CERCETAREA URMELOR DE

SANGE

Profesor:Sorin Alamoreanu

Student:Osorheanu Diana

CUPRINS:

CAPITOLUL I: ASPECTE INTRODUCTIVE

SECTIUNEA A I-A: ANALIZA STIINTEI CRIMINALISTICII
SECTIUNEA A II-A:PREZENTAREA SI CLASIFICAREA URMELOR

CAPITOLUL II: EXAMINAREA URMELOR DE SNGE

SECTIUNEA I: ELEMENTE BIOLOGICE SI MEDICO-LEGALE
(FIZIOLOGIA SANGELUI)
SECTIUNEA A II-A: CERCETAREA LA FATA LOCULUI A URMELOR DE SNGE

CAPITOLUL III: INTERPRETAREA URMELOR DE SANGE LA FATA LOCULUI

CAPITOLUL IV: EXPERTIZA BIOCRIMINALISTICA A URMELOR DE SNGE

SECTIUNEA A I-A: METODE DE INDIVIDUALIZARE A SANGELUI UMAN
1. REACTIILE DE PROBABILITATE SI REACTIILE DE CERTITUDINE
2. DETERMINAREA SPECIEI DE APARTENENTA A SANGELUI
3 . DETERMINAREA GRUPEI SANGUINE IN EXAMINAREA PETEI
DE SANGE

CAPITOLUL V :TEHNICI MODERNE DE INVESTIGARE A SANGELUI

(TESTUL ADN)

CAPITOLUL I

ASPECTE INTRODUCTIVE
SECTIUNEA A I-A: ANALIZA STIINTEI CRIMINALISTICII

Potrivit afirmatiei lui Oscar WildeAdevarul pur si simplu este rareori pur
si niciodata simplureflecta,indirect, unul dintre principiile criminalisticii si ale
dreptului in general si anume principiul aflarii adevarului si se refera la calea
extrem de lunga si anevoioasa de realizare a acestui deziderat imperios necesar in
societatea romana de astazi.In realizarea acestui principiu ,criminalistica intervine
prin resursele sale pentru a creea o imagine clara asupra realitatii obiective care
conduce la descoperirea faptelor penale. C.Suciu afirma in lucrarea sa asupra
criminalisticii ca estepunte de legatura1intre realitatea obiectiva exterioara si
procesul penal.De asemenea E.Stancu spunea in lucrarea sa, criminalistica prin
sistemul sau stiintific coerent isi lasa amprenta in conturarea exacta a obiectului
probatiunii 2,ceea ce va duce in ultima etapa la sanctionarea faptelor penale care
lezeaza valorile sociale consacrate de lege.Pentru aceste considerente,criminalistica
a fost numita pe buna dreptate politie stiintifica ,creata din necesitatea de a avea
un sistem de reguli specifice pentru efectuarea diferiteloe acte de procedura in
vederea stabilirii realitatii.
Facand comparatie cu momentul aparitiei alor stiinte, criminalistica este o stiinta
oarecum moderna,aparuta relativ recent.Asadar putem considera ca bazele criminalisticii
a fost puse odata cu redactarea lucrarii Manualul judecatorului de instructie in
anul 1893 ,lucrare care in varianta sa finala consacra pentru prima data termenul
1
2

Camil Suciu- Criminalistica ,ed.Didactica si pedagogica,Bucuresti ,1972,pag.15

Emil Stancu-Tratat de Criminalistica,ed .Universul Juridic,Bucuresti,2010,pag.27

 criminalistica : Manualul judecatorului de instructie in sistemul

criminalisticii .
Privind in istoria preocuparilor de ordin criminalistic se observa inca din
epoca neolitica(sec.III i.Cr.) existenta unor reliefuri sau desene stravechi aparute pe
pereti,pe sigilii chinezesti,a caror insemnatate nu a fost nici in prezent descifrata.De
asemenea a fost gasita in Canada o sulptura straveche care poarta urma unor
modele papilare.
In vederea realizarii unei cronologii ale inceputurile studiilor de tip
criminalistic,s-au semnalat preocupari in Antichitate.Asadar in Roma antica se
atesta aplicatii ale justitiei prin lucrarea Lex Cornelia de falsis care instituia
regului de cercetare a falsurilor.Privitor la dreptul roman,Justinian in lucrarea sa
Digestele in care se stabilileste lapidar un asa zis grad de vinovatie.Ajungand in
secolul XIV,pe fondul dezvoltarii tehnologice si economice,in tarile din apusul
Europei se simtea nevoia utilizarii cat mai frecvene a expertizei grafice datorita
cresterii numarului de acte falsificate.Asadar prima incercare de a realiza expertiza
grafologica dateaza din 1569 care privea modul de falsificare a semnaturii regelui
carol al IX-lea al Frantei,fapt care creeaza o oarecare jurisprudenta in acest
sens,ducand mai tarziu la publicarea de catre F.Demelle a lucrarii:avis pour juger
les inscription en faux(Aviz pentru judecarea inscrisurilor in fals).Criminalistica a
inregistrat mari progrese in perioada sa stiintifica prin redactarea
lucrarii Tratatul inscrierilor in fals de catre Raveneau,care stabilieste in premiera
regulile de apreciere a vechimii unei lucrari sau a alterarii ulterioare a acesteia.Mai
tarziu se afirma E.F.Vidocq,intemeietorul politiei judiciare franceze(La Surete),care
creeaza un sistem de indentificare a infractorilor prin portretele lor desenate si toate
datele necesare identificarii.De asemenea el a creat o teorie care sta la baza
victimologiei moderne.Metoda lui Vidocq va fi perfectionata si inlouita cu o alta
metoda mult mai stiintifica elaborata de A.Bertillon.El imbunatateste regulile de
indentificare cu o noua tehnica a portretului vorbit(portrait parle).
Criminalistica in tara noastra si-a inceput existenta prin folclorul
stravechi.Informatiile transmise pe aceeasta cale se referau la descrierea infractiunilor
capitale si la metoda lor primitiva de sanctionare asemanatoare Legii Talionului(taierera

mainilor,arderea pe rug etc).Totodata au existat in istorie incercari de identificare prin

metoda insemnarii cu fierul rosu.Aceeasta metoda s-a perpetuat de-alungul secolelor in
lipsa oricarui alt element de identificare,insemnarea avand si valoarea unei pedepse
accesorii
In secolul al XIX-lea,in Moldova,in timpul domnitorului Nicolae Sutu este
redactata lucrarea Reguli ce urmeaza a se pazi in privegherea si cercetarea vinovatilor care cuprinde primele metodologii criminalistice.Cel care pune bazele
dactiloscopiei in tara noastra este prof.dr.Mina Minovici care analizand urmele
mainilor ajuta la descoperirea infractorilor.Nicolae Minovici va elabora mai tarziu
primul tratat de medicina legala.Secolul XXI se remarca prin dezoltarea si
modernizarea tehnicilor de investigatie,fapt care pne in lumina necesitatea
perfectionarii invatamantului in domeniul criminalisticii.Asadar se infiinteaza in
1920 Scoala de politie stiintifica iar putin mai tarziu profesorul Camil Suciu va
redecta la Bucuresti, primul curs de Criminalistica,asadar prin eforturile sale
criminalistica a fost introdusa in facultatile romanesti ;
La nivel doctrinar unii autori includ criminalistica in randul stiintelor
juridice iar alti autori sustin ca aceeasta este o stiinta auxiliara dreptului.Este de
remarcat opinia lui E.Stancu care include criminalistica in stiintele juridice si
pledeaza pentru autonomia acesteia.El explica insa in lucrarea sa
Criminalistica conexiunile criminalisticii cu alte stiinte si concluzionand ca
aceeasta este o stiinta de granita,aflata la granita dintre stiintele juridice si stiintele
naturii.Tot acelasi autor atrage atentia asupra ariei largi in care criminalistica isi
gaseste aplicabilitatea,preluand opinia lui Pierre F.Ceccaldi conform careia
criminalistica actioneaza pe durata exercitarii intregului proces penal si in toate
fazele acestuia de la faza de urmarire pana la faza de judecata.
Asemeni oricarei stiinte,Criminalistica a primit diferite definitii dealungul anilor.Asadar L.Carjan explica in lucrarea sa : Criminalistica,deopotriva
stiinta si arta,elaboreaza si foloseste mijloace si metode stiintifice pentru
descoperirea,fixarea,ridicarea si interpretarea probelor materiale,efectuarea

expertizelor si constatarilor tehnico-stiintifice,in scopul descoperirii

infractiunilor,identificarii infractorilor si probarii vinovatiei acestora 3.
Definitia este una clara si completa,care fixeaza elementele de baza ale stiintei
criminalisticii,elemente ce o diferentiaza de celelalte stiinte si subliniaza caracterul sau
autonom si complex.Asadar sunt folosite mijloace si metode proprii pentru a reda
realitatile faptice a evenimentelor infractionale,care in procesul penal vor fi valorificate
ca probe pentru stabilirea adevarului.
Pentru realizarea unei clasificari a metodelor folosite in aplicarea stiintei
criminalisticii in metode generale si metode particulare4.Criteriul de departajare a
celor doua este stabilit dupa cum metodele sunt caracteristice si apartin atat
Criminalisticii cat si altor stiinte,adica cele generale,avand asadar o arie de aplicabilitate
foarte raspandita.Singura diferenta este modul de aplicare a metodei generale in functie
de obiectul specific al fiecarei stiinte.Printre metodele generale se pot
regasi :observatia,analiza,comparatia etc.Cealalta categorie de metode,cele particulare
sunt specifice si apartin exclusiv criminalisticii,asadar sunt aplicabile doar in cadrul
stiintei criminalisticii.Printre aceste metode se enumera metodele de cercetare a urmelor
in general,metodele tactice de ascultare a persoanelor,metode de efectuare a
experimentelor etc.
Alta perspectiva de analiza a metodelor criminalisticii se va imparti in
doua mari categorii, anume : metode tehnico stiintifice si metode tactice5,prin care
potrivit opiniei sale inglobeaza obiectul criminalisticii.Aplicarea metodelor tehnicostiintifice porneste de la cunoaterea naturii urmelor infractiunii,modalitatea in care
a fost aceeasta comisa,procedeul de formare a urmelor,putand fi preluate metodele
si mijloacele din stiinte naturi.Eficacitatea acestor metode consta in rezultatul lor
final, aplicarea lor exacta si precisa care este conditionata de pregatirea,experienta
si promtitudinea cu care expertii intervin in elucidarea faptelor.De calitatea
elaborarii metodelor depinde cantitatea urmelor descoperite la fiecare caz in parte
si claritatea si celeritatea cu care va fi solutionat dosarul.Aceste metode sunt intr-o
continua dezvoltare si perfectionare iar dinamica lor este menite sa raspunda
3

3.L.Carjan-Fundamentele criminalisticii,ed.Era,Bucuresti,2005,pag.9
E.Stancu-op.cit , pag.27-28
5
C.Suciu-op.cit, pag.18-20
4

ultimelor progrese stiintifice,servind astfel la modernizarea investigarii judiciare.

Cealalta categorie de metode,cele tactice tin de etapa urmaririi penale si a anchetei
propriu-zise,desemnand anumite reguli prin care se desfasoara cercetarea la fata
locului,perchezitia,ascultarea martorilor ,aprecierea valorii fiecarei urme,aceste
reguli servesc la obtinerea probelor in procesul penal.
Alta definitie emblematica este ceea a marelui criminalist roman
Constantin Turai care spunea ca studiul criminalului si al crimei din punct de
vedere fenomenologic constituie stiinta criminalisticii .

