UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA: DREPT ID
CENTRUL : SIBIU

DISCIPLINA: DREPTUL FAMILIEI

TEMA :ADOPȚIA INTERNAȚIONALĂ

Student :Vochescu Constantin Liviu

Anul :III SEMESTRUL I
 NOŢIUNEA DE ADOPŢIE
Adopţia este astăzi un fenomen social şi juridic internaţional prin care se
asigură copilului lipsit de părinţi sau lipsit de o îngrijire corespunzătoare din partea
acestora integrarea într-o familie, cu un climat de iubire şi înţelegere, în care acesta
să trăiască fără probleme.
Potrivit art. 1 din noua lege privind adopţia – Legea nr. 273/2004- adopţia
este operaţiunea juridică prin care se creează legătura de filiaţie între adoptator şi
adoptat, precum şi legături de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului.
În terminologia juridică, noţiunea de adopţie are trei înţelesuri: de act juridic,
de raport juridic şi de instituţie juridică.
Ca act juridic, adopţia desemnează însumarea voinţelor persoanelor care sunt
chemate, potrivit legii, să-şi exprime consimţământul la adopţie.1
Ca raport juridic, adopţia evocă legătura de rudenie civilă rezultată din actul
juridic al adopţiei încuviinţat de către instanţa de judecată competentă.
Ca instituţie juridică, noţiunea de adopţie are înţelesul de totalitate a normelor
juridice care reglementează atât actul juridic al adopţiei cât şi relaţiile juridice
rezultate din acesta.

FELURILE ADOPŢIEI.
Adopţia poate fi:
1.    naţională – adopţie în care atât copilul adoptat, cît şi adoptatorul sau
familia adoptatoare au domiciliul în România
2.    internaţională – adopţie în care copilul adoptat are domiciliul în România,
iar adoptatorul sau familia adoptatoare au domiciliul în străinătate, ori adopţie în
care copilul adoptat are domiciliul în străinătate, iar adoptatorul sau familia
adoptatoare au domiciliul în România.

Codul familiei reglementa două feluri de adopţie: adopţia cu efecte restrânse

(art. 67-78, în prezent abrogate) şi adopţia cu efecte depline (art. 79, în prezent
abrogat).
Adopţia cu efecte restrânse este adopţia în temeiul căreia adoptatul şi
descendenţii săi deveneau rude cu adoptatorul, ei păstrându-şi totodată legăturile de
rudenie cu rudele lor fireşti.
Adopţia cu efecte depline se caracterizează prin faptul că adoptatul şi
descendenţii săi devin rude cu adoptatorul si rudele acestuia, asemenea unui copil
firesc al adoptatorului, iar legăturile de rudenie dintre adoptat şi părinţii fireşti
precum şi rudele acestora, înceteaza.
Ulterior, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 25/1997 cu privire la adopţie, şi apoi
prin Legea nr. 273/2004, a fost reglementat un singur fel de adopţie, care prezintă
caracteristicile următoare :
a. filiaţia se stabileşte între cel care adoptă şi copilul adoptat;
b. rudenia se stabileşte între copilul adoptat şi rudele adoptatorului; deşi legea
nu prevede expres, rudenia se stabileşte şi între descendenţii copilului adoptat şi

1
-Marieta Avram.Filiatia.Adoptia nationala si interntionala. op.cit. p 90
3
rudele adoptatorului; soluţia rezultă din textul legal care prevede stabilirea filiaţiei
dintre copilul adoptat şi cel care adoptă. În aceeaşi ordine de idei amintim că, pe
baza hotărârii judecătoreşti irevocabile de încuviinţare a adopţiei, serviciul de stare
civilă competent va întocmi, în condiţiile legii, un nou act de naştere al copilului, în
care adoptatorii vor fi trecuţi ca părinţii săi fireşti.
c. încetează filiaţia dintre copilul adoptat şi părinţii săi, încetează rudenia dintre
copilul adoptat şi rudele sale fireşti, precum si rudenia dintre descendenţii copilului
adoptat şi rudele sale fireşti.

