MINISTERUL EDUCAŢIEI

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE SOCIALE

MASTERAT ȘTIINȚE PENALE ȘI CRIMINALISTICĂ

Pornografie Infantilă

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,

Dr. ZLATI GEORGE

MASTERAND :

SPOIALĂ MIHAELA

Alba Iulia

2023
 CUPRINS

Introducere..........................................................................................3

Pornografia infantilă pe Internet......................................................5

Legislație..............................................................................................6

Controverse.......................................................................................14

Concluzie...........................................................................................15

Bibliografie........................................................................................17

Introducere
2
 Pornografia infantilă reprezintă un subiect, care se referă la imagini sau filme și, în
anumite cazuri, lucrări literare ce descriu activități sexuale explicite care implică un minor.
Pornografia infantilă face parte din categoria abuzurilor sexuale asupra unui minor.Definițiile
legale ale pornografiei infantile se referă la imaginile de natura sexuală ce conțin minori atât
pre-pubertate cât și post-pubertate. Imaginile prelucrate sau generate de calculator intră de
asemenea în această definiție.

Lumea online constituie un loc pentru a învăţa, a se juca, a explora şi acumula noi
informaţii, date şi cunoştinţe, dar în acelaşi timp poate fi şi un loc plin de riscuri ce pot
afecta copiii, având în vedere vulnerabilitatea acestora specifică vârstei, riscurile online
transformându-se în ameninţări şi pericole reale, de data aceasta în lumea offline.1

La ora actuală, pornografia infantilă este o industrie de miliarde de dolari,

reprezentând unul dintre segmentele ilegale de pe Internet cu cel mai rapid ritm de creștere.

Exploatarea sexuală și abuzul sexual asupra copiilor reprezintă forme deosebit de

grave de infracţiune, fiind îndreptate direct asupra unor victime vulnerabile, aflate la vârste
fragede. Aceste forme şi tipare de criminalitate au asupra victimelor efecte nocive pe
termen lung, de natură fizică, psihologică şi socială, iar persistenţa lor subminează valorile
fundamentale ale societăţii moderne legate de protecţia specială a copiilor, precum şi
încrederea în instituţiile relevante ale statului.

În acest context, Internetul a amplificat problema pornografiei infantile, prin creşterea

şi diversificarea numărului de materiale cu conţinut ilegal existente, eficienţei răspândirii şi
accesibilităţii facile la acestea2. Din această perspectivă, Internetul :

 permite accesarea anonimă sau privată a pornografiei infantile;

 facilitează comunicarea directă şi schimbul de fotografii între infractori, pedofili,
abuzatori, utilizatori şi consumatori de pornografie infantilă;
 permite accesul la o mare varietate de materiale pornografice;
 asigură disponibilitatea permanentă şi spontană a pornografiei infantile, în orice
1
Boldova Pasamar, M.A., Pornografia infantilă pe Internet: fundamentul și limitele intervenției dreptului penal,
în Revista Caiete de Drept Penal, nr. 2/2008.
2
Alexandru-Georgian Stolojescu, Teză de doctorat , Managementul Prevenirii și combaterii Pornografiei
infantile prin sistemele informatice, București 2015, pagina 8;
3
 loc sau la orice oră;
 pune la dispoziţie imagini, fotografii şi videoclipuri de o calitate digitală
ireproşabilă, fără deteriorare şi care pot fi stocate foarte uşor;
 oferă pornografia în forme variate: poze, filme, sunete, dar şi în timp real,
oferind interactivitate între utilizatori;
Existența în spațiul virtual a materialelor pornografice cu minori a generat, în mod cu
totul justificat, o preocupare accentuată la nivel internațional în vederea descurajării și
sancționării, îndeosebi a producerii și răspândirii acestor materiale. Presiunea politică ce s-a
dezvoltat în ultimii ani cu privire la această problemă a condus, treptat, la fundamentarea
unor principii de acțiune, precum și a unor norme juridice cu aplicabilitate extrateritorială, de
natură să fixeze cat mai precis faptele supuse sancțiunii penale și să faciliteze cooperarea
internațională destinată combaterii fenomenului pornografiei infantile.3

Acest tip de pornografie era cunoscut și sancționat penal încă înainte de apariția
Internetului. Dezvoltarea noilor tehnologii a avut însă darul de a resuscita discuțiile cu privire
la acest fenomen, în condițiile în care serviciile Internet dispun de o capacitate formidabilă de
a disemina pornografia infantilă, de a o reproduce, de a o face accesibilă inclusiv minorilor și
chiar de a facilita pe diferite căi, oricât de bizar ar părea, justificarea ei de către diverse
grupuri interesate.

