte

Se ridică de la secţie în platouri pescăreşti fierbinţi sau reci, în funcţie de natura preparatelor;
transportul lor în salon se face după regulile cunoscute. În unităţile mai modeste, unde
serviciul se face la farfurie, preparatele respective se ridică şi se transportă în farfurie întinsă .

8
Mise-en-place-ul presupune farfurie întinsă mare, rece sau caldă, şi tacîmul de peşte. La
peştele nedezosat se va oferi farfuria pentru oase şi bolul cu suport şi şervet colorat pentru
spălarea mîinilor. Pentru servirea preparatelor din peşte, ospătarul va practica, după caz,
serviciul la gheridon, cel direct şi mai puţin cel indirect sau la farfurie .La preparatele din
peşte care se servesc cu lămâie, mujdei sau sosuri, se recomandă servirea lor odată cu
preparatul
.
Antreurile şi preparatele de bază

Se preiau de la secţie, dacă nu au sos sau au un sos lejer, în platouri ovale sau rotunde iar cele
cu sosuri porţionate direct, se aduc, după caz, în timbale pe suport sau în farfurii întinse .
Mise-en-pace-ul pentru clienţi presupune utilizarea farfuriei întinse, mare, caldă sau rece, a
furculiţei şi cuţitului, mari, a menajului (sare, piper). Prin excepţie, unele antreuri, porţii mici
pot fi servite în farfurii desert. Pentru efectuarea serviciului, în funcţie de categoria unităţii şi
de sistemul de servire generalizat, se practică serviciul direct, la gheridon sau la farfurie. Nu
trebuie omise sosurile ce se asociază cu
preparatele respective. .

Sosurile

Se preiau de la secţie în sosiere, dozatoare (mujdeiul) şi flacoane originale (sosul de tomate,

englezesc şi altele). Întotdeauna, sosierele şi flacoanele originale se preiau pe un suport
acoperit cu un şervet sau şerveţel.Serviciul se face pe sistemul direct sau indirect avându-se
grijă ca sosurile consistente să nu acopere mai multe de un sfert de carne ; la peştele întreg,
sosul va acoperi numai burta, restul sosului fiind pus alături .

9
Legumele

Se preiau de la secţii în legumiere, se transportă în salon pe suport, cu şervet sau şerveţel; se

utilizează serviciul direct şi indirect. Salatele se iau de la secţie pregătite în salatiere, pentru
una sau mai multe porţii. Salatele pregătite în salatiere de o porţie se pun pe o tavă acoperită
cu un şerveţel împreună cu suporturile respective.Serviciul se face prin stânga clientului, locul
corect de aranjare a salatierei cu suportul respectiv fiind după farfuria de pâine, spre interiorul
mesei, cât mai aproape de farfuria cu preparatul de bază. Dacă salata constituie un serviciul
special, farfuria respectivă se va aşeza pe suport prin dreapta clientului. Salatierele mari
conţin mai multe porţii, se preiau de la secţie pe suport cu şervet sau şerveţel, iar servirea
clienţilor se va face prin serviciu la gheridon sau direct, situaţie în care se utilizează farfuria
desert sau salatierele speciale pentru o porţie. Obligatoriu pe masă se vor afla sarea şi piperul,
iar la cererea clientului se va oferi serviciul de ulei şi oţet (oliviera) care se duce pe un suport
format dintr-o farfurie de desert cu şerveţel .

Brânzeturile

Necesită o grijă deosebită atunci cînd constituie un serviciu separat, deoarece clienţii care
solicită astfel de produse sunt destul de rafinaţi. Preluarea de la secţie se va face pe platouri
rotunde sau cărucioare speciale, care permit prezentarea unui sortiment variat. Ospătarul vine
la masa clientului şi prin stânga acestuia, prezintă platoul, după care întreabă ce sortiment a
ales şi îl serveşte cu ajutorul tacâmului de serviciu; tăierea porţiilor de brânză se face cu
ajutorul cuţitului. La brânzeturile care au un miros specific se vor utiliza alte cuţite pentru
porţionare. Se recomandă ca la servirea brânzeturilor să se ofere clienţilor pâine
prăjită sau toast şi unt . Pâinea prăjită se aduce la masă în şervet, pe o farfurie întinsă mare,
ospătarul făcând serviciul direct sau lăsînd pe masă farfuria într-un loc convenabil pentru toţi
clienţii. Imediat după debarasarea obiectelor de inventar în care au fost servite brânzeturile,
ospătarul va ridica de pe masă farfuria de pâine, menajul (sarea, piperul) şi va aduna
firimiturile.

10
Dulciurile de bucătărie

Se preiau de la secţie montate pe platouri rotunde sau ovale, cu dantelă . Se va avea grijă,
întotdeauna, să fie îndepărtată ches în care sunt montate unele prăjituri, deoarece nu este de
loc recomandabil ca în farfuria clientului să fie pusă prăjitura în ches .
Pentru servirea deserturilor se folosesc farfuria-desert şi tacâmul-desert (cuţitul, furculiţa sau
lingura), în funcţie de consistenţa dulciurilor respective . Se va recurge la sistemul de servire
direct, fie la farfurie . În situaţia în care desertul este compus din piese deosebite, porţionarea
acestora se va face la gheridon; în acest caz, poate fi realizat – în ce priveşte aranjarea şi
prezentarea - un adevărat “spectacol”.

