Pedeapsa penala si tipurile ei

Pedeapsa penala este o masura de constringere statala, stabilita de legea penala, aplicata de judecata in numele statului persoanelor care au comis infractiuni, pricinuinduli-se anumite lipsuri limitindu-li-se drepturile. Pedepsa penala este cea mai aspra masura a constringerii de stat pentru infractiunea comisa. Ea are un sir de trasaturi specifice: 1. este o masura de constringere, stabilita de legea penala; 2. se aplica numai de judecata; 3. se aplica in numele statului; 4 .are caracter public; 5. se aplica numai persoanelor vinovate de comiterea unei infractiuni concrete; 6.exprima o apreciere moral-politica negativa si o apreciere juridica a faptelor infractorului si a persoanei care le-a comis; 7.pricinuieste condamnatului anumite lipsuri sau limiteaza drepturile lui; 8.este o consecinta juridica a fiecarei infractiuni comise; 9.creeaza vinovatului antecedente penale. Pedeapsa are drept scop corectarea si reeducarea condamnatilor in spiritul atitudinii constiente fata de munca, respectarii stricte a legilor, prevenirea savirsirii de noi infractiuni atit din partea condamnatului, cit si din partea altor persoane. Pedeapsa este principalul mijloc de realizare prin constringere a ordinii de drept penal. Daca a fost incalcata ordinea legala (de drept) si este exclusa o alta modalitate de a o restabili, ramine doar ca organele de drept ale statului sa intervina imediat si sa aplice pedepsa, dupa care va urma executarea ei. Numai astfel poate avea loc reincadrarea in societate a infractorilor, transformarea

constiintei lor inapoiate. Incadrata intr-un ansamblu de mijloace menite sa apere ordinea de drept, pedeapsa, in calitate de o ultima masura, devine indispensabila de fiecare data, cind ordinea de drept este grav incalcata. In acest caz, pedepsa trebuie sa contribuie la asigurarea apararii sociale, lacurmara activitatii infractionala si sa-i creeze infractorului asemenea imposibilitatica el sa nu mai comita noi infractiuni. Fata de persoanele care au comis infractiuni pot fi aplicate urmatoarele pedepse: 1.principale: privetiuni de libertate; munca corectionala fara privatiuni de libertate; privatiunea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate; amenda; destituirea din functie; mustrarea publica. 2.conplementara: confiscarea averii; retragerea gradului militar sau special; decaderea din drepturile parintesti. Privatiunea de libertate se stabileste pe un termen de la trei luni pina la 15 ani, iar pentru infractiuni deosebit de grave maximum 25 ani. In cazul unor infractiuni prevazute de legea penala se poate aplica pedeapsa cu detentie pe viata. Munca corectionala fara privatiune de libertate se stabileste pe un termen de la 2 luni pina 2 ani si se executa fie la locul de munca al condamnatului, fie in alte institutii din raionul in care el domiciliaza. Din cistigul lui se retine in folosul statului partea stabilita prin sentinta instantei de judecata in limitele de la 5-20%. Privatiunea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate poate fi determinata de instanta de judecata ca pedeapsa principala sau conplementara pe un termen de la un an pina la cinci ani. Amenda este o sanctiune pecuniara si poate avea o marime de la 25 pina la 100 salarii minime.

Destituirea din functie se aplica de instanta de judecata in cazul in care se consideraimposibila-l lasa pe condamnat in functia pe care o ocupa. Mustarea publica consta in pronuntarea in public de catre instanta de judecata a mustrarii aplicate vinovatului, aducindaceasta , in cazurile necesare , la cunostinta obstimii prin intermediul mijloacelor de informare in masa sau prin alte mijloace. Confiscarea averii presupune trecerea fortata si gratuita in proprietatea statutului a bunurilor condamnatului destinate pentru sau utilizate la comiterea inrfactiunii, dobindite in urma savirsirii acestora, precum si a veniturilor obtinute prin folosirea bunurilor si valorilor capatate pe cale criminala. In caz de condamnare pentru pentru infractiune grava, persoana care are grad militar sau un titlu special poate fi privata de ele rpin sentinta judecatoreasca. Decaderea din drepturile parintesti se poate aplica ca pedeapsa complementara in cazurile in care instanta de judecata constata ca parintele abuzeaza de acestea sau se sustrage de la indeplinirea indatoririlor parintesti si drept rezultat copiii incep sa consume alcool, sa duca o viata desfrineta sau savirsesc alte fapte prejudiciabile. Drepturile parintesti pot fi restabilite de instanta de judecata la propunerea organelor de tutela si curatela ori Comisiei pentru minori. Fata de minori pot fi aplicate urmatoarele categorii de pedepse pentru infractiuni: mustrarea publica, amnenda, munca corectionala fara privatiune de libertate, trimiterea la un preventoriu de educatie prin munca, privatiune de libertate. Totodata, amenda poate fi aplicata numai fata de acei minori care au cistig propriu, de sine statator. Cea mai aspra pedeapsa pentru infractorii minori este privatiunea de libertate pe un termen de pina la cincisprezece ani. Minorii isi ispasesc pedeapsa

