UNIVERSITATEA ECOLOGICA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE DREPT
MASTER STIINTE PENALE SI CRIMINALISTICA

DREPT EXECUTIONAL PENAL

PUNEREA IN EXECUTARE A PEDEPSEI
INCHISORII SAU DETENTIEI PE VIATA

RALEA(KARAGUN) CARMEN VERONICA

CENTRUL UNIVERSITAR BRAILA
SEMESTRUL III

PUNEREA IN EXECUTARE A PEDEPSEI

INCHISORII SAU DETENTIEI PE VIATA
Capitolul I
1. Pedepsele, definitie, trasaturi
In cadrul sanctiunilor de drept penal un loc important ocupa pedeapsa care e singura
sanctiune penala si este menita sa asigure restabilirea ordinii de drept incalcata prin
savarsirea de infractiuni.
Definitia legala a pedepsei rezulta din prevederile are 52 . din actualul Cod Penal
care arata ca pedeapsa este o masura de constrangere si un mijoc de reeducare a
condamnatului . Scopul pedepsei este prevenirea de noi infractiuni . Din definitia legala
a pedepsei rezulta ca ea prezinta un dublu caracter: unul coercitiv ( masura de
constrangere ) si altul corectiv ( masura de reeducare)
Pedeapsa este o sanctiune juridica de drept penal care isi are cauza in infractiunea
savarsita , atunci cand exista raspundere penala, fiind impusa infractorului ca masura de
coercitie si corectie . Ea exista numai atunci cand legea o prevede , fiind o creatie a
dreptului pozitiv ( nulla noena sine lege ) . Spre deosebire de alte sanctiuni juridice ,
pedeapsa prezinta anumite trasaturi specifice si anume :
a) pedeapsa este o masura de constrangere care se concretizeaza intr-o anumita
privatiune sau restrictie impusa persoanei ce a savarsit infractiunea .
Privatiunea, restrictia sau suferinta la care este supusa persoana care a savarsit o fapta
prevazuta de legea penala trebuie sa aiba intensitate in functie de felul, durata si
cuantumul pedepsei stabilite fara a provoca persoanei condamnatului rigori si privatiuni
de natura sa duca la injosirea acestuia
b) pedeapsa este un mijloc de reeducare - rolul educativ al pedepsei consta in
preocuparea institutiilor penitenciare de a urmari reformarea conduitei deviante a
infractorului, ajutandu-l sa inteleaga ca respectarea legii penale este o necesitatea in
vederea indreptarii acestuia si a reinsertiei sale sociale .
c) pedeapsa este un mijloc de constrangere statala - actiunea penala in vederea tragerii
la raspundere penala a infractorului , a stabilirii pedepsei si punerii in aplicare a acesteia
apartine organelor specializate ale statului , instantele judecatoresti .

d) pedeapsa are un caracter legal - aracterul legal al pedepsei implica cerinta ca aceasta
sa fie prevazuta de lege cu indicarea precisa a anaturii si limitelor sale ; instantele de
judecata cu prilejul deliberarii si aplicarii sanctiunii pentru infractiunea savarsita vor
stabili numai pedeapsa stabilita de lege, in limitele stabilite de aceasta .
e) pedeapsa are un caracter personal , ea aplicandu-se numai persoanei care a savarsit o
infractiune in calitate de autor , instigator sau complice . Pedeapsa nu este transmisibila
fata de alte persoane de aceea ea se stinge odata cu decesul infractorului .
f) pedeapsa se aplica si in scopul prevenirii de noi infractiuni prin rezonanta sociala pe
care o are asupra altor persoane . Asadar pedeapsa indeplineste o functie de intimidare
fata de alte persoane predispuse sa comita fapte similare celor savarsite de infractor . Este
deci o activitate de infrangere a tentatiei de a se comite noi infractiuni .
Legalitatea executarii pedepselor - Executarea pedepselor se realizeaza in
conformitate cu dispozitiile Codului penal, ale Codului de procedura penala si ale
prezentei legi.
Temeiul executarii pedepselor - Pedepsele se executa numai in temeiul hotararilor
judecatoresti de condamnare ramase definitive.
Respectarea demnitatii umane - Pedepsele se executa in conditii care sa asigure
respectarea demnitatii umane, ocrotirea drepturilor si a libertatilor fundamentale.
Interzicerea supunerii la tortura, tratamente inumane sau degradante ori la
alte rele tratamente - Se interzice supunerea oricarei persoane aflate in executarea unei
pedepse la tortura, la tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente.
Interzicerea discriminarii in executarea pedepselor - In timpul executarii
pedepselor este interzisa orice forma de discriminare pe temei de rasa, nationalitate, etnie,
limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, opinie, apartenenta
politica, avere, origine sociala, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa, infectare
HIV/SIDA, apartenenta la o categorie defavorizata sau alte temeiuri.
Exercitarea drepturilor - Persoanele private de libertate isi exercita toate drepturile
civile si politice, cu exceptia celor care au fost interzise, potrivit legii, prin hotararea de
condamnare, precum si a celor a caror neexercitare sau exercitare restransa rezulta

inerent din privarea de libertate ori din ratiuni de mentinere a sigurantei locurilor de
detinere.