Fructele

Se vor oferi clienţilor într-un sortiment variat, fapt ce impune ca prelucrarea acestora de la
secţie să se facă pe fructiere sau în coşuri speciale ; ospătarul va verifica totdeauna ca fructele
să fie curate şi de bună calitate. Clientul va fi servit în farfurie desert şi cu tacîmurile pentru
fructe – cuţitul şi furculiţa . Cînd nu există tacâm pentru fructe, se vor oferi cuţitul şi furculiţa
pentru desert. La servirea fructelor, ospătarul realizează serviciul indirect, clientul alegându-şi
singur sortimentul de fructe pe care îl doreşte ; se poate lăsa fructieră pe masă, în poziţie
convenabilă pentru toţi clienţii, aceştia urmând să se servească singuri. La fructele cu coadă
( cireşe, prune, struguri) se recomandă aducerea bolului
cu apă rece şi gheaţă, astfel încât clienţii să-şi poată spăla fructele, dacă doresc. În acest caz,
oferirea bolului pentru clătirea degetelor, pe suport cu şervet colorat este obligatorie .
Respectarea regulilor generale de servire prezintă numai cadrul de lucru, deoarece se ştie că
foarte multe preparate au un specific de servire, care poate să difere de la o unitate la alta, în
funcţie de tradiţie .

11
2.2. Etape în servirea băuturilor

Este cunoscut faptul că preparatele culinare bine pregătite şi, în acelaşi timp,
bine servite au un rol deosebit pentru succesul unei mese intime sau chiar oficial - festive.
Masa trebuie neapărat întregită cu servirea unor băuturi corespunzătoare, servire care
presupune în primul rând o alegere potrivită a acestora, în concordanţă cu alegerea meniului.
Servirea presupune punerea în valoare a valenţelor calitative ale băuturilor oferite. Aceasta
impune ca lucrătorii din restaurante să cunoască şi să respecte o serie de reguli şi cerinţe
generale privind servirea băuturilor. Considerăm obligatorie cunoaşterea de către lucrătorii ce
asigură servirea băuturilor în saloanele restaurantului şi barului în următoarele reguli :
- paharele să fie foarte curate şi alese diferenţiat (formă şi capacitate), în funcţie de
caracteristicile şi tipurile băuturilor servite ; este bine să se aleagă pahare incolore, fără decor,
pentru a pune în evidenţă coloritul băuturilor servite;
- temperatura la care se consumă băuturile diferă, lucru ce impune asigurarea
temperaturii optime, specifice fiecărui sortiment, ca cerinţă de bază pentru servirea băuturilor;
- băuturile se servesc întotdeauna prin partea dreaptă indiferent dacă se aduc pregătite
în pahare de la secţii sau se toarnă în paharul de pe masa clientului;
- băuturile simple (vermuturi, rachiuri, vinuri) se servesc întotdeauna însoţite de un
pahar cu apă minerală sau sifon şi gheaţă, separat;
Transportul băuturilor în salon se efectuează în mod diferenţiat, cele porţionate în
pahare – pe tavă, iar cele la sticle – în mână, coşuleţe speciale sau frapiere.
Pentru preluarea de la secţie a băuturilor porţionate se vor respecta următoarele etape:
- vor controla dacă paharele sunt curate şi neciobite, dacă barmanul a respectat
comanda;
- vor ridica cu mîna dreaptă paharele de pe tejgheaua barului şi le vor aşeza pe tava
acoperită cu şervet, aflată pe mâna stîngă, avînd grijă să le echilibreze pentru a le asigura
stabilitatea;
- vor merge cu băuturile în salon, circulînd întotdeauna pe partea dreaptă a culoarului
până la masa clientului, unde le vor servi după regulile cunoscute;
- ospătarul va duce cu mâna stângă de regulă două sticle astfel: ia prima sticlă cu mâna
dreaptă şi o fixează în podul palmei stângi, prinzînd-o cu degetul mic, inelar şi mare; ridică
apoi cea de a doua sticlă, pe care o fixează între degetul inelar şi mijlociu; dacă sticlele sunt
decapsulate, marginea sticlei nu trebuie să se atingă de mâna ospătarului.
Tehnica deschiderii sticlelor diferă în funcţie de natura băuturilor conţinute. Se folosesc
tirbuşonul universal, lama pentru tăiat capişoanele şi cheia de desfăcut capsulele.
Debuşonarea trebuie făcută la gheridon, pentru a se evita unele mici accidente ce pot
interveni.
La sticlele de vin alb, pe gheridon, în frapieră sau pe consolă se taie cu ajutorul lamei
de la tirbuşon, capişonul pe mijlocul gâtului sticlei, îndepărtîndu-se cu mâna dreaptă partea
superioară, care se pune în buzunar, apoi se introduce spirala în mijlocul dopului; se extrage
cu atenţie dopul sprijinând pârghia tirbuşonului pe gâtul sticlei; cu ajutorul ancărului se şterge
gura sticlei, după care se servesc clienţii.