PARTICULARITĂŢILE PRIVIND ADOPŢIA INTERNAŢIONALĂ

In cazul adoptiilor internationale, este posibil ca parintii adoptivi sa nu aiba
prea multe informatii despre copil decat dupa ce acesta s-a nascut. Daca un cuplu
alege varianta adoptiei internationale, cand va ajunge in familie, copilul va avea deja
cateva luni, in cel mai bun caz, deoarece pana nu sunt finalizate toate procedurile
legale de adoptie copilul nu poate pleca la familia adoptiva.
Adoptiile internationale ofera insa si avantaje. Multi parinti adoptivi nu doresc
sa aiba nici un fel de contact cu parintii biologici, iar in general, adoptiile
internationale sunt inchise.
Sunt familii care doresc sa faca o adoptie internationala cu scop umanitar, sa
salveze copilul dintr-o situatie periculoasa sau din conditii precare, deci acelasi
lucru il pot face si printr-o adoptie interna.
Maniera de desfasurare a adoptiilor internationale reduce riscul ca un copil sa
fie dat parintilor adoptivi si apoi sa fie luat de acolo. In adoptiile internationale,
parintii biologici au renuntat la toate drepturile parentale asupra copilului in
favoarea agentiei de adoptie sau orfelinatului, inainte de implicarea parintilor
adoptivi.
Sunt cupluri care considera conditiile impuse de adoptiile internationale (varsta,
venit etc.), mai putin stricte decat cele impuse de adoptiile interne si considera ca
astfel vor creste sansele de a adopta un copil, desi aceste conditii sunt impuse de
fiecare tara in parte si exista si tari care au conditii mult mai greu de indeplinit decat
adoptia interna.
Nu exista decizii bune sau rele in ceea ce priveste alegerea tipului de adoptie,
interna sau internationala, alegerea trebuie facuta in functie de preferinte si de ceea
ce isi doresc viitorii parinti.

Romania
1.Legislatie in vigoare:
 Legea nr.273/2004 privind adoptia
 Codul familiei
 O.U.G. 25/1997 privind regimul juridic al adoptiei
 Hot. G. 502/1997 privind organizarea Comitetului Roman pentru Adoptii

2.Structuri responsabile:
4
 1. la nivel administrativ: servicii sociale
2. la nivel judiciar: tribunale locale

3.Conditii pentru copil: cel ce urmeaza a fi adoptat trebuie sa fie minor si intre
adoptat si adoptator trebuie sa existe o diferenta de varsta de cel putin 18 ani.
Conform art. 9 alin. 2 din Legea nr. 273/2004, "...instanta judecatoreasca poate
incuviinta adoptia chiar daca diferenta de varsta dintre adoptat si adoptator este mai
mica decat de 18 ani, dar in nici o situatie, mai putin de 15 ani." De asemenea,
persoana majora poate fi adoptata numai daca adoptatorul sau familia adoptatoare a
crescut-o in timpul minoritatii sale.

4.Conditii pentru adoptator

- persoanele sau familiile care prezinta conditii materiale si garantii morale
necesare asigurarii dezvoltarii armonioase a copilului.
Nu pot adopta decât persoanele care au capacitate deplina de exercitiu si care
sint cu cel putin 18 ani mai in varsta decit cei pe care doresc sa ii adopte.
Adoptia intre frati este interzisa. Adoptia unui copil de catre mai multe
persoane este interzisa, cu exceptia cazului in care ea se face de catre sot si sotie,
simultan sau succesiv. Daca persoana care doreste sa adopte este casatorita, va fi
necesar si consimtamintul celuilalt sot, cu exceptia cazurilor in care acesta este in
imposibilitatea de a-si manifesta dorinta.
Adoptia internationala a copilului care are domiciliul in Romania poate fi
incuviintata numai in situatia in care adoptatorul sau unul dintre sotii din familia
adoptatoare care domiciliaza in strainatate este bunicul copilului pentru care a fost
incuviintata deschiderea procedurii adoptiei interne.2

5.Etape
Deschiderea procedurii adoptiei interne
- incredintarea in vederea adoptiei;
- incuviintarea adoptiei;
- atestarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare;
Procedura adoptiei internationale
Adoptia internationala a copilului care are domiciliul in Romania poate fi
incuviintata numai in situatia in care adoptatorul sau unul dintre sotii din familia
adoptatoare care domiciliaza in strainatate este bunicul copilului pentru care a fost
incuviintata deschiderea procedurii adoptiei interne.
Care sunt etapele adoptiei?
Procedura adoptiei interne presupune pentru persoana sau familia care doreste
sa adopte parcurgerea dupa caz a urmatoarelor etape:
- Obtinerea atestatului de persoana sau familie apta sa adopte;
- Incredintarea copilului in vederea adoptiei;

2
Legea nr.273/2004 art.39.
5
 - Incuviintarea adoptiei;
Procedura adoptiei interne presupune pentru copilul care urmeaza sa fie adoptat
parcurgerea dupa caz a urmatoarelor etape:
- Deschiderea procedurii adoptiei interne;
- Incredintarea in vederea adoptiei;
- Incuviintarea adoptiei;

