Combaterea criminalitatii n rndul minorilor a ridicat, n cadrul legislatiei penale, unele probleme

speciale, cu totul deosebite de problemele care se pun n legatur cu cunoasterea fenomenului infractional n
rndul adultilor.
n lupta contra infractiunilor savrsite de minori e necesar de constientizat faptul ca, n perioada de
formare si dezvoltare prin care trec, ei nu poseda acelasi discernamnt ca majorii si ca ei sunt mult mai
receptivi la influentele care se exercita asupra lor, de faptul ca minorii au o experienta mai redusa de viata
putnd cadea mai usor n greseala si mai ales de faptul ca ei pot fi mai usor reeducati si redati familiei si
societatii.
Infractorii minori, la care se refera masurile educative, sunt infractorii minori care raspund penal.
In ceea ce priveste regimul juridico-penal al minorilor in Republica Moldova,minorii care nu au implinit
varsta de 14 ani nu raspund penal pentru faptele prevazute de legea penala.Aceasta deoarece in conformitate
cu art 21 CPRM, varsta de la care orice persoana responsabila raspunde penal pentru savarsirea unei fapte
prejudiciabile este varsta de 16 ani,iar minorii care au depit varsta de 14 ani, dar nu au implinit varsta de
16 ani, sunt pasibili de raspundere penala numai pentru savarsirea

in stare de responsabilitate a

infractiunilor prevazute de alin.(2) art. 21 CPRM.

Legea penala a Republicii Moldova stabileste totodata un anumit spectru al pedepselor aplicabile acestora:
munca neremunerata in folosul comunitatii,inchisoarea,amenda.
In cazul minorilor, legea penala prevede si posibilitatea liberarii de raspundere penala.Astfel, in
conformitate cu prevederile art. 54 CPRM, liberarea minorilor de raspundere penala este posibila doar in
cazul respectarii urmatoarelor conditii cumulative:
1.Infractiunea sa fie savarsita de o persoana cu varsta de pana la 18 ani; 2.Infractiunea sa fie savarsita
pentru prima oara; 3.Infractiunea savarsita sa fie usoara sau mai putin grava; 4.Sa fie posibila corectarea
persoanei fara ca ea sa fie supusa raspunderii penale;
In cazul in care instanta de judecata ajunge la concluzia ca este posibila liberarea penala a minorului,
acestuia ii pot fi aplicate masuri de constrangere cu caracter educativ. Prin aplicarea masurilor cu caracter
educativ se urmareste scopul de a contribui la corectarea minorului. Fiind niste masuri de educare, ele
totodata poarta si un caracter de constrangere, de executare fortata ce se exprima prin faptul ca se stabilesc
indiferent de dorinta sau acordul minorului sau a reprezentantului legal al acestuia. Aplicarea lor e asigurata
prin forta puterii de stat. Astfel, masurile de constrangere cu caracter educativ sunt educative dupa continut
si fortate dupa caracterul executarii.
Masurile de constrangere cu caracter educativ sunt variate dupa continut si fiecare exercita in mod specific
influenta educativa asupra minorului. Art. 104 CPRM prevede urmatoarele masuri de contrangere cu
caracter educativ:

Avertismentul-masura educativa determinata de savarsirea de catre minor a unor fapte foarte usoare
sau determinate de anumite imprejurari ce consta in dojenirea minorului,aratarea pericoului social al
faptei comise,in atentionarea si preintampinarea ca in cazul savarsirii de noi infractiuni fata de el vor fi
luate masuri mai severe,inclusiv prin aplicarea pedepsei,cu toate consecintele negative prevazute de legea

penala.
Incredintarea minorului pentru supraveghere parintilor,parsoanelor care ii inlocuiesc sau organelor
specializate de stat consta in trimiterea ooblgatiei si imputernicirea persoanelor nominalizate
(parinti,tutore,curator,ruda apropiata,organele de tutela su curatele etc.) de a exercita control asupra
comportamentului minorului,de a interprinde activitati educative in vederea indepartarii lui de la mediul
criminal si forarii unei personalitati socializate.Aceasta masura este aplicata in cazul in care acestor
persoane si organe le sunt explicate responsabilitatile si instanta urmeaza sa se incredinteze de
posibilitatea reala a acestora de a asigura masura de constrangere cu caracter educativ.In cazul in care
minorul e incredintat pentru supraveghere parintilor,in conformitate cu dreptul

parintilor,acestia,ambii,sunt respnsabili de minor, daca locuiesc impreuna.

