Absolvent: Circo (Botici) Elena

Coordonator: Lector univ.dr. Oana RĂVAŞ

Universitatea Petroşani,Facultatea de
Ştiinţe,Specializarea Administraţie Publică
CUPRINS Capitolul I: Aspecte privind protecţia
minorului aflat în dificultate
Capitolul II: Forme de ocrotire a
minorului aflat în dificultate
Capitolul III: Protecţia minorilor în
situaţii speciale
Capitolul IV: Studiu de caz privind
darea în plasament familial al unui
minor aflat în dificultate

"Dacă s-a spus că în afecţiune sălăşluiesc marile succese ale omenirii,

iar în lipsa afecţiunii marile ei eşecuri, afirmaţia s-a referit la faptul că
sensibilitatea lumii începe în copilărie, prin familie şi se impune apoi ca
cel mai fidel geniu al fiecarui om". (Baudelaire )
 Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, „a
abandona” ceva sau pe cineva înseamnă a renunţa la un bun
sau la un drept;de asemenea într-un sens corelat, dar
independent, are sensul de părăsire a familiei sau a copiilor.
Semantic, cuvântul abandon înseamnă ,renunţare.
 În limbajul juridic se declară abandonat copilul care, în conditiile legii, se
află în grija unei instituţii de ocrotire socială sau medicală, de stat ori privată,
sau a unei persoane fizice ca urmare a faptului că parinţii în mod vădit s-au
dezinteresat de el pe o perioadă mai mare de şase luni. Abandonul este
absenţa, slăbirea sau ruptura unei legături afective de susţinere.
Protecţia copilului reprezintă un pachet de măsuri de protecţie,
asistenţă şi apărare, prevăzut de stat şi pus în aplicare de
organismele sale specializate în vederea asigurării unui trai
decent pentru fiinţa umană, constând în dezvoltarea sa
armonioasă.

Copilul are dreptul să crească alături de părinţii săi. Ambii părinţi

sunt responsabili pentru creşterea copiilor lor.
Legea privind protecția minorilor prevede că interesul superior al
copilului trebuie respectat, inclusiv în legătură cu drepturile şi
obligaţiile ce revin părinţilor copilului, altor reprezentanţi legali
ai săi, precum şi oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în
mod legal.
Date statistice
Studiu UNICEF, 2015
Studiu UNICEF, 2015
Legislație
Cadrul legal asigură, într-o măsură mai largă – respectarea, promovarea şi
garantarea drepturilor copilului printr-o serie de măsuri ce privesc
identitatea, dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie,
creşterea sa în condiţii care să-i permită dezvoltarea fizică, mentală,
spirituală, morală şi socială, dar rolul principal în ocrotirea minorului îl are
familia, intervenţia statului şi a colectivităţilor locale având un caracter
subsidiar, numai în măsura în care protecţia copilului în propria familie nu
este posibilă sau nu este în interesul acestuia.
 Potrivit art. 55 din Legea nr. 272/2004 măsurile de protecţie specială au un
caracter subsidiar, autorităţile administraţiei publice locale având obligaţia
de a sprijini părinţii sau reprezentantul legal al copilului prin servicii
diversificate corespunzător nevoilor copilului, cele mai importante find:

• plasamentul copilului la o persoană sau

familie, la un asistent maternal profesionist
sau la un serviciu de tip rezindenţial
licenţiat în condiţiile legii;

• plasamentul în regim de urgenţă - ca

măsură cu caracter temporar;
 Plasamentul copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi
constituie o măsură de protecţie specială, cu caracter temporar ce poate fi
dispusă după caz, la: o persoană sau familie, un asistent maternal sau un serviciu
de tip rezidenţial. Măsura se stabileşte de instanţa judecătorească, la cererea
Direcţiei generale în următoarele situaţii:

• în cazul copiilor ai căror părinţi sunt decedaţi,

necunoscuţi ;