SECTIUNEA A II-A: PREZENTAREA SI CLASIFICAREA URMELOR

Realitatea exterioara,orice eveniment intempestiv sau orice schimbare a cadrului

natural si normal al vietii omenesti a starnit dintotdeauna dorinta de a-l da o interpretare,o
explicatie si a cauta o cauza chiar in lipsa unui sistem sau a unei stiinte care se ocupa de
acest lucru.Simpla prezenta a omului intr-un anumit loc,fie si statica,dar in special in
cadrul desfasurarii unor actiuni cotidiene,profesionale sau infractionale,da nastere unor
schimbari variate in mediul inconjurator.
Cu trecerea timpului si odata cu dezvoltarea stiintifica a parut necesitatea de a
explica mult mai rational adevarata fata a realitatii.Asadar,explicatia rezida
ininteractiunea in mediu a diferitelor obiecte,persoane,animale duce la crearea unor
urme6.Asa cum spunea I.Mircea in lucrarea sa, urmele sunt un rezultat firesc al
activitatii omului in mediul inconjurator .
Urmele,martori muti7 al comiterii oricarei infractiuni,s-au aflat intotdeauna in
atentia atat a teoreticienilor cat si a celor care sunt preocupati sa o valorifice intr-un caz
concret,adica organele de urmarire penala,expertilor care sunt insarcinati a stabili
provenienta,natura si toate celelalte elemente care o individualizeaza pentru stabilirea
tabloului concret al infractiunii si sanctionarea vinovatilor.Asa cum argmenta autorul

S.Alamoreanu, N.Zamfirescu- Introducere in interpretarea fenomenologica a urmelor ,ed.Alma

Mater,Cluj-Napoca,2003,pag.7-8
7
Ion Mircea- Valoarea criminalistica a unor urme de la locul faptei ,Arad,1996,pag.12

Gh .Pasacu in lucrarea sa,rolul urmelor este cel de a reconstitui cu exactitate actiunile

intreprinse de persoanele implicate la producerea infractiunii.
Criminalistica se ocupa cu studierea trasaturilor factorilor care au produs
interactiunile dintre oameni cu sau fara instrumente adiacente.Conform opiniei lui
I.Mircea sunt considerate urme si modificarile ambientale,inconjuratoare care nu
presupun o interactiune directa dintre doua obiecte,printre care se regasesc si urmele de
sange.
Analiza importantei urmelor infractiunii porneste de la principiul criminalistic al
existentei urmelor oricarui fapt penal, care stabileste conexiunea indisolubila intre urma
si activitatile omenesti atat licite,cat si ilicite sau antisociale.Asadar orice eveniment sau
fenomen isi va marca existenta prin a lasa o oarecare urma.Este de remarcat opinia lui
E.Stancu inspirata de scrierile lui P.F.Ceccaldi conform careia nu poate exista
infractiune fara urme .Asa cum se observa urmele ocupa un loc central in cercetarea
criminalistica iar valoarea acestora in procesul penal este de probe materiale.
Teoreticienii in domeniul criminalisticii,dintre care se numara Dan Voinea,Ion
Mircea,Camil Suciu si N.V.Catuna, au incercat a crea,a extinde si perfectiona definitii cu
privire la notiunea de urma,definitii atat generale,in sens larg cat si definitii mai
particulare sau restranse.Asadar in cele ce urmeaza voi reda definitia utilizata de
majoritatea doctrinei,conform careia urma reprezinta orice modificare produsa la locul
faptei si in procesul savarsirii acesteia,ca rezultat material al activitatii persoanelor
implicate si este utila cercetarii criminalistice . Alti autori ofera o viziune mai
cuprinzatoare asupra intelesului de urma explicand si alte elemente, inafara de actiunea
umana, care pot determina aparitia modificarii de la locul faptei,adica aparitia
urmei.Acestea sunt cele produse de animale,de obiecte, orice fenomene fizice,
chimice,biologice.In sens restrans definitia brevetata de majoritatea practicienilor printre
care I.Mircea,Dan Voinea si E.Stancu in domeniu este cea conform careia urma se
concretizeaza in reproducerea constructiei exterioare a unui obiect pe suprafata unui alt
obiect cu care a venit in contact .
Unii autori,precum ar S.Alamoreanu au definit urmele dintr-o alta acceptiune,
care se incadreaza mai putin in notiunea de urma in sens criminalistic,ca fiind o

reprezentare mentala,de natura emotionala referitoare la imprejurarile concrete in care sa comis infractiunea.Aceste urme memorie asa cum sunt numite vor avea valoare
probanta in cadrul testului poligraf detectorul de minciuni .
Luand in considerare faptul ca pe cat sunt de diferite insusi urmele,pe atat de
diferita este natura aparitiei lor8, se impune a realiza o clasificare a acestora pentru o mai
buna individualizare a elementelor fiecarei tip de urma in functie de diferiti
factori.Evolutia conceptului de clasificare a urmelor a aparut de-alungul timpului in
Franta,unde criminalistii au abordat o clasificare primara a urmelor impartindu-le in
amprente(de imbracaminte,papilare,provenite de la animale) si urme care erau foarte
diverse.E.Stancu aminteste in lucrarea sa despre diferenta facuta de E.Locard intre urme
si pete .El este primul care a elaborat principiul transferului conform caruia se prezuma
faptul ca orice persoana lasa intotdeauna o urma a prezentei sale la locul comiterii
infractiunii si simetric cu aceasta persoana primeste pe corpul sau sau pe lucrurile pe
care la poarta in momentul savarsirii faptei urme de dimensiuni microscopice. Preluand
clasificarea lui E.Locard, C.Suciu denumeste urmele biologice ca pete organice,incluzand
urmele de sange in categoria petelor alaturi de urmele de saliva,sperma,fecale.
Pentru stabilirea criteriilor prin care se clasifica urmele,obiectivul care trebuie
stabilit este posibilitatea studierii sistematice a acestora prin aplicarea acelorasi metode
de investigare urmelor din aceeasi grupa sau subgrupa.Intocmirea criteriilor de
departajare a diferitelor grupe de urme trebuie sa facuta cu scopul clasificarii urmelor
intr-o succesune logica , de la general spre concret 9.Pentru a realiza o privire de
ansamblu a urmelor de la locul faptei este necesara o clasificare foarte generala.Asadar
un prim criteriu de departajare este modul de formare al urmelor.Vom avea asadar trei
mari categorii.Deosebirile dintre aceste tipuri de urme din cadrul fiecarei subclasificari
este modul lor de prezentare in ciuda faptului ca toate au in esenta acelasi mod de
formare.Urmele de reproducere,se realizeala la interactiunea directa dintre doua corpuri
unul dintre acestea lasand pe suprafata celuilalt elementele sale caracteristice si
dobandind asadar denumirea de corp creator de urma si prin urmare cel de al doilea de
corp primitor de urma.Cu toate acestea ele pot fi diferite din punctul de vedere al formei
8
9

S.A.Golunski- Criminalistica
I.Mircea-op.cit.,pag.13-15

sau marimii obiectului creator sau dupa aspectul,provenienta.Urmele formate din

obiecte sau diferite substante,sunt diferite ca origine.Ele se produc in decursul savarsirii
infractiunii prin pierderea sau deteriorarea anumitor obiecte.Acestea nu sunt formate
printr-un contact direct si nici nu prezinta tipicitatea subtantelor sau obiectelor de
origine.Utilitatea acestora se observa in analizarea modalitatii de comitere a
infractiunii,stabilirea suspectilor.Ultima categorie este cea a urmelor de incendiu,care au
o serie de caracteristici distinctive printre care faptul ca ele pot consta in felurite obiecte
sau substante si ca ele isi schimba forma tocmai datorita arderilor ulterioare sau mai apoi
actiunii de stingere a incendiului.Nu se pot utiliza pentru procedeul identificarii
criminalistice ci mai mult pentru descoperirea cauzei prin care s-a produs incendiul.
Una dintre clasificarile primare ale urmelor este conform criteriului obiectului
creator al acesteia.Asadar regasim urme omenesti cum ar fi cele rezultate prin simpla
interactiune dinte om si elementele ambientale,cat si miscarile premeditate la nivelul
inteligentei unei persoane.Asadar urmele pot consta in modificari create de parti ale
corpului uman(maini,picioare,frunte,nas) ;precum si in produse biologice ale corpului
uman(sange,saliva,par) sau unele actiuni pe care fiecare persoana le realizeaza intr-o
maniera caracteristica doar ei(vorbire,scriere etc). Urmele de animale(gheare,coarne,
copite,miros ).Urmele de plante care pot fi create de frunze,tulpini,crengi.Urmele
obiectelor care au fost folosite in momentul savarsirii infractiunii(vestimentatia, armele,
mijloacele de transport folosite).Exista de asemenea si urmele create de
fenomene(radiatii incendii ,explozii) care se concretizeaza spre exemplu in aspectul pe
care il degaja scurt circuitarea,alterearea starii instalatiilor,constrauctiilor,utilajelor.
Clasificarea simetrica cu ceea precendenta este cea dupa factorul primitor
de urme care are mai mult o finalitate teoretica10 decat una practica. Asadar aici se vor
incadra urmele primite de om care suporta o subclasificare esentiala intre urmele primite
de corpul uman(corpul suporta direct impactul cu obiectul care va produce urma pe
suprafata corporala cum ar fi glontul,cutitul,piatra) si urmele care se creeaza prin interactiunea cu factorul creator printr-un proces de perceptie a omului.Urmele primite de corpul
uman se incadreaza in notiunea de urme forma si urme materie ; macrourme si
microurme care pot fi analizate si valorificate in cadrul expertizei criminalistice .Urmele
10

E.Stancu-op.cit,pag.113-114

create prin procesul de perceptie am omului se pot individualiza prin urmele care dispar
de la locul faptei la finalul actului infractional : modul in care infractorul face pasii sau
caracteristicile vestimentatiei sau a instrumentelor de care s-a folosit la comiterea
faptei.Urmele captate de om prin simturi,prin capacitatile sale olfactive,vizuale sau
senzitive sunt captate la nivelul memoriei.Asadar obtinerea acestor tipuri de urme este
conditionata de abilitatea fiecarei persoane de a reda in mod fidel si coerent tot ceea ce a
vazut,simtit si auzit legat de imprejurarile comiterii faptei.
Urmele primite de animale sunt orice semne modificatoare a corpului acestora produse de
anumite substante,arme.
Urmele primite de plante constau in orice modificari asupra structurii partilor
componente ale vegetalelor produse prin taiere,radere,rupere precum si orice urma prin
care se distinge contactul direct dintre planta si obiecte,animale,oameni.
Urmele primite de obiecte, iau contact direct cu factorul creator al urmei.Ele au
aptitudinea de a se conserva vreme indelungata .
Clasificarea urmelor dupa esenta lor stabileste trei mari categorii de urme si
anume urme forma,urme materie si urme pozitionale.Tipicitatea urmelor forma consta
in faptul e ele primesc forma,structura exterioara a unor corpuri pe suprafata lor.Prin
aceeasta caracteristica devine posibila stabilirea factorului creator al urmei.Ele pot fi
create prin apasare,rupere,imprimare,tamponare.Fiind o clasificare foarte vasta urmele
forma suporta o serie de subclasificari.Asadar raportat la procesul de miscare care a dus
la formarea lor exista urme statice,care presupun contactul direct intre doua corpuri
aflate in pozitie dreapta care sunt atat de bine fixate una de cealalta incat intre ele nu se
poate produce alunecare,apasare sau tamponare .Urmele dinamice sunt cele create prin
alunecare si frecarea celor doua corpuri(creator si primitor de urma).Asadar vor rezulta
urme sub forma unor striatii sau zgarieturi.
O alta subclasificare a urmelor forma este cea dupa modificarile aduse corpului primitor
se individualizeaza urmele de suprafata, cand cele doua corpuri au aproximativ aceeasi
duritate iar contactul dintre ele nu produce modificarea nici unuia dintre
acestea.Suprafata lor poate prezenta urme de stratificare,cand asupra corpului care
primeste urma se depune un strat de substanta care apartine corpului creator.De asemenea