6.Plasament anterior adoptiei

Adoptia interna nu poate fi incuviintata decat dupa ce copilul a fost incredintat
pentru o perioada de 90 de zile persoanei sau familiei care doreste sa-l adopte, astfel
incat instanta sa poata aprecia, in mod rational, asupra relatiilor de familie care s-ar
stabili daca adoptia ar fi incuviintata.
Capacitatea de adaptare, fizica si psihica, a copilului, la noul mediu familial va
fi analizata in raport cu conditiile de natura socioprofesionala, economica, culturala,
de limba, religie si cu orice alte asemenea elemente caracteristice locului in care
traieste copilul in perioada incredintarii si care ar putea avea relevanta in aprecierea
evolutiei ulterioare a acestuia in cazul incuviintarii adoptiei.3

7.Incuviintarea adoptiei
Adoptia interna.
Incuviintarea adoptiei este de competenta instantelor judecatoresti.
Cererea de incuviintare a adoptiei poate fi introdusa direct de catre adoptator
sau familia adoptatoare in situatia adoptiei prevazute la art. 5 alin. (3) si art. 20 lit.
b), in toate celelalte cazuri cererea de incuviintare a adoptiei putand fi introdusa fie
de catre adoptator sau familia adoptatoare, fie de catre directia de la domiciliul
acestora, la sfarsitul perioadei de incredintare in vederea adoptiei sau, dupa caz, la
implinirea termenelor prevazute pentru adoptia copilului aflat in una dintre situatiile
indicate la art. 29 alin. (1) lit. c) si d). Instanta judecatoreasca va admite cererea de
incuviintare a adoptiei numai daca, pe baza probelor administrate, si-a format
convingerea ca adoptia este in interesul superior al copilului.4.

Adoptia internationala.
Art. 46. Cererea de incuviintare a adoptiei, insotita de documentele prevazute la
art. 43-45, se inainteaza de catre Oficiu instantei judecatoresti.
Oficiul are obligatia de a se asigura ca adoptatul va beneficia in tara straina de
garantiile si normele echivalente acelora existente in cazul unei adoptii nationale; la
pronuntarea asupra cererii de incuviintare a adoptiei instanta judecatoreasca va avea
in vedere si documentul care atesta indeplinirea acestei obligatii.
Art. 47. - Pe baza hotararii judecatoresti irevocabile de incuviintare a adoptiei,
Oficiul elibereaza, in termen de 3 zile de la data comunicarii acesteia, un certificat
care atesta ca adoptia este conforma cu normele Conventiei de la Haga.5
3
Legea nr.273/2004. art.25
4
Legea nr.273/2004.art.35,37.
5
Legea nr.273/2004
6
 8.Efectele adoptiei
Copilul dobindeste prin adoptie numele celui care adopta. 6# Pe baza hotaririi
irevocabile de incuviintare a adoptiei, Serviciul de Stare Civila competent va
intocmi, in conditiile legii un nou act de nastere al copilului in care adoptatorii vor fi
trecuti ca fiind parintii firesti. Parintii adoptivi preiau drepturile si obligatiile
parintilor naturali, iar copii adoptati, au toate drepturile si obligatiile copiilor
naturali.
Efectele adopţiei abordează în ordine aspecte ca: filiaţia şi rudenia civilă,
drepturile şi îndatoririle părinteşti, obligaţia legală de întreţinere, drepturile şi
îndatoririle adoptatului, cetăţenia, numele adoptatului, domiciliul şi locuinţa
adoptatului, vocaţia succesorală, obligaţia adoptatorilor de a informa copilul despre
adopţie, impedimentele la căsătorie.
Efectele adopţiei internaţionale sunt tratate într-o secţiune distinctă şi sunt
prevăzute de Legea 105 /1992, dar şi de unele reglementări cuprinse în tratatele
internaţionale la care România este parte. Efectul principal al adopţiei constă în
naşterea relaţiei de rudenie între adoptat, descendenţii săi pe de o parte şi adoptator
şi rudele acestuia pe de altă parte. Acest efect este unul constitutiv, pe când
încetarea rudeniei fireşti la data încuviinţării adopţiei are efect extinctiv.
Secţiunea a II - a tratează efectele unei adopţii internaţionale.
Adopţia copilului care are domiciliul în România de către persoane care domiciliază
pe teritoriul altui stat are aceleaşi efecte ca şi o adopţie internă. Dacă adoptatul are
domiciliul în străinătate şi
este adoptat de o familie din România, efectele adopţiei sunt guvernate de legea
naţională a adoptatorului. Copilul cetăţean român adoptat de un cetăţean străin
pierde cetăţenia română dacă este considerat că a dobândit cetăţenia statului
adoptatorilor conform Legii cetăţeniei române nr. 21 din 1991.
Se mai poate menţiona că există unele tratate internaţionale la care România
este parte care stabilesc exact legea aplicabilă efectelor unei adopţii internaţionale.
Art. 26 din Convenţia de la Haga stabileşte că recunoaşterea adopţiei internaţionale
implică recunoaşterea filiaţiei dintre copil şi părinţii săi adoptivi, răspunderea
părintească a părinţilor faţă de copii, ruperea legăturilor preexistente de filiaţie între
copil şi mama şi tatăl său, dacă adopţia produce acest efect în statul contractant în
care a avut loc.

