Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Descriere Generală
1. Descriere generală
Drepturile omului sunt principii sau norme morale
2.Programe ce susțin Drepturile Omului care descriu anumite standarde de comportament uman si sunt
3. Carta drepturilor fundamentale
protejate în mod regulat de drepturi legate de drept municipal și
internațional. Acestea sunt aplicabile peste tot în lume și cer
4. Curtea Europeană a drepturilor omului fiecărei persoane să respecte dreptul celeilalte.
Uniunea Europeană consideră drepturile omului ca
5. Agenda UE privind drepturile copilului
fiind universale şi indivizibile. UE le promovează şi le apără în
6. De reținut mod activ, atât pe plan intern, cât şi în relaţiile cu ţările din
afara sa.Drepturile omului, democraţia şi statul de drept sunt
http://eeas.europa.eu/human_rights/index_r valori esenţiale ale Uniunii Europene. Înscrise în tratatul
fondator al UE, acestea au căpătat o semnificație deosebită
o.htm
odată cu adoptarea Cartei drepturilor fundamentale, în 2000,
fiind consolidate şi mai mult atunci când Carta a dobândit forţă
juridică obligatorie, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de
la Lisabona, în 2009.
Ţările care doresc să adere la UE trebuie să respecte
drepturile omului. De asemenea, toate schimburile comerciale
şi acordurile de cooperare cu ţări terţe conţin o clauză care
prevede că drepturile omului reprezintă un element esenţial al
relaţiilor dintre părţi.
Politica Uniunii privind drepturile omului cuprinde
aspecte de natură civilă, politică, economică, socială şi
„Drepturile omului sunt acele culturală. Aceasta urmăreşte, de asemenea, să promoveze
drepturile femeilor, ale copiilor, ale minorităţilor şi ale
libertăți, imunități si beneficii
persoanor strămutate.
stabilite în conformitate
cuvalorile contemporane, pe
care orice ființă umană este în
dreptățită să le pretindă de la
societatea în care traiește.
(Louis Lenkin)” 1
Drepturile omului în Uniunea Europeană
Acest program a fost infiintat pentru Combaterea violentei impotriva Copiilor, Femeilor si a
Tinerilor.Sunt trei programe Daphne infiintate. Primul program incepe in perioada 2000-2003,
Daphne II este infiintat in perioada 2004-2008 iar Daphne III in perioada 2007-2013.
a) Daphne (2000-2003)
1
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EL/TXT/?uri=CELEX:32000D0293
2
Drepturile omului în Uniunea Europeană
Programul este deschis participării organizațiilor non-profit, publice sau private și
instituțiilor (autorități locale la nivelul competent, departamente universitare și centre de cercetare)
care acționează pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva copiilor, tinerilor și femeilor,
pentru a oferi sprijin pentru victime, pentru a promova respingerea unei asemenea violențe sau să
încurajeze schimbarea atitudinii și comportamentului față de grupurile vulnerabile și victimele
violenței.
Trei grupuri țintă au fost identificate în mod clar. Acestea sunt copii (până la vârsta de 18
ani), tineri (12-25 ani) și femeile. Toate tipurile de violență și toate aspectele legate de acest fenomen
sunt vizate, indiferent dacă apar în public sau în privat. Aceasta include violența în familie, în școli și
în alte instituții de învățământ sau la locul de muncă, exploatării sexuale comerciale, mutilarea
genitală și traficului de ființe umane. Programul este deschis statelor membre ale Uniunii Europene și
Spațiului Economic European (SEE), Turcia, România și Bulgaria (sub rezerva anumitor condiții în
ceea ce privește ultimele trei țări).
O anexă la Decizia 803/2004/2CE a descrie acțiunile transnaționale ca fiind eligibile pentru
ajutor. Acest lucru presupune, practic, dezvoltarea de rețele, schimburi de informații și de bune
practici și măsuri de sensibilizare. Programul DaphneII acoperă următoarele tipuri de acțiuni, care fac
parte din cererea de propuneri de proiecte cofinanțate specifice :
identificarea și schimbul de bune practici și de experiență profesională;
producția de sondaje, studii și cercetări;
munca de teren implicarea beneficiarilor în design de proiect, implementare și evaluare;
crearea de rețele multidisciplinare durabile;
formarea și utilizarea pachetelor educaționale;
tratament și suport programe pentru victime și agresori;
dezvoltarea și punerea în aplicare a informației și de sensibilizare activități pentru grupuri
țintă specifice;
identificarea și promovarea activităților care contribuie la generarea respectul pentru
persoanele care sunt vulnerabili la violență și să asigure bunăstarea și dezvoltarea.