2. Functiile pedepsei
Functia de constrangere sau represiune se realizeaza prin aplicarea masurii
repressive fata de condamnat, obligandu-l sa suporte privatiuni si restrictii care privesc
drepturile, libertatile si interesele sale , ceea ce-i provoaca in mod indevitabil suferinta .
In cazul pedepselor privative de libertate infractorul este izolat temporar de mediul social,
profesional, familial, fiind supus unor restrictii de oridn fizic, material si moral ; in cazul
amenzii infractorul este supus unor restricii care privesc interesele sale pecuniare ; in
cazul pedepselor privative de drepturi , infractorul este lipsit de exercitiul unor drepturi
pe un timp determinat .
Functia de reeducare este reglementata prin art 52. alin 2 in care se arata ca
prin executarea pedepsei se urmareste formarea unei aptitudini corecte fata de munca,
fata de ordinea de drept si fata de regulile de convietuire sociala
Mijloacele de reeducare pe care le ofera starea de detentie se rezuma la calificarea
sau recalificarea intr-o alta meserie, prestarea unor activitati gospodaresti utile,
desfasurarea unor activitati cultural-educativ-sportive, recompensarea celor care dau
dovezi temeinice de indreptare , acordarea eliberarii conditionate dupa executarea partiala
a pedepsei conform legii .
Functia de exemplaritate este o functie adiacenta care rezida din influenta
exercitata de pedeapsa aplicata condamnatului de catre instanta de judecata, asupra altor
persoane predispuse la infractiuni .
Functia de eliminare este tot o functie adiacenta care evoca eliminarea
temporara sau definitiva a condamnatului din societate prin introducerea acestuia in
sistemul de privatiuni din reteua penitenciara ceea ce este foarte util in cazul
infractiunilor cu un grad ridicat de pericol social . Eliminarea definitiva a condamnatului
nu este posibila decat in cazurile strict prevazute de lege cand infractorului i se aplica
pedeapsa detentiei pe viata .
Aceasta functie contribuie atat la realizarea preventiei speciale care se adreseaza
condamnatului , cat si , in agala masura, la realizarea preventiei generale care asigura in
final realizarea scopului legii penale .

3. Categorii de pedepse
In cazul sistemelor de drept penal se cunosc mai multe clasificari ale pedepselor .
Dupa obiectul asupra caruia isi resfrang actiunea :
a) pedepse privative de viata au drept obiect suprimarea vietii condamnatului
pedeapsa cu moartea sau pedeapsa capitala care a fost abolita din Codul Penal
roman prin Decretul Lege Nr. 6/7 ianuarie 1990 si inlocuita cu detentia pe viata .
b) pedepsele corporale privau corpul persoanei si urmareau producerea unor
suferinte fizice . Ele au fost desfiintate in majoritatea legislatiilor penale .
c) pedepse privative sau restrictive de libertate constau in suprimarea sau
constrangerea libertatii condamnatului in anumite conditii prevazute de lege .
d) pedepse restrictive sau privative de drepturi care constau in suprimarea unor
drepturi sau restrangerea exercitarii unor drepturi
e) pedepsele pecuniare care vizeaza atingerea patrimoniului condamnatului
f) pedepsele morale care evoca dezaprobarea publica a infractorului si a faptei sale
Dupa importanta atribuita pedepselor din punct de vedere functional sunt :
a) pedepse principale
b) pedepse complementare ( ope judicis )
c ) pedepse accesorii ( ope legis )
In raport cu gradul de determinare sunt pedepse determinate si
nedeterminate . Cele determinate se impart in pedepse absolu determinate si relative
determinate . Iar cele nedeterminate sunt prevazute in lege doar sub aspectul naturii lor
fara ca norma incriminatoare sa fixeze durata si cuantumul .
In raport de numarul posibil de pedepse principale prevazute in aceasi norma de
drept penal se disting : pedepse unice sau singulare si pedepse multiple sau plurale .
In raport de persoana care savarseste infractiunea, pedepsele se impart in : pedepse
care se aplica persoanelor fizice si pedepse care se aplica persoanelor juridice .

