UNIVERSITATEA „CONSTANTIN BRÂNCUŞI” DIN

TÂRGU-JIU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI, DREPT ŞI
ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ
DREPT IF

REFERAT
,,Executarea pedepselor
complementare”

Studentă,
Neicuși( Ungureanu) Andreea Elena
Anul IV Drept, grupa 341

TÂRGU-JIU
2021

1
 LISTĂ DE ABREVIERI

1. alin. – alineat;
2. art. – articol;
3. etc. – etcetera;
4. c. pen. -Cod penal;
5. c. pr.pen. - Cod procedură penală;
6. M. Of. – Monitorul Oficial al României;
7. nr. – număr;
8. p. – pagină;

2
 CUPRINS

LISTĂ DE ABREVIERI
Capitolul 1. Considerații generale privind aplicarea pedepselor în România
1.1 Categoriile pedepselor

CAPITOLUL 2. Pedepsele complementare aplicabile persoanei fizice și

executarea acestora
2.1. Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi
2.2. Degradarea militară
2.3. Publicarea hotărârii definitive de condamnare

CAPITOLUL 3. Pedepsele complementare aplicabile persoanei juridice și

executarea acestora
3.1. Dizolvarea persoanei juridice
3.2. Suspendarea activității sau a uneia dintre activitățile persoanei juridice pe o
durată de la 3 luni la 3 ani
3.3. Închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durată de la 3 luni
la 3 ani
3.4. Interzicerea de a patrticipa la procedurile de achiziții publice pe o durată de la
unu la 3 ani
3.5. Plasarea sub supraveghere judiciară
3.6. Afișarea sau publicarea hotărârii de condamnare
BIBLIOGRAFIE

3
Capitolul 1. Considerații generale privind aplicarea pedepselor în România
Diversitatea infracțiunilor, dar și a tipurilor de comportament, pe care le pot avea
persoanele care săvârșesc astfel de fapte, coincid cu măsurile penale adecvate, care să poată
reduce infracționalitatea dintr-un stat și să combată comiterea de noi abateri.
De-a lungul timpului, sancțiunile de drept penal au suferit o continuă transformare și
perfecționare, în acest fel sistemul sanționator penal este reprezentar în prezent de următoarele
categorii de sancțiuni de drept penal, respectiv: pedepsele, măsurile educative, măsurile de
siguranță și alte sancțiuni din drept penal, precum sancțiunile civile ( restituiri sau
despăgubiri) sau sancțiunile cu caracter administativ.
Pedepsele sunt sancțiuni de drept penal instituite în scopul prevenirii comiterii de noi
infracțiuni, fiind aplicate inculpatului, de către instanța de judecată, ca urmarea a savârșirii
unei abateri. Altfel spus, acestea reprezintă măsuri de constrângere cu un caracter aflictiv, ce
se aplică făptașilor, întrucât sunt cele mai grele sancțiuni, care vizează persoana acestora și
atributele ei esențiale, cum ar fi: viața, libertatea, bunurile ori drepturile cetățenești.
Scopul acestor pedepse este finalitatea urmărită prin aplicarea lor, respectiv prevenirea
comiterii de noi fapte prevăzute de legea penală.
În vechea reglementare, în cuprinsul art. 52 al Codului penal din 1969, prin
executarea pedepsei se urmărea formarea unei atitudini corecte față de muncă, de ordinea de
drept, dar și față de regulile de conviețuire socială, această executare nu trebie să cauzeze
suferințe fizice și nici să înjosească persoana care a fost condamnată. Așadar, aceste
pedepsele sunt aplicate doar infractorilor majori, în cazul celor minori se vor aplica măsurile
educative1.
Trebuie să avem în vedere și după cum se afirmă de către mulți autori 2, o primă
condiție în realizarea scopului sancțiunii aplicate, îl reprezintă individualizarea acesteia, într-o
altă oridine de idei, dacă infractorului i se aplică o pedeapsă prea severă față de nevoile sale
de îndreptare, există posibilitatea ca acesta să reacționeze într-un mod negativ, în schimb dacă
pedeapsa aplicată este prea blândă în raport cu fapta sa, există pericolul ca acesta să fie
implicit stimulat să comită și alte infracțiuni în perspectivă.