12
Pentru sticlele de vin spumant

Debuşonarea se face prin mai multe metode; una dintre ele este:
- aşezarea sticlei de şampanie pe gheridon şi scoaterea staniolului din jurul dopului;
- acoperirea sticlei cu ancărul şi prinderea dopului cu podul palmei şi degetele de la
mâna stângă peste ancăr;
- slăbirea coşuleţului cu mâna dreaptă, fără a ridica sticla de pe gheridon;
- prinderea sticlei cu mâna dreaptă de partea superioară şi scoaterea atentă a dopului
cu mâna stângă, lăsând uşor presiunea să iasă din sticlă;
- servirea după regulile cunoscute.
Servirea vinurilor se face în marile restaurante de către personal specializat, numit
„sommelier”. Acesta va trebui să ţină cont de ordinea în care urmează să fie servite vinurile:
cele uşoare vor fi servite înaintea celor tari; la început vor fi servite vinurile seci, apoi cele
dulci; la început vor fi servite vinurile albe, apoi cele roşii, vinurile vechi urmează după cele
noi.
Temperatura vinurilor are o importanţă deosebită, deoarece pune în evidenţă calităţile
acestora. Vinurile roşii se consumă la temperatura camerei (15 – 18 0C), în timp ce vinurile
albe se servesc întotdeauna reci. Cu cît un vin este mai tare, mai vechi, mai dulce, mai licoros
sau spumant, cu atît se va răci mai mult.
Şambrarea unei sticle de vin presupune ridicarea progresivă a temperaturii
conţinutului prin ţinerea sticlelor timp de 2 – 3 ore la temperatura camerei sau învelirea sticlei
într-un şervet înmuiat în apă fiartă şi sâors, dacă timpul ne permite aşteptare.
Răcirea sticlelor de vin alb se face cu gheaţă, în frapieră sau prin menţinerea un timp
limitat într-un spaţiu de refrigerare. Nu se recomandă ţinerea vinurilor timp îndelungat în
spaţii frigorifice la temperaturi mai joase decît ale pivniţei, deoarece pierd din calitate.
Pentru vinurile roşii se face decantarea, deoarece în timpul păstrării ele depun sedimente mai
mult sau mai puţin, din cauza taniului pe care îl conţin. Pentru decantare se debuşonează cu
grijă sticla , astfel încît depunerile să nu fie agitate; apoi se toarnă cu grijă într-o carafă pînă
cînd vinul ce curge începe să se tulbure. Paharele au un rol deosebit pentru punerea în
evidenţă a calităţii vinului; de aceea se recomandă evitarea paharelor cu modele sau
decoraţiuni, să aibă picior şi o formă convenabilă, pentru a permite aprecierea culorii, aromei
şi buchetului. Paharul pentru vin roşu este întotdeauna mai mare decît cel pentru vin alb,
deoarece vinurile albe se servesc răcite şi nu rezistă mai mult de 8 – 10 minute în pahar fără a
se încălzi. Pentru servirea şampaniei se recomandă folosirea paharelor subţiri cu picior în
formă de „lalea” (flute) în locul cupelor tradiţionale, deoarece acestea pun în evidenţă mai
bine „perlarea” conţinutului.
Servirea vinurilor se face prin dreapta, precedată de prezentarea sticlei clientului care a
comandat. I se toarnă acestuia puţin vin pentru a-l degusta şi, după ce a acceptat vinul, se
începe servirea celorlalţi comeseni în ordinea cunoscută (ultimul servit este cel ce a făcut
degustarea). Ospătarul va avea grijă să evite sprijinirea gâtului sticlei de marginea paharului
pe care îl va umple întotdeauna maximum ¾ din capacitate. Pentru a se evita pătarea feţei de
masă cu picăturile de vin formate la gâtul sticlei, se recomandă ca, după turnarea în pahar,

13
înainte de a servi clientul următor, să se şteargă gura sticlei cu ancărul la vinurile albe şi
cu şerveţel prins în ancăr, la vinurile roşii. Înainte de a termina turnarea vinului în pahar,
sticlei i se imprimă o uşoară mişcare de rotire spre dreapta, pentru a evita formarea de picături
care pot păta faţa de masă. De regulă, umplerea paharului se face numai după ce clientul l-a
golit, semn că mai doreşte să fie servit.
Servirea vinului cu cuburi de gheaţă constituie o greşeală.

Şampania

Se preia de la secţie bine răcită, transportul făcându-se în mână sau în frapiera de şampanie cu
gheaţă. Pe gâtul sticlei se va pune un şervet împăturit în lung, apoi sticlele se debuşonează cu
atenţie, fără zgomot, servindu-se în flute sau cupe bine răcite.
Berea

Se preia de la secţie în sticle sau pahare. Transportul sticlelor se face în mână iar a paharele se
aduc pe tavă acoperită cu şervet. În funcţie de preferinţa clientului, berea se poate turna cu sau
fără spumă. Pentru a turna berea fără spumă se ia paharul în mână şi se toarnă uşor, pe
marginea interioară a acestuia. Pentru formarea spumei, paharul se va lăsa pe masă, conţinutul
turnându-se în jet subţire, în mijlocul paharului.
Coniacul

Se serveşte de obicei şambrat, la temperatura camerei, servirea lui flambat este considerat o
greşeală. Coniacul se serveşte în baloane pentru coniac, a căror capacitate este între 300 – 500
ml.

14
 Lichiorurile

Se servesc ca băuturi digestive, porţionate de obicei 25 ml, reci, şambrate sau răcite cu gheaţă.
În general, lichiorurile se servesc în cupe de lichior; cele foarte fine pot fi servite în baloane
asemănătoare celor de coniac, dar de capacitate mai mică.
Cafeaua

Se serveşte întotdeauna fierbinte, de regulă în ceşti mici cu suport. Cafeaua turcească se

serveşte îndulcită, celelalte cu zahărul separat şi cu linguriţa pentru cafea (mocca). Se mai pot
oferi lapte concentrat, frişcă lichidă , iar la unele specialităţi – frişcă bătută şi ciocolată rasă.
Servirea cafelei filtru se poate face la serviciu, preluându-se de la secţie filtrul curat, cafeaua
necesară, apă fiartă într-un ceainic şi separat, produsele de însoţire (zahăr, lapte condensat). În
acest caz, pregătirea cafelei se face direct de către client sau de ospătar la masa clientului sau
la gheridon . La servirea cafelelor se vor recomanda clienţilor băuturi digestive – coniacuri
pentru bărbaţi şi lichioruri pentru femei .
Ceaiul