Pedepsele principale
Pedepsele principale sunt acelea care pot fi aplicate singure pentru faptele penale
savarsite . Ele pot fi insotite de o alta pedeapsa ( complementara sau accesorie ) in
anumite cazuri prevazute de lege .
In art. 53 Cod Penal sunt prevazute pedepsele principale in ordinea gravitatii lor :
1 . Pedeapsa detentiunii pe viata
2 . Pedeapsa inchisorii
3. Amenda penala
Activitatea de punere in executare a pedepselor principale face obiectul si a altor
dispozitii, care nu apartin insa dreptului procesual penal. Astfel de dispozitii, cum ar fi
cele privitoare la executarea pedepsei inchisorii, se gasesc in Legea nr. 275/2006 privind
executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului
penal si au caracter administrativ, apartinand dreptului penitenciar. De asemenea,
normele privind executarea amenzilor penale au caracter administrativ si apartin dreptului
fiscal precum si dreptului procesual penal (art. 425c.p.p.). Aceasta activitatea parcurge
mai multe stadii si anume:
- stadiul sesizarii instantei de executare direct sau prin trimitere despre hotararea
definitiva;
- stadiul examinarii de catre aceasta instanta a conditiilor de punere in executare;
- stadiul ordonarii executarii de catre judecatorul delegat
- stadiul aducerii la indeplinire a ordinului de executare.
Fiecare stadiu cunoaste mai multe momente procesuale.

Pedepsele complementare
Pedepsele complementare sunt menite sa completeze represiunea instituita prin
pedeapsa principala. Acestea sunt prevazute de lege si sunt aplicate de instanta de
judecata numai pe langa o pedeapsa principala. Caracteristica generala a pedepselor
complementare consta in aceea ca ele sunt pedepse secundare, adaugate, adica sunt
atasate, dependente de pedepsele principale. Dupa continutul lor sau obiectul la care se
refera pedepsele complementare sunt restrictive de drepturi si privative de drepturi .
Pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi :
6

a) dreptul de a alege si de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice;

b) dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat;
c) dreptul de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie ori de a desfasura
o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea
infractiunii;
d) drepturile parintesti;
e) dreptul de a fi tutore sau curator.
Pedeapsa complementara a interzicerii exercitiului unor drepturi se pune in
executare dupa o anumita procedura si de catre anumite organe organe de executare si
se supravegheaza de alte organe organe administrative. Instanta competenta este
instanta de executare. Executarea pedepsei complementare incepe dupa stingerea
executarii pedepsei principale prin modurile prevazute de lege. Pana atunci, in baza art.
71 cod penal, condamnatului ii sunt interzise de drept ca pedeapsa accesorie drepturile
prevazute de art 64 cod penal specificate in hotararea penala definitiva, pedeapsa
accesorie urmand a fi inserata in mandatul de executare a pedepsei.
In aceasta materie Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis ca in ce priveste
dreptul de a alege si de a fi ales este necesara mentiune expresa in hotarare.
Indata dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, aceasta hotarare se
comunica organelor competente, respectiv consiliului local si organului de politie in a
carui raza teritoriala isi are domiciliul condamnatul in vederea luarii in evidenta a
persoanei si a pedepsei, precum si la cazierul judiciar, potrivit art 7 si 9 din Legea
290/2004. Consiliul local, primind comunicarea, aduce aceasta la cunostinta serviciilor
competente pentru luarea in evidenta si controlul executarii.
Evidenta acestor persoane se tine in cazierul judiciar pentru toti condamnatii, la
organul administrativ pentru cei cu interdictii electorale, la autoritatea tutelara pentru cei
decazuti din drepturile parintesti, etc.
Executarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi ia sfarsit la
expirarea termenului prevazut in hotararea de condamnare, timpul calculandu-se conform
art 154 c. penal.
Degradarea militara - este pedeapsa complementara ce consta in pierderea
gradului militar si a dreptului de a purta uniforma (art 67 al 1 c.p.).