9.Revocarea adoptiei
Adoptia inceteaza prin desfacere sau ca urmare a declararii nulitatii acesteia.
Adoptia se desface in cazul decesului adoptatorului. Adoptia este nula, daca a
fost incheiata in alt scop decat cel al ocrotirii interesului superior al copilului sau cu
incalcarea oricaror conditii de fond sau de forma prevazute de lege.7#

10.Servicii post-adoptie
6
Ion P Filipescu. Tratat de dreptul familiei.op.cit.p.383
7

?
Ion P Filipescu. Tratat de dreptul familiei.op.cit. p.395
7
 Adoptia interna.
Directia de la domiciliul copilului va urmari si va intocmi rapoarte trimestriale
cu privire la evolutia copilului si a relatiilor dintre acesta si parintii sai adoptivi pe o
perioada de cel putin 2 ani dupa incuviintarea adoptiei.
Directia de la domiciliul copilului are obligatia sa asigure parintilor adoptivi
servicii postadoptie.
Adoptia internationala.
(1)Oficiul are obligatia sa urmareasca evolutia copilului si a relatiilor dintre
acesta si parintele sau parintii sai adoptivi cel putin 2 ani dupa incuviintarea
adoptiei, prin intermediul autoritatii centrale competente sau al organizatiei
acreditate ori autorizate din statul de domiciliu al parintilor adoptivi.
(2) In scopul indeplinirii obligatiei prevazute la alin. (1), Oficiul trebuie sa
solicite transmiterea de rapoarte trimestriale autoritatii centrale competente sau
organizatiei acreditate si autorizate din statul primitor.
(3) In cazul in care, ulterior adoptiei internationale, adoptatorul sau familia
adoptatoare isi stabileste domiciliul in Romania, urmarirea evolutiei copilului cade
in sarcina directiei in a carei raza teritoriala adoptatul isi are domiciliul.8#

11.Costuri
Oficiul ia toate masurile ce se impun, conform prevederilor Conventiei de la
Haga, in vederea prevenirii castigurilor necuvenite, financiare sau de alta natura, ce
ar putea fi realizate cu prilejul adoptiei si descurajarii oricaror practici contrare
obiectivelor acestei conventii si prezentei legi.
Oficiul stabileste o taxa unica si fixa, determinata pe baza costurilor maxime
corespunzatoare tuturor serviciilor aferente indeplinirii procedurii adoptiei
internationale, cu exceptia celor reglementate in legi speciale.

CONCLUZII
Din punct de vedere juridic, adoptia este operatiunea juridica prin care se
creeaza legatura de filiatie intre adoptator si adoptat, precum si legaturi de rudenie
intre adoptat si rudele adoptatorului.
Adoptia internationala se refera la faptul ca familia adoptiva are domiciliul in
alta tara decat copilul adoptat. Aceasta este mai frecventa in statele slab dezvoltate.
In astfel de cazuri adoptia internationala reprezinta sansa acelor copii la o situatie
economica mai buna, asigura oportunitati educationale superioare celor din tara de
bastina. Printre tarile cu cei mai multi copii dati spre adoptie internationala se
numara : China, Guatemala, Rusia, Etiopia, Coreea de Sud, Vietnam, Ucraina, India.
Din pacate insa, aceste aspecte pozitive ale adoptiei internationale au fost umbrite de
ilegalitati si incalcarea grava a drepturilor copilului de-a lungul ultimilor ani. S-au
semnalat numeroase cazuri de « trafic de carne vie » incluzand rapirea si apoi
vanzarea copiilor ca fiind « orfani », uneori vanzarea copiilor fiind initiata chiar de
8
Legea nr.273/2004. art.49

