Universitatea ,,Petre Andrei din Iai

Interzicerea torturii i a altor pedepse sau tratamente

inumane sau degradante

Signeanu tefan Marian

An II
Master tiine Penale

Articolul 3 al Conveniei
Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.

Coninnd doar treisprezece cuvinte, articolul 3 al Conveniei este una din cele mai scurte
prevederi ale Conveniei. Totui, laconismul articolului nu trebuie s prejudicieze profunzimea lui.
Autoritile naionale nu se pot complace inelegand semnificaia obligaiei de a respecta i de a executa
aceast prevedere.
Indiferent de consecvena depresant, prin care rapoartele de incredere confirm practicarea
continu a torturii n lume, interzicerea acesteia nu este doar o interdicie consacrat in Convenie, dar
de asemenea face parte din dreptul internaional cutumiar i este considerat a fi o norm jus cogens.
Includerea interzicerii torturii i tratamentelor inumane ori degradante la nivel constituional este un
element important al asigurrii, c o asemenea conduit interzis nu va avea loc in jurisdicia unui stat
membru.
Aceast dispoziie are ca scop aprarea integritii fizice i morale a persoanei i demnitatea sa.
Interzicerea torturii a devenit un principiu general de drept internaional. De fapt situaiile care
genereaz plangerile de inclcri pretinse ale Articolului 3 variaz de la plangerile conform crora
unele persoane au fost maltratate de poliie, sau condiiile de detenie au fost inumane i degradante
pan la plangerile privind deportarea care putea expune persoana deportat la tratamente inumane in
ara recipient, ntr-un stat ter, sau pn la plngerile privind imposibilitatea instanelor naionale de
judecat de a proteja victimele de abuzul altor persoane particulare. Spectrul acestor cazuri stabilete un
ir de elemente ale domeniului de aplicare a Articolului 3, pe care l vom explora detaliat. Mai intai de
toate exist un larg spectru de comportamente, precum i de aciuni specifi ce, care pot cdea sub
incidena Articolului 3. Potenialii fptuitori ai inclcrilor Articolului 3 sunt, prin urmare, diveri.
Determinarea dac un anumit comportament sau aciune incalc Articolul 3 se realizeaz in baza unor
teste obiective i subiective.
Articolul 3 conine aspecte atat materiale cat i procesuale, precum ar fi obligaia de a investiga
prima faciae plangerile de tortur sau alte tratamente inumane. Articolul 3 poate fi inclcat atat prin
maltratare intenionat, cat i prin neglijen sau inaciune sau prin neasigurarea unor standarde de
ingrijire adecvate. Articolul 3 impune atat obligaii negative, cat i pozitive: adic obligaia de a se
abine de la comiterea anumitor aciuni i obligaii de a intreprinde aciuni pozitive pentru a asigura
particularilor drepturile lor i de a-i proteja de tratamentele interzise.
2