pot fi prezente si urme de destratificare,cand in sens opus primelor de pe corpul primitor

al urmei sunt imprimate pe corpul creator un strat subtire de substantaCu titlu de exemplu
se incadreaza in aceeasta grupa urmele degetelor pe suprafata unui toc de fereastra
prafuit.Ambele subgrupe de urme pot fi vizibile(detectabile cu ochiul liber) sau invizibile
neindentificabile direct doar cu ochiul liber ci trebuie privite dintr-o anumita pozitie si cu
o anumita luminozitate). Alt tip de urma forma este urma de adancime care in sens opus
cu celor de suprafata se formeaza prin contacul dintre doua corpuri de duritati
diferite,obiectul creator al urmei,cel mai dur,modificand radical substanta si structura
celui primitor de urma si chiar patrunde in masa acestuia.Acestea pot prezenta pe
suprafata lor portiune statice si portiuni dinamice.
Dupa esenta lor urmele se clasifica intr-o alta grupa si anume urme materie care pot
cuprinde particule sau substante de natura organica sau anorganica care apar pe parcursul
savarsirii faptului ilicit.In aceeasta categorie se incadreaza produsele biologice animale,
vegetale si omenesti cat si substantele chimice de natura organica si anorganica.Asadar
urmele de sange se incadreaza in categoria urmelor materie fiind un produs biologic de
natura fie umana,fie animala.
Cea din urma grupa de urme din acest tip de clasificare sunt urmele
pozitonale.Caracteristicile acestei clase consta in faptul ca urmele arata
schimbarile,comparativ cu situatia initiala,a anasamblului obiectelor,corpurilor de la locul
producerii infractiunii si care sunt legate strict de comiterea acesteia.Cu titlu de exemplu
pot fi obiecte sparte,usi intredeschise ,sertare intredeschise.S.Alamoreanu aminteste in
cadrul acestei categorii de urmele contur,notiune elaborata de catre crminalistul I.Andrei
si care reprezinta conturul unor corpuri sau obiecte pe diferite suprafete rezultat in urma
depunerilor de substante.
Alt criteriu de clasificare a urmelor este cel dupa marimea lor.Asadar in
aceesta grupa se vor regasi macrourmele,care releva toate tipurile de urma care au
dimensiuni suficient de mari pentru a putea fi observate cu ochiul liber.Asadar acestea
pot fi analizate cu usurinta fara a le fi distrusa substanta.Corespondentul acestora sunt
microurmele care inseamna in concret urme mici si foarte mici avand toate elementele
similare celorlalte urme,singurul element de diferentiere fiind dimensiune lor.Avand in

vedere marimea acestor urme este foarte dificil a fi conservate si ridicate.Acestea constau
in particule de materie invizibile care pot fi studiate doar in conditii de laborator sau prin
alte metode tehnice de evidentiere.Un avantaj al microurmelor este datorat tot maririmii
acestora intrucat ele nu pot fi descoperite sau distruse de catre cel care a savarsit
infractiunea.
Clasificarea in functie de posibilitatile pe care urma le ofera in procesul
identificarii releva alte categorii de urme.Potrivit opiniei unui autor11 acestea se grupeaza
in urme apte,adica cele prin care se poate stabili care a fost obiectul creator si urme
inapte,prin care in mod contrar nu se poate stabili obiectul creator,insa prin ele se poate
stabili genul obiectului creator.Un alt autor12 propune o alta analiza a acestei categorii de
urme.Asadar ele sunt subclasificate in urme care furnizeaza elemente pentru
lamurirea diferitelor imprejurari ale savarsirii infractiunii,prin care chiar daca nu se
poate stabili genul obiectului creator,ele pot servi drept dovezi asupra tipului de activitati
realizate de infractor,a ordinii si durtei in care s-au produs.Autorul include in aceeasta
categorie urmele pozitonale si pe cele care le denumeste conceptionale (releva modul
concret in care fiecare infractor a conceput savarsirea infractiunii).Urmele care ajuta la
stabilirea apartenentei la gen,prin a caror tipicitate este imposibila identificarea lor,insa
se pot identifica prin genul elementelor creatoare.Alta subgrupa este cea a urmelor care
permit identificarea factorului creator,acestea ofera dupa cercetarea si interpretarea lor
informatii care duc la identificarea aproximativa a infractorului,asadar la strangerea
cercului de suspecti.
Alti autori propun clasificarea urmelor dintr-o alta perpectiva,precum ar fi
D.Voinea sau L.Ionescu ,concluzionand ca exista patru mari categorii de urme : urme de
contact,de substanta,urme deprinderi si alte genuri de urme.Urmele de contact se
formeaza, asa cum ii spune denumirea, prin interactiunea directa dintre obiectul creator si
cel primitor de urma,cel din urma redand elementele de specificitate ele suprafetei
obiectului creator.

11
12

L.Carjan si Mihai Chiper- Criminalistica.Traditie si modernism ,ed.Curtea Veche,pag.104-105

S.Alamoreanu-op.cit. ,pag.16-17

Alt autor13 propune clasificarea urmelor dupa natura sau tipul acestora.Asadar
el stabileste ca in aceeasta categorie se vor afla urme de reproducere a suprafetei
obiectului creator ; urme sau forme de pete ori resturi de materii organice si anorganice ;
urme sonore ; urme vizibile si latente ; macrourme si microurme.Acelasi este de parere ca
urmele se mai pot clasifica si in urme locale si urme periferice,in functie de pozitia cu
care sunt create sau in care sunt primite.
Concluzionand,urmele prezinta caracteristici foarte variate din toate punctele de
vedere(provenienta,mod de creare,modul in care se prezinta)insa toate acestea au o
finalitate comuna si anume vor fi valorificate ca probe materiale, care in mana organelor
judiciare, coroborate cu alte probe,vor folosi la stabilirea modalitatii de comitere a
infractiunii si cei vinovati de savarsirea ei.Asadar dupa cum se observa criminalistica nu
se ocupa cu identificarea autorului urmei ci a creatorului ei,lasand instantele sa stabileasa
in pe parcursul judecatii cel care este vinovat.

13

I.Mircea-op.cit. , pag.17-19

CAPITOLUL II

EXAMINAREA URMELOR DE SNGE

SECTIUNEA I: ELEMENTE BIOLOGICE SI MEDICO-LEGALE

(FIZIOLOGIA SANGELUI)

Urmele de sange se incadreaza in grupa urmelor biologice,care mai cuprinde si

urme de saliva,sudoare,grasime,sperma,urina cat si a urmelor umane alaturi de urmele de
picioare,dinti,buze,fire de par,toate acestea vand un rol foarte important in identificarea
faptuitorului prin realizarea profilului genetic utitlizand urmele prelevate de la locul
faptei cat si au rolul de a asigura probatiunea.
Urmele de sange constau in rezultatul contactului dintre sangele iesit din
corpul uman si diversele suprafete existente de locul savarsirii faptei,pe care acest sange
se depune.Aceste urme sunt recoltate frecvent in cazul infractiunilor care prezinta un grad
ridicat de violenta,si anume omor,talharie,loviri,viol dar si in cazul accidentelor de
circulatie,de munca sau in cazul exploziilor si incendiilor.Se poate sustine faptul ca
urmele de sange sunt printre urmele intalnite cel mai frecvent in cazul acestor tipuri de
infractiuni,alaturi de ele de saliva,sperma sau fire de par,totul raportat la calitatea

instrumentelor stiintifice de individualizare,la circumstantierea modului in care fapta a

fost savarsita.Sangele fiind un amestec fluid, constituit din elemente celulare si plasma,la
momentul iesirii din corp in mediul extern ca rezultat a diferitelor forte exercitate asupra
corpului uman,se va supune legilor fizicii.
Vector energetic al caldurii produse de organismul uman,sangele a reprezentat
intotdeauna un simbol al vietii.Parametrii sai biologici sunt unanim recunoscuti si
respectati ,numarul si complexitatea acestora s-au imbogatit odata cu evolutia tehnicilor
si cunostintelor medicale14.Materialului biologic pe care il formeaza petele de sange se
caracterizeaza prin faptul ca isi conserva o perioada indelungata de timp caracteristicile
initiale de la momentul formarii petei,indiferent de cantitatea de sange existenta in
pata.Cu toate acestea,anumiti parametri ai petelor de sange si anume cantitatea,vechimea
cat si modul de pastrare conditioneaza posibilitatile de analiza si valorificare a urmei de
sange sub forma probelor materiale in decursul procesului penal.
Caracteristica fiziologica a sangelui se concretizeaza in faptul ca este un lichid
vital existent in corpul uman cat si animal,fiind numit tesut special sangele hraneste toate
organele si tesuturile din corpul uman,cat si elimina substantele nefolositoare din
organism.In medie un adult are intre 6-7 litri de sange in organism,cantitatea de sange
poate varia insa de-alungul vietiii asadar in cazul deshidratarii nivelul sangelui din
organism scade iar in cazul sarcinii,cantitatea de sange creste,datorita pomparii unei
cantitati mai mari de oxigen.n general, volumul sngelui se menine constant prin
mecanisme compensatorii de trecere a apei din snge n lichidul interstitial si invers..De
asemenea sangele este vital pentru mentinerea temperaturii corporale
stabile(37C).Producecera si pierderea sangelui in anumite parti ale corpului sunt
echilibrate de transferul sangelui prin vasele de sange.Sangele transporta oxigen de la
plamani la toate tesuturile din organism si la intoarcere transporta in special dioxid de
carbon.Un alt rol al sangelui este de a transporta nutrimente care confera energia necesara
metabolismului cat si transportarea hormonilor care regleaza activitatea anumitor organe
sau functii ale organismului.De asemenea sangele joace rolul unui sistem de comunicatie
intre diferite organe ale corpului.