1
Boroi A., Anghel S., Fișe de drept penal, ed. 5, Editura Hamangiu, București, 2019, p. 161.
2
Diaconu G. , Drept penal. Partea generală, vol. I, Editura Lumina Lex, București, 2014, p. 75.

4
 1.1 Categoriile pedepselor
Pedepsele sunt clasificate în următoarele categorii:
1. pedepse principale, care sunt de sine stătătoare, prin aceea că pot fi stabilite și
aplicate singure
2. pedepse accesorii, care pot fi adăugate pedepselor principale privative de libertate
3. pedepse complementare, care întregesc reprimarea și se aplică doar pe lângă
pedepsele principale.

Capitolul II. Pedepsele complementare aplicabile persoanei fizice și

executarea acestora

2.1. Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi

Conținutul art. 66 din NCP cuprinde față de vechea reglementare (art.64 din C.pen.
anterior) cinsprezece dintre drepturile cetățenești a căror execitare poate fi interzisă prin
aplicarea pedepselor complemntare, față de cinci categorii de drepturi cum erau prevăzute în
vechea reglementare.
De asemenea, durata în timp a pedepselor complementare este diferită față de vechea
reglementare prin aceea că în Noul cod penal durata de aplicare este de la unu la 5 ani față de
Codul penal anterior unde era de la unu la 10 ani. Prin durata de aplicare a acestora înțelegem
posibilitatea instanței de a realiza un effect constrângător mai accentuat al pedepsei, într-un
timp sufficient pentru realizarea eforturilor de resocializare3.
Spre deosebire de vechiul cod penal, Noul cod penal a transpus ca pedepse
complementare, vechile măsuri de siguranță precum: interdicția de a ase afla în anumite
localități, expulzarea străinilor și interzicerea de a reveni în locuința familiei pe o perioadă
determinate.

Prin interzicerea exercitării unor drepturi înțelegem, interzicerea exercitării unuia sau
mai multor dintre următoarele, pe o perioada de la 1 la 5 ani:
 dreptul de a fi ales în autoritățiile publice sau orice alte funcții publice,
 dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat,
 dreptul străinului de a se afla pe teritoriul României,

3
Pascu I., Dima T., Păun C., Gorunescu M., Dobrinoiu V., Hotca M. A., Chiș I., Dobrinoiu M. , Noul Cod
Penal comentat, vol. I, Partea Generală, editura Univesul Juridic, București, 2012, p. 442.

5
  dreptul de a alege, drepturile părintești,
 dreptul de a fi tutore sau curator,
 dreptul de a ocupa o funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a
desfășura activitatea de care s-a folosit la săvârșirea infracțiunii,
 dreptul de a deține, purta sau folosi orice categorie de arme,
 dreptul de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanță,
 dreptul de a părăsi teritoriul României,
 dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de
drept public,
 dreptul de a se afla în anumite localități stabilite de instanță,
 dreptul de a se afla în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive,
culturale ori alte adunări publice, stabilite de instanță,
 dreptul de a comunica cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu
persoanele cu care a comis infracțiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanță, ori de a se
apropia de acestea,
 dreptul de a se apropia de locuinta, locul de muncă, scoală sau alte locuri unde
victima desfășoară activități sociale, în condițiile stabilite de instanța de judecată 4.
Degradarea militară reprezintă o pedeapsă complementară care poate fi aplicată
condamnaților militari în activitate, în rezervă sau în retragere, care presupune pierderea
definitivă a gradului militar și dreptul de a purta uniforma, aceste două măsuri fiind
cumulative. Acestă pedeapsă complementară se ia imediat după rămânerea definitive a
hotărârii de condamnare, reprezentând o excepție de la regulă, pentru că de obicei pedepsele
complementare se execute după ce pedeapsa primcipală a fost executată sau considerate ca
executată.
Publicarea hotărârii de condamnare reprezintă cea de-a treia pedeapsă complementară,
fiind un element de noutate față de vechiul cod penal din 1969 în care erau incriminate două
pedese complementare, cele amintite mai sus, respectiv interzicerea exercitării unor drepturi și
degradarea militară. Acestă pedeapsă complementară prin care se publică hotărârea de
condamnare în mass-media, printr-un cotidian local sau național, are character facultativ,
putând fii luată indifferent de pedeapsa principală stabilită de către instanța de judecată prin
hotărârea de condamnare5. De cele mai multe ori instanța are în vedere natura și gravitatea
faptei săvârșite, împrejurările și persoana care a săvârșit fapta prevăzută de legea penală. Și