Executarea pedepsei degradarii militare se efectueaza indata dupa ramanerea

definitiva a hotararii de condamnare, iar punerea in executare este reglementata in art.
427 C. pen.
Punerea in executare a pedepsei degradarii militare se face de catre instanta de
executare; aceasta trimite o copie dupa hotararea de condamnare, dupa caz, comandantul
unitatii militare din care face parte cel condamnat sau, daca inculpatul este rezervist,
comandantului centrului militar in raza caruia domiciliaza condamnatul. Executarea
propriu-zisa a degradarii militare se face potrivit regulamentelor militare. Astfel, conform
art 71 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, ofiterii, maistrii militari si
subofiterii prevazuti se scot din evidenta militara :
a) prin ordin al sefului Statului Major General, cei care au avut grade de generali si
amirali;
b) prin ordin al comandantilor stabiliti de seful Statului Major General, cei are au avut
grade de ofiteri, maistri militari sau subofiteri.

Pedepsele accesorii
Legislatia noastra face distinctie intre pedepsele complementare si cele accesorii,
primele fiind aplicate de instanta complementar la pedeapsa principala, in timp ce
ultimele decurg din pedeapsa principala a inchisorii, acestea capatand denumirea de
pedepse accesorii condamnatului ii sunt interzise de regula toate drepturile prevazute la
art.64 C.p.
Prin dispozitiile art.357 al.3 C.p.p., s-a prevazut obligatia mentionarii in
dispozitivul hotararii de condamnare ca persoana condamnata este lipsita de drepturile
aratate in art.71 C.p., pe durata prevazuta de lege. Punerea in executare a pedepsei
accesorii este asemanatoare punerii in executare a pedepsei complementare a interzicerii
exercitiului unor drepturi reglementata de art 426 din c.p.p. si art 64-66 cod penal.
Instanta de executare va insera in cuprinsul mandatului de executare a pedepsei si
pedeapsa accesorie.
Pedeapsa accesorie poate avea o durata mai scurta decat pedeapsa inchisorii cand
condamnatul a executat o parte din pedeapsa prin detinerea preventiva.

Cel mai adesea pedeapsa accesorie are o durata mai lunga decat pedeapsa inchisorii,
fiindca pedeapsa accesorie incepe sa fie executata de la ramanerea definitiva a hotararii
de condamnare, iar executarea pedepsei inchisorii poate incepe mai tarziu prin
incarcerarea celui condamnat.
Executarea pedepsei accesorii dureaza pana la executarea pedepsei ori stingerea
executarii prin modalitatile prevazute de lege; rezulta de aici ca aceasta dureaza si in
timpul liberarii conditionate ca si al intreruperii executarii pedepsei, al incetarii
conditionate a executarii pedepsei inchisorii la locul de munca ori al evadarii.
In cazul prescriptiei executarii pedepsei inchisorii, pedeapsa accesorie are durata
termenului de prescriptie.
Pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii sau a suspendarii
sub supraveghere a executarii pedepsei inchisorii, se suspenda si executarea pedepselor
accesorii .

Capitolul II
1. Punerea in executare a pedepsei inchisorii si detentiei pe viata
Pedeapsa inchisorii si pedeapsa detentiunii pe viata se pun in executare prin
emiterea mandatului de executare. Mandatul de executare se emite de judecatorul delegat
cu executarea in ziua ramanerii definitive a hotararii la instanta de fond sau, dupa caz, in
ziua primirii extrasului, se intocmeste in trei exemplare si cuprinde: denumirea instantei
de executare, data emiterii, datele privitoare la persoana condamnatului, numarul si data
hotararii care se executa si denumirea instantei care a pronuntat-o, pedeapsa pronuntata si
textul de lege aplicat, pedeapsa accesorie aplicata, timpul retinerii si arestarii preventive
ori a arestului la domiciliu sau al internarii medicale, care s-a dedus din durata pedepsei,
mentiunea daca cel condamnat este recidivist, ordinul de arestare si de detinere,
semnatura judecatorului delegat, precum si stampila instantei de executare.
In cazul in care cel condamnat se afla in stare de libertate, odata cu emiterea
mandatului de executare a pedepsei inchisorii sau a pedepsei detentiunii pe viata,
judecatorul delegat cu executarea emite si un ordin prin care interzice condamnatului sa
paraseasca tara. Ordinul se intocmeste in trei exemplare si cuprinde: denumirea instantei
de executare, data emiterii, datele privitoare la persoana condamnatului, pedeapsa

pronuntata impotriva acestuia, numarul si data hotararii de condamnare, denumirea

