UNIVERSITATEA ,,LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE DREPT 
SPECIALIZAREA: DREPT
 CENTRUL TUTORIAL: MIERCUREA CIUC

DISCIPLINA: 

DREPT PENAL GENERAL II

Tema de control II 

MINORITATEA
(regimul răspunderii penale, regimul masurilor educative)

Coordonator: 
Lector universitar asociat Aron Ioan-Marius

Studenta: 
Oajdea Anda
 Anul II

Anul universitar 2020-2021 

Semestrul II
 MINORITATEA
(regimul răspunderii penale, regimul măsurilor educative)

 Regimul răspunderii penale

 Limitele răspunderii penale

Răspunderea penală a minorilor este reglementata în raport cu

vârsta și cu discernământul acestora. Minorul care nu a împlinit vârsta
de 14 ani nu răspunde penal. Minorul care are vârsta între 14 și 16 ani
răspunde penal numai dacă se dovedește că a săvârșit fapta cu
discernământ. Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal
potrivit legii.
Limita superioară a vârstei până la care persoana este considerată
minor este de 18 ani.
După cum se observă, legea consacră o împărțire a minorilor, din
punct de vedere al răspunderii penale, în două categorii: una, a
minorilor care au capacitate penală și răspund penal, și alta, a
minorilor care sunt lipsiți de capacitate penală și care nu răspund
penal.
Categoria minorilor care nu răspund penal cuprinde două
subcategorii și anume: aceea a minorilor care nu au împlinit vârsta de
14 ani și care beneficiază de o prezumție legală absolută de
incapacitate penală, și aceea a minorilor în vârstă de 14-16 ani, care
beneficiază numai de o prezumție relativă de incapacitate penală.
Prezumția absolută de incapacitate penală nu poate fi înlăturată prin

pagina 1 din 10
probe contrarii. În schimb, prezumția relativă îngăduie proba contrară.
Astfel, este posibil ca un minor având vârsta între 14 și 16 ani să
răspundă penal, însă, „numai dacă se dovedește că a săvârșit fapta cu
discernământ”.
Categoria minorilor care răspund penal cuprinde minorii în vârstă
de 16-18 ani, precum și minorii în vârstă de 14-16 ani față de care
prezumția relativă de incapacitate penală a fost înlăturată.

 Consecințele răspunderii penale

Cu privire la minorii care răspund penal, este prevăzut un sistem

sancționator special, format din măsuri educative neprivative de
libertate și măsuri educative privative de libertate.

 Regimul măsurilor educative

Măsurile educative care se pot lua față de infractorii minori,

prevăzute în Codul penal în vigoare, sunt: mustrarea, libertatea
supravegheată, internarea într-un centru de reeducare și internarea
într-un institut medical educativ. Primele trei măsuri sunt prevăzute în
ordinea gravității lor, de la simpla dojană până la privarea de libertate.
Ultima are un caracter special și complex, având nu numai caracter de
măsură educativă privativă de libertate, dar și de măsură de tratament
medical.

pagina 2 din 10
  Măsurile educative neprivative de libertate

Măsurile educative neprivative de libertate sunt: stagiul de

formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârșit de săptămână,
asistarea zilnică.
Măsurile educative neprivative de libertate sunt enumerate într-o
ordine care nu este întâmplătoare, ci reprezintă o scară de măsuri din
ce în ce mai aspre în conținut, corespunzătoare gradului de pericol
social concret al faptei săvârșite și a gradului de pervertire morală a
minorului.
Pe durata executării măsurilor educative neprivative de libertate,
instanța poate impune minorului respectarea uneia sau mai multor
obligații. Serviciile de probațiune trebuie sa supravegheze îndeplinirea
acestor obligații, precum și modul de executare a măsurilor educative
neprivative de libertate. Acestea sesizează instanța în cazul în care:
- intervin motive care justifică modificarea obligațiilor ce au fost
impuse sau încetarea vreuneia dintre aceste obligații;
- persoana supravegheată nu respectă condițiile de executare a
măsurii sau nu execută obligațiile ce îi revin.