4
Potrivit art.66 alin.(1) din NCP
5
Ibidem p. 290

6
acestă sancțiune în ceea ce privește domeniul de aplicabilitate, reprezintă o excepție de la
regulă prin aceea că executarea acesteia se face imediat după rămânerea definitive a hotărârii
de condamnare, ca și degradarea militară. Acestă publicare se face o singură data pe cheltuiala
condamnatului, însă fără a se face publică identitate victimei sau a alor participații în procesul
penal. De asemenea, în cazul în care condamnatul nu își îndeplinește obligația de a plăti
publicarea, în termenele legale, va săvârsi o altă faptă prevăzută de legea penală, respectiv
neexecutarea sancțiunilor penale6.

2.2.Aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi

Potrivit art. 67 alin. (1) din C. pen., interzicerea exercitării unor drepturi se aplică de
către instanța de judecată pe lângă pedeapsa amenzii ori pedeapsa închisorii, cât despre durata
sau cuantumul pedepselor principale nu se ține seama.
Putem observa faptul că prin aplicarea pedepselor complementare, suntem martori la o
înăsprire a regimului sancționator.
Aplicarea acestei pedepse complementare este obligatorie atunci când legea prevede
această pedeapsă pentru infracțiunea săvârșită ( ex .:infracțiunea de omor 7), de unde rezultă și
faptul că în lipsa unei astfel de prevederi aceasta este facultativă. Când avem situația de
aplicare facultative a acestei pedepse complemntare trebuie să știm că aici cel mai important
rol îl are instanța care va aprecia cu privire la necesitatea sancționării condamnatului prin
interzicerea unuia sau mai multor drepturi prevăzute de art. 66 alin. (1) din C. pen. Ea va ține
seama de criteriile în acest sens8.

2.3. Executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor

drepturi.
În ceea ce privește executarea acestei pedepsei, avem următoarele trei situații de la
care termenul începe să curgă9:
 de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la pedeapsa amenzii;

6
Potrivit art.288 alin.(1) din NCP
7
Art.188 din C. Pen.
8
Potrivit art.67 alin.(1) din C. Pen.:” Pedeapsa complementară a interzicerii uexercitării unor drepturi poate fi
aplicată dacă pedeapsa principală stabilită de instanță este închisoarea sau amenda, și instanța constată că,
față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, această pedeapsă este
necesară.”
9
Potrivit art.68 alin.(1) din C. Pen.

7
  de la rămânerea definitive a ahotărârii de condamnare prin care s-a dispus
suspendarea executării pedepsei sub supraveghere;
 după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de
pedeapsă sau după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după
executarea termenului de supraveghere al liberării conditionate, în cazul în care instanța a
dispus liberarea condiționată din executarea pedepsei închisorii.

Astfel că: În cazul pedepsei amenzii, condamnatul este lipsit de exercițiul drepturilor
restrictive imediat după rămânerea definitive a hotărârii de condamnare, desi pedeapsa nu a
apucat să fie executată sau a fost executată integral, în acestă situație începerea executarii
pedepsei complementare se face în paralel cu executarea amenzii care ori a fost eșalonată în
rate sau se va executa cu prestarea muncii neremunerate în folosul comunității 10.
Dacă avem situația în care se dispune suspendarea executării pedepsei sub
supraveghere (ne referim la pedeapsa închisorii), interdicțiile aplicate își produc efectul
imediat după pronunțarea hotărârii definitive, deoarece prin aceasta i se suspendă doar
pedeapsa principală a închisorii, nu și cea complementară.
În cea de-a treia situație știm că pedeapsa complementară în cazul aplicării acesteia, pe
lângă pedeapsa închisorii, începe să îsi producă efectul după executarea pedepsei principale
sau după grațierea totală, a restului de pedeapsă ori împlinirea termenului de prescripție a
executării pedepsei. În aceste cazuri până la stingerea executării pedepsei principale,
condamnatului îi este interzisă exercitarea acestor categorii de drepturi, dar ca pedeapsă
accesorie11.
Când avem situația liberării conditionate este o situație similară cu cea anterioară, în
sensul că, intervalul cuprins între data liberării conditionate și data împlinirii duratei pedepsei
( ce se mai numește și termen de supraveghere a liberării condiționate) reprezintă o perioadă
în care executarea pedepsei nu s-a stins definitiv, deci pe timpul acesteia este vorba, despre
aplicare pedepsei accesorie prin care se intrezic aceleași categori de drepturi, iar după
stingerea executării pedepsei va reveni pedeapsa complementară de drept.
Excepția acestei situații o reprezintă dreptul străinului de a se afla pe teritotiul
României, care în cazul în care s-a horărât liberarea condiționată, se va executa la data
liberării, ci nu data data expirării termenului de supraveghere al liberării.