Se serveşte diferenţiat, în funcţie de locul unde se pregăteşte – la cafetărie sau la masa

clientului. Pregătirea la cafetărie (secţie) se face în cazul utilizării ceaiului la vrac. Serviciul
constă în asigurarea obiectelor de inventar necesare clientului - ceaşca fierbinte de ceai cu
suport şi linguriţă ; asigurarea produselor de însoţire – zahăr, rondea de lămâie sau portocală,
lapte concentrat. Se ia ceainicul pe suport cu şervet, se duce la masa clientului unde, prin
dreapta clientului, se pune pe masă ceaşca pentru ceai cu suport, produsele de însoţire şi se
toarnă ceaiul în ceaşcă . Clientul îşi adaugă produsele de însoţire, după gust. Pregătirea la
masa clientului se face atunci când se utilizează ceai preambalat la pliculeţe. Serviciul se
efectuează ca şi în cazul precedent, cu deosebirea ca în loc de ceai pregătit se ia un ceainic cu
15
apă fierbinte, care se toarnă în ceaşcă la masa clientului, avînd grijă ca în prealabil să se pună
în ceaşcă pliculeţul de ceai . În ambele cazuri, serviciul se face pe partea dreaptă a clientului,
înclinându-se numai ceainicul, iar suportul menţinându-se drept .
Băuturile în amestec se servesc în pahare specifice fiecărui tip de băutură şi se aşează
pe masă prin dreapta clientului. La unele băuturi reci se pot oferi paie în suport. La băuturile
calde nu se oferă pai . Pentru băuturile care au în conţinut fructe sau alte componente (de
exemplu gheaţa), se oferă linguriţa corespunzătoare mărimii paharului. Servirea se face pe
farfurioara-suport, cu şerveţel sau rondelă de hârtie decorativă . La vînzarea băuturilor în
restaurante, cât şi prin reţeaua de barăci, chioşcuri şi gherete, în afara recomandărilor amintite,
se va ţine seama şi de unele indicaţii ale organelor sanitare :
- după fiecare întrebuinţare, paharele vor fi spălate;
- înainte de desfacerea unei sticle de băutură se va controla conţinutul acestea la lumină,
în cazul în care se observă corpuri străine, sedimente, tulbureală sau cînd sticlele nu sunt bine
închise băutura nu se va pune în consum ;
- răcirea băuturilor se poate face în spaţii frigorifice, în instalaţii speciale sau prin
scufundare în apă rece cu gheaţă, în care sticlele vor sta în poziţie verticală, chiar dacă sunt
astupate, gâtul lor trebuind să depăşească nivelul apei cu circa 8 -10 cm;
- este interzisă păstrarea oricărei băuturi- alcoolice sau nealcoolice – în sticle sau vase
descoperite
2.3. Asocierea băuturilor cu diferite preparate culinare şi produse de patiserie –
cofetărie

Astăzi nu se poate concepe o masă, fie modestă, fie aleasă, fără a oferi şi vinuri
adecvate cu cele mai diverse preparate culinare şi produse de patiserie-cofetărie . Multitudinea
sortimentelor de vinuri pe care le amintim astăzi poate satisface toate gusturile. Fără a
stabili reguli absolute, se pot face unele recomandări privind asocierea băuturilor cu diverse
preparate :
- la servirea gustărilor sau înaintea lor se pot recomanda băuturi-aperitiv şi numai în
cazuri de excepţie alte băuturi, printre care şi vinuri spumante seci sau extra seci
-la servirea supelor, cremelor şi ciorbelor nu se recomandă băutură ; prin excepţie, la
unele ciorbe concentrate din peşte şi crustacee se poate oferi un vin alb sec, tare ;
- la servirea preparatelor din peşte, raci, scoici ş.a se recomandă vinuri albe, seci,
spumoase şi spumante din toate podgoriile ţării; cu cât peştele este mai gras, cu atât vinul
trebuie să fie mai acid;
- la servirea antreurilor se recomandă vinuri albe demiseci şi vinuri roze, din toate
podgoriile tari; ciupercile se servesc cu vinuri demiseci de calitate superioară;
- la preparatele de baza se recomandă, în general, vinuri roşi: la cărnurile albe, vinurile
roşii buchetoase, uşoare; la cărnurile roşii, vinuri roşi, pline, generoase şi puternice; la vânat,
vinuri roşi seci, vechi, de calitate superioară, mai fine pentru vântul cu pene, şi mai tari la
vînatul cu păr ;
- la servirea dulciurilor de bucătărie şi a unor produse de cofetărie-patiserie se recomandă
vinuri spumante vinuri dulci şi semidulci, parfumate din podgoriile sau centrele viticole
însorite, în care struguri au un conţinut mare de zahăr la recoltare; nu se recomandă vinuri la
deserturile din ciocolată şi fructe (salată de fructe);
- la servirea cafelelor se recomandă băuturi digestive, distilate, de tip rachiuri fine de
fructe (cireşe, piersici, caise) şi lichioruri de marcă.
Pentru a face recomandări competente de asociere a băuturilor cu diferite preparate,
lucrătorul din restaurant trebuie să cunoască şi alte cerinţe pe care le impune reuşita unei bune
asocieri între băuturi şi preparate:
-vinul cel mai uşor înaintea unuia consistent (cu tărie alcoolică mare);