• în cazul copiilor ce nu pot fi lăsaţi în grija

părinţilor din motive neimputabile lor şi celor care
au săvârşit o faptă penală pentru care nu răspund.
 Plasamentul în regim de urgenţă este o măsură de protecţie
specială, cu caracter temporar, ce se aplică în cazul copilului
abuzat sau neglijat sau a copilului găsit sau abandonat în unităţi
sanitare.
Cauzele Abandonului
Sărăcia
Depresia post-natală
Situaţia de a fi părinte singur
Un posibil handicap al copilului
Sarcina rezultată ca urmare a unui viol
Efectele Abandonului
Întarzieri în dezvoltarea fizică si emotională
Lipsa căldurii materne, insecuritatea generată de “a fi al nimanui”
provoacă dezechilibre emoţionale si subdezvoltare în plan fizic.
Copilul creşte ca si cum nu ar primi suficientă hrană, este vorba de
fapt despre hrana afectivă de care este privat si care în plan psiho-
somatic se manifestă ca si lipsa hranei necesare creşterii si
dezvoltării armonioase.
 Sentimentul de culpabilitate

Copilul nu işi poate explica motivul pentru care a fost abandonat

de părinţi, si în lipsa posibilităţii acestei explicaţii, ajunge să
considere că ceva a fost în neregula cu el, că el este vinovat si din
cauza defectelor sale părinţii au renuntat la el.
 Tulburările de comportament
Agresivitatea, manifestată atât in relaţie cu adulţii, cât şi cu
covârstnicii este o tulburare de comportament des întalnită, mai
ales în cazul copiilor abuzaţi care, prin acest mecanism işi exprimă
furia, teama, nesiguranța, sau reproduc singurul model relaţional
pe care l-au învățat.
 Tulburările de ataşament
În cazul copilului neglijat, abandonat, relațiile vor fi marcate de
incertitudine, neîncredere, nesiguranţă, teama de a pierde sau de a fi
părăsit. Astfel, copilul nu va putea forma relații durabile și autentice, din
cauză că nu are reprezentarea unei relații securizante
Măsuri pentru prevenirea abandonului
 Minorul are dreptul de a fi protejat împotriva oricăror forme
de violenţă, abuz, rele tratamente sau neglijenţă.
Este interzisă orice practică prin intermediul căreia un copil
este dat de unul sau de ambii părinţi ori de reprezentantul lui legal
în schimbul unei recompense sau nu, în scopul exploatării copilului
sau a muncii acestuia.
Sunt interzise aplicarea pedepselor fizice sub orice formă,
precum şi privarea copilului de drepturile sale atât în familie cât şi
în orice instituţie care asigură protecţia, îngrijirea şi educarea
copiilor.
Studiu de caz
În urma cercetărilor efectuate pe baza informațiilor primite de la
Direcția de protecție a copilului Petroșani (sub rezerva
confidențialității identității), am prezentat situaţia minorei Lupu
Andreea, care are o copilărie nefericită. Din cauza neajunsurilor şi
al certurilor permanente părinţii se despart, minorul şi mama sa
ajungând la bunica maternă. Mama neavând un loc de muncă o
obliga pe Andreea să fure şi să cerşească, în cazul în care minora nu
“producea” nimic era agresată verbal şi fizic.
Cu ajutorul măsurilor de
protecţie, minora fiind
transferată în plasament
familial, la bunica
paternă unde se bucura
de frumuseţile copilăriei
fiind departe de toate
relele tratamente aplicate
de propria sa mamă.
CONCLUZII
În lucrarea abordată ”Protecţia
minorului aflat în dificultate” am
evidenţiat măsurile speciale de
protecţie a minorilor în situaţii
dificile, dar şi eficienţa lor în
vederea protejării drepturilor şi
intereselor acestora.
Existenţa acestor măsuri de
protecţie sunt în favoarea minorilor
abuzaţi, maltrataţi, abandonaţi
chiar de către părinţii lor fireşti.
Fără protecţie din partea
statului aceşti copii riscând să
ajungă vagabonţi, infractori şi
criminali.
Vă mulțumesc!