În literatura de specialitate s-a analizat inclusiv dacă autorii faptelor de pornografie

infantilă ar putea fi încadrați în categoria pedofililor sau cu alte cuvinte dacă pornografie
infantilă reprezintă sau nu un indicator specific pentru pedofilie având în vedere că ar putea fi
o legătură intuitivă între cea dintîi, care implică deținerea de materiale cu minori în ipostaze
pornografice și cea de-a două definită ca fiind în interese actual persistent față de copii care
nu a ajuns încă la vârsta pubertății.4

Într-un studiu de psihologie aplicată în procesul penal s-a arătat că tulburarea

pedofilică este o tulburare sexuală ce , pentru a fi diagnosticată necesită întâlnirea a trei
condiții, prima sa există o manifestare pe o durată de minim șase luni a unor comportamente
ce duc la excitație sexuală prin activitate sexuală cu minori , a doua condiție presupune ca

3
A.W Burgess, Child pornography and sex rings. New York (VS): Lexington Books, 1984.

4
C.M Seto, J.N Cantor, R. Blanchard, Child pornography offenses are a valid diagnostic indicator of pedophilia,
În Journal of Abnormal Psychology, vol. 115, nr. 3/2006, p. 610.
4
persoana în cauză acționeze pe baza acestor impulsuri sexuale ori ca aceste nevoi să-i
provoace un disconfort psihic semnificativ ori dificultăți interpersonale. În final, pentru a fi în
prezența unei tulburări pedofilice, persoana în discuție trebuie să aibă vârsta minimă de 16
ani și să fie cu cel puțin cinci ani mai mare decât victima.5

Pornografia infantilă pe Internet

Trebuie menționat faptul că pornografia infantilă este aproape imposibil de obținut

prin metode non-electronice. Internetul a schimbat radical modul prin care pornografia
infantilă este obținută și copiată sau distribuită, astfel încât s-a observat o creștere dramatică a
volumului de pornografie infantilă vehiculată. Producția și distribuția pornografiei cu minori
a devenit în ultimii ani o industrie foarte profitabilă, ea nemaifiind limitată numai la cazurile
de pedofili.

Infracţiunile informatice diferă de cele clasice, prin modul de săvârşire al acestora, și

anume prin faptul că instrumentele de săvârşire al infracţiunilor au fost înlocuite cu
tehnologii informatice, prin utilizarea calculatorului, a unor programe specifice şi a
internetului ca mijloc de acces. 6

Camerele digitale și distribuția prin Internet, facilitată de utilizarea cărților de credit și

ușurința prin care imaginile se transmit neținând cont de granițe au făcut ca obținerea
materialelor pornografice cu minori să fie mai ușor de făcut ca niciodată.

Trimiterea în instanță este dificil de făcut datorită numeroaselor servere internaționale

implicate în procesul de distribuție. Nu de puține ori, materialele pornografice sunt transmise
prin metode evazive, care apelează la viruși informatici pentru a controla calculatoarele unor
persoane nevinovate, acestea sunt apoi folosite atât pentru stocare cât și pentru transmitere,
de cele mai multe ori fără ca posesorii respectivelor calculatoare să afle.