10
Potrivit art 68 alin. (3) din c. Pen.
11
Mitrache C-tin.,Mitrache C., Drept penal român- partea generală, Editura Universul Juridic, București, 2014,
pag.243.

8
 Dacă vom întâlni situația în care condamnatul se sustrage de la executarea sau
neexecutarea în cindițiile legii a unei pedepse complementare formează conținutul infracțiunii
de neexecutarea sancțiunilor penale12.
Punerea în executarea a pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor
drepturi se face conform art.29-31 din Legea nr.253/201313.

2.4. Degradarea militară.

Degradarea militară reprezintă o pedeapsă complementară care poate fi aplicată
condamnaților militari în activitate, în rezervă sau în retragere, care presupune pierderea
definitivă a gradului militar și dreptul de a purta uniforma, aceste două măsuri fiind
cumulative. Acestă pedeapsă complementară se ia imediat după rămânerea definitive a
hotărârii de condamnare, reprezentând o excepție de la regulă, pentru că de obicei pedepsele
complementare se execute după ce pedeapsa primcipală a fost executată sau considerate ca
executată.
Această pedeapsă complementară a fost preluată din vechea reglementare, nu
reprezintă un element de noutate în legea penală. Aceasta pedeapsă constă în pierderea
gradului militar și dreptul de a mai purta uniforma.
Prin natura sa degradarea militară este o pedeapsă privativă de drepturi care se poate
aplica numai acelor condamnați care au calitatea de militari activi, în rezervă sau în
retragere14. Degradarea militară se aplică în mod obligatoriu în cazul infracțiunilor grave care
au atras aplicarea pedepsei cu închisoarea mai mare de 10 ani sau detenșiunea pe viață, cu
precizarea că forma de vinovăție aici nu are nicio importanță.
De asemenea, degradarea militară se poate aplica și în mod facultativ, atunci când
pedeapsa aplicată de intanța de judecată este inchisoarea de cel puțin 5 ani și cel mult 10 ani și
a fost pronunțată pentru o infracțiune săvârșită cu intenție. În cazul în care pedeapsa stabilită
de către instanța de judecată prin hotărârea de condamnare este mai mică de 5 ani, nu se va
putea aplica această pedeapsă, idiferent de forma de vinovăție cu care a fost săvârșită fapta.
Această măsură operează imediat după rămânerea definitivă a hotărârii de
condamnare, reprezentând o excepție de la regula potrivit căreia pedepsele complementare se
execută după ce pedeapsa principală a fost executată sau considerată ca executată.
12
Potrivit Art.288 alin.(1) din C. Pen.
13
Legea 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de
organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în M. Of. nr. 513 din 14 august 2013, cu modificările și completările
ulterioare.

14
Mitrache C-tin.,Mitrache C., op., cit., pag.249.

9
 Deoarece este condiționată de durata pedepsei închisorii aplicate, prevederea în Partea
Specială a infracțiunilor pentru care se aplică degradarea militară nu a mai fost necesară.
Aplicarea pedepsei complemnetare a degradarii militare nu înlătură aplicarea pedepsei
complementare a interzicerii exercitării unor drepturi, fiindcă sfera drepturilor ce pot fi
interzise este diferită15.
Cât despre executarea acestei pedepse complementare, a degradării militare, pierderea
gradului military și a dreptului de a purta uniform începe cu data rămânerii definitive a
hotărârii de condamnare și este perpetuă. Redarea gradului militar pierdut nu este posibilă ca
efect al reabilitării16.