16
 -vinul sec înaintea celui demisec şi dulce;
-vinul roşu după vinul alb sec şi demisec
-vinurile noi, înaintea celor vechi;
-vinurile uşoare la preparatele uşoare;
-vinuri consistente (tari şi cu buchet bogat) la preparate picante;
-vinul folosit la pregătirea unui preparat se va recomanda şi la servirea preparatului
respectiv;
-vinul unei zone sau ţări se va servi cu preparatele specifice acelei zone;
-vinurile tinere se recomandă toamna şi primăvara, iarna servindu-se vinurile, în deosebi,
cele roşii.
Aceste reguli au în vedere necesitatea ca la fiecare fel de preparate culinare să se propună
vinul potrivit, astfel încît să se respecte principiul devenit regulă „un vin pe care îl bem nu
trebuie să ne facă să-l regretăm pe cel care l-am băut „.Se poate spune, pe bună dreptate,
întrebarea : cîte feluri de vinuri pot fi servite la o masă ? Un meniu pregătit cu multă trudă nu
poate fi scos în evidenţă dacă se serveşte un singur fel de vin, deoarece calitatea lui nu
corespunde tuturor valenţelor puse în evidenţă de calităţile gustative ale preparatelor servite.
Pentru o masă obişnuită, două vinuri primul alb şi al doilea roşu, pot fi considerate ca
suficiente, în timp ce la ocazii deosebite se servesc trei feluri de vin . Alegerea celui de al
treilea vin se face în funcţie de structura meniului servit, respectându-se regulile arătate
anterior. Indiferent de numărul sortimentelor de vin pe care le oferim, la o masă cantitatea
totală de vin servită nu trebuie nu trebuie să depăşească limitele unui consum normal .
Recomandările de asociere a băuturilor cu diferite preparate trebuie să fie cunoscute
de lucrătorii din sectorul alimentaţiei publice şi să se ţină seama de ele atunci cînd propun
clienţilor diferite meniuri . Dacă aceştia au alte dorinţe, alegerea făcută de ei este cea bună
pentru că, aşa cum spune şi un vechi dicton latin, „de gustibus non est disputandum” .

17
 CAPITOLUL III

Reguli generale pentru respectarea serviciului în restaurant

Practica din unele unităţi de alimentaţie publică din ţară şi străinătate a generalizat o serie
de reguli de servire, dintre care le amintim cele mai importante:
- obiectele de inventar necesare servirii clienţilor nu se aranjează înainte de a verifica
dacă faţa de masă este corect aranjată, curată şi fără defecte; de asemenea, obiectele de
inventar cu care se servesc clienţii trebuie să fie curate, fără defecte şi toate de acelaşi model.
- la aranjarea diferitelor obiecte de inventar pe mesele clienţilor se va ţine seama de
regulile specifice pentru efectuarea mise-en-place-ului; emblema veselei trebuie să fie uşor
vizibilă de către client.
- un teanc de farfurii nu se va aranja pe o faţă de masă la care vor sta clienţii, deoarece
lasă urme; o masă neocupată de clienţi nu va fi niciodată folosită ca gheridon sau masă de
serviciu; dacă feţele de masă se schimbă în prezenţa clienţilor se procedează prin substituire,
astfel încât blatul şi moltonul să nu se vadă.
- scobitorile, olivierele şi muştarielele se depun şi se păstrează la consolă, oferindu-se
clienţilor numai la cerere sau la servirea preparatelor care le necesită.
- mutarea meselor şi scaunelor se face fără a fi trase pe pardoseală; mesele se ridică şi se
aşează la locul dorit, prin prinderea lor de blat cu ambele mâni pe sub faţa de masă, de unul
sau doi lucrători; ridicarea meselor şi purtarea lor peste mesele la care stau clienţi sunt contra
indicate .
-cănile, carafele şi sticlele nu se pun direct pe masa clienţilor; dacă totuşi se aduc, se vor
aşeza pe un suport (tas) cu şerveţel sau rondea din hârtie decorativă.
- comenzile se iau complet, de la început (toate preparatele şi băuturile ce urmează a fi
servite), pentru ca ospătarul să poată efectua mise-en –place-ul şi să asigure succesiunea
serviciului potrivit structurii meniului comandat.
Preparatele se oferă clienţilor în ordinea în care se servesc obişnuit la o masă de prânz sau
cină: gustări, supe-crème-ciorbe, pescărie, antreuri, preparate de bază, legume-salate,
brвnzeturi, dulciuri de bucătărie şi patiserie-cofetărie, fructe.
-după alegerea meniului, se recomandă băuturile potrivite preparatelor respective.
-înainte de servirea preparatelor la masă se aduc pâinea, băuturile aperitiv şi apa minerală
sau potabilă.
-preparatele calde se servesc în veselă fierbinte, iar cele reci în veselă reci; preparatele se
menţin la cald, folosind pe gheridon reşoul (spirtiera) sau plăcile şofante.
-servirea preparatelor se face în ordinea meniului, urmărindu-se ca serviciul următor să
corespundă cu terminarea precedentului şi debarasarea obiectelor de inventar folosite.
-orice preparat servit la platou este prezentat clienţilor înainte de a fi porţionat, filetat, sau
tranşat, precum şi după reconstituirea pieselor, în cazul tranşărilor şi filetărilor: platoul se
prezintă din nou clienţilor, pentru a repeta, când porţia este din mai multe tranşe şi nu a fost
servită în totalitate la primul serviciu.
- prezentarea preparatelor se face prin stânga clientului, ospătarul având platoul pe
antebraţul şi mâna stângă puţin deasupra mesei, şi mâna dreaptă la spate (pe talie), corpul
înclinat uşor în faţă pe piciorul stâng fandat în faţă.
- tranşarea preparatelor se face pe o planşetă din lemn; este interzisă tăierea bucăţilor de
carne pe platouri metalice.
- înainte de a fi servite, vinurile se prezintă clientului care a comandat pentru degustare.