5
G. Groza, Psihologie aplicată în procesul penal, Ed.Universul Juridic, București, 2019, p.106.
6
Nicu Damian Barbu, articol ,, Pornografie cu copii pe internet’’, revista Forum Criminalistic, 2012;
5
 Legislație

Pe plan legislativ, este esențial rolul Convenției Consiliului Europei pentru

combaterea criminalității informatice, semnată la Budapesta, la data de 23 noiembrie 2001.
Având ca obiect realizarea unui demers comun al mai multor state de a implementa în
legislațiile lor naționale modalități de combatere a infracționalității bazate pe sisteme
informatice, Convenția acordă în cadrul Articolului 9 un spațiu important pornografiei
infantile, reglementând fapte pe care statele semnatare urmează să le incrimineze în legea
penală internă și oferind anumite precizări de ordin conceptual.

După care a fost adoptată directiva 92/2011 a Parlamentului european și a Consiliului

privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a
pornografiei infantile, în care este definită pornografia infantilă ce constă în imagini cu
abuzuri sexuale asupra unui copil precum și alte forme deosebit de grave de abuz sexual
asupra copiilor.

Infracțiunea este prevăzută în Articolul 51 din Legea criminalității informatice. Textul

de lege prevede:

(1) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani și

interzicerea unor drepturi, producerea in vederea răspândirii, oferirea sau punerea
la dispoziție, răspândirea sau transmiterea, procurarea pentru sine sau pentru altul,
de materiale pornografice cu minori prin sisteme informatice, ori deținerea, fără
drept, de materiale pornografice cu minori într-un sistem informatic sau un mijloc de
stocare a datelor informatice.

(2) Tentativa se pedepsește.

Aceasta infracțiune se afla la limita dintre infracțiunile săvârșite cu ajutorul sistemelor

informatice și cele prin sistemele informatice. Infracțiunea de pornografie infantilă este
reglementată de legislația penală româna în vigoare.

Introducerea prevederilor de față în legea criminalității informatice dă naștere unei noi

infracțiuni, diferită de cea reglementată anterior. Acest lucru se înscrie pe linia protecției
copiilor prin diferite instrumente legislative la nivelul Uniunii Europene. Pornografia
infantila este reglementată de lege, și anume:
6
 Art, 374 ,care prevede:

 (1) Producerea, deținerea, procurarea, stocarea, expunerea, promovarea, distribuirea,

precum și punerea la dispoziție, în orice mod, de materiale pornografice cu minori se
pedepsesc cu închisoarea de la un an la 5 ani.
 (11) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se pedepsește și îndemnarea sau recrutarea
unui minor în scopul participării lui în cadrul unui spectacol pornografic, obținerea de
foloase de pe urma unui astfel de spectacol în cadrul căruia participă minori sau
exploatarea unui minor în orice alt fel pentru realizarea de spectacole pornografice.

 (12) Vizionarea de spectacole pornografice în cadrul cărora participă minori se

pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

 (2) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) au fost săvârșite printr-un sistem informatic sau
alt mijloc de stocare a datelor informatice, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

 (3) Accesarea, fără drept, de materiale pornografice cu minori, prin intermediul

sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicații electronice, se pedepsește cu
închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

 (31) Dacă faptele prevăzute la alin. (1), (1 1), (12) și (2) au fost săvârșite în următoarele
împrejurări:

a) de către un membru de familie;

b) de către o persoană în a cărei îngrijire, ocrotire, educare, pază sau tratament se afla
minorul sau de o persoană care a abuzat de poziția sa recunoscută de încredere sau de
autoritate asupra minorului;

c) fapta a pus în pericol viața minorului, limitele speciale ale pedepselor se majorează
cu o treime.

(4) Prin materiale pornografice cu minori se înțelege orice material care prezintă un
minor ori o persoană majoră drept un minor, având un comportament sexual explicit
sau care, deși nu prezintă o persoană reală, simulează, în mod credibil, un minor

7
 având un astfel de comportament, precum și orice reprezentare a organelor genitale
ale unui copil cu scop sexual.

(41) Prin spectacol pornografic se înțelege expunerea în direct adresată unui public,
inclusiv prin tehnologia informațiilor și comunicațiilor, a unui copil implicat într-un
comportament sexual explicit ori a organelor genitale ale unui copil, cu scop sexual.