instantei care a pronuntat-o, numarul mandatului de executare a pedepsei emis pe numele
condamnatului, dispozitia de interzicere a parasirii tarii, semnatura judecatorului delegat,
precum si stampila instantei de executare.
Trimiterea spre executare a mandatului
Pentru aducerea la indeplinire a mandatului de executare, se trimit doua exemplare,
dupa caz, organului de politie, cand condamnatul este liber, sau, dupa caz, comandantului
locului de detinere, cand condamnatul este arestat.
Pentru aducerea la indeplinire a ordinului de interzicere a parasirii tarii, se trimite de
indata cate un exemplar organului competent sa elibereze pasaportul si Inspectoratului
General al Politiei de Frontiera.
In cazul in care cel condamnat se afla in stare de libertate, organele de executare au
obligatia de a lua masurile prevazute de lege in vederea punerii in executare a mandatului
de executare a pedepsei si a ordinului de interzicere a parasirii tarii, in ziua primirii
acestora.
Executarea mandatului de executare a pedepsei si a ordinului de interzicere a
parasirii tarii
Pe baza mandatului de executare organul de politie procedeaza la arestarea
condamnatului. Celui arestat i se inmaneaza un exemplar al mandatului si este dus la
locul de detinere cel mai apropiat, unde organul de politie preda celalalt exemplar al
mandatului de executare.
In vederea punerii in executare a mandatului emis in executarea unei hotarari
definitive de condamnare, organul de politie poate patrunde in domiciliul sau resedinta
unei persoane fara invoirea acesteia, precum si in sediul unei persoane juridice fara
invoirea reprezentantului legal al acesteia.
Privind luarea masurilor de ocrotire sunt aplicabile in mod corespunzator, obligatia
de incunostintare revenind organului de politie.
Daca persoana impotriva careia s-a emis mandatul nu este gasita, organul de politie
constata aceasta printr-un proces-verbal si ia masuri pentru darea in urmarire, precum si
pentru darea in consemn la punctele de trecere a frontierei. Un exemplar de pe procesulverbal impreuna cu un exemplar al mandatului de executare se trimit instantei care a emis

10

mandatul. Daca persoana condamnata refuza sa se supuna mandatului sau incearca sa

fuga, va fi constransa la aceasta.
Cand condamnatul se afla in stare de detinere, un exemplar al mandatului de
executare i se inmaneaza de catre comandantul locului de detinere.
Comandantul locului de detinere consemneaza intr-un proces-verbal data de la care
condamnatul a inceput executarea pedepsei. O copie de pe procesul-verbal se trimite de
indata instantei de executare.
Pe baza ordinului de interzicere a parasirii tarii, organele in drept refuza celui
condamnat eliberarea pasaportului sau, dupa caz, procedeaza la ridicarea acestuia si iau
masuri pentru darea condamnatului in consemn la punctele de trecere a frontierei.
Incunostintarea despre arestare in vederea executarii mandatului
Imediat dupa arestarea in vederea executarii mandatului, condamnatul are dreptul de
a incunostinta personal sau de a solicita administratiei locului de detinere sa
incunostinteze un membru al familiei sale ori o alta persoana desemnata de aceasta
despre arestare si despre locul unde este detinuta.
Daca persoana condamnata nu este cetatean roman, aceasta are si dreptul de a
incunostinta sau de a solicita incunostintarea misiunii diplomatice ori oficiului consular al
statului al carui cetatean este sau, dupa caz, a unei organizatii internationale umanitare,
daca nu doreste sa beneficieze de asistenta autoritatilor din tara sa de origine, ori a
reprezentantei organizatiei internationale competente, daca este refugiat sau, din orice alt
motiv, se afla sub protectia unei astfel de organizatii.

2 .Detentia pe viata
In limbajul obisnuit, pedeapsa inchisorii se confunda cu pedepsele privative de
libertate. Pedeapsa privativa de libertate, in conformitate cu prevederile codului penal, are
doua variante si ambele sunt pedepse principale.
Este vorba despre detentiunea pe viata aplicabile pentru infractiunile cele mai grave si inchisoarea de la 15 zile la 30 de ani
pentru celelalte infractiuni.

Conform art. 63 cp. pedeapsa

inchisorii mai poate fi aplicata in cazul condamnatului care se sustrage cu rea-

credinta de la executarea amenzii, cand instanta poate inlocui aceasta pedeapsa cu pedeapsa inchisorii in limitele prevazute pentru
infractiunea savarsita, tinand seama de partea din amenda care nu a fost achitata.

Detentiunea pe viata a aparut ca urmare a victoriei Revolutiei din anul 1989, inlocuind pedeapsa cu moartea .
Prin Decretul-Lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990 al

Consiliului FSN s-a abolit pedeapsa cu moartea din

legislatia penala romaneasca si s-a inlocuit cu pedeapsa detentiunii pe viata. Potrivit dispozitiei art. 2 al Decretului-Lege nr.6/1990, toate
reglementarile privind pedeapsa cu moartea existente in legislatia penala sunt considerate ca se refera la pedeapsa detentiunii pe viata. In

11

anul 1996, cu ocazia modificarii unor prevederi ale codului penal, prin Legea 140/1996, pedeapsa detentiunii pe viata s-a introdus in art. 54
in categoria pedepselor principale.