14

Dr.Bourdiol Rene J- Ghid complet de analiza a sangelui ;editura Z,1998,Bucuresti,pag.3

Sangele este compus in proportie de 55% dintr-un lichid numit plasma iar
restul de 45% este compus din 3 tipuri de celule : celule rosii (eritrocitele), celule albe
(leucocitele) si trombocitele.Plasma este compusa din apa(90%) si saruri,minerale,
proteine care protejeaza organismul prin imunitate ,monozaharide ,hormoni ,substante
nutritive(lipide,glucide,vitamine),uree si acid uric.Plasma are de obicei culoare galbena
din cauza proteinelor dizolvate in ea .Caracteristica de individualizare a plasmei este ceea
ca ea reprezinta partea fluida care ramane dupa coagularea sangelui .Asadar din punct de
vedere fizico-chimic sangele este o suspensie,adica un amestec de substante lichide,solide
si gaze.Celulele rosii(eritrocitele) au rolul de a transporta oxigenul si dioxidul de
carbon,fiind niste lipsite de nucleu si care nu se pot divide,dar insa contin
hemoglobina,pigmentul care da culoaera rosie a sangelui,pigment care contine o proteina
numita globina si fier.Globulele albe numite leucocite reprezinta mijlocul esential al
organismului de lupa impotriva virusilor,bacteriilor prin producerea de anticorpi.Ele se
impat in doua categorii :granulocite adica celule cu nucleu granular,ale caror granule se
pigmenteaza in mod particular in prezenta diferitilor coloranti si agranulocite care au
nucleul intr-o forma mai simpla.Numarul leucocitelor este influentat de prezenta
bolii,cand cresc si de varsta,la copii nivelul este mai mare.Trombocitele sunt un alt
component al elementelor figurate din sange a caror rol principal este de a emite
stimulenti in sange pentru a reduce sangerarea in cazul unei rani,adica ajuta la coagularea
sangelui.Locul in care este produs sangele este maduva osoasa,zona de interior a
oaselor.Celulele rosii(hemoglobina) de-alungul anilor sau in cazul unei rani sunt
eliminate de catre splina sau de catre ficat.
Referitor la sangele animal se observa ca in ciuda evolutiei diferitelor specii
au conservat structura biochimica functionala comuna cu cea a sangelui uman,cat si
structura celulara.Punctul de pornire al diferentei dintre specii,rase si indivizi este
diferenta structurala prezenta in celule si in proteinele acelorasi tesuturi.
Prezenta urmelor de sange ofera posibilitatea de a se identifica regiunea
anatomica si organele de unde acestea provine prin intermediul expertizelor medicolegale,care stabilesc cu exactitate natura sangelui uman existent in petele de
sange.Asadar,intemeietorul medicinii legale romanesti,Mina Minovici, realizeaza o
clasificare a naturii sangelui in functie de o serie de criterii pe care le voi enumera in cele

ce urmeaza.Asadar in functie de forma, de directia petelor si modul de coagulare exista

sange viu si sange post mortem 15.Asadar sangele care provine dintr-un corp care este
in viata el va avea o forma mai speciala si anume va curge prin tasnire.In aceeasta situatie
coagularea sangelui se va face in exteriorul organismului,in contact cu aerul iar in aceste
conditii sangele isi pastreaza toate elementele iar element de diferentiere fibrina din
componenta sangelui este mai abundenta si foarte aderenta pe suprafata pe care s-a depus
pata.Pata de sange este diferita in cazul in care sangele curge dintr-un cadavru,deoarece
aceeasta se formeaza prin imbibare,este mult mai subtire si putin aderenta pe suportul pe
care se depune,intrucat sangele provenit de la un corp care este lipsit de viata este sarac
in fibrina si globule intrucat acestea sunt stocate sub forma cheagurilor in interiorul
organismului.
O alta diferenta exista intre sangele arterial si sangele venos.Asadar sangele care
provine din artere formeaza de obicei o pata mai lata decat cele care provin din vene sau
capilare deoarece scurgerea sangelui este mult mai lenta in cazul celui arterial.De
asemenea sangele arterial se coaguleaza mult mai repede si devine mult mai consistent
decat celelalte tipuri de sange iar spre deosebire de coagularea sangelui venos in acest caz
fibrina se depunde doar pe partea superioara a petei.Atat sangele arterial cat si cel venos
isi schimba culoarea fata de cea initiala la aproximativ 2-3 ore de la iesirea din
vase,sangele venos dobandind culoarea rosu inchis.
Pentru stabilirea exacta a naturii sangelui este indispensabil a fixa cu exactitate
regiunea sau organul de unde acesta provine.Asadar pentru un diagnostic corect expertul
va constata zona de unde sangele s-a scurs in functie de examenul corporal
general,proportia globulelor albe,substanta organica amesteca in lichidul sanguin.Astfel
spre exemplu sangele cranian contine fibre si celule nervoase,sangele provenit din zona
abdomenului se coaguleaza lent.Sangele din epistaxis(provenit din diferite traumatisme in
special in zona nasului)are ca element caracteristic formarea pe suprafata pe care se
depun a unor pete sub forma picaturilor prelinse ce contin urme de celule cilindrice cu
cili vibratili.Sangele hemoptoic adica cel care este expulzat din organism din zona
plamanilor prin expectoratie formeaza pete caracteristice stropilor si contin mucus
15

Dr.Mina Minovici- Tratat complect de medicina legala :cu legislatia si jurisprudenta romaneasca si
streina ,1928-1930,Bucuresti,pag.576-577

bronhic,celule epiteliale si cateodata fibre elastice pulmonare.Sangele care rezulta din

hematemesa este expulzat din corp din cauza unei hemoragii digestive grave,in concret
realizat prin vomitarea sangelui.Astfel,caracteristic acestor tipuri de sangerari este
prezenta in pata de sange a unor resturi alimentare,celule epiteliale si produse gastrice.
Sangele din ficat sau splina se caracterizeaza prin prezenta unor bulelor
albe.Aceste doua organe sunt puternic vascularizate,asadar foarte sensibile oricarui tip de
lovituri.Astfel,sangerarile datorate loviturilor in zona acestor organe sunt foarte acute si
dureaza un timp indelungat,fiind deseori fatale.
Sangele provenit din melena(eliminat in zona anusului) se caracterizeaza atat
prin prezenta bacteriilor fecale cat si prin culoarea sa negricioasa datorita coagularii si a
contactului cu oxigenul.Sangele este expulzat din organism prin aceeasta zona pot fi
spontane adica datorate unor afectiuni sau tumori sau voluntare prin introducerea in
aceste zone a unor corpuri straine16.
Sangele menstrual duce la formarea unor pete caracterizate prin absenta fibrinei
asadar acesta nu se va coagula,abundenta celulelor epiteliale,prezenta unnor paraziti
specifici(trichomonas vaginalis) precum si aciditatea crescuta datorita prezentei
mucusului.
Sangele rezultat din fenomenul nasterii unui copil se individualizeaza prin
numarul mare si modul de dispunere a petelor.Sunt prezente adesea fragmente de
placenta,materie sebacee.Petele sunt mai mult sau mai putin rosii iar la extremitati au o
culoare mai deschisa,chiar albicioasa.In acest tip e pete este prezenta fibrina asadar
sangele se va coagula precum si globule sanguine de forme diferite,celule epiteliale
poligonale sau transparente(provenite din epiderma fatului).
Sangele rezultat de hemoragia produsa prin avort prezinta aceleasi trasaturi ca
ale oricarui alt tip de hemoragii traumatice si anume abundenta si natura coagularii
lichidului sanguin,cantitatea foarte redusa de celule epiteliale.
Potrivit autorului Gh.Pasescu,cantitatea de sange pe care o persoana o pierde la
un anumit moment dat ofera detalii asupra activitatii si efortului depus de victima dupa ce
16

Gh.Pasescu- Interpretarea criminalistica a urmelor la locul faptei ,editura National,Bucuresti,2000,

pag.248

a suferit o anumita leziune,ceea ce ajuta la reconstruirea modului in care agresorul a

actionat.Aprecierea cantitatii sangelui scurs in exteriorul organismului se face la fata
locului de catre organele abilitate iar sangele provenit din hemoragii interne care ramane
in interorul corpului se va individualiza in cadrul necropsiei.Cantitatea de sange pierduta
prin rana de catre o persoana poate fi influentata de o serie de factori care tin de sanatatea
persoanei respective,de starea sistemului sau vascular si de ceea a muschilor.Spre
exemplu o persoana care are o masa musculara foarte dezvoltata resimte mult mai putin
impactul cu un corp contondent datorita elasticitatii crescute a muschilor care opresc
intrarea in organism a corpului strain si protejeaza din interior organele.

SECTIUNEA A II-A: CERCETAREA LA FATA LOCULUI A URMELOR DE SANGE

Cercetarea la fata locului constituie un prim pas in anchetarea unui anumit

caz.Ea consta in constatarea si fixarea directa a imprejurarilor existente la locul faptei de
catre organele de investigare precum si in descoperirea urmelor infractiunii si ridicarea
probelor materiale in scopul stabilirii naturii infractiunii si a imprejurarilor in care
aceeasta s-a produs.Aceeasta trebuie efectuata doar in cazul infractiunilor a caror natura
permite descoperirea urmelor materiale referitoare la imprejurarile in care s-a comis
infractiunea,ca de exemplu omor,talharie,furt,adica la infractiunile de rezultat, in urma
carora se produc modificari vizibile in mediul inconjurator.
Cercetarea la fata locului serveste la stabilirea unei conexiuni intre urmele
materiale existente si fapta care se ancheteaza precum si ajuta la stabilirea
circumstantelor concrete in care fapta a fost comisa.Asadar petele de sange gasite la locul
savarsirii faptei pot indica pozitia victimei in momentul aplicarii loviturilor,urmele de
picioare pot indica numarul de persoane care au fost prezente in momentul savarsirii
infractiunii,cat si anumite semnalmente generale ale acestora(talie,sex).
Cercetarea la fata locului este un procedeu cu caracter imediat deoarece
trebuie efectuata in cel mai scurt timp scurs de la savarsirea infractiunii pentru eitarea
oricaror modificari produse la fata locului si pentru a evita distrugerea urmelor

existente.De asemenea este o activitate de ancheta de neinlocuit,aceeasta nu poate fi

repetata in forma sa initiala ,intrucat nici o alta activitate nu o poate substitui iar odata
efectuata,este imposibil sa fie repetata in forma sa initiala17.Asadar,cercetarea locului
faptei se efectueaza de fiecare data cand nu se cunoaste nici o informatie sau se cunoaste
foarte putin legat de fapta.Toate datele care se percep la fata locului fiind descoperite
pentru prima oara,cand inca locul faptei este neschimbat de la producerea evenimentului
infractional sau schimbarile nu au fost majore in cazul in care cercetarea nu a fost
posibila imediat dupa savarsirea faptei.
Consacrarea legala a notiunii se regaseste in cuprinsul art 129 al Codului de
Procedura Penala Cercetarea la fata locului se efectueaza atunci cand este necesar sa se
faca constatari cu privire la situatia locului savarsirii infractiunii ;sa se descopere si sa se
fixeze urmele infractiunii,sa se stabileasca pozitia si starea mijloacelor materiale de proba
si imprejurarile in care infractiunea a fost savarsita .Asadar se poate spune ca cercetarea
la fata locului reprezinta o activitate procesuala penala si de tactica criminalistica al carei
obiectiv il constituie perceperea nemijlocita a locului in care s-a comis
infractiunea,descoperirea,relevarea,fixarea,ridicarea si examinarea urmelor si mijloacelor
materiale de proba,precizarea pozitiei si starii acestora,avand ca scop stabilirea naturii si
imprejurarilor comiterii faptei,precum si a datelor necesare identificarii
faptuitorului.Acesta activitate complexa de cercetare a locului savarsirii infractiunii
deschide posibilitatea refacerii imaginare a succesiunii si a tipurilor de activitati
desfasurate in locul respectiv. Cercetarea la fata locului fiind o activitate foarte
minutioasa, trebuie efectuata cu respectarea tuturor normelor procesuale si tactice,iar
aceeasta nu poate leza drepturile cetatenilor si nu poate fi legata de vreo anumita masura
de constrangere.De aceea cercetarea la fata locului trebuie realizata cu precautie,fara a
incomoda cetatenii,mai ales in cazul infractiunilor care au avut loc intr-o locuinta.
Dezideratul cercetarii la fata locului este rezolvarea problemelor ce
constituie obiectul anchetei,in urma careia criminalistii pot obtie date cu caracter de
certitudine sau de probabilitate.Asadar activitatea de cercetare ofera un raspuns
intrebarilor legate de obiectul infractiunii sau obiectul prejudiciat,se poate determina de
asemenea latura obiectiva a infractiuni care priveste locul savarsirii,imprejurarile,armele
17