(5) Tentativa se pedepsește.7

Și trei acte normative distincte din care este incriminată această infracțiune în art. 374
NCP, și anume:

Legea nr. 678/2001: art. 18: „(1) Fapta de a expune, a vinde sau de a răspândi, a
închiria, a distribui, a confecționa ori de a produce în alt mod, a transmite, a oferi sau a pune
la dispoziție ori de a deține în vederea răspândirii de obiecte, filme, fotografii, diapozitive,
embleme sau alte suporturi vizuale, care reprezintă poziții ori acte sexuale cu caracter
pornografic, ce prezintă sau implică minori care nu au împlinit vârsta de 18 ani, constituie
infracțiunea de pornografie infantilă și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani. (2) Cu
aceeași pedeapsă se sancționează și importul ori predarea de obiecte dintre cele prevăzute la
alin. (1) unui agent de transport sau de distribuire, în vederea comercializării ori distribuirii
lor”.
Legea nr. 161/2003, Titlul III: art. 51: „(1) Constituie infracțiune și se pedepsește cu
închisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi producerea în vederea răspândirii,
oferirea sau punerea la dispoziție, răspândirea sau transmiterea, procurarea pentru sine sau
pentru altul de materiale pornografice cu minori prin sisteme informatice ori deținerea, fără
drept, de materiale pornografice cu minori într-un sistem informatic sau un mijloc de stocare
a datelor informatice. (2) Tentativa se pedepsește’’ .

Legea nr. 196/2003: art. 11: „(1) Distribuirea materialelor cu caracter obscen, care
prezintă imagini cu minori având un comportament explicit sexual, se pedepsește cu
închisoare de la 1 la 5 ani. (2) Cu aceeași pedeapsă se pedepsește și deținerea de materiale
prevăzute la alin. (1), în vederea răspândirii lor”.

7
https://legeaz.net/noul-cod-penal/art-374
8
 Decizia-cadru 2004/68/JAI a fost înlocuită cu Directiva 2011/92/UE a Parlamentului
European și a Consiliului din 13 decembrie 2011, privind combaterea abuzului sexual asupra
copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile și de înlocuire a Deciziei-
cadru 2004/68/JAI a Consiliului8, prin care s-a arătat că „pornografie infantilă” înseamnă:
(i) orice material care prezintă vizual un copil care este implicat într-un comportament
sexual explicit, real sau
simulat;
(ii) orice reprezentare a organelor genitale ale unui copil în principal cu scop sexual;
(iii) orice material care prezintă vizual orice persoană care pare a fi un copil implicat
într-un comportament
sexual explicit, real sau simulat, sau orice prezentare a organelor sexuale ale unei
persoane care pare a fi un copil, în
principal cu scop sexual; sau
(iv) imagini realiste ale unui copil implicat într-un comportament sexual explicit sau
imagini realiste ale organelor sexuale ale unui copil, în principal cu scop sexual.
În prezent, obligațiile asumate prin ratificarea Convenției de la Lanzarote, precum și
cele decurgând din implementarea Directivei 2011/92/UE, au fost îndeplinite prin forma
actuală a infracțiunii de pornografie infantilă, faptă prev. de art. 374 C.pen.

Analiza elementelor constitutive ale infracțiunii de pornografie infantilă

Obiectul juridic special al infracţiunii de pornografie infantilă prin sisteme

informatice îl constituie relaţiile sociale referitoare la apărarea demnităţii, libertăţii şi
inviolabilităţii sexuale a persoanelor aflate în perioada minorităţii, precum şi relaţiile sociale
care se formează şi se desfăşoară în jurul acestei valori.

Obiectul material constă în materialele care conțin pornografie infantilă.

Conform art. 374 alin. (4) C.pen., prin materiale pornografice cu minori se înțelege orice
material care prezintă un minor având un comportament sexual explicit sau care, deși nu
prezintă o persoană reală, simulează, în mod credibil, un minor având un astfel de
comportament.

8
JOUE seria L nr. 335 din 17 decembrie 2011.
9
 Subiect activ poate fi orice persoană, care îndeplinește condițiile de răspundere
penală, respectiv condiția de vârstă și să fie persoană fizică.