Conform Codului penal actual pedeapsa detentiunii

pe viata urmeaza a fi aplicata numai pentru

infractiuni deosebit de grave. Pedeapsa detentiunii pe viata se aplica pentru crime contra persoanei, contra umanitatii, contra vietii, contra
libertatii persoanei si libertatii sexuale, contra bunelor moravuri, contra patrimoniului, contra securitatii nationale, crime de terorism, sau
contra intereselor publice, crime de coruptie, contra infaptuirii justitiei, crime de pericol public, respectiv cele privind criminalitatea
organizata, contra sigurantei circulatiei pe calea ferata, contra sanatatii publice, a mediului inconjurator, la regimul armelor si munitiilor, cu
privire la calitatea constructiilor si barajelor, crime contra economiei si industriei, contra capacitatii de apararea tarii.

Pedeapsa detentiunii pe viata are alternativa cu pedeapsa inchisorii de la 15 la 25

de ani si interzicerea unor drepturi, cu exceptia infractiunilor de tratamente neomenoase
pe timp de razboi art.358 alin (4), cand detentiunea pe viata este prevazuta ca singura
pedeapsa principala aplicabila.
Pedeapsa detentiunii pe viata se executa in penitenciare anume destinate sau in sectii speciale ale penitenciarelor judetene.

Din motive de securitate a locurilor de detinere, aceste sectii au un grad maxim de paza si protectie,
accesul in interior este reglementat foarte strict. Chiar si personalul penitenciarului pentru aceste sectii este special instruit, sporit si atent
selectionat. Toate iesirile din celule si deplasarile in diferite locuri sunt supravegheate de grupe de interventie, perchezitiile persoanelor se
fac de fiecare data, iar transferurile se realizeaza numai pentru afaceri judiciare si cu paza intarita. Separatiunea in cadrul aceleiasi sectii se
poate face pe criteriul destramarii unor anturaje ce ar duce la punerea la cale a noi infractiuni.

Regimul executarii pedepsei detentiunii pe viata nu difera fata de regimul

inchisorii referitor la hranire, cazare, imbracaminte, anumite drepturi, obligatii,
interdictii, sanatate, religie, legatura cu aparatorul legal, cu familia, cu mass-media sau cu
organele de stat si reprezentantele statelor care au ambasade la noi. Accesul la informatie
este reglementat, precum si accesul la activitati ocupationale sau lucrative.
Pentru inlaturarea caracterului descurajant al acestei pedepsei detentiunii pe viata pentru condamnati, legiuitorul roman a
reglementat posibilitatea inlocuirii acestei pedepse cu detentiunea severa pe timp de 25 de ani, pentru cei care la data pronuntarii hotararii
de condamnare au implinit varsta de 60 de ani.

Tot, ca o masura umanitara, condamnatii care sunt in executarea pedepsei la detentiune pe viata pot beneficia de liberare
conditionata, conform prevederilor art. 55 Cod penal. in conformitate cu aceste prevederi condamnatul la pedeapsa detentiunii pe viata,
dupa executarea a 20 de ani de detentiune, daca este staruitor in munca si disciplinat, dand dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se
seama si de antecedentele penale poate fi liberat conditionat.

Liberarea conditionata poate fi acordata si condamnatilor care au implinit varsta de 60 ani pentru barbati si 55 de ani
pentru femei, dupa executarea efectiva a 15 ani de detentiune, daca indeplinesc conditiile de indreptare temeinica.

Tot din aceleasi considerente, coroborat cu necesitatea prevenirii savarsirii de noi

infractiuni, consideram ca sunt cazuri in care detentiunea pe viata ar trebui sa se aplice
fara posibilitatea liberarii pana la decesul persoanei.
Ratiunea unor astfel de limitari este aceea ca, reeducarea unor detinuti periculosi
nu se poate realiza cu nici un fel de metode, ca acestia chiar daca se conformeaza
regimului penitenciar pe perioade chiar foarte mari de timp, acest fapt nu este relevant
pentru a se putea avea incredere in ei. Un astfel de infractor, care ar puteaa sa beneficieze
in anumite conditii de liberare conditionata dupa 15 -20 ani, ar putea produce infractiuni
12

la fel sau mai grave. In acest caz nu ar functiona scopul pedepsei de a preveni savarsirea
de noi infractiuni.
Consideram ca nici din punct de vedere al filozofici cxecutional penale nu ar fi impedimente, deoarece societatea are dreptul de a se apara de astfel dc infractori la fel cum
se apara de persoanele alienate mintal, de iresponsabili, de leprosi sau de alte tipuri de bolnavi contagiosi.