S.A.Golunski-op.cit ,pag.269-270

folosite daca este cazul,modul de comitere si care sunt consecintele producerii actului
infractional.Spre exemplu se gaseste intr-o incapere o balta de sange ,un cadavru ce
prezinta plgi taiate in zona capului iar lange el este gasit un topor plin de sange.Asadar
din imaginea initiala suprinsa la locul faptei se pot desprinde date cu privire la
identificarea victimei,stabilirea locului savarsirii infractiunii,modul si arma folosita la
comiterea faptei.De asemenea cercetarea la fata locului poate clarifica anumite aspecte cu
privire la latura subiectiva a infractiunii si anume modul de vinovatie, anumite
caracteristici ale infractorului,motivul si scopul urmarit de infractor.
Una dintre primele etape ale valorificarii urmelor de sange ca mijloc de
proba incepe chiar in cadrul cercetarii la fata locului prin cautarea si descoperirea
acestora. Pentru a delimita aria in care se va desfasura cercetarea la fata locului se impune
a clarifica sensul cuvantului locul faptei.Asadar acesta trebuie apreciat in sens larg18,in
notiunea acestuia intra nu numai terenul sau incaperea in care s-a produs infractiunea cu
privire la care se desfasoara cercetarea ci si toate locurile in care s-au descoperit
informatii legate de fapta precum si locul unde se afla urmarile sau produsul
infractiunii,cum ar fi de exmplu cadavrul,lucrurile furate sau arma aruncata intr-un alt loc
decat cel al savarsirii in concret a actiunii infractionale.
Locurile in care pot fi gasite urmele de sange sunt acelea in care s-au
desfasurat evenimentele legate de vatamarea integritatii corporale din care a rezultat
plage deschisa si implicit curgerea sangelui si formarea urmei de sange.Conform opiniei
autorului Gh.Pasescu formulata in lucrarea citata locurile unde se pot gasi cel mai
probabil urmele de sange se pot grupa in incaperi,aer liber si vehicule.Anterior actiunii de
cercetare concreta a locului faptei se impune luarea anumitor masuri pentru conservarea
integritatii urmelor si evitarea contaminarii acestora care ar avea ca rezultat
imposibilitatea de a utiliza respectiva urma de sange ca proba materiala in procesul
penal.Masurile de protectie cuprind interzicerea accesului persoanelor care nu fac parte
din organele de investigare in perimetrul in care se desfasoara activitatile de cercetare.O
alta masura este fixarea prin fotografii color,schita si detaliu,a urmelor de sange,a pozitiei
cadavrului si a altor obiecte pe care sunt imprimate urme vizibile.Inregistrarea video este
importanta in activitatea de anchetare intrucat este surprins aspectul de ansamblu al
18

S.A.Golunski-idem op.cit.,pag.270

locului faptei cat si detaliile semnificative ce privesc urmele.Pe baza acestor inregistrari
se va face interpretarea urmelor intrucat acestea surprind pozitia initiala a tuturor
obiectelor aflate in locul savarsirii infractiunii.Urmele de sange de pe hainele sau corpul
cadavrului vor fi fotografiate metric,la fel ca armele de foc sau orice alta arma
descoperita in apropierea cadavrului.O alta masura este reprezentata prin notarea
conditiilor de mediu,consistenta cheagurilor de sange si gradul in care sangele s-a uscat
pe corpul cadavrului si din apropierea acestuia.Se impune conservarea pozitiei initiale a
cadavrului,in aceeasi pozitiei in care a fost gasit pana la finalizarea tuturor procedurilor
de fotografiere,masurare si evaluare intreprinse de criminalisti.Exista posibilitatea
degradarii vechilor urme si producerea unor urme noi in situatia in care persoana
vatamata trebuie transportata pentru a i se acorda primul ajutor,situatie in care
criminalistii trebuie sa marcheze si sa noteze noile urme de sange.In acest caz nu se va
exclude utilitatea notitelor si relatarilor facute de echipajul medical care a examinat
corpul victimei,in legatura cu pozitia acestuia si urmele descoperite.Daca victima era deja
transporata la spital,investigarea criminalistica a corpului acesteia va avea loc la spital iar
hainele victimei vor fi ridicate pentru a fi analizate in conditii de laborator.
In practica s-au format mai multe metode sau modele de cercetare a locului
faptei care au fost transpuse la nivel teoretic de catre autorii W.G.Ekert si S.J.Stuart in
scheme de cautare 19care sunt folosite frecvent de criminalisti in functie de
caracteristicile locului in care s-a produs infractiunea.Metoda zonarii consta in impartirea
incaperii in 4 patrate mari care pot fi la randul lor divizate pentru o investigare cat mai
minutioasa si sistematica.Aceeasta metoda se aplica in special in cazurile in care
infractiunea a fost comisa in interior sau in autovehicule.Metoda benzilor implica
traversarea intregii zone in care a avut loc evenimentul infractional prin trasarea teoretica
a unui patrat care va incadra intreaga locatie,care va urma a fi investigata de-alungul unor
benzi paralele si adiacente.O alta metoda de anchetare la fata locului ar fi
cercetarea,amintita de autorul Gh.Pasescu este cea in spirala ,care se desfasoara in
sens invers acelor de ceasornic.Zona centrala este formata de cadavrul gasit la fata
locului iar investigarea de va desfasura pornind din acest loc inspre exterior.Pentru
cercetarea la fata locului se mai aplica si metoda investigarii in forma de roata ,locul
19

Gh.Pasescu-op.cit., pag.206-207

savarsirii inractiunii fiind conceput ca unul circular,asadar activitatile desfasurate la fata

locului vor incepe din zona centrala a cercului,mergand de-alungul unor linii
asemanatoare spitelor unei roti,iar intoarcerea va fi simetrica cu inceputul operatiunii de
cercetare.Toate liniile vor fi cercetate succesiv conform acestei metode pana cand se vor
investiga toate cele 360 de grade matematice ale formei circulare.
Conform opiniei autorului Gh.Pasescu unul dintre locurile care trebuie avute
in vedere cu prioritate in anchetarea urmelor de sange sunt incaperile,spatiile
inchise.Pentru urmele de mari dimensiuni care se pot observa direct,descoperirea acestora
nu necesita nici un instrument special,asadar vor fi depistate cu ochiul liber.Pentru urmele
minuscule va fi necesara folosirea proiectoarelor care furnizeaza o lumina suficient de
puternica pentru a le individualiza sau a lupei,microscoapelor sau a diferitelor solutii de
individualizare.Conform opiniei autorului mai sus citat,Gh.Pasescu,se pot intampina
dificultati in cercetarea locului faptei in situatia in care in incapere se presupune ca a fost
omorata victima iar mai apoi a fost transportata in alt loc.In acest caz se vor ancheta cu
prioritate podeaua,peretii,tavanul si baile. Pentru relevarea urmelor latente de sange se va
folosi substanta numita luminol,precum ar fi in situatiile in care urmele se ascund in
gaurile sau crapaturile podelei,in situatia in care suprafata pe care s-a depus sangele este
murdara sau decolorata si cand datorita texturii suprafetei pe care sangele a aderat este
foarte usoara camuflarea acestuia.De asemenea luminolul se foloseste in situatia in care
urmele de sange au fost spalate sau curatate cu orice fel de substante,fie ca s-a incercat
zugravirea peretilor pentru a se impiedica descoperirea lor.Este necesar a fi anchetate
sifoanele si gurile tevilor intrucat deseori autorul infractiunii incearca sa transfere sangele
rezultat in canalizare,in toaleta,asadar este necesar a fi luate mostre de apa pentru a
determina existenta sangelui.Urmatoarele obiective analizate in ceea ce priveste
incaperea, ca loc in care s-a produs infractiunea si in care se presupune ca ar exista urme
de sange, sunt analizarea lenjeriei,camasilor,cosurilor cu rufe murdare,fie obiectelor
personale ale agresorului.Autorul Gh.Pasescu aminteste in lucrarea citata faptul ca
mainile agresorului este un important element de unde ar putea rezulta urme de sange.
In ceea ce priveste metodele de individualizare a sangelui,se realizeaza
deseori in cazul petelor care sunt suspectate a nu fi de sange,precum sunt petele de rugina
care au culoarea brun-roscat sau urme de vopsea,anumite teste preliminarii care pot fi

facute doar dupa uscarea petelor,fixarea si fotografierea lor.In realizarea acestor teste sunt
folosite anumite reactii numite de orientare,pentru excluderea petelor care nu sunt de
sange.Asadar, in analizarea petei de sange trebuie observata cu prioritate culoarea
acestuia care poate varia in functie de mediul in care aceeasta s-a format,ca de exemplu in
cazul in care in locul in care s-au format petele au loc miscari ale aerului, variatii de
temperatura, se produce cojirea sau alterarea petei de sange care ar putea atrage
imposibilitatea de utilizare a acestei urme.
Urmele de sange vor putea fi gasite cu predilectie in locurile deschise si
anume in aer liber.In cazul infractiunilor comise in acest tip de ambient,de obicei locul
producerii faptei raman intact,neschimbat20.Caracteristic acestor imprejurari de savarsire
a faptei este imposibilitatea de conservare optima a urmelor existente la locul faptei
datorita conditiilor de mediu, deseori are loc absorbtia sangelui in sol,fapt care determina
necesitatea colectarii probelor de pamant pentru localizarea urmelor de sange sau
alterarea urmelor din cauza fenomenelor naturale(ploaie,vant,furtuni,ninsoare).Principala
trasatura a petelor de sange supuse umezelii este gradul lor ridicat de alterare si de diluare
iar aspectul sangelui axistent in pata va fi unul preponderent difuz.Urmele de sange care
se depun pe suprafete umede vor avea un volum mult mai mare,decat cel prezent in cazul
sangelui diluat.Urmele de sange sunt conservate perfect in prezenta temperaturilor foarte
scazute si isi pastreaza cel mai bine elementele initiale existente la data producerii
faptei.Datorita instabilitatii conditiilor de mediu in cazul savarsirii infractiunii in aer
liber,este foarte important ca fotografierea si fixarea urmelor de sange sa se realizeze cu
celeritate pentru a evita modificarea substantei acestora,alterearea sau contaminarea
lor,din care ar rezulta inutilitatea urmei ca proba materiala in procesul penal.
Autovehiculele reprezinta un alt loc in care se pot localiza deseori urme de
sange si care trebuie anchetate cu mare interes si prudenta de catre organele
abilitate.Cercetarea in acest tip de locuri trebuie facuta la adapost de intemperiile naturii
si cu multa meticulozitate si intr-un mod sistematic pentru a atinge toate partile
autovehicolului.In cazul in care portbagajul sau partea de interior a masinii prezinta urme
de sange, acesta poate fi considerat un detaliu pentru a ajunge la concluzia ca victima sau
alte obiecte pe care le avea in momentul savarsirii infractiunii au fost transportate cu
20

Gh.Pasescu- idem.op.cit. ,pag.210

ajutorul autoturismului cercetat.Urme de sange atat a agresorului cat si a victimei se pot

localiza pe alte componente ale masinii precum ar fi volan,scaune,covoare iar fiecare
dintre acestea trebuie fotografiate si analizate separat cu ajutorul unei surse de lumina
puternice.Adeseori, cercetarea autovehicolului trebuie facuta intr-o zona greu accesibila
precum este cea de dedesubt,care necesita ridicarea masinii si pozitionarea ei pe o
rampa,intr-un loc special pentru analizarea tuturor componentelor acesteia.Urmele de
sange gasite in acele portiuni ale masinii sunt modificate sub aspectul culorii datorita
straturilor de murdarie depuse pe suprafata lor.Tot in zona de jos a masinii se pot gasi fire
de par ale victimei sau parti minuscule de oase.
Alt punct de interes in ceea ce priveste cercetarea urmelor de sange in urma
savarsirii unei infractiuni il reprezinta analizarea urmelor de pe imbracamintea si
incaltamintea atat a victimei cat si a agresorului.Examinarea hainelor suspectilor are ca
scop incercercarea de reconstituire a actiunilor acestora in momentul aparitiei petelor de
sange,incercarea de a le sterge sau acoperi.Totodata cercetarea trebuie sa se concretizeze
in fixarea exacta a urmelor existente pe aceste obiecte.Cautarea hainelor suspectilor se va
exinde la cele existente in toate locurile in care suspectii si-ar fi putut depozita obiecte
din garderoba.Gh.Pasescu enumera in lucrarea sa etapele procedurii de analiza a hainelor
suspectilor.Examinarea trebuie facuta cu ajutorul unor lanterne speciale cu o lumina
puternica care isi poate schimba culoarea si intensitatea.Suspectii urmeaza a fi dezbracati
iar hainele vor fi depozitate pe manechine.Portiunile din haine care prezinta urme vor fi
marcate cu semne adecvate,dupa care se vor fotografia si fixa fiecare in parte cat si haina
pe ansamblu.Urmele rezultate vor fi transpuse in schite prin descriere,masurare si
marcare21.Se vor verifica mai apoi fiecare detaliu al imbracamintei purtate de suspect iar
pentru urmele minuscule de sange se utilizeaza stereomicroscopul.