2.5. Publicarea hotărârii de condamnare

Această pedeapsă complementară este nou introdusă în Codul Penal, fiind cuprinsă în
articolul 70 alin (1). Publicarea hotărârii de condamnare reprezintă cea de-a treia pedeapsă
complementară, fiind un element de noutate față de vechiul cod penal din 1969 în care erau
incriminate două pedese complementare, cele amintite mai sus, respectiv interzicerea
exercitării unor drepturi și degradarea militară. Acestă pedeapsă complementară prin care se
publică hotărârea de condamnare în mass-media, printr-un cotidian local sau național, are
character facultativ, putând fii luată indifferent de pedeapsa principală stabilită de către
instanța de judecată prin hotărârea de condamnare17. De cele mai multe ori instanța are în
vedere natura și gravitatea faptei săvârșite, împrejurările și persoana care a săvârșit fapta
prevăzută de legea penală. Și acestă sancțiune în ceea ce privește domeniul de aplicabilitate,
reprezintă o excepție de la regulă prin aceea că executarea acesteia se face imediat după
rămânerea definitive a hotărârii de condamnare, ca și degradarea militară. Acestă publicare se
face o singură data pe cheltuiala condamnatului, însă fără a se face publică identitate victimei
sau a alor participații în procesul penal. De asemenea, în cazul în care condamnatul nu își
îndeplinește obligația de a plăti publicarea, în termenele legale, va săvârsi o altă faptă
prevăzută de legea penală, respectiv neexecutarea sancțiunilor penale18.
Publicarea hotărării de condamnare într-un cotidian local sau national întărește
prevenția general, dar aceasta din urmă are și un rol de informare a opiniei publice cu privire

15
Mitrache C-tin.,Mitrache C., op., cit., pag.250.
16
Potrivit art.169 alin. 2 din C. Pen.
17
Ibidem p. 290
18
Potrivit art.288 alin.(1) din NCP

10
la faptele ilicite și la consecințele acestora și, pe cale de consecință acest rol educativ,
constituind asfel o reparație de ordin moral persoanei vătămate.
Spre deosebire de celelalte pedepse complemantare, această pedeapsă are caracter
facultativ, în sensul că se poate dispune indiferent de pedeapsa principală aplicată de instanța
de judecată prin hotărârea de condamnare și atunci când aceasta apreciează că publicarea va
contribui la prevenirea săvârșirii unor noi astfel de fapte.
Trebuie menționat faptul că această măsură complementară nu se poate dispune atunci
când instanța dispune renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânareaaplicării pedepsei,
deoarece în acest caz instanșa nu dispune o hotărâre de condamnare.
Cum se obișnuiește instanța, ca la aplicarea oricărei măsuri va ține seama de natura și
gravitatea infracțiunii, împrejurările și persoana condamnatului.
Punerea în executare a pedepsei complementare de publicare a hotărârii de
condamnare se face potrivit art.33 din Legea nr.253/2013. În caz că persoana condamnată
refuză să achite costurile publicării într-un termen de 30 de zile ori eventual într-un termen de
15 zile, judecătorul delegate cu executarea va sesiza organul de urmărire penală competent cu
privire la săvârșirea infracșiunii de neexecutare a sancțiunilor penale19.

Capitolul III. Pedepsele complementare aplicabile persoanei juridice și

executarea acestora

3.1. Dizolvarea persoanei juridice

Pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice poate fi aplicată în situaţia în

care:
 persoana juridică a fost constituită în scopul săvârşirii de infracţiuni
 atunci când obiectul său de activitate a fost deturnat în scopul comiterii de
infracţiuni, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este
închisoarea mai mare de 3 ani
 în cazul în care persoanei juridice i s-au mai aplicat alte pedepse
complementare pe care, cu rea-voinţă, aceasta nu le-a executat20.