18
 - băuturile se servesc la temperaturile recomandate, în pahare specifice fiecărui sortiment.
- servirea unui nou sortiment de vin trebuie să corespundă cu servirea preparatelor cu care
se asociază.
- la servirea brânzeturilor rămân pe masă: farfuria-desert cu tacâmurile respective, menajul,
paharul de apă şi vin, farfuria de pâine şi cuţitul pentru unt, şervetul, scrumiera numărul mesei
şi decoraţia; întotdeauna, la servirea brânzeturilor se va oferi toast sau âîine prăjită şi unt.
- înainte de servirea dulciurilor de bucătărie şi a produselor de patiserie-cofetărie se
debarasează farfuria şi tacâmurile folosite la servirea brânzeturilor, farfuria de pâine şi unt,
menajul şi se strîng firmiturile cu ajutorul făraşului şi al perieri speciale ancărul, împăturit, pe
o farfurie întinsă mare.
- la servirea cafelei cu băuturi digestive (coniac-lichior), atunci cînd nu se serveşte în
continuare vin, paharele de vin se debarasează, rămân pe masă numai paharul de apă şi
şervetul.
- scrumierele se schimbă prin substituire, nu se răstoarnă în farfuriile debarasate pe tăvi.
- bolul pentru spălarea mâinilor la servirea anumitor preparate (pui la rotiserie, raci,
sparanghel, peşte nedezosat ş.a.) se oferă pe farfurii - suport cu un şervet colorat.
- obiectele de inventar căzute se ridică şi se înlocuiesc imediat cu altele curate
- şervetul curat se oferă clientului direct pentru a-l lua singur de pe farfurie sau se aşează pe
masă lăsîndu-l să alunece de pe o farfurie întinsă sau cu ajutorul farfuriei întinse; oferirea
şervetului de către ospătar prin prinderea (manipularea) directă cu mâna constituie o greşeală.

Pe partea dreaptă a clientului se efectuează de către ospătar următoarele servicii:

punerea şi debarasarea farfuriilor de orice fel cu excepţia celor pentru pâine, salate, şi a
suporturilor pentru boluri, care se plasează pe partea stângă a clientului;
punerea şi debarasarea cuţitelor şi lingurilor, cu excepţia cuţitului pentru unt şi a lingurii
folosite la servirea spaghetelor;
punerea şi debarasarea paharelor;
servirea preparatelor porţionate la farfurie, ceaşcă, cupe, cu excepţia salatelor la farfurie care
se servesc pe partea stângă;
prezentarea listelor de preparate,băuturi şi a notei de plată
prezentarea vinului pentru degustare şi alegerea persoanei care a comandat.

Pe partea stîngă a clientului, ospătarul va efectua următoarele servicii:

- punerea şi înlocuirea furculiţei, cu excepţia celor pentru melci, stridii şi sparanghel,
care se pun prin dreapta;
- punerea şi debarasarea farfuriilor de pâine, de salate, a bolului pe suport şi cuţitului
pentru unt;
- prezentarea platourilor cu diferite preparate; dacă la masă mai sunt mai mulţi clienţi
prezentarea, se poate face dintr-un loc care să permită tuturor observarea preparatului ;
- servirea preparatelor din platou, legumieră, timbal, supieră, sosieră în sistemul direct şi
indirect;
- servirea salatelor şi a pâinii;
Pe ambele părţi ale clientului, ospătarul poate proceda la:
- strângerea firmiturilor înainte de servirea desertului;
- orice alt serviciu care se face în mod obişnuit prin dreapta sau prin stânga clientului,
dacă spaţiul (din cauza unor canapele, loje stâlpi) nu permite efectuarea serviciului pe partea
pe care se face de regulă.
Priorităţile generalizate la servirea clienţilor ce participă la mese obişnuite:
- femeile sunt servite primele, în ordinea vârstei ultima fiind gazda sau cea care a
comandat masa;

19
 - bărbaţii sunt serviţi după femei, tot în ordine vârstei, ultimul fiind cel care a comandat
masa;
- copiii şi adolescenţii sunt serviţi ultimii, în ordinea vârstei, de la mare la mic sau potrivit
indicaţiilor date de părinţi.
În cazuri speciale:
- ospătarul trebuie să procedeze cu mult tact pentru a nu deranja ceilalţi clienţi şi a pune
într-o situaţie dificilă pe cei în cauză ;
- persoanelor infirme li se vor tăia bucăţile de carne sau alte preparate servite;
- câinilor (care nu sunt admişi în restaurante) li se va da de mîncare în recipiente speciale,
marcate distinct în acest scop, pentru nu a se confunda cu restul inventarului folosit în unitate
pentru servirea clienţilor;
- se vor cere clienţilor scuze de rigoare în cazul unor accidente sau incidente, propunîndu-
se mijloace adecvate pentru remediere;
- se va răspunde cu amabilitate cînd un client este chemat la telefon, cel solicitat fiind
solicitat discret şi condus la telefon; cel care îl conduce se va retrage în momentul începerii
convorbiri; de excepţie apelantul va fi identificat pentru a fi anunţat clientul de cine este
căutat;
- dacă trebuie transmis un mesaj, acesta se va reproduce cu exactitate şi citeţ, înmânându-se
destinatarului pe o farfurie desert sau tăviţă.
Personalul din restaurant se va strădui să intuiască şi să îndeplinească dorinţele exprimate de
clienţii.Astfel, unor clienţi care se pregătesc să fumeze, ospătarul le va oferi foc începînd cu
femeile. De asemenea, va răspunde prompt la orice întrebare pusă de client, gata să
îndeplinească cu amabilitate şi plăcere dorinţele acestora.