21

Gh.Pasescu-ibidem.op.cit., pag.214

CAPITOLUL III
INTERPRETAREA URMELOR DE SANGE LA FATA
LOCULUI

Odata cunoscut locul in care s-a produs fapta,va deveni posibila reconstituirea
virtuala a tuturor evenimentelor care s-au petrecut intr-o succesiune simetrica cu ceea in
care acestea s-au produs.Aceasta este absolute necesara pentru instrumentarea unui
anumit dosar penal si pronuntarea unei juste solutii.Refacerea evenimentelor initiale se
poate realiza doar pe calea interpretarii urmelor gasite la fata locului,toate acestea fiind
coroborate cu alte elemente,informatii utile pentru solutionarea cauzei.Asadar,in urma
interpretarii va rezulta o imagine de ansamblu a motivelor care au cauzat evenimentele
petrecute in acel loc, va determina plasarea in timp a respectivului eveniment,modalitatea
de savarsire a faptelor cat si desemneaza relative participantii.La fata locului de obicei
sunt descoperite o varietate de urme,aceeasta varietate fiind determinata de nenumaratele
circumstante care actioneaza in momentul comiterii unei infractiuni cat si cele survenite
dupa comiterea acesteia.Pentru eficacitatea refacerii imaginii existente la fata locului in
momentul savarsirii infractiunii se va proceda in interpretarea urmelor de la particular
spre general22,adica se va analiza cauza aparitiei fiecarei urme in parte raportat la urmele
de acelasi tip,iar apoi se vor compara intre ele diferite tipuri de urme.Analizarea fiecarei
urme in parte duce la descoperirea provenientei acesteia,a trasaturilor generale a
obiectului care a dus la formarea sa.
Profesorul Gh.Pasescu explica in lucrarea sa conceptul de interpretare
criminalistica a urmelor la fata locului,afirmand ca este o activitate intelectiva,
complexa de refacere imaginara,explicare si comentare a actiunilor intreprinse la locul
infractiunii de catre persoanele implicate ,fiind de asemenea o parte componenta a
cercetarii la fata locului.La cererea expresa a organelor de urmarire penala,expertii
criminalisti printr-un contact nemijlocit cu locul comiterii faptei pentru care se cere a fi
consultati, vor stabili la un nivel stiintific,situatia reala existenta in momentul savarsirii
infractiunii.Acestia vor formula anumite concluzii dupa cercetarea amanuntita a locului
savarsirii infractiunii,concluzii care se concretizeaza intr-un raport explicit si bine
argumentat.
Raportul criminalistilor care investigheaza la fata locului contine date si
informatii precise obtinute prin procesul interpretarii,care va constitui baza intocmirii
versiunilor asupra realitatii evenimentelor infractionale si stabilirii cercului de
suspecti.Datele inregistrate in urma interpretarii vor avea o mare doza de
obiectivitate,putand fi testate de alt expert pentru a i se dovedi veridicitatea.
22

I.Mircea-op.cit. , pag.29

Cuvantul interpretare este folosit in limbajul curent intr-o serie de acceptiuni care
tin de diferite domenii stiintifice,in logica,filozofie,psihologie,insa cel la care ma voi opri
este domeniul legislativ,in care interpretarea defineste intocmai aceeasta operatiune
realizata de criminalisti, de a incadra o anumita situatie la norma generala si abstracta cu
scopul de a aplica o norma de drept.
Interpretarea urmelor la fata locului are o mare utilitate si in cazul infractiunilor cu
autor necunoscut,deoarece informatiile obtinute in urma analizei urmelor pot duce la
nemijlocit la identificarea autorului prin examinarea tuturor obiectelor sau armelor de
care acesta s-a folosit pe parcursul savarsirii infractiunii23.
Interpretarea diferitelor tipuri de urme fiind un proces esentiamente
complex,necesita o anumita ordonare a tuturor criteriilor de analiza intr-un sistem coerent
care va conduce la elaborarea imaginii de ansamblu a modului in care infractiunea a fost
savarsita.
In mod sistematic activitatea de interpretare a urmelor la fata locului va include
stabilirea legaturii urmelor cu fapta si faptuitorul24.Aceeasta operatiune presupune
stabilirea stricta a urmelor care provin de la faptuitor separandu-le de urmele care provin
de la alte persoane sau animale.Prin interpretare se face de asemena conexiunea intre
urmele descoperite la fata locului si infractiunea comisa,fapt care contureaza importanta
stabilirii momentului crearii urmelor,cea ce va conduce la stabilirea vinovatiei sau
nevinovatiei suspectului.Datorita interpretarii se poate stabili procesul de formare a urmei
si daca formarea acesteia coincide cu momentul consumarii infractiunii.Activitatea de
interpretare conduce la reconstruirea unor momente din timpul savarsirii infractiunii si
anume care erau pozitia si miscarile concrete ale autorului si a victimei in momentul
producerii actului infractional precum si starea initiala a tuturor elementelor care compun
cadrul general al infractiunii cum ar fi cadavrul,obiectele existente la fata
locului.Interpretarea include de asemenea si aproximarea duratei necesare savarsirii
infractiunii in cauza si a duratei de timp scurse pana la efectuarea cercetarilor.Nu in
ultimul rand,interpretarea urmelor la fata locului serveste la stabilirea persoanei care a
comis fapta,pentru ca diferitele tipuri de urme ajuta la descoperirea semnalmentelor
autorului,fie se poate identifica cercul de suspecti.
Macanismul de producere al urmelor de sange determina in cea mai mare
masura forma acestora.In ceea ce priveste analizarea petelor de sange autorii
Gh.Pasascu,T.L.Laber si W.G.Ekert sunt de parere ca morfologia acestora este influentata
de anumite constante caracteristice urmelor de sange care se regasesc in toate tipurile de
urme din aceeasta categorie :cantitatea de sange expulzata din corp,viteza cu care sangele
este eliberat spre suprafata aderenta,unghiul de impact al sangelui cu o anumita suprafata.
Urmele de sange se formeaza prin cadere libera a sangelui eliberat pe suprafete
orizontale sau neorizontale.In aceeasta situatie pata de sange se formeaza prin scurgerea
sau picurarea unui volum suficient de mare de sange de pe diferite haine,obiecte sau arme
pe o anumita suprafata.Modul de separare a picaturilor de sange in timpul caderii libere
este datorat de forta gravitationala care determina dispunerea si forma acestora in timpul
curgerii libere de pe corpul creator al urmei de sange.Asadar densitatea picaturii lichide
23
24

Gh.Pasescu-op.cit. ,pag.64
Gh.Pasascu-idem. op. cit. , pag.66

de sange va fi invinsa de fortele fizice ale gravitatiei care ii vor contura forma
eliptica.Prin axele pe care le formeaza froma eliptica a picaturii de sange in caderea
libera,va fi creat unghiul de impact al tutror axelor pe suprafata de contact25.
Au fost elaborate o serie de teorii asupra volumului mediu ,aproximativ, al unei
picaturi de sange de catre Mac Donell si Laber,asa cum aminteste Gh.Pasescu in lucrarea
sa,ajungandu-se la concluzia ca sangele va avea in general volumul de 0,05 ml,insa acesta
variaza in functie de corpul de unde acesta provine.Viteza sangelui eliberat este o alta
caracteristica a picaturii de sange in curgere libera iar limita acesteia este atinsa in
momentul in care picatura gravitand liber in aer este egalata de forta de rezistenta a
aerului.Experimental,Mac Donell a reusit sa dovedeasca faptul ca la o picatura care are
un volum mediu de 0,05 ml viteza aproximativa care poate fi atinsa avand aceasta
greutate este de 8 m/s,in cazul in care inaltimea de la care sangele cade este de 6
m.Studiile realizate in legatura cu viteza picaturii de sange in cadere libera au dovedit ca
viteza cu care sangele strabate aerul pana a ajunge la suprafata aderenta creste direct
proportional cu volumul acestora.
Forma picaturilor de sange cazute pe o anumita suprafata orizontala creeaza de
regula o forma aproximativ circulara in functie de tipul de suprafata pe care s-a
depus.Asadar daca suprafata este una rigida si neteda sangele nu se va descompune in
mai multe picaturi ci se va mentine compact formand o pata uniforma si circulara care nu
depinde de inaltimea de la care a cazut.Daca suprafata este una aspra,neregulata sangele
nu va rezista impactului si se va produce o ruptura in acel moment.Pata de sange rezultata
va prezenta niste in zona periferica niste zimti caracteristici numiti spini,avand o forma
neregulata,asemeni texturii suprafetei de contact26.Alte particularitati ale formei petelor
de sange se observa in situatia in care corpul creator al urmei, de unde se scurge
sangele,este fix iar suprafata de contact este orizontala,pata rezultata va fi formata din
mai multe picaturi care se contopesc si va avea o dimensiune mult mai mare si neregulata
din care radiaza mai multi stropi sateliti cu o forma fie ciruculara, fie ovala.Acesti stropi
sunt rezultatul descompunerii picaturii principale in momentul contactului cu suprafata pe
care s-au depus.Forma de pata a sangelui,spre deosebire de situatia cand mai multe
picaturi de sange se contopesc,se realizeaza cand o cantitate mai mare de sange(0,1 ml)ia
contact cu suprafata pe care se depune cu o viteza mai mica,cea ce face ca urma de sange
sa fie compusa dintr-o pata principala si o multime de stropi mici proiectati pe langa
aceeasta cu o forma alungita.Daca viteza de sangerare este destul de mare urmele de
sange pot proveni datorita miscarilor autorului sau a victimei sau in cazul in care o balta
de sange este deformate de alte obiecte.
Urmele de sange prezinta alte trasaturi in cazul formarii prin stropire,care
comparativ de cele formate prin cadere,sfideaza forta de gravitatie si isi formeaza o axa
oblica pe care se indreapta pana la suprafata de contact.Schimbarea traiectoriei se
datoreaza existentei altor forte suplimentare chiar la momentul expulzarii sangelui de pe
suprafata corpului creator de urma,spre exemplu miscarea mainilor de pe care curg stropi
25

Bethany A.J. Larkin si Craig E. Banks(2013)-Bloodstain pattern analysis:looking at impacting blood

from a different angle,Australian Journal of Forensic Sciences,45:1,pag.85-102,sursa:internet,link:
http://dx.doi.org/10.1080/00450618.2012.721134
26