Pentru a inelege ce tip de comportament este interzis i cum urmeaz a fi clasificat, este necesar
de a inelege, care sunt implicaiile juridice pentru fiecare termen stabilit de Articolul 3. Articolul 3
poate fi divizat in cinci elemente: Tortura, Inuman, Degradant, Tratament, Pedeaps.
Tortura:
Pentru explicitarea noiunii de tortur, Corneliu Brsan reia definiia din Convenia O.N.U.: Orice
act prin care se provoac unei persoane, cu intenie, o durere sau suferine puternice (intense) fizice sau
psihice, n special cu scopul de a obine de la ea sau de la o ter persoan informaii sau mrturii, de a
o pedepsi pentru un act pe care ea sau o ter persoan l-a comis, sau este bnuit c l-a comis, de a o
intimida sau de a face presiuni asupra ei, sau de a intimida sau a face presiuni asupra unei tere
persoane, sau pentru orice alt motiv ntemeiat pe orice form de discriminare, atunci cnd o asemenea
durere sau suferin este provocat de un agent al autoritii publice sau de orice persoan care
acioneaz cu titlul oficial ori la instigarea sa sau cu consimmntul ei expres sau tacit. Aadar, tortura
poate fi deosebit de tratamentele umane sau degradante prin analiza intensitii durerii i a inteniei.
Curtea a constatat ntrunirea elementelor constitutive ale torturii n mai multe situaii, dintre care
amintim: supunerea la o spnzurtoare palestinian complet dezbrcat suspendat de brae cu
minile legate la spate (Aksoy c. Turciei (1996), violul n timpul arestului (Aydin c. Turciei (1997)),
lovirea cu slbtcie, trrea de pr, expunerea la un jet de urin (Selmouni c. Franei (1999)),
supunerea la ocuri electrice, duuri reci i fierbini (Akko c. Turciei (2000)).
Inuman i degradant
Maltratarea, care nu este tortur prin faptul c nu dispune de suficient intensitate sau un anumit
scop, va fi calificat drept degradant sau inuman. Evaluarea acestui minim este relativ la fel ca i
toate evalurile conform Articolului 3. Tratamentul degradant este cel care genereaz victimelor
sentimente de fric, anxietate i inferioritate, capabile s le umileasc i s le injoseasc care a fost de
asemenea descris ca implicand un tratament de natur s infrang rezistena fizic i moral a victimei,
sau s determine victima s acioneze impotriva voinei sau contiinei sale.
Examinand dac o pedeaps sau un tratament este degradant in sensul Articolului 3, trebuie de
inut cont dac obiectivul este de a umili sau injosi persoana respectiv i dac, in funcie de consecine,
a afectat in mod ireversibil personalitatea persoanei date intr-un mod incompatibil cu Articolul 3. Totui
lipsa unui asemenea scop nu poate exclude constatarea unei inclcri a Articolului 3.
Factori relativi precum ar fi varsta i sexul victimei pot avea un impact mai mare la stabilirea dac
un tratament este degradant, decat la constatarea dac un tratament este inuman sau tortur, deoarece
constatarea dac o persoan a fost supus unui tratament degradant este mai subiectiv. n acest
3

context, Curtea, de asemenea, a susinut c poate fi suficient ca victima s fie umilit in ochii si, chiar
dac nu i in ochii altora.
Tratament versus pedeaps
Majoritatea comportamentelor i actelor care cad sub incidena Articolului 3 pot fi clasificate ca
tratamente. Oricum, in anumite circumstane, acestea iau clar forma unei pedepse aplicate victimei,
astfel este necesar s se determine dac aceast pedeaps este inuman sau degradant. Dei se poate
spune c umilina n mod natural este inerent oricrei pedepse per se, trebuie s recunoatem c ar fi
absurd s susinem c pedeapsa judiciar in general, din motivul elementului su obinuit sau posibil
aproape inevitabil de umilin, este degradant n sensul Articolului 3. Curtea solicit justificat ca
anumite criterii s fi e interpretate din text. Intr-adevr, Articolul 3, interzicand expres pedepsele
inumane i degradante, presupune o distincie dintre asemenea pedepse i pedepsele in general.
Astfel, interzicerea tratamentelor degradante nu se refer neaprat la sentinele judectoreti
obinuite, chiar dac sentina pronunat este sever. Curtea a indicat c numai in circumstane
excepionale o sentin sever poate avea implicaii in sensul Articolului 3. ntr-un asemenea caz, s-ar
putea spune c Statele se bucur de o discreie sau de o marj de apreciere in ceea ce privete
pedepsele care sunt aplicate condamnailor. Cu toate acestea, dup cum am vzut mai sus, in 1978,
Curtea a decis c un sistem de pedepse judiciare corporale pentru delicvenii juvenili, utilizat in Regatul
Unit, reprezenta o inclcare a Articolului 3.
Curtea a decis asupra acestui fapt, deoarece natura insei a pedepsei judiciare corporale presupune
c o fiin uman aplic violen fizic asupra unei alte fiine umane. In continuare, Curtea a calificat
aceasta ca fiind violen instituionalizat, adic violen permis prin lege, ordonat de organelle
judiciare ale statului i executat de autoritile poliieneti ale Statului. Curtea a continuat, susinand c
natura instituionalizat a violenei era compus i din aura procedurii oficiale pentru aplicarea pedepsei
i de faptul c persoanele ce aplicau pedeapsa erau completamente strine fptuitorului.