2
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EL/TXT/?uri=CELEX:32000D0293
3
Drepturile omului în Uniunea Europeană
3
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:32007D0779
4
Drepturile omului în Uniunea Europeană
Prin decizia nr.119/2007/ EC4 a Parlamentului European si a Consiliului,scopul
programului "Justiție civilă" este de a menține și consolida o zonă de libertate, securitate și justiție în
Uniunea Europeană. Acesta acoperă perioada cuprinsă între 01.ianuarie.2007 – 31.decembrie.2013.
Prezenta decizie favorizează o mai bună administrare a justiției prin prevenirea conflictelor
de competență, promovarea recunoașterii hotărârilor judecătorești în materie civilă și comercială,
asigurând securitatea juridică, îmbunătățirea accesului la justiție, eliminarea obstacolelor în calea
bunei funcționări a litigiilor transfrontaliere și de a face legislația statelor membre mai compatibil.
Programul are ca scop mai departe :
2. Programul de la STOCKHOLM
4
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:32007D1149
5
Drepturile omului în Uniunea Europeană
Programul de la Stockholm stabilește prioritățile Uniunii Europene (UE) pentru domeniul
justiției, libertății și securității pentru perioada 2010-2014. Pentru a oferi o Europă sigură în cazul în
care sunt respectate drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, Programul de la Stockholm
se axează pe următoarele priorități:
cetățenii și membrii familiilor acestora pot exercita pe deplin dreptul la libera circulație;
diversitatea este respectată și cele mai vulnerabile grupuri de persoane (copii, minorități
cum ar fi romii, victime ale violenței, etc.) sunt protejate, în timp ce rasismul și xenofobia
sunt abordate;
drepturile persoanelor suspectate și învinuite sunt protejate în cadrul procedurilor penale;
b. Europa Justitiei
Un spațiu european de justiție trebuie să fie realizat în întreaga UE. Accesul la justiție al
cetățenilor trebuie să fie facilitată, în așa fel încât drepturile lor sunt mai bine puse în aplicare în
cadrul UE. În același timp, cooperarea între autoritățile judiciare și recunoașterea reciprocă a
hotărârilor judecătorești în cadrul UE trebuie să fie dezvoltate în continuare în ambele cazuri civile și
penale. În acest scop, țările UE trebuie să facă uz de justiție (tehnologia informației și comunicațiilor
în domeniul justiției), norme minime comune de apropiere a standardelor penale și civile, precum și să
consolideze încrederea reciprocă.
3. Programul de la Haga
B. Masuri anti-teroriste
C. Migratia
D. Libera circulatie
7
Drepturile omului în Uniunea Europeană
În cadrul Uniunii, libera circulație a persoanelor este posibilă prin eliminarea controalelor
la frontierele interne. La fel de important este crearea unei politici eficiente de vize prin dezvoltarea
de, de exemplu, un sistem de informare viză și, în viitor, un serviciu consular european comun. Una
dintre prioritățile pe termen scurt este de a face documentelor de identitate și călătorie mai sigură prin
dotarea acestora cu elemente biometrice de identificare.
Cooperarea între autoritățile de aplicare a legii din statele membre, cum ar fi poliția sau
vamale, trebuie să fie îmbunătățite în lupta împotriva crimei organizate. Lucru spre un model
european pentru inteligență penală este o prioritate. Prin urmare, Comisia a adoptat o comunicare
privind elaborarea unui concept strategic de combatere a crimei organizate în anul 2005.
8
Drepturile omului în Uniunea Europeană
Carta Socială a Consiliului Europei şi în Carta Comunitară a Drepturilor Sociale Fundamentale
ale Lucrătorilor. De asemenea, ea trebuia să reflecte principiile rezultate din jurisprudenţa Curţii de
Justiţie şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Carta a fost elaborată de o convenţie alcătuită dintr-un reprezentant al fiecărui stat membru
şi al Comisiei Europene, precum şi din membri ai Parlamentului European şi ai parlamentelor
naţionale. Documentul a fost proclamat, în mod oficial, la Nisa în decembrie 2000 de Parlamentul
European, Consiliu şi Comisie.
b.) Dreptul la viață – Orice persoană are dreptul la viață, rezultând faptul că nimeni nu
poate fi condamnat la pedeapsa cu moartea sau executat.
c.) Dreptul la integritate al persoanei – Orice persoană are dreptul la integritate fizică și
psihică. Acest drept trebuie respectat în special în domeniul medicinei și biologiei. Și
aici avem următoarele: interzicerea utilizării corpului uman și a părților sale, ca sursă
de profit; interzicerea clonării ființelor umane în scopul reproducerii.
