Sunteți pe pagina 1din 6

Universitatea din Pitești

Facultatea de Drept si Științe administrative

REFERAT
PROTECTIA JURIDICA A DREPTURILOR COPILULUI

Adopția- Principii

Student: Tărăntiș Victoria-Mihaela


Anul: IV
Grupa: II
Adopția- principii
Definiția adopției

In Romania adopția este o măsura juridica reglementata atât de Noul Cod


Civil cat si de Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției 1 si H.G. nr.
350/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
273/2004 si a Regulamentului de organizare si funcționare a Consiliului de
coordonare de pe lângă Oficiul Roman pentru adopții.
Pentru ca un copil sa poată fi adoptat, trebuie ca acesta sa aibă statutul
juridic clarificat pentru ca apoi sa se caute familia potrivita din punct de vedere
comportamental, psihologic, social si cultural, care sa corespunda nevoilor
copilului.
In cadrul masurilor de ocrotire a copilului, adopția ocupa un loc aparte
întrucât, prin finalitatea ei, oferă copilului o familie permanenta, ii oferă
siguranța, bunăstare, iubire si fericire.2
Adopția este o operațiune juridica prin care se realizează o legătura de
filiație intre adoptator si adoptat, precum si legături de rudenie intre adoptat si
rudele adoptatorului.

Principiile adopției

Aceasta instituție are la baza o serie de reguli generale care trebuie


respectate in mod obligatoriu pe toata durata adopției. Aceste reguli generale au
in centrul lor interesul superior al copilului si sunt stabilite de legiuitor in Noul
Cod Civil si in Legea 273/2004, iar acestea sunt:
- Principiul creșterii si educării copilului intr-un mediu familial
- Principiul continuității in educarea copilului, ținându-se seama de
originea sa etnica, culturala si lingvistica
- Principiul celerității in îndeplinirea oricăror acte referitoare la
procedura adopției
- Principiul informării copilului si luării in considerare a opiniei
acestuia in raport cu vârsta si gradul sau de maturitate
- Principiul garantării confidențialității in ceea ce privește datele de
identificare ale adoptatorului sau, după caz, ale familiei adoptatoare,
precum si in ceea ce privește identitatea părinților firești.

1
Republicata in M. Of. nr. 259 din 19 aprilie 2012.
2
A. Drăghici, Protecția juridica a drepturilor copilului, Editura Universul Juridic, București, 2013, p. 247.
Principiul interesului superior al copilului

Interesul superior al copilului reprezintă o punere in practica a


principiului consacrat de art. 263 C. civ. Potrivit căruia „orice măsura privitoare
la copil, indiferent de autorul ei, trebuie luata cu respectarea interesului superior
al copilului”.
Importanta acestei reguli generale este evidențiata si de prevederile art.
21 din Convenția internaționala privind drepturile copilului, care dispun ca
„statele parți care recunosc si/sau permit sistemul adopțiilor vor veghea ca
interesul superior sa fie rațiunea primordiala in materie”.3
In ceea ce priveste adoptia propriu-zisa, in virtutea acestui principiu, se
va analiza daca in cazul unui copil aceasta masura estea cea mai potrivita pentru
el; trebuie sa fie posibil sa fie ingrijit in familia adoptiva ca si cum ar fi fost
ingrijit in familia sa naturala.
Consacrarea interesului superior al copilului nu exclude existenta
interesului propriu al adoptatorului sau al familiei adoptatoare in realizarea
adoptiei, ci, dimpotriva, prezenta si a acestui interes, de natura morala, confirma
interesul superior al copilului in realizarea noii relatii de rudenie.

Principiul cresterii si educarii copilului intr-un mediu familial

Scopul adoptiei este consacrat in acest principiu, copilul trebuie sa


creasca si sa se dezvolte armonios, iar daca de aceste lucruri nu se pot ocupa
parintii lor biologici, atunci adoptia alaturi de celelalte masuri de protectie
reprezinta o solutie.
Asigurarea unui mediu familial optim si armonios pentru cresterea si
educarea copilului este un principiu care isi gaseste aplicare inca din etapa
evaluarii adoptatorului sau a familiei adoptatoare si se continua pe intreaga
perioada a adoptiei, precum si in etapa postadopție.

Principiul continuitatii in cresterea si educarea copilului tinandu-se


seama de originea sa etnica, culturala si lingvistica

Acest principiu reprezinta un criteriu important in alegerea adoptatorului.