Aplicarea Articolului 3
4

Detenia
Contextul in care au loc majoritatea inclcrilor Articolului 3 este cel al tratamentului deinuilor.
Aici, obligaiile Articolului 3 sunt probabil cel mai clar i mai explicit relevante. Astfel aceste obligaii
se refer la aciunile colaboratorilor poliiei, forelor armate sau de securitate, colaboratorilor
instituiilor penitenciare, care de cele mai multe ori sunt supui examinrii dac au inclcat sau nu
Articolul 3. Cu toate acestea, pot fi vizate i persoanele implicate in detenia civil, precum sunt cele
ce au grij de pacienii medicali i, in special, de cei cu deficiene psihice.
Persoanele private de libertate, aflanduse astfel complet in controlul autoritilor, sunt cele mai
vulnerabile i mai expuse riscului de abuz din partea puterii de stat. Exercitarea acestui control trebuie
astfel s fie supus unei monitorizri stricte pentru a fi respectate standardele Conveniei. Nu este
surprinztor in special c CPT a fost investit s viziteze persoanele private de libertate pentru a
examina tratamentul lor, in sensul consolidrii, dac este necesar, a proteciei unor asemenea persoane
de la tortur i de la tratamente sau pedepse inumane sau degradante.
In ceea ce privete persoanele private de libertate, punctul de pornire pentru stabilirea dac a avut
loc sau nu o maltratare, in primul rand este determinarea dac a fost aplicat sau nu fora fi zic asupra
deinutului. Metoda empiric stabilit de Curte este urmtoarea: recurgerea la fora fi zic, care nu a
fost determinat de comportamentul deinutului ca fiind strict necesar, este in
principiu o inclcare a dreptului consacrat in Articolul 3. Aceasta deriv din faptul, c scopul
Articolului 3 este s protejeze demnitatea i integritatea fi zic uman, astfel orice recurgere la fora fi
zic aduce atingere demnitii umane.
Unul din cei mai evideni indici ai recurgerii la fora fizic sunt semnele vizibile de vtmare a
integritii fi zice sau traumele psihologice observabile. Dac un deinut prezint leziuni sau sntate
precar, fie la eliberare fie pe durata deteniei sale, autoritatea care l-a deinut are obligaia de a
demonstra c semnele sau simptomele date nu in de perioada sau faptul deteniei. Dac leziunile
corporale in de perioada sau de faptul deteniei i sunt un rezultat al aplicrii forei fizice din partea
autoritilor, atunci administraia locului de detenie trebuie s demonstreze dac acest fapt a fost
necesar din cauza conduitei deinutului insui i c a fost aplicat numai fora care a fost absolut
necesar.
Arestarea i interogarea
Eventualitatea inclcrilor Articolului 3, in contextul deteniei, apare la fi ecare etap a deteniei
de la momentul in care persoana este plasat in detenie, de obicei prin arestare sau reinere de ctre
poliie sau de un ofi er militar, pan la momentul cand persoana este eliberat din detenie. In cazuri
5