Stagiul de formare civică

Măsura educativă a stagiului de formare civică constă în obligația

minorului de a participa la un program cu o durată de cel mult patru
luni, pentru a-l ajuta să înțeleagă consecințele legale și sociale la care
se expune în cazul săvârșirii de infracțiuni și pentru a-l responsabiliza
cu privire la comportamentul său viitor.
Organizarea, asigurarea participării și supravegherea minorului, pe
durata cursului de formare civică, se fac sub coordonarea serviciului
de probațiune, fără a afecta programul școlar sau profesional al
minorului

pagina 3 din 10
 Supravegherea

Măsura educativă a supravegherii constă în controlarea și

îndrumarea minorului în cadrul programului său zilnic, pe o durată
cuprinsă între două și 6 luni, sub coordonarea serviciului de
probațiune, pentru a asigura participarea la cursuri școlare sau de
formare profesională și prevenirea desfășurării unor activități sau
intrarea în legătură cu anumite persoane care ar putea afecta procesul
de îndreptare a acestuia.

Consemnarea la sfârșit de săptămână

Măsura educativă a consemnării la sfârșit de săptămână constă în

obligația minorului de a nu părăsi locuința în zilele de sâmbătă și
duminică, pe o durată cuprinsă între 4 și 12 săptămâni, afară de cazul
în care, în această perioadă, are obligația de a participa la anumite
programe ori de a desfășura anumite activități impuse de instanță.
Supravegherea se face sub coordonarea serviciului de probațiune.

Asistarea zilnică

Măsura educativă a asistării zilnice constă în obligația minorului

de a respecta un program stabilit de serviciul de probațiune, care
conține orarul și condițiile de desfășurare a activităților, precum și
interdicțiile impuse minorului. Măsura educativă a asistării zilnice se
ia pe o durată cuprinsă între 3 și 6 luni, iar supravegherea se face sub
coordonarea serviciului de probațiune.

pagina 4 din 10
 Obligații ce pot fi impuse minorului

Pe durata executării măsurilor educative neprivative de libertate,

instanța poate impune minorului una sau mai multe dintre următoarele
obligații:
a) să urmeze un curs de pregătire școlară sau formare
profesională;
b) să nu depășească, fără acordul serviciului de probațiune, limita
teritorială stabilită de instanță;
c) să nu se afle în anumite locuri sau la anumite manifestări
sportive, culturale ori la alte adunări publice stabilite de instanță;
d) să nu se apropie și să nu comunice cu victima sau cu membri de
familie ai acesteia, cu participanții la săvârșirea infracțiunii ori cu alte
persoane stabilite de instanță; când stabilește această obligație,
instanța individualizează, în concret, conținutul acestei obligații,
ținând seama de împrejurările cauzei.
e) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de
acesta;
f) să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire
medicală

 Măsurile educative privative de libertate

Măsuri educative privative de libertate se pot lua față de infractorul

minor în următoarele cazuri:
a) dacă a mai săvârșit o infracțiune, pentru care i s-a aplicat o
măsură educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început
înainte de comiterea infracțiunii pentru care este judecat;

pagina 5 din 10
 b) atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea
săvârșită este închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detențiunea pe
viață.
Prin urmare, , un minor infractor se sancționează, de regulă, cu o
măsură educativă neprivativă de libertate, iar în mod excepțional,
când recade în infracționalitate sau comite chiar pentru prima oară o
infracțiune gravă sau deosebit de gravă, față de acesta se ia o măsură
educativă privativă de libertate.
Măsurile educative privative de libertate sunt: internarea într-un
centru educativ si internarea într-un centru de detenție.

Internarea într-un centru educativ

Măsura educativă a internării într-un centru educativ constă în

internarea minorului într-o instituție specializată în recuperarea
minorilor, unde va urma un program de pregătire școlară și formare
profesională potrivit aptitudinilor sale, precum și programe de
reintegrare socială.
Deși privativă de libertate, măsura internării într-un centru educativ
este o măsură educativă, în cadrul căreia preponderent este programul
formativ și educativ, având ca obiectiv resocializarea minorului.
Durata acestei măsuri educative este stabilită de instanță, pe baza
criteriilor generale de individualizare a pedepsei, între unu și 3 ani și
nu este influențată de împlinirea de către minor a vârstei de 18 ani, ca
în legea penală în vigoare.
Legiuitorul a luat în considerare posibilități multiple privind
comportamentul minorului și a stipulat deciziile pe care le poate lua
instanța.
Astfel, dacă în perioada internării minorul săvârșește o nouă
infracțiune sau este judecat pentru o infracțiune concurentă săvârșită
anterior, instanța poate menține măsura internării într-un centru