19
Potrivit art.288 alin(1) din C. Pen.
20
Art.139 din C. pen.

11
 Cu toate acestea soluţia legiuitorului este îndreptăţită, fiindcă cu toate că această
pedeapsă are un puternic caracter sancţionator, urmăreşte totuşi prevenirea săvârşirii de noi
infracţiuni, fiind un complement al pedepsei principale. În conformitate cu dispoziţiile art.
141 Codul penal, pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice nu se poate aplica
instituţiilor publice, partidelor politice, sindicatelor, patronatelor şi organizaţiilor religioase
ori aparţinând minorităţilor, constituite potrivit legii ori persoanelor juridice ce îşi desfăşoară
activitatea în domeniul presei.

3.2. Suspendarea activității sau a uneia dintre activitățile persoanei juridice pe o

durată de la 3 luni la 3 ani

Pedeapsa complementară a suspendării activităţii unei persoane juridice (art. 140 Cod
penal) constă în oprirea desfăşurării activităţii generale a persoanei juridice sau a uneia dintre
activităţile persoanei juridice în realizarea căreia a fost săvârşită infracţiunea pe o perioadă
determinată, cuprinsă între 3 luni la 3 ani. Pedeapsa suspendării activităţii persoanei juridice
este similară ca şi conţinut cu pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a desfăşura
activitatea de care s-a folosit persoana fizică pentru săvârşirea infracţiunii, prevăzută în art. 66
alin. 1) lit. g) teza finală din noul Cod penal.
Această pedeapsă se aplică în două situaţii distincte. Art. 140 alin. (1) Cod penal
reglementează situaţia în care activitatea desfăşurată de o societate comercială a fost orientată
în scopul săvârşirii de infracţiuni. În acest sens, pedeapsa complementară a suspendării
activităţii persoanei juridice se referă la interzicerea activităţii, în general, sau doar a aceleia
dintre activităţi în exercitarea căreia a fost săvârşită infracţiunea.

3.3. Închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durată de la 3 luni
la 3 ani

Pedeapsa complementară a închiderii unor puncte de lucru ale persoanei juridice 21

constă în încetarea activităţii desfăşurate în unul sau mai multe dintre punctele de lucru
aparţinând persoanei juridice cu scop lucrativ, în care s-a desfăşurat activitatea în realizarea
căreia a fost săvârşită infracţiunea, această pedeapsă fiind îndreptată în primul rând împotriva
folosirii unei anumite locaţii care prezintă pericol şi poate genera noi infracţiuni şi în al doilea
rând împotriva activităţii în exercitarea căreia a fost săvârşită infracţiunea. Această pedeapsă

21
Art.142 din C. pen.

12
complementară având un caracter facultativ pentru instanţă poate fi aplicată, potrivit
dispoziţiilor art. 142 alin. (1), atât pentru infracţiunile intenţionate, cât şi pentru cele din
culpă. Nimeni nu interzice persoanei juridice în această situaţie să deschidă alte puncte de
lucru în care să îşi desfăşoare activitatea în conformitate cu prevederile legale.
Aşadar, trebuie făcută diferența între suspendarea unei activităţi şi închiderea unui
punct de lucru, nici măcar atunci când persoana juridică desfăşoară o anumită activitate într-
un singur punct de lucru.
Ca şi în cazul pedepsei complementare a dizolvării sau a suspendării activităţii sau a
unora dintre activităţile persoanei juridice, pedeapsa complementară a închiderii unor puncte
de lucru ale persoanei juridice nu se aplică persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea
în domeniul presei (art. 142 alin. 2 Cod pen.).