de tortur, unde maltratarea este aplicat cu scopul de a obine informaii sau mrturii, inclcarea mai
degrab are loc pe durata etapei iniiale a reinerii, cand au loc interogatorii.
Acest lucru este susceptibil de a avea loc mai mult la poliie decat in instituiile penitenciare.
Acest fapt de asemenea a fost reflectat in cazurile examinate de Curte i de experiena CPT, care
dorete s sublinieze c, din experiena sa, perioada imediat urmtoare privrii de libertate este cea
in care riscul intimidrii i al maltratrii fi zice este cel mai mare. CPT de asemenea a remarcat c
atat pentru aduli, cat i pentru minori, riscul de a fi maltratai in mod intenionat este mai mare in
localurile poliiei decat in alte locuri de recluziune.
Condiii de detenie
Condiiile de detenie pot uneori fi calificate drept tratamente inumane i degradante. Acesta este
un alt domeniu in care exist o dezvoltare continu a standardelor minime acceptabile in societile
contemporane. Activitatea CPT reprezint in acest domeniu o contribuie semnificativ i crucial
Condiiile de detenie se refer atat la mediul general, in care sunt deinute persoanele private de
libertate, cat i la regimul inchisorii i condiiile specifi ce in care sunt inui deinuii. La evaluarea
dac mediul inconjurtor al deinutului sau condiiile impuse lui sau ei corespund cerinelor
Conveniei, trebuie s fi e luate in consideraie particularitile deinutului varsta, sexul i starea
sntii, pericolul social pe care il prezint, precum i circumstana dac deinutul respectiv este sau
nu sub arest preventiv.
O persoan deinut preventiv i a crei responsabilitate penal nu a fost constatat printr-o
hotrare judectoreasc definitiv, se bucur de prezumia nevinoviei, aplicabil nu numai
procesului penal, dar i regimului juridic care guverneaz drepturile acestor persoane in locurile de
detenie
Detenia din motive medicale
n mod special, pentru a se constata dac un anumit tratament sau o pedeaps nu corespund
standardelor Articolului 3, in cazul persoanelor cu tulburri psihice, trebuie de inut cont de
vulnerabilitatea i inabilitatea lor, in anumite cazuri, de a se plange in mod coerent sau, in general, de
a se plange privind modul in care sunt afectai de un anumit comportament. In privina unui
tratament specific al pacienilor cu deficiene psihice, de asemenea exist cateva domenii unde se
contureaz un consens asupra faptului dac acestea constituie sau nu un tratament degradant. Un
asemenea domeniu este terapia electroconvulsiv (TEC).
Dei este inc recunoscut ca form de tratament conform principiilor psihiatrice general
acceptate, CPT i-a exprimat o ingrijorare deosebit privind administrarea TEC intr-o form nemodifi
6

cat (adic fr anestezie i relaxani musculari). CPT consider c aceast metod nu mai poate fi
acceptabil in practica psihiatric modern. In special, CPT a considerat c un asemenea proces este
degradant atat pentru pacieni cat i pentru personalul implicat. Din moment ce administrarea TEC ar
putea fi, chiar intr-o form modificat, calificat drept degradant, dac ar umili pacientul in ochii
altora, CPT de asemenea a conchis c TEC trebuie administrat in aa mod incat ali pacieni s nu
vad (de preferat intr-o camer separat i echipat special pentru acest scop), de ctre un personal
special instruit pentru aplicarea unui asemenea tratament.
Alte locuri de detenie
Detenia nu se limiteaz la instituii penitenciare i izolatoare de anchet ale comisariatelor de
poliie. De fiecare dat cand o persoan este privat de libertate, standardele privind detenia ei
trebuie examinate conform cerinelor Articolului 3. Varietatea de locuri de detenie pentru imigrani,
inclusive locurile de reinere la punctele de intrare in ar, precum sunt porturile i aeroporturile, este
un exemplu tipic de asemenea circumstane. CPT deseori a constatat condiiile inadecvate ale
locurilor de detenie la punctele de intrare, in special pentru perioade de timp indelungat.
Mai specific, delegaiile CPT s-au intalnit de mai multe ori cu persoane deinute in condiii
provizorii in zonele de odihn ale aeroportului. Se prezum axiomatic asigurarea acestor persoane
cu mijloace adecvate pentru dormit, accesul lor la bagaje i la instalaiile sanitare adecvate, precum i
permiterea unor exerciii zilnice in aer liber. Adiional trebuie s fi e garantat accesul la hran i, dac
e necesar, la asistena medical.
Expulzarea
Exist un volum semnificativ i in continu cretere de jurispruden, in care Curtea a constatat
c expulzarea sau deportare unei persoane intr-o ar in care ar putea fi supus unui tratament contrar
Articolului 3, atrage dup sine responsabilitatea Statului de deportare conform Conveniei.
Cazuri de ncalcare a Articolului 3 din Convenie:
Curtea European a Drepturilor Omului de la Strasbourg a condamnat statul roman, mari 2
noiembrie 2010, la plata a 6.500 de euro unui fost condamnat, pentru condiiile inumane i
degradante n care acesta a fost obligat s triasca n nchisoare, dup ce a fost condamnat pentru
corupie. Ion Marius Grozavu, nchis n 2002 pentru corupie, a fost condamnat n doua instane la
trei ani i jumatate de nchisoare, iar la instana suprem, n recurs, pedeapsa i-a fost redusa si
ulterior suspendat.
7