Studiu de caz. În speța cu numărul 19 din data de 3 aprilie 2019 Tribunalul Harghita
merge vorba despre o tânără în vârstă de 22 ani,cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de
pornografie infantilă.Aceasta a încheiat cu parchetul un acord de recunoaștere a vinovăției și
anume, a săvârșirii infracțiunii de pornografie infantilă.

S-a reținut că, inculpata a produs, a deținut, a stocat și a distribuit, în cursul lunii
aprilie 2017, imagini cu caracter explicit sexual găsite în telefonul lui P. L. în care pozează
atât singură cât și cu minora Ș. E. M. primind în schimb suma de 500 lei, aceasta întrunind
elementele constitutive ale infracțiunii de pornografie infantilă, prevăzută și pedepsită de art.
374 alin. 1 și alin. 2 Cod penal.

După care, printr-o ordonanța s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale
psihiatrice. Din concluziile raportului de expertiză medico legală psihiatrică rezultă că
inculpata minoră a acționat cu discernământ păstrat în momentul săvârșirii infracțiunii.

În cele din urmă instanța admite acordul de recunoaștere a vinovăției și îi aplică

pedeapsa măsurii educative de supravegherii pe o durată de 4 luni, întrucât aceasta era minoră
la data săvârșirii infracțiunii.

Referitor la speța de mai sus, putem spune, că nu conteaza cine săvârșește această
infracțiune. Odată ce se încadrează în cerințele cerute de lege, va răspunde pentru cele
comise. În cazul respectiv, inculpata era minoră la data comiterii infracțiunii de pornografie
infantilă, dar efectuându-se expertiza medico legală, și demonstrându-se că aceasta inculpată
avea discernământ, a fost atrasă pentru a răspunde penal, conform legii.

Subiectul pasiv al infracţiunii este acea persoană care , fiind titulară a valorii sociale
căreia i s-a adus atingere prin săvârşirea faptei penale. Subiectul pasiv al infracţiunii de
pornografie infantilă prin sisteme informatice nu poate fi orice persoană minoră nefăcându-se
distincţie de sex, chiar iresponsabilă, deoarece orice membru al societăţii este titular al unor
valori ocrotite de legea penală . Nu poate fi subiect pasiv decât minorul în viaţă.

Latura obiectivă - elementul material este constituit din modalități alternative de

executare, și anume:

10
  producerea în vederea răspândirii însemnă înregistrarea, în orice mod (foto, video,
audio ) a unor relații sau comportamente sexuale reale, în care sunt implicați minori,
fie reprezentarea sau descrierea unor astfel de relații sau comportamente într-un
desen, pictură, sau scriere.9

 achiziționarea de materiale pornografice cu minori înseamnă procurarea, obținerea a

unor asemenea materiale.

 stocarea de materiale pornografice cu minori înseamnă păstrarea în stoc a unor astfel

de materiale.

 expunerea de materiale pornografice cu minori înseamnă prezentarea lor publicului,

respectiv unui număr de cel puțin 2 persoane, care nu sunt rude sau prieteni cu
făptuitorul.

 promovarea de materiale pornografice cu minori înseamnă fie susținerea

propagandistică a pornografiei infantile (prin reclame, prin răspândirea de idei
elogioase), fie dezvoltarea pornografiei infantile, prin multiplicarea și distribuirea
unor asemenea materiale.

 distribuirea de materiale pornografice cu minori înseamnă împărțirea, repartizarea de

asemenea materiale, fie gratis, fie contra cost (cu titlu de vânzare, închiriere etc).

 punerea la dispoziție de materiale pornografice cu minori se confundă cu distribuirea

de asemenea materiale (gratis sau contra cost).

Se observă faptul că legea nu determină ce înseamnă deținere legitimă de materiale

pornografice cu minori, nici categoriile de persoane îndreptățite la deținerea lor legitimă.