in colonii de educatie prin

munca pentru minori cu regim comun si

riguros(inasprit). Scopul oricarei pedepse nu este de a se rafui cu infractorul, ci de a-l corecta, de a-l ajuta sa devina util societatii. Pedepsa are drept scop prevenirea savirsirii de noi infactiuni atit din partea condamnatului, cit si din partea altor persoane, Constringerea este esenta (caracterul specific, natura) pedepsei, preventia speciala si generala scopurile de baza ale ei, iar corectarea si reeducarea metodele, caile de realizare a scopurilor pedepsei. Trebuie mentionat ca educarea unui cetatean constient al societatii nu este o functie proprie dreptului penal si cu atit mai mult a pedepsei. Educarea apare ca mijloc de prevenire a infactiunii. Intrucit pedepsa constituie mijlocul prin care sint sanctionate incalcarile legii penale, scopul ei trebuie sa coincida cu scopul acestei legi, si anume, apararea valorilor sociale impotriva infractiunilor. Prin aplicarea pedepsei se urmareste prevenirea savirsirii de noi infractiuni, in primul rind, de catre cel condamnat (preventia speciala), iar, pe de alta parte, de catre alte persoane (preventia generala). Preventia speciala constituie, fara indoiala, scopul direct al pedepsei. Acest lucru incepe sa se realizeze chiar in momentul in care instanta stabileste pedepsa pentru infractor, facindu-l, inainte de toate, sa inteleaga ca legea penala este o realitate si cine savirseste fapte penale este, in mod inevitabil, pedepsit. Condamnatul este apoi reeducat in timpul executarii pedepsei ce i s-a aplicat. De cele mai multe ori insusi faptul ca cei condamnati au simtit afectele pedepsei si au suportat privetiunile legate de aceasta, constituie suficiente motive ca acestia sa aiba ulterior o conduita corecta sis a nu mai savirseasca infractiuni. Preventia generala se realizeaza in raport cu alte persoane decit cele care au savirsit infractiuni. Exista si oameni care se abtin de a savirsi infractiuni nu din cauza ca simt repulsie fata de astfel de fapte, ci din teama de a fi pedepsiti, de frica

de pedeapsa. Trebuie insa subliniat ca amenintarea cu pedepsa prevazuta de lege nu ar fi eficienta, daca ea , pedeapsa, n-ar fi aplicata in mod efectiv fata de acele persoane care savirsesc infractiuni.

Pedepsele pentru minori

Art.52 C.p.(Codul penal) Pedeapsa este o msur de constrngere i un mijloc de reeducare a condamnatului. Scopul pedepsei este prevenirea svririi de noi infraciuni. Art. 100 C.p. Fa de minorul care rspunde penal se poate lua o msur educativ ori i se poate aplica o pedeaps. Msurile educative care se pot lua fa de minori sunt: - mustrarea; - libertatea supravegheat (timp de un an);

- internarea ntr-un centru de reeducare; - internarea ntr-un institut medical-educativ. Art. 109 C.p. Pedepsele ce se pot aplica minorului sunt nchisoarea sau amenda prevzute de lege pentru infraciunea svrit. Limitele pedepselor se reduc la jumtate. Asta nseamn c , dac etipentru o fapt este prevzut, de exemplu, pedeapsa nchisorii ntre 6 i 10 ani, minoruli i se va aplica pedeapsa nchisorii ntre 3 i 5 ani. Suspendarea executrii pedepsei sub supraveghere Instana poate dispune suspendarea executrii pedepsei sub supraveghere dac sunt ntrunite urmtoarele condiii: - pedeapsa aplicat este nchisoare de cel mult 4 ani sau amenda; - infractorul nu a fost condamnat anterior la pedeapsa nchisorii mai mare de un an, afar de cazul n care condamnarea intr n vreunul din cazurile ce nu atrag starea de recidiv (infraciunile svrite n timpul minoritii, infraciunile svrite din culp, infraciunile amnistiate, condamnrile pentru care a intervenit reabilitarea); - se apreciaz, innd seama de persoana condamnatului, de comportamentul su dup comiterea faptei, c pronunarea condamnrii constituie un avertisment pentru acesta. Termenul de ncercare: se compune din cuantumul pedepsei aplicate, la care se adaug un interval de timp, stabilit de instan, ntre 2 i 5 ani. Termenul de ncercare se socotete de la data cnd hotrrea prin care s-a pronunat suspendarea condiionat a executrii pedepsei a rmas definitiv. Msurile de supraveghere i obligaiile condamnatului