20
BIBLIOGRAFIE

1.Nistoreanu Puiu, Managementul în turism servicii

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=466&idb=9
2. Sergiu Sabau, Rita Sabau , Tehnica Servirii Consumatorilor,
www. facultate.regielive.ro/.../tehnica_servirii_consumatorilor-29459.html –
3. Miron, Viorel. Turismul rural în Moldova. Îndrumar pentru autorităţile publice locale.
Editura Ştiinţa, Chişinău, 2002, 116 p.
4. Stănciulescu, Gabriela., Lupu, Nicolae., Ţigu, Gabriela, Dicţionar poliglot explicativ de
termeni utilizaţi în turism. Editura All Educational, 1998, 327 p.
5. Mureşan Alexandrescu, Managementul unităţilor de alimentaţie publică( curs)
http://facultate.regielive.ro/cursuri/turism/managementul_unitatilor_de_alimentatie_publica-
70637.html
6. Management în turism, 190 p.
http://facultate.regielive.ro/cursuri/management_turism/management_in_turism-30202.html
7. www.dictionar-online.ro
8.https://www.google.com/search?
q=servirea+preparatelor+&tbm=isch&ved=2ahUKEwiSrLuZ3avpAhUU7qQKHfUcAVsQ2-
cCegQIABAA&oq=servirea+preparatelor+&gs_lcp=CgNpbWcQAzIECCMQJzIECAAQGD
IECAAQGDIECAAQGDIECAAQGDIECAAQGDIECAAQGDIECAAQGDIECAAQGFCV
CFiVL2C4NWgAcAB4AYAB8QOIAZcxkgEKMC4xMy44LjIuM5gBAKABAaoBC2d3cy1
3aXotaW1n&sclient=img&ei=3Tm5XtLJCZTckwX1uYTYBQ&bih=576&biw=1366&rlz=1
C1GCEA_enRO788RO788#imgrc=cVsR9aG5AiLCNM
9.https://www.google.com/search?
q=organizarea+salonului+de+servire&rlz=1C1GCEA_enRO788RO788&sxsrf=ALeKk00O8p
9ko2Pb5-
WfjsMmdh6hKWJUgg:1589198382567&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwiZ
5Meo4avpAhVTwcQBHandCCAQ_AUoAXoECAwQAw&biw=1366&bih=576#imgrc=-
Fvho1QptSz5_M
10.https://www.google.com/search?
q=ospatar/primirea+clientilor&rlz=1C1GCEA_enRO788RO788&sxsrf=ALeKk01BlNTZfci6
c5UKKWN6kZt342z6bQ:1589199327857&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwi
7z6fr5KvpAhUai8MKHfl3DGQQ_AUoAXoECAwQAw&biw=1366&bih=576#imgrc=hWaj
aU8unPf01M
11.https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fwww.brainsconsulting.ro%2Fro
%2Fhumanresources%2Fhotelier%2F1000105.html%3Fid
%3D10305&psig=AOvVaw36xJkZkoSIpBovSmcK2br2&ust=1589285731829000&source=i
mages&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCKjk8ZPmq-kCFQAAAAAdAAAAABAU
12.https://www.google.com/url?sa=i&url=http%3A%2F%2Fwww.orientareweb.ro
%2Fospatar
%2F&psig=AOvVaw36xJkZkoSIpBovSmcK2br2&ust=1589285731829000&source=images
&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCKjk8ZPmq-kCFQAAAAAdAAAAABAc
13. https://www.google.com/imgres?imgurl=http%3A%2F%2Finapoilamunca.ro%2Fwp-
content%2Fuploads%2F2016%2F11%2FCursuri-calificare-gratuite-sau-cu-plata-Ospatar-
chelner-vanzator-in-unitati-de-alimentatie-23-400x400.jpg&imgrefurl=http%3A%2F
%2Finapoilamunca.ro%2F%3Fportfolio%3Dospatar-chelner-vanzator-in-unitati-de-
alimentatie&tbnid=wv8pPiO3s5t67M&vet=12ahUKEwi62Jrt5KvpAhWYu6QKHagQAREQ
21
Myg6egUIARCJAQ..i&docid=lZBrVePGhq-arM&w=400&h=400&q=ospatar%2Fprimirea
%20clientilor&ved=2ahUKEwi62Jrt5KvpAhWYu6QKHagQAREQMyg6egUIARCJAQ
14. https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Flimarom.ro%2Fprofesia-de-
ospatar-avantaje-dezavantaje-si
salariu%2F&psig=AOvVaw36xJkZkoSIpBovSmcK2br2&ust=1589285731829000&source
mages&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCKjk8ZPmq-kCFQAAAAAdAAAAABAk
15.https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fwww.businessmagazin.ro
%2Factualitate%2Fce-salariu-castiga-un-ospatar-in-romania-cred-ca-veniturile-sunt-undeva-
la-1-000-de-euro-pentru-fiecare-lucrator-din-aceasta-industrie-
17371862&psig=AOvVaw36xJkZkoSIpBovSmcK2br2&ust=1589285731829000&source=im
ages&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCKjk8ZPmq-kCFQAAAAAdAAAAABAs
16. https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fvirtualds.eu%2Fwp-content
%2Fuploads%2F2019%2F11%2FI.O.2_UNIT-2_Waiter-
Restaurant_RO.pdf&psig=AOvVaw2TtlDs28nnq59oVsyX5VNO&ust=1589287609246000&
source=images&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCMCl1PXrq-kCFQAAAAAdAAAAABAE
17.https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fwww.aradeni.ro%2Fdespre
%2Fcurs-de-ospatar-chelner-in-arad
%2F&psig=AOvVaw36xJkZkoSIpBovSmcK2br2&ust=1589285731829000&source=images
&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCKjk8ZPmq-kCFQAAAAAdAAAAABA2
18. https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Picadacordobesa.JPG
19.https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fwww.restaurantcrista.ro
%2Fportfolio-items%2Fgustari-calde-
2%2F&psig=AOvVaw2vhzZEq0VRDyxe2NLFmVMX&ust=1589288088533000&source=i
mages&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCJjEqtbtq-kCFQAAAAAdAAAAABAD
20. https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fjamilacuisine.ro%2Fsupa-de-
pui-cu-galuste-reteta-video%2F&psig=AOvVaw0Mmsr2QHy9u8WFw-
nltXkV&ust=1589288210182000&source=images&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCMiSn5
Xuq-kCFQAAAAAdAAAAABAN
21. https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fadygio.com%2Fciorba-de-
legume-reteta-simpla-si-rapida%2F&psig=AOvVaw3R4n0G9IYcx-
3qu84aOJR0&ust=1589288434802000&source=images&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCLj
MsJnvq-kCFQAAAAAdAAAAABAD
22. http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/4-retete-cu-peste-sanatoase-si-usor-
de-preparat_12536
23. https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fromania.cgsinc.com%2Fce-
bunatati-s-au-pregatit-la-prima-editie-cgs-cooking-masterclass
%2F&psig=AOvVaw0zLAJr4FNg6pVzpjsV_Zup&ust=1589289013362000&source=images
&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCKCF6Jfxq-kCFQAAAAAdAAAAABAD
24.https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fadevarul.ro%2Flocale%2Fresita
%2FSapte-sosuri-restaurant-poti-pregati-acasa-
1_5947b0a65ab6550cb849a018%2Findex.html&psig=AOvVaw0pCbTmVP-
mC4qF435wuFAw&ust=1589289124176000&source=images&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFw
oTCICw9cLxq-kCFQAAAAAdAAAAABAD
25.https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fwww.bucataras.ro%2Fretete
%2Fsalata-de-legume-cu-rucola-si-piept-de-pui-
69364.html&psig=AOvVaw0wdWG_RQcAQxrvBSAIne0_&ust=1589289217936000&sourc
e=images&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCMj1vfTxq-kCFQAAAAAdAAAAABAD
26.https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fatelieruldepizza.ro%2Fprodus
%2Fplatou-branzeturi-400-g