Gh.Pasescu-op.cit; , pag.198

de sange.Urmele formate in aceasta maniera pot avea o forma lunga iar in zona terminala
mai rotunjita(in forma de semnul exclamarii) sau daca unghiul de impact este drept(de
90) forma poate fi circulara sau ovala.Petele de sange formate prin improscarea sau
tasnirea sangelui de regula arterial,provenit dintr-o plaga numita tasnire
arteriala 27.Trasaturile caracteristice a petelor formate in acest mod este forma lor
deosebita data de imbinarea petelor cu stropii secundari carora li se adauga scurgeri
verticale de diferite dimensiuni in functie de unghiul de la care sangele se indreapta spre
suprafata de contact.Presiunea mare cu care sangele circula prin artere se evidentiaza si in
petele rezultate datorita gruparii lor determinate de debitul jetului de sange expulzat din
artera.Proiectarea sangelui care duce la formarea urmei caracteristice are loc in cazul in
care cantitatea de sange expulzata este mai mare 0.1 ml si cand viteza sangelui depaseste
viteza gravitatiei.Urmele rezultate sunt de dimensiuni mai mari iar in jurul lor sunt
dispuse in siruri asemanatoare unor raze,multe pete ascutite de diferite forme.Sangele
este expulzat prin proiectare in situatia in care in urma unei lezari acesta este vomitat de
victima.Sangele aruncat desemneaza imprejurarea in care acesta nu provine din sursa de
origine si anume din corpul lezat ci provine de pe suprafata obiectului creator al plagii
sangerande,care in aceasta situatie isi schimba brusc pozitia determinand lansarea
sangelui pe o alta suprafata.Dimensiunea urmelor de sange formate in aceste conditii
difera in functie de tipul de miscare si de obiectul de pe care a fost aruncat sangele.
Viteza cu care sangele se depune pe o anumita suprafata schimba morfologia
urmei rezultate.Asadar daca viteza de impact este mica vor rezulta urmele analizate
anterior si anume picaturi si stropii aruncati sau proiectati.Tot prin viteza mica a sangelui
se formeaza scurgerile de sange,care se scrug de la locul de origine si anume plaga fie pe
hainele victimei,pe alte obiecte care se afla in apropierea acesteia si se opreste intr-un
anumit loc prin acumulare.Datorita acumularilor mari de sange datorate scurgerilor
abundente se formeaza baltile de sange care nu au o forma regulata,forma lor fiind mult
influentata de suprafetele pe care se formeaza.Crearea baltilor de sange depinde de
stabilitatea locului de origine a sangelui iar forma lor de inclinarea punctului de origine al
sangelui fata de suprafata de contact,sadar daca suprafata este inclinata sangele va curge
spre partile marginase ale acesteia.Viteza medie de impact duce la decompactarea
sangelui aflat in contact direct cu aerul in stropi datorita presiunii marite.Aceasta viteza
medie consta mai mult in viteza corpului care produce lovitura decat viteza concreta a
sangelui.Dimensiunea aproximativa a urmelor rezultate va fi intre 1 si 4 mm.Urmele de
sange formate printr-un impact de o mare viteza,adica o viteza de peste 30 m/s,creeaza
picaturi foarte mici si dispersate deasupra carora se formeaza o ceata datorata vitezei
foarte mari si sunt insotite deseori de urmele formate prin impact de viteza
medie.Picaturile formate fiind atat de mici,este nevoie de folosirea microscopului de
buzunar gradat pr zecimi de milimentru.Urmele de sange se vor forma prin contact,in
situatia in care are loc contactul direct,fie static,fie dinamic, intre punctul de provenienta
al sangelui si suprafetele existente la locul savarsirii infractiunii.Se vor
forma,asadar,manjiturile provenite dintr-o interactiune dinamica intre corpul creator al
urmei si o suprafata care nu este impregnata cu sange.Fiind un contact produs prin frecare
a obiectului creator de urma cu suprafata aderenta,deseori urma poate avea un aspect
zimtat in zona in care a avut loc alunecarea celor doua.Urmele de sange formate prin
stergere provin din contactul unui obiect care se misca pe suprafata unei pete de sange
27

Gh.Pasescu-idem op. cit., pag.198

aflate inca in stare lichida si ii modifica aspectul deplasand o parte din materia existenta
in pata.In functie de aspectul final al petei de sange se poate identifica natura obiectului
cu care a luat contact.Mai mult decat atat,in aceeasta categorie de urme se incadreaza
urmele de dimensiuni mai mari produse prin tararea cadavrului sau unui obiect
greu,formate prin frecarea cu solul pe care acestea erau asezate initial.Imprimarile se
includ in categoria urmelor de stratificare sau de destratificare,cand fie asupra corpului
primitor sau a celui creator de urma se depune un strat subtire de substanta.Asadar urmele
produse prin imprimare ofera posibilitatea de a identifica unele caracteristici ale
suprafetei de contact prin transferul elementelor proeminente pe suprafata obiectului
primitor al urmei,cum ar fi cele ale mainilor,picioarelor sau a diferitelor obiecte.

INFORMATII CARE SE POT OBTINE PRIN INTERPRETAREA URMELOR

DE SANGE

Interpretarea urmelor la fata locului se conduce dupa principiul realismului

interpretarii care desemneaza realismul elaborarii tuturor ipotezelor asupra ansamblului
evenimentelor infractionale.Asadar observarile facute de experti trebuie sa se supuna
unor metode concrete iar formularea concluziilor finale trebuie sa se faca luand in
considerare toate inmprejurarile de fapt care stau la baza reconstruirii locului savarsirii
faptei.De asemenea interpretarea trebuie facuta cu perseverenta si prin eliminarea altor
surse de informare aflate infara perimetrului de cercetare a infractiunii datorita necesitatii
ca informatiile obtinute sa aiba un grad mare de precizie si obiectivism.
Interpretarea urmelor de sange la locul savarsirii infractiunii deseori pot furniza
date certe cu privire la inaltimea de cadere a picaturilor de sange care au dus la formarea
urmei.Detaliul principal care duce la identificarea inaltimii de la care sangele s-a depus
pe suprafata de contact este diametrul urmei formate,care difera in functie de cantitatea
de sange care a curs si de tipul de suprafata pe care s-a format urma.Gh.Pasescu explica
in lucrarea s-a faptul ca experimental se poate dovedi cum o picatura de volum
mediu(0.05 ml) cazand liber pe acelasi tip de suport,isi mareste diametrul proportional cu
cresterea inaltimii de la care va cadea.Viteza maxima a unei picaturi de sange in aer este
de 8 m/s,ceea ce va contribui la formarea diametrului maxim al picaturii,viteza maxima
fiind datorata inaltimii potrivit de mari masurate de la punctul de origine al sangelui pana
la suprafata aderenta.Picaturile mai mari decat cele medii estimate(0.05 ml) vor avea
diametrul mai mare chiar daca inaltimea de la care cad este mai mica,asadar ele pot crea
confuzii in interpretare.In practica este expertul criminalist trebuie sa aiba in vedere
pentru studierea picaturilor de sange in cadere libera,marimea,forma si modul lor de
dispunere.

Interpretarea stricta a urmelor descoperite la fata locului ofera detalii legate de

directia de miscare si a traiectoriei persoanei care sangereaza.In studierea procesului de
creare a urmei de sange pe o suprafata se foloseste termenul de unghi de impact 28 care
denumeste unghiul sub care sangele intra in contact cu suprafata.Spre exemplu picaturile
aflate in cadere libera,cu directia verticala si perpendicular pe suprafata aderenta vor
forma unghi drept(90) cu aceeasta.Ca regula urmele de sange astfel create sunt
circulare.Daca suprafata nu este orizontala urma rezultata va avea o forma mai alungita in
functie de unghiul de inclinare a suprafetei pe care sangele adera,cu cat aceasta este mai
inclinata cu atat urmele vor fi mai alungite.De obicei partea mai ascutita a urmei de sange
este indreptat spre directia de deplasare.Daca urmele sunt de deformare,se poate stabili
directia in care sangele s-a deplasat.Spre exemplu o persoana sangeranda care se misca
incet va elibera in aer picaturi de sange care vor forma urme aproximativ rotunde,insa
datorita vitezei mici din urmele lasate nu se poate identifica directia de miscare.Modul de
dispunere si localizarea urmelor reprezinta un indiciu care releva unde a stationat
persoana care sangereaza.Suprafetele verticale, precum ar fi peretii, primesc picaturile de
sange de pe obiectele care au preluat sangele direct din rana sangeranda,obiecte care se
afla in apropierea suprafetelor de acest tip.La contactul cu suprafata picatura de sange se
poate descompune in mai multe picaturi mici,in acceasi directie cu picatura principala
avand forma mai ascutita.Acesti stropi secundari se formeaza in cazul in care picatura
este expulzata intr-un unghi mai mic de 90.
Interpretarea urmelor de sange are valoarea de a determina printre altele si punctul
e origine a sangelui,si anume puntul de unde sangele a fost aruncat sau a cazut in aer spre
suprafata de contact.Stabilirea punctului de convergenta are o mare insemnatate in cazul
in care asupra punctului de origine actioneaza mai multe forte care determina
intersectarea picaturilor de sange cu suprafata sa se faca din mai multe directii,adica din
diferite unghiuri.Asa cum este numit e Gh.Pasescu,unghiul de convergenta este format
din toate axele longitudinale formate de traiectoria urmelor de sange pe un anumit plan.In
practica acest punct se noteaza cu ajutorul unor fire lipite pe planul tinta care se trag chiar
in prelungirea axelor longitudinale corespunzatoare fiecarei urme.Pentru fixarea acestui
unghi se vor trasa anumite coordonate si se vor efectua masuratori.
Interpretarea urmelor la fata locului are scopul de a descoperi punctul de origine
al sangelui.Acesta desemneaza sursa concreta de unde provine sangele care a dus la
crearea urmei.Pentru a reprezenta grafic acest punct este necesara realizarea unui grafic
pentru a fixa tridimensional acel punct.Conform opiniei autorului Gh.Pasescu,acest punct
se poate evidentia prin proiectarea fiecarui unghi de impact al petelor de sange pe axa
formata din punctele de convergenta,adica aria din spatiu de unde sangele isi are
originea.Pe langa metoda fixarii tridimensionale a punctului de origne,acesta se poate
determina si printr-o metoda grafica si anume prin calcularea distantei de la acest punct
pana la punctul de convergenta avand in vedere unghiul de impact intre picatura de sange
si suprafata aderenta.Acest punct il repezinta indiferent de metoda de calculare,distanta
fata de podea,de zid sau de alte obiecte a plagii care determina curgerea sangelui spre
suprafata tinta.Este de remarcat faptul ca fiecare strop in parte provenit din aceeasi sursa
are traiectoria sa proprie pana la suprafata de impact,care este influentata de viteza si
distant ape care o are de parcurs.
28