Aceste prevederi demonstreaza ca legea penala romana se subordoneaza principiului umanismului, dand sperante de reintoarcere
in societate a celor mai periculoase persoane, dar in anumite conditii. Se cunoaste ca rata recidivei de 37% dintre cei condamnati este o
realitate in dinamica crescatoare in societatea noastra.

Cei mai multi recidivisti s-au liberat conditionat din pedepsele anterioare, iata
argumentul care demonstreaza ca institutia liberarii conditionate are multe lacune, si in
principal, chiar referitoare la cunoasterea gradului de receptivitate la reeducare si la
dovezile temeinice de indreptare.
Legea privind executarea pedepselor si a masurii dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal - 275/2006, se
stipuleaza la art. 20, ca regimul penitenciar de maxima siguranta se aplica initial persoanelor la pedeapsa detentiunii pe viata si
persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani. In acest act normativ, se arata ca persoanele carora li se aplica un
astfel de regim sunt supuse unor masuri stricte de paza, supraveghere, escortare, sunt cazate de regula individual si desfasoara activitati
lucrative si socio-educative in grupuri mici si in spatii anume stabilite in interiorul penitenciarului. Pe durata pedepsei acesti condamnati
poarta un costum specific.

Legea de executare a pedepselor stabileste acelasi regim de maxima siguranta

pentru mai multe categorii de infractori clasificati dupa durata pedepsei (condamnati la
pedepse cu inchisoare mai mari de 15 ani), dupa natura infractiunii (condamnati pentru
terorism, evadati) sau infractori pedepsiti disciplinar (condamnati sa execute o parte de
pedeapsa in regim de maxima siguranta).
Stabilindu-se acelasi regim penitenciar pentru mai multe categorii de condamnati, putem afirma ca in ceea ce priveste acest
criteriu nu se fac discriminari pentru condamnatii la detentiunea pe viata. Regimul penitenciar poate fi schimbat din oficiu sau la cererea
condamnatului, cerere adresata unei comisii formata din directorul penitenciarului, adjunctul pentru paza si regim, medic, consilier pentru
reintegrare sociala si supraveghere si cate un reprezentant al compartimentelor socio-educativ si al sigurantei detinerii.

Comisia poate aproba schimbarea regimului

in sens permisiv sau restrictiv, iar impotriva deciziei

nefavorabile, condamnatul se poate adresa instantei de executare care emite o hotarare definitiva. Toate celelalte trasaturi ale detentiunii
pe viata se regasesc in continutul material al pedepsei inchisorii.

3. Pedeapsa inchisorii
Atributiile instantei de executare
Instanta competenta de judecata in prima instanta, instanta de executare va fi cea
care potrivit noii legi ar fi judecat cauza ca instanta de fond.
Instanta de executare are obligatia generala de a initia executarea hotararilor penale
a caror executare este data in competenta sa adica de a dispune punerea in executare a
acestora precum si pentru a lua masurile ce se impun pentru efectuarea executarii.
Instanta de executare deleaga pe unii dintre judecatorii sai pentru realizarea
punerii in executare a pedepsei. In mod concret in baza ordinului de serviciu emis de

13

presedintele instantei exista un judecator sau mai multi care coordoneaza si

supravegheaza compartimentul de executari penale din cadrul fiecarei instante
judecatoresti. Pentru executarea acestei atributiuni judecatorul delegat cu punerea in
executare a hotararii penale este ajutat de un grefier sau mai multi dupa caz .
Atributii ale judecatorului delegat cu executarea hotararilor penale definitive:
- urmareste inregistrarea corecta si la timp a sentintelor penale si numerotarea acestora;
- urmareste si controleaza modul in care se emit si se comunica mandatele de executare si
supravegheaza luarea tuturor masurilor pentru ducerea la indeplinire a acestora;
- ia masuri pentru rezolvarea tuturor cererilor ivite in cursul executarii sanctiunilor;
- supravegheaza comunicarea in termen a sentintelor penale;
- verifica existenta intreruperilor si a amanarilor de executare a pedepsei inchisorii si
intocmeste adresele de revenire;
- sesiseaza instanta de executare in cazul in care cu prilejul punerii in executare a
hotararilor penale sau in cursul executarii se iveste vreo nelamurire sau un impediment la
executare;
- informeaza conducerea instantei despre intarzierile nejustificate in executare;
- verifica expedierea in termen a dosarelor in apel si recurs;
- rezolva corespondenta aferenta activitatii de punere in executare a hotararilor penale.
Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate este
desemnat pentru penitenciarul in al carui circumscriptie se afla un centru de retinere si
arestare preventiva si supravegheaza, controleaza legalitatea in executarea pedepselor si a
masurilor privative de libertate. In perioada desemnarii cu aceasta calitate judecatorul nu
indeplineste alte atributii decat cele prevazute de Legea 275/2006 privind executarea
pedepselor.
Punerea in executare se realizeaza prin emiterea de catre judecatorul delegat cu
executarea mandatului de executare a pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata.
Mandatul de executare este ordinul de punere in executare emis de catre instanta de
executare .Mandatul de executare se intocmeste in 3 exemplare cuprinzand:
-