80 de detinuti pe nici 50 de paturi

Inculpatul Ion Grozavu a sustinut ca a fost inchis in celula numarul 213 din Penitenciarul Jilava,
unde existau numai 34 de paturi pentru 72 de detinuti, dintre care patru paturi nu mai puteau
fi folosite, iar conditiile de igiena deplorabila au favorizat aparitia unor focare de infectie si de boli
contagioase, printre care tuberculoza si hepatita. Intr-o scrisoare a Penitenciarului, adresata
inculpatului, din 8 octombrie 2004, administratia Penitenciarului Jilava a mentionat existenta de
doua cazuri de dizenterie si doua cazuri de hepatita virala. De asemenea, inculpatul a precizat ca
cele trei toalete din celula nu aveau capace sau usi si erau mereu ocupate.
Totodata, Grozavu a sustinut ca apa de baut continea viermi si insecte si ca chiuveta era
amplasata in dreptul toaletei, intr-o igiena deplorabila. Ca proba pentru sustinerile sale, Grozavu a
depus la Curtea Europeana a Drepturilor Omului un raport al unei comisii internationale care a vizitat
penitenciarele din Romania pentru a stabili modul in care sunt respectate drepturile detinutilor.
Potrivit raportului, penitenciarele sunt supra-populate, iar celulele sunt prea mici in raport cu numarul
paturilor, detinutii au acces numai intr-o singura zi pe saptamana la un dus facut cu apa calda,
distributia apei potabile reprezinta o problema grava in aceasta inchisoare, avand in vedere ca apa
provenea din trei puturi forate cu trei ani inainte si care, dintr-o eroare, a fost situat deasupra unui put
de gaz. Inculpatul a depus la dosar mai multe acte medicale prin care s-a demonstrat ca in inchisoare
s-a imbolnavit de mai multe afectiuni.
Curtea a constatat ca Guvernul nu a depus toate eforturile pentru a garanta intimitatea detinutilor
si calitatea apei potabile.
Statul roman urmeaza sa plateasca 8.000 euro lui Stelian Ogica, in urma unei decizii a
Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO)
In actiunea depusa la CEDO, Stelian Ogica a expus conditiile pe care le-a avut in arestul
preventiv al Directiei Cercetari Penale intre 31 ianuarie si 27 iunie 2001 si la Penitenciarul Jilava.
Curtea a retinut ca in prima perioada a detentiei, Ogica a fost inchis alaturi de detinuti periculosi
intr-o celula neaerisita si neincalzita, a trebuit sa imparta patul cu alti detinuti, iar din cauza
conditiilor de igiena precare a ajuns sa faca paduchi. De asemenea, s-a aratat ca Stelian Ogica a fost
batut de catre gardienii de la inchisoare.
Documentele medicale depuse la dosar dovedesc ca Ogica a fost internat in Spitalul Penitenciar
Jilava, sectia psihiatrie intre 5 si 14 martie 2001, fiind tratat pentru tulburari psihice si pentru
echimoze si probleme de medicina interna.
Bibliografie:
8

Aisling Reidy Interzicerea Torturii

Convenia European a Drepturilor Omului
www.libertatea.ro
www.luju.ro