Textul prevede și o cerință esențială, aceea ca fapta să fie săvârșită „fără drept”.
Deoarece această cerință lasă loc ideii că ar exista persoane care, prin excepție de la regulă,
au dreptul să acceseze site-uri care conțin pornografie infantilă, trebuie subliniat faptul că
interdicția este generală, iar excepția privește, în mod strict, organele judiciare care
anchetează asemenea fapte.

9
Mioara-Ketty Guiu, articol Pornografie infantilă , Revista Dreptul, nr.7/2016.
11
 În fine, trebuie subliniat că infracțiunea de pornografie infantilă este o infracțiune
simplă, care poate intra în concurs cu o infracțiune contra integrității sexuale. În acest sens, s-
a decis10 că există concurs între infracțiunea de pornografie infantilă și infracțiunea de viol,
dacă inculpații au filmat și au distribuit pe internet imagini reprezentând propriile abuzuri
sexuale comise asupra unei minore.

Urmarea imediată. Infracțiunea de pornografie infantilă are ca urmare imediată o

stare de pericol pentru integritatea fizică, psihică și sexuală a minorilor.Ea se prezintă deci ca
o infracțiune formală, de simplă acțiune și, totodată, ca o infracțiune momentană, instantanee,
care se consumă în chiar momentul realizării elementului material, în oricare dintre
modalitățile prevăzute în text. Raportul de cauzalitate rezultă ex re (nu trebuie dovedit).
Latura subiectivă este caracterizată de intenție. Consumarea se realizează în
momentul declanșării acțiunii de producere, oferire, punere la dispoziție, răspândire,
transmitere, procurare sau deținere. Tentativa se pedepsește, potrivit prevederilor al
articolului 374. Sancțiunea pentru infracțiunea de pornografie infantilă o reprezintă pedeapsa
cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea unor drepturi.  Dacă faptele prevăzute în alin.
(1) au fost săvârşite printr-un sistem informatic sau alt mijloc de stocare a datelor
informatice, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Studiu de caz. În speța cu numărul 37 din 2018 merge vorba despre o cerere de
transfer de procedură în materie penală, inculpatul Karl Grossen, solicită insanței admiterea
cererii și să i se dispună transferul urmăririi penale în dosarului nr. 27/2017, în favoarea
autorităților judiciare din Elveția, care și-au dat aviz pozitiv și au fost de acord să preia
dosarul în care a fost începută urmărirea față de făptuitorul Karl Grossen, care este cetățean
elvețian.

Din investigațiile efectuate în cauză a rezultat că a fost trimisă o sesizare către Poliția
din Elveția de către cetățeanul român A. B. M. în care acesta informa despre faptul că Karl
Grossen ar fi putut molesta băieți minori în România, precizând că s-a întâlnit cu Karl
Grosssen, când acesta din urmă i-a spus că este interesat de băieți cu vârsta de până la 16 ani
și că vine în România pentru a întreține relații sexuale cu astfel de băieți, existând astfel
posibilitatea ca și alte persoane din România să fi fost victime ale numitului Karl Grossen.

10
Înalta Curte de Casație și Justiție, Dec. pen. nr. 1194/2014, publicată pe site-ul
http://www.scj.ro/1093/Detalii-jurisprudenta?customQuery%5B0%5D.Key=id&customQuery%5B0%
5D.Value=114622.
12
 A fost trimisă de către D.I.I.C.O.T. o informare către autoritățile elvețiene prin care se
aducea la cunoștință stadiul cercetărilor în prezenta cauză, cu solicitarea de a încunoștința în
cazul în care se apreciază oportună inițierea unei proceduri penale față de numitul Karl
Grossen cu privire la infracțiunile de pornografie infantilă și act sexual cu un minor.

Sub aspectul săvârșirii infracțiunii de pornografie infantilă, prev. și ped. de art. 374
alin. 1 și 2 C. pen., cererea de transfer a procedurii penale în favoarea statului elvețian este
justificată, pe de o parte pentru faptul că , persoana cercetată are reședința în Elveția și este
cetățean al acestui stat , iar pe de altă parte pentru faptul că administrarea probatoriului ar fi
mai judicios și operativ realizată de către autoritățile elvețiene, atât audierea persoanei
cercetate, cât și efectuarea de percheziții domiciliare, de ridicare a unor sisteme informatice
posibil deținute de făptuitor, expertizarea acestora, precum și orice alt act de urmărire penală,
ar fi mai ușor de realizat în statul solicitat decât prin efectuarea de comisii rogatorii cu privire
la fiecare act de urmărire penală necesar instrumentării dosarului.