22
%2F&psig=AOvVaw0mT9KDVN1BAvdwXQUKI9oL&ust=1589289343117000&source=i
mages&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCMjusrDyq-kCFQAAAAAdAAAAABAD
27. https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fwww.cancan.ro%2Freteta-de-
clatite-12-retete-de-clatite-rapide-si-gustoase-20072145&psig=AOvVaw2Xd3kFymEVVvur-
W1T2TSp&ust=1589289603521000&source=images&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCKCg
ha_zq-kCFQAAAAAdAAAAABAD
28. https://www.bizoo.ro/firma/fimax/vanzare/19577585/fructiera-inox-28-cm
29. https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fwww.cora.ro%2Frose-mary-
bianco-vin-spumant-alb-demisec-10-5-alcool-0-75-l-P-
2350240&psig=AOvVaw0LavpmKaaIjKlyCvtBAfHI&ust=1589304378130000&source=ima
ges&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCMCyqbSqrOkCFQAAAAAdAAAAABAD
30. https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fwww.roaliment.ro%2Fstiri-
industria-alimentara%2Ftipologia-vinului-vinul-alb-remarcabil-prin-gust-si-savoare
%2F&psig=AOvVaw1KQ5GtmTSznyziLXF3NBHk&ust=1589303979786000&source=imag
es&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCID3tIOrrOkCFQAAAAAdAAAAABAD
31. https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fm.gustarte.ro%2Finvata-gustul
%2F7-motive-sa-bei-sampanie-mai-des-
16908920&psig=AOvVaw14ITHr8GgRsWyoPst2tpnr&ust=1589304657699000&source=im
ages&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCKjAlberrOkCFQAAAAAdAAAAABAE
32.https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fmadein.md%2Fnews
%2Fdiverse%2Fpovestea-coniacului-origini-istoric-si-
denumiri&psig=AOvVaw01TTdL4ToKK-
n8aHgizPZM&ust=1589304865757000&source=images&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCJj
d0aKsrOkCFQAAAAAdAAAAABAN
33.https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fwww.kaufland.md%2Fro
%2Fretete%2Fcauta-o-reteta%2Freteta.lichior-de-craciun.r_id
%3DRO_4110.html&psig=AOvVaw1hHy3_cvyokRSKWSK9bzeF&ust=1589304998805000
&source=images&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCICPmdqsrOkCFQAAAAAdAAAAABA
E
34.https://www.google.com/url?sa=i&url=http%3A%2F%2Fepochtimes-romania.com
%2Fnews%2Fmituri-despre-bere---237212&psig=AOvVaw35VQvVykHUf-
y0Aze5Oo_w&ust=1589305233713000&source=images&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCP
DzscmtrOkCFQAAAAAdAAAAABAD
35.https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fro.pinterest.com
%2Fadnanasirbescu%2Fcafea
%2F&psig=AOvVaw1uwsqvZ4vRhZ0UXLjwOojY&ust=1589305402137000&source=imag
es&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCLCr4puurOkCFQAAAAAdAAAAABAD
36.https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fdiez.md
%2F2014%2F12%2F15%2F42-de-curiozitati-de-ziua-internationala-a-ceaiului
%2F&psig=AOvVaw2k_bYKe88--uvmCK-
hynO4&ust=1589305490279000&source=images&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCIik4b6ur
OkCFQAAAAAdAAAAABAD

23