Gh.Pasescu-ibidem op. cit. , pag.218

Interpretarea urmelor la fata locului realizata cu precizie poate releva pozitia

elementelor care compun cadrul desfasurarii infractiunii,si anume pozitia agresorului,a
victimei si a diferitelor obiecte aflate in scena derularii evenimentelor.Asadar se observa
ca in cazul in care victima era asezata pe sol in momentul agresiunii urmele de sange
rezultate vor fi dispuse direct pe corpul acesteia sau in parte de jos a peretilor
invecinati.Deseori agresorul este cel care primeste sangele expulzat prin plaga pe haine
sau pe alte obiecte pecare acesta la detinea in momentul agresiunii,de aceea este necesar
ca hainele sa fie examinate cu atentie pentru ca ele pot ajuta la determinarea unghiului
din care sangele a interactionat cu tesatura.Exista insa pericolul ca tesatura datorita
gradului sau de permeabilitate sa altereze si sa schimbe atat infatitaseara cat si
dimensiunea urmei de sange.Pentru hainele de culori mai inchise exista pericolul ca
sangele sa se ascunda in culoarea acestora,asadar pentru hainele in cauza este necesara
utilizarea stereomicroscopului.Ca reper este important a se lua activitatea agresorului
deoarece el poate sa cauzeze urme de sange atat in timpul cat si dupa agresiune,iar petele
formate pot apartine atat lui cai si victimei.Este foarte important a acorda atentie
obiectelor folosite de agresor in incercarea de a sterge urmele de sange de pe corpul
sau,in special tesaturi, sau transferul sangelui de pe corpul sau pe alte
obiecte(clante,manere).
Interpretarea urmelor la fata locului poate duce la concluzia ca dupa consumarea
agresiunii autorul si-a continuat activitatea lasand anumite urme de sange de-alungul
drumului care prin interpretarea lor pot duce la reconstructia traiectoriei lui.
Deseori,multitudinea urmelor de sange,aspectul si modul lor de dispunere ofera
detalii asupra numarului de lovituri si a distantei de la care au fost aplicate victimei
precum si naturii obiectului care a determinat aparitia plagilor sangerande.Asadar in
functie de infatisarea urmelor descoperite se poate stabili daca lovitura aplicata s-a
realizat cu ajutorul unui obiect ascutit sau nu.Daca obiectul este neascutit deseori urmele
de sangele rezulta dintr-o zdrobire a tesuturilor.In cazul in care stropii au fost azvarliti de
pe corpul contondent pe suprafata tinta se poate estima,dupa numarul urmelor de sange
rezultate,cate lovituri au fost aplicate victimei.De obicei,calculul numarului de lovituri se
va faca dupa numarul urmelor de sange plus unu,deoarece prima lovitura se considera ca
nu cauzeaza o sangerare abudenta incat sangele sa poata fi aruncat de pe obiectul cu care
s-a aplicat lovitura.Regula estimarii este ca de obicei se aproximeaza numarul minim de
lovituri,presupunandu-se ca picaturile aruncate in acelasi plan se pot cu usurinta
suprapune.Daca sunt descoperite la fata locului picaturi de sange formate prin sectionarea
unei artere cel mai probabil agresorul a folosit o arma alba(cutit,ranga,lama,topor,sabie).
Ranile produse prin impuscare si ranile produse in accidente de masina duc la crearea
unor urme prin stropi proiectati la o viteza mare.Primele tipuri de rani,cele prin
impuscare au caracteristica de a forma stropi de sange atat la orificiul de intrare al
glontului in organism cat si stropi din orificiul de iesire a glontului,adica picaturi
proiectate atat inainte cat si inapoi raportat de pozitia in spatiu a victimei.Pentru picaturile
aruncate din orificiul de intrare al glontului,acestea vor fi proiectate in planul aflat in fata
suprafetei pe care se afla orificiul.Picaturile aruncate inainte sunt acelea care au aceeasi
traiectorie cu cea a glontului in orificiul de iesire.Aceste tipuri de stropi prezentati variaza
in functie de mai multe elemente.Asadar,daca victima prezinta atat orificiul de intrare cat
si cel de iesire,picaturile aruncate din acest ultim orificiu vor fi mai multe decat cele

aruncate la intrarea glontului.Asa cum aminteste autorul Gh.Pasescu in lucrarea sa,tipul

de munitie,de arma si lungimea distantei dintre gura de tragere si tinta afecteaza
considerabil picaturile aruncate ca urmare a intrarii glontului in corpul tinta.In urma
studiilor intreprinse de Stephens si Allen in legatura cu elementele de care depinde
cantitatea de picaturi proiectate inapoi,adica din orificiul de intrare,s-au elaborat concluzii
care dovedesc faptul ca sunt rare picaturile aruncate inapoi daca este mare distanta intre
gura de tragere si tinta.In perfecta simetrie cu cele dovedite,daca tragerea se face cu o
arma de o mare putere si distanta de tragere este foarte mica sau inexistenta,adica arma
interactioneaza cu corpul tinta,picaturile proiectate inapoi vor fi bogate cantitativ.Efectul
de retroproiectare caracterizeaza plagile rezultate prin impuscare de la mica
distanta.Asadar picaturile de sange sunt proiectate spre interiorul tevii armei cu care s-a
tras in urma descarcarii de gaze.Adancimea pana la care sangele va strabate teava armei
depinde de calibrul acesteia.
In interpretarea urmelor de sange este important a determina timpul scurs intre
sangerare si evenimentul care a dus la producerea urmei.Analiza incepe de la examinarea
formarii cheagului de sange.Coagularea sangelui consta in separarea fibrelor
materiale,fibrogenul si celulele rosii,de partea lichida numita ser.Durata de timp poate fi
scurta sau lunga in functie de nivelul de coagulare,de volumul de sange existent si
conditiile de mediu in care urma se va forma.Sangele se coaguleaza aproximativ intre 315 minute de la iesirea din corp si contactul cu aerul.
Pentru stabilirea vechimii urmelor de sange trebuie avuta in vedere schimbarea
succesiva a culorii in functie de timpul scurs de la sangerare.Asadar,sangele va ajunge
pana la culoarea brun-roscat sau negricioasa, datorita invechirii prin alterarera
hemoglobinei.Alterarea sangelui este influentata in mare parte de conditiile de mediu si
mai ales temperatura in care se conserva.Spre exemplu temperatura scazuta si intunericul
intarzie schimbarea culorii sangelui din rosu in brun29.

29

Vladimir Belis- Tratat de medicina legala ,vol.I,ed.Medicala,Bucuresti,1995,pag.167

CAPITOLUL IV: EXPERTIZA BIOCRIMINALISTICA A URMELOR DE

SNGE
SECTIUNEA A I-A: METODE DE INDIVIDUALIZARE A SANGELUI UMAN

Examenul biocriminalistic al petelor de sange sau a petelor suspectate ca ar fi de

sange consta intr-un examen macroscopic si diferite examinari de laborator.Prin
examenul macroscopic se realizeaza descrierea in detaliu al petei de sange prezentate spre
analizare pe suportul pe care este asezatata.Descrierea are ca scop precizarea
formei,dimensiunii si culorii.Examenul de laborator trebuie sa clarifica anumite
incertitudini legate de pata prezentata si anume daca petele sunt sau nu de sange,daca
sangele este uman sau nu si care este grupa de sange.Stabilirea faptului ca pata
prezentata examinarii este una de sange sau nu se realizeaza prin reactii de probabilitate
si reactii de certitudine30.
1. REACTIILE DE PROBABILITATE SI REACTIILE DE CERTITUDINE
Reactiile de probabilitate sunt realizeaza mult mai rapid si se bazeaza pe anumite
substante care sunt incolore in lipsa oxigenului numite leucobaze,dar in prezenta apei
oxigenate si a pigmentului din sange(hemoglobina) aceeasta substanta se va
colora.Reactia nu se aplica doar sangelui,ci poate avea rezultate pozitive si asupra altor
substante cum ar fi lapte,saruri de fier.Pentru a evita falsele rezultate pozitive si a
cataloga ca fiind sange o alta substanta sunt utilizate minim doua tipuri de reactii de
probabilitate putin mai sensibile si strict specifice.Se poate compara reactia cu o alta
reactie de acelasi tip facuta asupra sangelui cunoscut,luand in considerare ca parametrii
intensitatea si timpul de producere a reactiei,toate acestea pentru a face diferenta intre un
rezultat pozitiv produs datorita prezentei sangelui sau un alt rezultat pozitiv produs
datorita unei alte substante.S-a dovedit, totusi, ca coloratura reactiei produse de alte
substante nu este atat de intensa ca reactia produsa de sange31.Trasatura predominanta a
acestui tip de reactii este gradul lor mare de sensibilitate,intrucat nu necesita o cantitate
mare de sange pentru realizarea reactiei.Reactia ADLER,este o reactie sensibila si prin
urmare este mult folosita pentru a testa petele suspecte ca fiind de sange.Aceeasta poate
da rezultate pozitive asupra diferitelor materiale iar reactivul este compus din benzidina
si acid acetic glacial la care se va adauga 10% apa oxigenata.In aceeasta compozitie se
introduce fie materialul patat,fie o picatura din substanta suspecta.In final culoarea
rezultata trebuie sa fie albastru intens.Reactia KASTLE-MEYER,are ca trasatura
30

Marin Florea- Tratat elementar de explorari clinice,biochimico-umorale si morfofunctionale in

medicina ,ed.Dacia,Cluj-Napoca,1998,pag.908-909
31
Vladimir Belis-op.cit. , vol.II, pag . 640

caracteristica nuanta rosiatica in cazul unui rezultat pozitiv a reactiei intr-un mediu
alcalin.Reactia cu VERDE DE LEUCOMALACHIT care are coloratura verde in cazul
rezulatului pozitiv.Este probabil ca reactia sa fie pozitiva si in prezenta unor minarale in
locul sangelui,de aceea reactia nu este specifica doar sangelui,insa in prezenta altor
lichide prganice ea este intotdeauna negativa.Toate aceste tipuri de reactii au ca si
caracteristica generala consumul minim de material sanguin pentru efectuarea lor,fiind
numite reactii de colorare32,care au puterea de a oferi o orientare in ceea ce priveste
prezenta sangelui in materialul supus analizei si sunt anterioare reactiilor de certitudine
care ofera o concluzie precisa asupra prezentei sau absentei sangelui.
Reactiile de certitudine sunt realizabile spre deosebire de reactiile de probabilitate
doar in situatia in care exista o cantitate suficienta de sange in materialul suspus
examinarii si daca reactiile de probabilitate deja efectuate au fost pozitive.De esenta
acestor reactii,tine punerera in evidenta a pigmentului din sange si anume
hemoglobina.Printre probele incluse in reactiile de certitudine este proba
MORFOLOGICA,fiind o metoda clasica,ce presupune analiza microscopica directa a
petei de sange.Dezavantajul acestei metode este dezintegrarea rapida a
hemoglobinei,pentru ce aceeasta trebuie dizolvata deseori in ser fiziologic,macerarii si
evaporarii produsului pentru a fi pregatit analizei.Proba
MICROCRISTALOGRAFICA,este o metoda folosita frecvent si se bazeaza pe
aptitudinea derivatilor hemoglobinei de a forma cristale specifice,in anumite conditii.Un
alt tip de reactie care se circumscrie acestei grupe este reactia TEICHMANN,care se
formeaza prin reactia dintre clorura de sodiu din sange si hematina rezultata din
descompunerea hemoglobinei in prezenta aciudului acetic.Reactia contine trei etape si
anume macararea petei,uscarea petei la o temperatura de 60 C si ultima etapa fiind
cristalizarea.In urma tutror acestor etape rezultatul va consta in prezenta unor cristale de
culoare brun inchis,semiopace,care vor avea forma unei prisme alungite.In prezenta
cristalelor se concretizeaza rezultatul pozitiv al reactiei si anume existenta sangelui in
materialul analizat.Metoda SPECTROSCOPICA,care se explica prin absorbtia din
spectrul de lumina specific hematiilor, vazut prin intermediu spectrofotometrului,a
diferitelor zone caracteristice care pot dovedi doar prezenta sangele.Alte metoda este cea
ELECTROFORETICA,prin care se demonstreaza prezenta sangelui prin analiza a
fractiunilor proteice din compozitia sangelui prin deplasarea particulelor divizate sub
actiunea campului electric,pe o hartie avand ca obiect al analizei maceratul obtinut din
pata prin aceeasi metoda ca la reactia teichmann.
2. DETERMINAREA SPECIEI DE APARTENENTA A SANGELUI
Odata dovedita prezenta sangelui in pata de sange prezentata spre a fi analizata
trebuie sa se determine apartenenta sangelui la specia umana sau specia animala.Unul
dintre cele mai utilizate tipuri de metode sunt cele imunologice.Reactia de
imunoprecipitare UHLENHUTH,consta in formarea unui complex antigen-anticorp

32

Vladimir Belis-idem op. cit.,vol.II , pag.641