pagina 6 din 10
educativ, prelungind durata acesteia, fără a depăși maximul prevăzut
de lege, sau o poate înlocui cu măsura internării într-un centru de
detenție.
Instanța va proceda la menținerea și prelungirea internării în centrul
educativ atunci când, față de gravitatea infracțiunilor și de
împrejurările în care au fost săvârșite, de conduita generală a
minorului, apreciază că acesta se poate îndrepta în cadrul centrului
educativ, cu prelungirea duratei internării, fără depășirea maximului
de 3 ani prevăzut de lege. Dimpotrivă, față de gravitatea infracțiunii
concurente anterioare sau a noii infracțiuni săvârșite pe perioada
internării, dacă prelungirea duratei internării nu mai este posibilă,
instanța va proceda la înlocuirea acestei măsuri cu internarea într-un
centru de detenție, în condițiile prevăzute de lege.
În cazul în care pe durata internării minorul a dovedit interes
constant pentru însușirea cunoștințelor școlare și profesionale și a
făcut progrese evidente în vederea reintegrării sociale, după
executarea a cel puțin jumătate din durata internării, instanța poate
dispune:
a) înlocuirea internării cu măsura educativă a asistării zilnice pe o
perioadă egală cu durata internării neexecutate, dar nu mai mult de 6
luni, dacă persoana internată nu a împlinit vârsta de 18 ani;
b) liberarea din centrul educativ, dacă persoana internată a împlinit
vârsta de 18 ani.
Odată cu înlocuirea sau liberarea instanța impune respectarea uneia
sau mai multor obligații până la împlinirea duratei măsurii internării.
Dacă minorul nu respectă, cu rea-credință, condițiile de executare a
măsurii asistării zilnice sau obligațiile impuse, instanța revine asupra
înlocuirii sau liberării și dispune executarea restului rămas neexecutat
din durata măsurii internării într-un centru educativ.
În cazul săvârșirii, până la împlinirea duratei internării, a unei noi
infracțiuni de către o persoană care nu a împlinit vârsta de 18 ani și
față de care s-a dispus înlocuirea măsurii internării într-un centru
educativ cu măsura asistării zilnice, instanța revine asupra înlocuirii și

pagina 7 din 10
dispune:
a) executarea restului rămas din durata măsurii internării inițiale, cu
posibilitatea prelungirii duratei acesteia până la maximul prevăzut de
lege;
b) internarea într-un centru de detenție

Internarea într-un centru de detenție

Măsura educativă a internării într-un centru de detenție constă în

internarea minorului într-o instituție specializată în recuperarea
minorilor, cu regim de pază și supraveghere, unde va urma programe
intensive de reintegrare socială, precum și programe de pregătire
școlară și formare profesională potrivit aptitudinilor sale.
Distincția dintre centrul educativ și centrul de detenție constă în
aceea că în centrul de detenție procesul de recuperare a minorului
urmează să aibă loc în regim de pază și supraveghere, programele de
reintegrare socială urmând să aibă un caracter intensiv, spre deosebire
de centrul educativ, în cadrul căruia procesul de recuperare nu va avea
loc sub pază și supraveghere.
Internarea se dispune pe o perioadă cuprinsă între 2 și 5 ani, afară
de cazul în care pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea
săvârșită este închisoarea de 20 de ani sau mai mare ori detențiunea pe
viață, când internarea se ia pe o perioadă cuprinsă între 5 și 15 ani. La
determinarea concretă a duratei internării, între limitele prevăzute de
lege, instanța tine seama de criteriile generale de individualizare.
Oricare ar fi însă durata și condițiile de executare a internării într-un
centru de detenție, această sancțiune este o măsură educativă, și nu o
pedeapsă și de aceea are un caracter eminamente educativ și
preventiv, iar nu represiv ca în cazul pedepsei.
Dacă în perioada internării minorul săvârșește o nouă infracțiune