8
parintii biologici ai acestora. In prezent, Guatemala este investigata de forurile
internationale pentru cazuri de coruptie in sistemul adoptiilor.
Un alt dezavantaj important al adoptiei internationale este reprezentat de
diferentele culturale si tulburarile de identitate care apar la acesti copii.
Diferentele culturale pot determina aparitia unor probleme in dezvoltarea
copilului si in relatia parinte adoptiv-copil adoptat si din acest motiv in ultima vreme
se pune tot mai mult accentul pe cresterea copilului in spiritul culturii in care s-a
nascut. O problema controversata inca este aceea a sprijinirii copiilor in a-si
cunoaste familia de origine.
Diferentele culturale sunt mult mai pregnante la adoptiile interrasiale, dar in tara
noastra aceste cazuri sunt mai putin probabile.
Se poate concluziona ca factorii care afecteaza adoptia nu difera foarte mult
la adoptia nationala fata de cea internationala ,ca parintii adoptivi bine informati in
privinta istoricului copilului au mai mari sanse de reusita, dar ca sunt necesare si
cursuri de parenting speciale. Uneori dragostea si bunele intentii ale parintilor
adoptivi nu sunt suficiente si este necesara interventia specialistilor pentru a se
construi relatii sanatoase in noua familie.
In Romania nu exista o traditie reala in ceea ce priveste adoptia copiilor, in
sensul ca numarul copiilor implicati in aceasta forma de protectie a fost, in timp,
mult mai mic decat numarul copiilor institutionalizati. Printre cauzele acestei
realitati nu in ultimul rand se numara inexistenta, pana in anul 1993, a definirii
abandonului legal al copilului.
Un caz aparte il constituie adoptiile internationale.La o cerere foarte mare
pentru adoptie pe plan international, oferta de copii din Romania dupa 1989 a fost
intens valorificata, cu atat mai mult cu cat reglementarile interne in acest domeniu
erau practic inexistente. Astfel, intr-un an, circa 10.000 de copii au fost adoptati de
familii din strainatate, soarta acestora fiind astazi mai mult sau mai putin cunoscuta.
Ca raspuns la aceasta situatie, a fost adoptata Legea 11/1990 privind
incuviintarea adoptiei si a fost creat Consiliul Roman pentru Adoptii, ca autoritate
guvernamentala in domeniu.Desi legea a fost amendata in mod repetat si in
consecinta, rolul Comitetului Roman pentru Adoptii a fost intarit, neclaritatile
sistemului au perpetuat ocolirea autoritatii guvernamentale in dirijarea si
monitorizarea adoptiilor internationale. Nici ratificarea de catre Romania a doua
conventii in materie de adoptii nu au schimbat situatia.Astfel, din 891 adoptii
internationale incuviintate in 1993, numai 500 au avut avizul Comitetului Roman
pentru Adoptii. In cursul primelor sase luni din 1994, din 1.000 de adoptii
incuviintate de tribunal, numai 378 trecusera prin comitetul Roman pentru Adoptii.
Desi numarul de adoptii romanesti a crescut incepand cu anul 1991, au existat
multe plangeri in legatura cu birocratia si atitudinea unor functionari implicati in
procesul adoptarii unui copil, fapt care descurajeaza pe multi posibili adoptatori. In
general, pana acum nu a existat o politica activa, coerenta, de promovare a adoptiei
nationale.

BIBLIOGRAFIE
Legea nr.273/2004 privind adoptia

9
 O.U.G. 25/1997 privind regimul juridic al adoptiei
Codul familiei
Constantin Arcu – Protectia minorilor in dreptul international privat, edit.
Universitatii Suceava, 2003
Ion Filipescu – Adoptia si protectia copilului aflat in dificultate, edit. All Beck,
1998
Marieta Avram – Filiatia. Adoptia nationala si internationala, edit.All Beck,
2001
Convenţia de la Haga privind Protecţia Copilului şi Cooperarea în materia
Adopţiei Internaţionale
Oficiu Roman pentru Adoptii. Studiu comparativ privind procedura adoptiei in
UE.
Hot. G. 502/1997 privind organizarea Comitetului Roman pentru Adoptii
Legea nr.105/1992 privind reglementare dreptului international privat
http://www.gandul.info/actual/adoptiile-ue-obiect-studiu-ora.htm
http://www.copilul.ro/Legea_privind_regimul_juridic_al_adoptiilor
http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_adoptiei.
http://www.sfatulmedicului.ro/Legislatie_medicala/Regimul_juridic_al_adoptiei
http://www.doctorbun.ro/articole/adoptia-nationala-si-internationala-

10