Într-un final, cererea a fost admisă, și dosarul va fi trimis în favoarea autorităților

elvețiene. Părerea mea despre această speță este una pozitivă, din punct de vedere că
autoritățile române, odată sesizate, au început urmărirea penală și au venit în întâmpinare
celor elvețiene și au transferat dosarul spre analiză. Referitor la acțiunile inculpatului,
autoritățile române ar trebui să verifice scopurile intrării în țară de către cetățeni străini și
acțiunile lor pe parcursul duratei în țară. În ultimii ani, securitatea cibernetică s-a dezvoltat,
dar asta nu este de ajuns, să fie verificate toate materialele, în special cele referitoare la
pornografia infantilă, de aceea propun să fie desfășurate mai multe acțiuni de verificare și
autosesizare.

Controverse
Diverse comunități atașate ideii de exprimare liberă pe Internet au sesizat, în baza
preocupărilor firești evocate mai sus, un pretext pentru instituirea unor forme de control a
rețelei globale de calculatoare și de intruziune în sfera privată a participanților la transferul
electronic de informații. În general, organizațiile internaționale implicate au venit în
întâmpinarea acestor îngrijorări, afirmând faptul că "Protecția copilului pe Internet nu
reprezintă o problemă de cenzură. Crearea unui mediu online pentru copii, caracterizat prin
siguranță, trebuie să conserve și să dezvolte libertăți fundamentale, cum sunt libertatea de
13
exprimare, dreptul la informație și ocrotirea sferei intime, în paralel cu protejarea copiilor în
fața conținuturilor ilegale și dăunătoare." Acțiunile îndreptate împotriva conținuturilor ilegale
necesită cooperare din partea industriei Internetului, îmbinarea formelor de auto reglementare
cu mecanismele de impunere a legii penale de către autoritățile publice, în scopul asigurării
protecției copiilor. Conținuturile dăunătoare trebuie tratate diferit de ceea ce este, în mod
evident, ilegal.

Aceste aspecte conexe problematicii pornografiei infantile propriu-zise lansează o

nouă dispută între valori constituționale aflate în concurs, și anume: libertatea de exprimare
pe Internet versus protecția minorilor în fața oricăror forme de exploatare pe cale electronică.

În ultima vreme, se discută chiar și dacă denumiri precum "Lolita" sau "Teens",
utilizabile pentru resursele Internet, nu ar fi suspecte în sensul sugerării pornografiei infantile.
Fără a nega o asemenea posibilitate, nu putem sa nu observăm cursul cel puțin curios pe care
dezbaterile aferente acestei teme au început să îl înregistreze, în contextul problematicii
limitelor libertății de exprimare pe Internet.

Concluzie

În concluzie, putem spune că pornografia infantilă în varianta incriminată în art. 374

alin. 11 C.pen. este o infracțiune ce sancționează o formă specială de traficare și exploatare a
unui minor. În final, apreciem că voința legiuitorului european a fost să sancționeze conduite
ce aduc atingere unor valori sociale precum dreptul la imagine, la viață privată, libertatea
sexuală, sănătatea și buna dezvoltare a psihosocială a fiecărui copil în parte.

Voi încheia secțiunea consacrată examinării problematicii juridice a pornografiei

infantile mediată electronic cu o referire la chestiunea folosirii minorilor în pagini web de
modelling, în artă și literatură erotică, precum și în reclamele publicitare.
14
 Pe Internet pot fi găsite cu relativă ușurință tot mai multe resurse consacrate
modelling-ului, în care sunt expuse imagini ale unor minore cu vârste cuprinse între 9 și 15
ani. În raport cu exigențele Convenției Consiliului Europei, conținutul acestor materiale este
situat, în mod cert, în afara cadrului incriminat din Articolul 9. Imaginile sunt decente, cu
toate că nu le poate fi negată o anume tenta erotică, subînțeleasă în contextul activității de
modelling.