Pe durata termenului de ncercare, condamnatul trebuie s se supun urmtoarelor msuri de supraveghere: - s se prezinte la datele fixate, la judectorul desemnat cu supravegherea lui sau la alte organe stabilite de instan; - s anune, n prealabil, orice schimbare de domiciliu, reedin sau locuin i orice deplasare care depete 8 zile, precum i ntoarcerea; - s comunice i s justifice schimbarea locului de munc; - s comunice informaii de natur a pute fi controlate mijloacele lui de existen. Instana poate s impun condamnatului respectarea uneia sau a mai multora din urmtoarele obligaii: - s desfoare o activitate sau s urmeze un curs de nvmnt ori de calificare; - s nu schimbe domiciliul sau reedina avut ori s nu depeasc limita teritorial stabilit, dect n condiiile fixate de instan; - s nu frecventeze anumite locuri stabilite; - s nu intre n legtur cu anumite persoane; - s nu conduc nici un vehicul sau anumite vehicule; - s se supun msurilor de control, tratament sau ngrijire, n special n scopul dezintoxicrii. Instana poate s impun minorului (n cazul lurii msurii libertii supravegheate) respectarea uneia sau mai multora dintre urmtoarele obligaii: - s nu frecventeze anumite locuri stabilite; - s nu intre n legtur cu anumite persoane; - s presteze o activitate neremunerat ntr-o instituie de interes public fixat de instan cu o durat ntre 50 i 200 de ore, de maximum 3 ore pe zi, dup programul de coal, n zilele nelucrtoare i n vacan.

n acest sens, este bine de tiut c Serviciul de protecie a victimelor i reintegrare social a infractorilor funcioneaz pe lng Tribunalul Mure, aflndu-se sub autoritatea Ministerului Justiiei. Obiectivele activitii acestui serviciu vizeaz: - oferirea de asisten specializat n vederea diminurii impactului psihologic al infraciunii asupra victimei; - creterea gradului de siguran n comunitate prin supravegherea persoanelor condamnate la sanciuni neprivative de libertate; - reducerea riscului de recidiv al persoanelor care au comis infraciuni. Activiti principale ale serviciului: - Consilierea psihologic a victimelor infraciunilor se acord gratuit, prin depunerea unei cereri la sediul serviciului din circumscripia de domiciliu a victimei, numai dup sesizarea organelor de urmrire penal sau a instanei de judecat cu privire la svrirea infraciunii. Pot solicita consiliere psihologic victimele infraciunilor svrite cu violen, victimele traficului de fiine umane i victimele infraciunilor sexuale. - Referatul de evaluare este un document scris, cu caracter consultativ, care are rolul de a oferi instanei de judecat i organelor de urmrire penal date relevante despre persoana inculpatului. Acesta se ntocmete la solicitarea instituiilor sus menionate. Referatul de evaluare conine informaii relevante despre familia, coala, locul de munc al inculpatului, comportamentul acestuia nainte i dup comiterea infraciunii, factorii care i pot influena comportamentul i perspectivele sale de reintegrare n societate.

- Supravegherea n comunitate a persoanelor condamnate vizeaz verificarea modului de ndeplinire a msurilor i/sau obligaiilor dispuse de instana de judecat n sarcina persoanei condamnate. Supravegherea se realizeaz prin ntrevederi cu persoana condamnat i familia acesteia, vizite la domiciliul persoanei condamnate, la locul de munc sau la coal, verificarea unor documente justificative: adeverine, certificate etc., verificarea modului de executare a muncii neremunerate n folosul comunitii ( dac este cazul), colaborarea cu organele de poliie; colaborarea cu oricare alte persoane i instituii care pot oferi informaii relevante despre persoana condamnat. - Asistena i consilierea persoanelor condamnate prin aceast activitate se urmrete reabilitarea comportamental i facilitarea reintegrrii n comunitate a persoanelor condamnate. Asistena i consilierea se realizeaz prin derularea unor programe specializate, care s contribuie la rezolvarea problemelor ce au condus la comiterea de infraciuni, sau prin orientarea persoanei condamnate ctre alte organisme, n vederea calificrii profesionale sau continuarea studiilor, identificrii unui adpost etc. Pot solicita asisten i consiliere persoanele aflate n supravegherea serviciului, persoanele condamnate care se pregtesc pentru liberare, persoanele liberate condiionat, persoanele graiate, minorii liberai din centrele de reeducare.