3.4. Interzicerea de a patrticipa la procedurile de achiziții publice pe o durată de la

unu la 3 ani
Pedeapsa complementară a interzicerii de a participa la procedurile de achiziţii publice
(art. 143 Cod penal) constă în interzicerea de a participa, direct sau indirect, la procedurile
pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice, prevăzute de lege, pe o durata de la 1 la 3
ani. Această interzicere reprezintă o restrângere a capacităţii de folosinţă şi de exerciţiu a
persoanei juridice, respectiv o incapacitate de a contracta lucrări de achiziţii publice în oricare
dintre modalităţile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2006.
Acesta este argumentul pentru care considerăm că prevederile Codului penal trebuie
corelate cu dispoziţiile legii speciale. Dacă a fost aplicată această pedeapsă complementară
persoanei juridice, acesteia îi este interzisă participarea la un contract încheiat de către stat,
autorităţile sau instituţiile publice, colectivităţile teritoriale sau alte întreprinderi controlate de
către stat. Încheierea, totuşi, a unui contract în aceste condiţii atrage nulitatea absolută a
acestuia, fiind încheiat cu o persoană fără capacitate de exerciţiu.
Aplicarea acestei pedepse nu îşi produce însă efectele şi asupra contractelor de
achiziţii publice în curs de desfăşurare, acestea urmând a se executa în termenii conveniţi,
consecinţa aplicării pedepsei fiind doar decăderea din dreptul de a mai obţine pe viitor astfel
de contracte. Există o singură situaţie în care credem că ar putea fi lezat contractul deja
încheiat şi anume situaţia în care persoana juridică a fost condamnată pentru o infracţiune de

13
corupţie săvârşită cu ocazia obţinerii contractului de achiziţii publice şi a fost descoperit
ulterior acestui lucru, contractul urmând a fi reziliat, însă nu ca şi consecinţă penală, a punerii
în aplicare a acestei pedepse complementare, ci ca o consecinţă civilă, respectiv nulitatea
contractului pentru cauza ilicită22.

3.5. Plasarea sub supraveghere judiciară

Pedeapsa complementară a plasării sub supraveghere judiciară (art. 144 Cod penal)
este nou introdusă în Codul penal, neavând corespondent în Codurile penale anterioare. Din
acest punct de vedere, nu există probleme privind aplicabilitatea legii penale în timp,
posibilitatea aplicării acesteia existând numai pentru infracţiunile comise după intrarea în
vigoare a noului Cod penal. Pedeapsa complementară a plasării sub supraveghere judiciară
constă în desfăşurarea sub supravegherea unui mandatar judiciar a activităţii care a ocazionat
comiterea infracţiunii, pe o perioadă de la 1 la 3 ani. Inspirată din legislaţia franceză unde este
intitulată „plasarea sub control a persoanei condamnate”, iar prin introducerea acestei noi
pedepse complementare în legislaţia română este binevenită pentru întregirea gamei
sancţiunilor aplicabile persoanei juridice.

3.6. Afișarea sau publicarea hotărârii de condamnare

Pedeapsa complementară a afişării sau publicării hotărârii de condamnare 23constă în

aducerea la cunoştinţa publicului a hotărârii de condamnare a unei persoane juridice care a
săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, realizându-se pe o perioadă cuprinsă între o lună şi
3 luni, legiuCodul penal prevede această pedeapsă complementară pentru ca prevenirea
faptelor infracţionale să se realizeze şi pe calea cunoaşterii într-o măsură publicistică, cu
puterea de penetrare a mijloacelor mass-media în conştiinţa cetăţenilor, dar şi cu privire la
repararea morală ce se poate acorda persoanei vătămate, care poate obţine o satisfacţie
deplină, mai ales dacă infracţiunea a fost săvârşită folosind şi mijloacele puse la dispoziţie de
mass-media.itorul caracterizând această pedeapsă complementară ca o pedeapsă
nedeterminată.
22
Munteanu_Cristina.pdf
23
Art.145 din C. Pen.

14
Bibliografie

15
Tratate, monografii, cursuri:

 Udroiu M., Drept Penal. Partea Generală, Ediția a 3-a, Editura C. H. Beck, București,
2016.
 Chiș I., Dobrinoiu M., Noul Cod Penal comentat, vol. I, Partea Generală, editura
Univesul Juridic, București, 2012.
Surse electronice:

 file:///C:/Users/BiBi/Desktop/facultate%20Andreea/Munteanu_Cristina.pdf.( accesat
la data de 31,05.2021)

Acte normative:

 Legea 286/2009 privind codul penal, publicată în M. Of. nr. 510 din 24 iulie 2009, cu
modificările și completările ulterioare.
 Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în M. OF. nr. 486 din
15 iulie 2010, cu modificările și completările ulterioare.

16