d.) Un alt articol din cadrul acestui capitol este reprezentat de Interzicerea torturii și a
pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante – Nici o persoană nu
trebuie supusă torturii și nici pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante.
c.) Protecția datelor cu caracter personal – asemenea date trebuie tratate în mod
corect, pe baza consimțământului persoanei interesate sau în temeiul unui alt motiv
5
http://europa.eu/legislation_summaries/justice_freedom_security/combating_discrimination/l33501_r
o.htm
9
Drepturile omului în Uniunea Europeană
legitim prevăzut de lege. Respectarea acestor norme se supune controlului unei
autorități independente.
i.) Dreptul la educație – orice persoană are dreptul la educație, precum și la accesul la
formarea profesională și formare continuă. Acest drept include posibilitatea de a urma
gratuit învățământul obligatoriu. Libertatea de a înființa instituții de învățământ cu
respectarea principiilor democratice, precum și dreptul părinților de a asigura educarea
și instruirea copiilor lor, potrivit propriilor convingeri religioase, filozofice și
pedagogice, sunt respectate în conformitate cu legile interne care reglementează
exercitarea acestora.
m.) Dreptul de azil - Dreptul de azil este garantat cu respectarea normelor prevăzute de
Convenția de la Geneva din 28 iulie 1951 și de Protocolul din 31 ianuarie 1967
privind statutul refugiaților și în conformitate cu Tratatul privind Uniunea Europeană
și cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumite în continuare
„tratatele”).
10
Drepturile omului în Uniunea Europeană
e.) Condiții de muncă echitabile și corecte – orice lucrător are dreotul la condiții de
muncă care să respecte săntatea, securitatea și demnitatea sa, deasemenea orice
lucrător are dreptul la o limitare a duratei maxime de muncă și la perioade de odihnă
zinică și săptămânală, precum și la p perioada de concediu plătit.
Istoric și structura
6
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2010:083:0389:0403:en:PDF
12
Drepturile omului în Uniunea Europeană
renuntat la opoziția față de acest protocol, în schimbul unei garanții conform careia judecătorii ruși se
pot implica în revizuirea plângerilor împotriva Rusiei.
Arhitectura
Clădirea, care găzduiește camerele de judecată și registrul, a fost proiectata de “Rogers
Richard Partnership” și finalizată în anul 1995. Designul are menirea de a reflecta, printre altele, cele
două componente distincte ale Comisiei și Curții (asa cum era atunci). Utilizarea pe scară largă a
sticlei subliniază "deschiderea" instanței fata de cetățenii europeni.
Procedura
Cazurile de încălcare a drepturilor omului de către statele membre sunt depuse la
Strasbourg, și încadrate intr-o secțiune. Reclamațiile considerate a fi nefondate pot fi respinse de către
un singur judecător. Reclamațiile considerate a fi merituoase sunt examinate de carte o
Cameră.Deciziile de mare importanță pot fi atacate în fața Marii Camere. O decizie a Curții este
obligatorie pentru statele membre și trebuie să fie respectata, cu excepția cazului în care aceasta este
formata dintr-un aviz consultativ. Este rolul Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei sa
supravegheze executarea hotărârilor Curții. Acest organism nu poate forța statele să se conformeze,
insa sancțiunea finala pentru respingerea cooperarii este expulzarea din Consiliul Europei.
Judecători și secțiuni
Instanța are 5 secțiuni și 47 de judecători, aleși din statele membre ale Consiliului Europei.
Curtea reunite in plen alege grefierul și unul sau mai mulți grefieri adjuncți. Grefierul este responsabil
cu Registrul, îndeplinește sarcini juridice și administrative și elaborează deciziile și hotărârile din
partea Curții. Din data de 4 ianuarie 2007, grefierul instanței este Erik Fribergh, iar grefierului adjunct
este Michael O'Boyle.
Reforma
În anul 1999, instanța de judecată a avut o restante de 60.000 de cazuri. O cifră care a
crescut la aproximativ 100.000 de cazuri în 2007, și peste 120.000 la începutul anului 2010. Datorită
volumului mare de muncă la unele cazuri, luarea unei hotarari a durat si pana la cinci ani, existand
astfel o întârziere semnificativă. Insacum in majoritatea cazurilor s-a mers pe principiul conform
caruia "justiția întârziată este o justiție ce nu mai poate fi instituita", Consiliul Europei a organizat un
grup de lucru responsabil să analizeze modalitățile de îmbunătățire a eficienței Curții. Acest lucru a
dus la elaborarea unui nou protocol, "Protocolul 14", care a fost în cele din urmă ratificat de toate
statele membre la 1 iunie 2010. Intrarea în vigoare a protocolului 14 înseamnă acum că:
Un singur judecător poate decide cu privire la admisibilitatea un caz de; anterior, era nevoie
a fi solicitati trei judecători.