pagina 8 din 10
sau este judecat pentru o infracțiune concurentă săvârșită anterior,
instanța prelungește măsura internării, fără a depăși maximul
prevăzut, determinat în raport cu pedeapsa cea mai grea dintre cele
prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite. Din durata măsurii
educative se scade perioada executată până la data hotărârii.
Legiuitorul a luat în considerare și situațiile în care minorul
condamnat dă dovezi temeinice de îndreptare. Astfel, în cazul în care
pe durata internării minorul a dovedit interes constant pentru însușirea
cunoștințelor școlare și profesionale și a făcut progrese evidente în
vederea reintegrării sociale, după executarea a cel puțin jumătate din
durata internării, instanța poate dispune:
a) înlocuirea internării cu măsura educativă a asistării zilnice pe o
perioadă egală cu durata internării neexecutate, dar nu mai mult de 6
luni, dacă persoana internată nu a împlinit vârsta de 18 ani;
b) liberarea din centrul de detenție, dacă persoana internată a
împlinit vârsta de 18 ani.
Odată cu înlocuirea sau liberarea, instanța impune respectarea uneia
sau mai multora dintre obligațiile prevăzute în art. 121, până la
împlinirea duratei măsurii internării.
Dacă minorul nu respectă, cu rea-credință, condițiile de executare a
măsurii asistării zilnice sau obligațiile impuse, instanța revine asupra
înlocuirii sau liberării și dispune executarea restului rămas neexecutat
din durata măsurii internării într-un centru de detenție.
În cazul săvârșirii, până la împlinirea duratei internării, a unei noi
infracțiuni de către o persoană care nu a împlinit vârsta de 18 ani și
față de care s-a dispus înlocuirea măsurii internării într-un centru de
detenție cu măsura asistării zilnice, instanța revine asupra înlocuirii și
dispune:
a) executarea restului rămas din durata măsurii internării într-un
centru de detenție;
b) prelungirea duratei acestei internări în condițiile prevăzute.
Dacă în cursul executării unei măsuri educative privative de
libertate persoana internată, care a împlinit vârsta de 18 ani, are un

pagina 9 din 10
comportament prin care influențează negativ sau împiedică procesul
de recuperare și reintegrare a celorlalte persoane internate, instanța
poate dispune continuarea executării măsurii educative într-un
penitenciar. În acest caz, sancțiunea inițială nu se transformă într-o
pedeapsă, ea își păstrează aceeași natură juridică – de măsură
educativă – modificându-se doar instituția de executare. Pe cale de
consecință, regimul de executare al măsurii educative în penitenciar
va fi diferit de regimul de executare al pedepsei închisorii.
Durata executării măsurii educative privative de libertate se
socotește din ziua în care minorul a început executarea hotărârii
definitive prin care s-a dispus această măsură, ziua în care încetează
socotindu-se în durata executării.

BIBLIOGRAFIE
 Al. Boroi, Drept penal. Partea generală, Editura C.H. Beck,
București, 2010;
 https://drept.unibuc.ro/dyn_doc/publicatii/revista-
stiintifica/Enache%20Georgiana.pdf;
 Suport de curs;

CUPRINS
 REGIMUL RĂSPUNDERII PENALE..................................................................2
 LIMITELE RĂSPUNDERII PENALE..............................................................................2
 CONSECINȚELE RĂSPUNDERII PENALE......................................................................3
 REGIMUL MĂSURILOR EDUCATIVE..............................................................3
 MĂSURILE EDUCATIVE NEPRIVATIVE DE LIBERTATE....................................................4
Stagiul de formare civică.......................................................................4

pagina 10 din 10
 Supravegherea.......................................................................................5
Consemnarea la sfârșit de săptămână...................................................5
Asistarea zilnică.....................................................................................5
 MĂSURILE EDUCATIVE PRIVATIVE DE LIBERTATE........................................................6
Internarea într-un centru educativ........................................................6
Internarea într-un centru de detenție...................................................8

pagina 11 din 10