Semnificativ este, în același timp, faptul că accesul utilizatorilor la seriile de imagini

se realizează de cele mai mule ori contra cost, gratuite fiind doar câteva fotografii plasate pe
pagina introductivă. De asemenea, pe site-urile web respective se comercializează și
videocasete sau medii optice înfățișându-le pe minorele respective, fără a se oferi, de regulă,
mostre video. Scopul acestor resurse Internet, așa cum este uneori explicit asumat sau cum
rezultă din întregul context al paginilor, este acela al pregătirii unor fete minore pentru
viitoarea carieră de model. În acest sens, site-urile sunt destinate agențiilor de modelling în
căutare de tinere talente, iar faptul că ele sunt reunite în veritabile portaluri grupate exclusiv
sub acest domeniu, fără nicio legătură cu resurse pornografice, le conferă credibilitate și
seriozitate.
Și totuși, asemenea materiale încep să fie și ele contestate. Se afirmă, astfel, că
utilizatorii care vizualizează și utilizează imaginile respective sunt persoane interesate în
sexualitatea minorilor. Conținuturile site-urilor web respective au capacitatea de a stimula
persoanele cu înclinații deviante și se pune întrebarea de ce ar simți niște adulți nevoia să
cumpere accesul la asemenea imagini, precum și resurse video oferite acolo, altfel decât
pentru motivul ca sunt pedofili. Prin urmare, este vorba despre materiale și resurse care, sub
aspectul legislației penale, sunt admisibile. Cu toate acestea, între cei cărora le sunt adresate
pot exista persoane cu intenții rele, dacă nu chiar veritabili infractori.

Ar trebui, din acest motiv, să se interzică producția și publicarea unor astfel de resurse
pe Internet? Răspunsul "nu" este relativ ușor de dat, întrucât se ajunge din nou la problema
evaluării unui anumit conținut de idei dincolo de limitele firești ale libertății de exprimare. În
alți termeni, simplificatori, s-ar putea spune: "este voie să creezi asemenea materiale, dar nu
este permis să le privești, deoarece iți trezesc impulsuri condamnabile". O astfel de
contradicție nu are, în momentul de față, o soluție constituțională confortabilă și ridică, în

15
orice caz, întrebări despre cât mai poate valora libertatea de exprimare în perimetrul delimitat
de Internet.

Bibliografie

 Asociația pentru Dezvoltarea Practicilor Alternative de Reintegrare și Educație –

Legea 470/2001 (pentru ratificarea Protocolului facultativ la Convenția cu privire la
drepturile copilului, referitor la vânzarea de copii, prostituția copiilor și pornografia
infantila, semnat la New York la 6 septembrie 2000)

 Barbu Nicu Damian, articol ,, Pornografie cu copii pe internet’’, revista Forum

Criminalistic, 2012.

 Burgess A.W., Child pornography and sex rings. New York (VS): Lexington Books,
1984.

16
 Euro Avocatura: Pornografia infantilă prin intermediul sistemelor informatice.

 Groza G., Psihologie aplicată în procesul penal, Ed.Universul Juridic, București,

2019.

 Guiu Mioara-Ketty, articol Pornografie infantilă , Revista Dreptul, nr.7/2016.

 Legile Internetului: Dr Horatiu Dan Dumitru - Probleme juridice privind conținuturile

negative din Internet

 Pasamar Boldova, M.A., Pornografia infantilă pe Internet: fundamentul și limitele intervenției

dreptului penal, în Revista Caiete de Drept Penal, nr. 2/2008.

 Seto C.M , Cantor J.N , Blanchard J, Child pornography offenses are a valid
diagnostic indicator of pedophilia, În Journal of Abnormal Psychology, vol. 115, nr.
3/2006.

 Stolojescu Alexandru-Georgian, Teză de doctorat , Managementul Prevenirii și

combaterii Pornografiei infantile prin sistemele informatice, București 2015.

17