În cazul în care situatiile prezentate sunt în mare parte similare cu cele aduse anterior în fața
Curții, și se datorează în principal unui stat membru care nu a respectat o hotărâre
anterioară, cazul poate fi hotărât de trei judecători, si nu de Camera de sapte judecatori.
Un caz nu poate fi admisibil dacă se consideră că reclamantul nu a suferit un "prejudiciu
semnificativ"; Cu toate acestea, aceasta nu este o regulă rigidă.
Un stat membru poate fi adus în fața Curții de către Comitetul de Miniștri în cazul în care
refuză executarea unei hotărâri.
Comitetul Miniștrilor poate solicita Curții o "interpretare" a unei hotărâri pentru a ajuta la
determinarea cel mai bun mod ca un stat membru să se conformeze.
13
Drepturile omului în Uniunea Europeană
“Amnesty International” și-a exprimat îngrijorarea conform careia aceste modificări ale criteriilor de
admisibilitate vor însemna pierderea capacitatii de a “castiga despagubiri pentru incalcarea drepturilor
omului” a unor persoane.
Instanțele naționale
Cele mai multe dintre părțile contractante la Convenția Europeană a Drepturilor Omului au
inclus Convenția în propriile sisteme juridice naționale, fie prin dispoziție constituțională, statut sau
hotărâre judecătorească. Încorporarea, împreună cu intrarea vigoare a Protocolului 11, au sporit
dramatic statutul drepturilor din Convenție, precum și impactul jurisprudenței Curții Europene a
Drepturilor Omului. Judecătorii naționali, oficialii aleși, și administratorii sunt acum sub o presiune
tot mai mare de a eficientiza cat mai puternic Convenția în cadrul propriilor sisteme naționale.
Dupa cum stim , drepturile copilului nu sunt tocmai respectate. Multi copii sunt pusi la
munca, multi sunt victime in traficul cu finite umane, multi sunt implicati ca si soldati in conflictele
armate, multi nu au o alimentative si o educatie corespunzatoare, de aceea Comisia Europeana a
propus o stategie in ceea ce priveste o pretectie a drepturilor copilului . Ca obiective au fost stabilite:
Sa se profite de instrumene si politicile existente
Sa se stabileasca prioritati ale unor viitoare actiuni a UE
SA se ia in considerare drepturile copilului atat in politicile externe cat si interne in mod
sistematic
Coordonarea si consultarea unor mecanisme eficiente
In ceea ce priveste drepturile copilului , sa se consolideze competentele si expertiza
Sa se comunice mai efficient in ceea ce priveste drepturile copilului
Sa se promoveze drepturile copilului
Justitie
15
Drepturile omului în Uniunea Europeană
pentru aceasta infracțiune . Drepturile fundamentale în cauză sunt cinci : dreptul la asistenta si
reprezentare juridica ; dreptul de a fi asistat de un interpret și / sau traducător ; dreptul grupurilor
vulnerabile la o protecție specială; drepturile resortisanților din alte state membre și țări terțe la
asistență consulară ; dreptul la o " Scrisoare a drepturilor ".
6. De retinut!
Carta Drepturilor Fundamentale (CDF) stabilește într-un text întreaga gamă de drepturi
civile, politice, economice și sociale ale cetățenilor UE, precum și a tuturor celorlalte persoane care
trăiesc în UE. Aceasta a devenit obligatorie pentru toate statele membre în 2009. O serie de țări s-au
opus pentru că au susținut faptul ca noile obligații legale ar submina suveranitatea națională.
Carta nu extinde competența UE în aspectele ce nu au fost incluse prin tratate în cadrul competenței
sale. În cazurile în care carta nu se aplică, protecția drepturilor fundamentale este garantată în
constituțiile sau tradițiile constituționale ale țărilor UE și convențiile internaționale care le-au ratificat.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), organ judiciar stabilit în 1959, se ocupa
de supravegherea punerii în aplicare a Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale. Convenția obligă statele semnatare să garanteze diferite libertățile civile și politice,
inclusiv libertatea de exprimare și de religie, precum și dreptul la un proces echitabil. Aceasta are
sediul la Strasbourg, Franța.
Persoanele care cred ca drepturile omului au fost încălcate și care sunt în imposibilitatea de
a remedia neintelegerileprin sistemul lor juridic național pot depune o cere la CEDO pentru a
soluționa cauza și a da un verdict.
16
Drepturile omului în Uniunea Europeană
Bibliografie:
1. Popa Val Vasile, Vatca (2005) Liviu, Drepturile Omului, Ed. AllBeck, Bucuresti;
17