Obligarea minorului de a repara daunele cauzate consta in recuperarea prejudiciului cauzat victimei
sau altor persoane prin savarsirea infractiunii.Obligarea minorului de a repara dauna cauzata se aplica in
urmatoarele cazuri:
1. cand minorul este obligat sa intoarca persoanei vatamate obiectul sustras sau alt obiect echivalent
celui disparut,daca persoana vatamata accepta;
2. cand minorul poate reapara in bani costul obiectului sau dauna cauzata stabilita de catre materialele
cauzei sau la intelegerea partilor;
3. cand dauna cauzata urmeaza sa fie reparata de catre faptuitorul minor prin munca lui proprie.La
aplicarea acestei masuri trebuie sa se ia in considerare starea materiala a minorului,prezenta carorva

surse de venit propriu,angajarea in campul muncii etc.

Obligarea minorului de a urma un curs de tratament medical de reabilitare psihologica se aplica
daca starea psihologica a minorului determina aplicarea unui tratament medical sau a unui regim special
de educatie.Obligarea minorului de a urma un curs de tratament medical de reabilitare psihologica este
determinata si de dereglarile de comportament a minorului,dependent de starea familiala sau de
atragerea la savarsirea infractiunii de catre inculpatii adulti.Masura data nu este privativa de libertate si se

aplica cand trataentul edical poate fi efectuat si in conditii de aflare in libertate a minoruluii
Internarea minorului intr-o institutie speciala de invatamant si de reeducare sau intr-o institutie
curativa de reeducare.Internarea este cea mai aspra masura educativa ce se poate lua fata de un minor
infractor si consta in internarea acestuia intr-un centru de reeducare unde i se asigura posibilitatea de a
dobandi invatatura necesara si o pregatire profesionala potrivit aptitudinilor sale.In Republica Moldova
exista o institutie rezidentiala speciala(s.Solonet,Soroca),care este organizata ca un centru de reabilitare

social-pedagocica pentru opii si adolescenti,cu scopul refacerii psihologice si reintegrarii sociale a

acestora.
Fiind cea mai aspra dintre masurile educative prin ceea ce presupune executarea ei intr-un regim
cvasiprivativ de libertate,masura internarii nu poate fi luata decat fata de minorul in privinta caruia
celelalte masuri educative sunt neindestulatoare,ceea ce inseamna ca aceasta prezinta carente
comportamentale ce pun in evidenta o stare de antisociabilitate accentuata ,nevoile sale de reeducare fiind
deosebite si imposibil de realizat prin intermediul unei simple mustrari sau lasarii sale in libertate
supravegheata.Plasarea minorului in institutiile speciale mentionate este pe o perioada nedeterminata,care
insa nu paote dura mai mult decat pana la atingerea varstei de 18 ani de catre minor.In cazuri
exceptionale,prelungirea termenului de aflare a persoanei in aceste institutii dupa atingerea varstei de 18
ani este permisa numai pana la absolvirea unei scoli de cultura generala sau de meseii (alin.(2) art. 96 CP).
Sistemul de sanctionare prevazut de codul penal roman este un sistem mixt, adica cuprinde atat masuri
educative cat si pedepse.Luarea unei masuri educative ori aplicarea unei pedepse fata de un minor pentru
infractiunea savarsita era lasata la aprecierea instantei de judecata . In lege s-a prevazut, de principiu, ca
pedeapsa se aplica numai daca se apreciaza ca luarea unei masuri educative nu este suficienta pentru
indreptarea minorului.(art. 100 (2) CPR).
Masurile educative se pot lua fata de infractorii minori, prevazute in Codul Penal al Romaniei sunt:
a)

Mustrarea b) Libertatea supravegheata c) Internarea intr-un centru de reeducare d) Internarea intr-un

institut medical-educativ.

Observam, ca in Republica Moldova comparativ cu Romania exista mai multe categorii de masuri de
siguranta si sunt mai diversificate. Pe langa avertisment si internarea intr-o institutie de invatamant, mai exista
si obligativitatea minorului de a repara daunele cauzate, iar incredintareaa minorului pentru supraveghere
parintior se echivaleaza cu libertatea supravegheata.
Dup propria prere, importanta masurilor de siguranta pentru minori este colosala, deoarece astfel exista
posibilitatea de a corecta comportamentul deviant al minorilor-cei care reprezinta viitorul societatii noastre.O
societate sanatoasa exista atunci cand cetateniii ei sunt responsabili si constienti ca actiunile lor sunt izvorul
faptului ca lucrurile merg rau.
Msurile de siguran au ca scop nlturarea unei stri de pericol i prentmpinarea svririi faptelor
prevzute de legea penal.

Bibliografie

Delincventa juvenila de Maria Strulea ,Dorina Gurev,Chisinau-2013;

Drept Penal Roman de Dalia Toader,Bucuresti,2005;

<< http://www.scritub.com/stiinta/drept/MASURILE-EDUCATIVE-APLICABILE-14281928.php
>>
<< http://www.parajurist.md/rom/ce-sunt-masurile-de-siguranta/ >>
Codul Penal al Republicii Moldova , Nr. 985 din 18.04.2002;
Codul Penal al Romaniei