Se va urmari si se va acorda prioritate unei familie adoptive din acelasi mediu
cultural, din aceeasi etnie, vorbitoare a aceleiasi limbi.4
Potrivit Legii 273/2004, in etapa premergatoare incredintarii in vederea
adoptiei prin care se identifica si se selecteaza cea mai potrivita persoana sau
familie atestata ca fiind apta sa adopte, care raspunde nevoilor identificate ale
copilului si se stabileste compatibilitatea dintre copil si persoana/familia
adoptatoare.
3
S. Cojocaru, D. Cojocaru, Managementul de caz in protectia copilului, Editura POLIROM, Iasi 2008, p. 126
4
A. Drăghici, Protecția juridica a drepturilor copilului, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2013, p. 263
Dupa incuviintarea adoptiei, continuitatea in cresterea si educarea
copilului presupune si o continuitate a relatiei copilului adoptat, in limita
posibilului si in functie de varsta si gradul sau de maturitate cu familia sa de
origine, dar si cu comunitatea culturala, etnica din care provine.

Principiul celeritatii in indeplinirea oricaror acte referitoare la


procedura adoptiei

In virtutea acestui principiu, procedura adoptiei este una speciala 5,


caracterizandu-se prin termene reduse in care trebuie efectuate anumite acte. In
Legea adoptiei este prevazut si faptul ca cererile de incredintare a copilului in
vederea adoptiei, cererile de incuviintare a adoptiei sunt scitite de taxa judiciara
de timbru si se solutioneaza cu celeritate.6

Principiul informarii copilului si luarii in considerare a opiniei acestuia


in raport cu varsta si gradul sau de maturitate

Pentru garantarea acestui principiu, art.5 din Legea 273/2004 impune


directiei in a carei raza teritoriala domiciliaza copilul obligatia ca pe tot
parcursul procedurii de adoptie sa ofere copilului informatii si explicatii clare si
complete, potrivit varstei si gradului sau de maturitate, referitoare la etapele si
durata procesului de adoptie, la efectele acesteia, precum si la adoptator sau
familia adoptatoare si rudele acestora. Daca ascultarea copilului nu este
obligatorie, acestuia i se va solicita totusi opinia.
Parerea copilului va fi luata in considerare si i se va acorda importanta
cuvenita, tinandu-se seama de varsta si gradul sau de maturitate.

Garantarea confidentialitatii in ceea ce priveste datele de identificare


ale adoptatorului sau, dupa caz, ale familiei adoptatoare, precum si in ceea ce
priveste identitatea parintilor firesti

Garantarea confidentialitatii in ceea ce priveste datele de identificare ale


adoptatorului sau, dupa caz, ale familiei adoptatoare, precum si in ceea ce
priveste identitatea parintilor firesti este un principiu ce trebuie respectat pe
toata durata adoptiei.
Obligatia garantarii confidentialitatii asupra datelor de identificare
ale partilor implicate in adoptie este impusa tuturor autoritatilor implicate in
realizarea adoptiei.
Persoanele adoptate au dreptul sa ceara si sa obtina informatii care atesta
adoptia, precum si informatii cu caracter general vizand traseul institutional si
istoricul personal, dar care nu sunt de natura sa dezvaluie identitatea parintilor
firesti. Dezvaluirea adoptiei poate fi facuta numai in cazul persoanelor care au
dobandit capacitate deplina de exercitiu.
5
A. Draghici, Protectia juridica a drepturilor copilului, Editura Universul juridic, Bucuresti, 2013, p.263
6
M. Pescaru, Asistenta si protectia drepturilor copilului, Editura Universitatii din Pitesti, 2010, p.124
Dupa ce au dobandit capacitate deplina de exercitiu, persoanele adoptate
pot solicita tribunalului in a caror raza teritoriala se afla domiciliul lor sau, in
cazul in care nu au domiciliul in Romania, Tribunalul Bucuresti, sa le
autorizeze accesul la informatiile aflate in posesia oricaror autoritati publice cu
privire la identitatea parintilor firesti.
Adoptatorii, la randul lor, au obligatia de a informa gradual copilul ca
este adoptat, incepand de la varste cat mai mici, cu ajutorul specialistilor din
cadrul compartimentului de adoptii si postadoptii al directiei.
In ultima perioada se poate constata la nivel international manifestarea
unei tendinte de largire a dreptului de acces al adoptatului la informatii
referitoare la parintii sai firesti si rudele firesti ale acestuia. Valorile avute in
vedere sunt dreptul la informare al adoptatului, dreptul la identitate si dreptul la
viata intima.
BIBLIOGRAFIE

1. Cojocaru Stefan, Cojocaru Daniela, Management de caz in


protectia copilului, Editura Polirom, Iasi, 2008.
2. Draghici Andreea, Protecția juridica a drepturilor copilului,
Editura Universul juridic, Bucuresti, 2013.
3. Pescaru Maria, Asistenta si protectia drepturilor copilului, Editura
Universitatii din Pitesti, 2010.