denumirea instantei care a emis mandatul;

data emiterii;

datele viitoare la persoana condamnatului;

14

numarul si data hotararii care se executa;

numirea instantei care a pronuntat-o;

pedeapsa pronuntata;

textul de lege aplicat;

timpul retinerii si arestarii preventive care s-a dedus din durata pedepsei;

mentiunea daca cel condamnat este recidivist;

ordinul de arestare si de detinere;

semnatura judecatorului delegat precum si stampila instantei de executare.

Pentru aducerea la indeplinire a mandatului de executare se trimit 2 exemplare

dupa caz organului de politie (cand condamnatul este liber), comandantului blocului de
detinere (condamnatul este arestat), comandantului unitatii militare unde face serviciul
militar cel condamnat.
In baza mandatului de executare agentii de politie procedeaza la arestarea
condamnatului. Celui arestat i se inmaneaza un exemplar al mandatului si este dus la
locul de detinere cel mai apropiat unde organele de politie inmaneaza celalalt exmplar al
mandatului de executare.
Daca persoana impotriva careia s-a emis mandatul nu este gasita, organele de
politie constata aceasta printr-un proces verbal si ia masuri pentru darea in urmarire. Un
exepmlar de pe procesul verbal si un exemplar al mandatului de executare se trimit
instantei care a emis mandatul.
Comandantul unitatii militare primind mandatul de executare mandatul de
executare inmaneaza un exemplar condamnatului si ia masuri pentru trimiterea acestuia
la locul de executare a pedepsei.
Cand condamnatul este arestat, un exemplar al mandatului de executare i se
inmaneaza comandantului locului de detinere. Acesta consemneaza intr-un proces verbal
la data la care a inceput executarea pedepsei si o copie o trimite instantei de executare.
In cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii cu suspendare sau cu suspendarea sub
supraveghere, instanta atrage atentia celui condamnat asupra dispozitiilor a caror
nerespectare conduce la revocarea suspendarii.

15

In situatia suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, presedintele face

cunoscut celui condamnat masurile de supraveghere la care este supus si obligatiile care
trebuie sa le respecte.
Daca inculpatul nu este prezent la pronuntarea hotararii si instanta apreciaza ca nu
este necesara chemarea lui, acestuia i se face o comunicare scrisa in care i se atrage
atentia asupra masurilor de supraveghere.
In toate cazurile in care s-a pronuntat condamnarea cu suspendarea conditionata a
executarii pedepsei ori suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, instanta de
executare aduce la cunostinta unitatii unde condamnatul isi desfasoara activitatea sau
organului de politie din localitatea unde domiciliaza condamnatul.
Pentru a pune in executare o hotarare penala, aceasta trebuie sa fie definitiva si
irevocabila.
Multe persoane sunt

tinute in custodie in alte locuri decat inchisorile, ca de exemplu, in aresturile politiei, in spitale

psihiatrice, in centre de reeducare, in scolii speciale, chiar si in locuri neoficiale in raport de reglementarile din tarile respective.
Inchisoarea, ca pedeapsa penala principala - art. 53 c. p., este un mijloc de constrangere realizata in scopul reeducarii cu
trasaturi deosebite, dar care se poate aplica unor categorii de condamnati pentru termene ce se intind de la 15 zile la 30 de ani.
Pedeapsa inchisorii se aplica fiecarui condamnat in parte, dar regimurile stabilite de lege sunt specifice unor categorii, clasificate dupa
durata pedepsei, natura infractiunii, starea de recidiva, receptivitatea la activitatea recuperatorie sau pentru categorii speciale cum sunt:
tinerii, femeile, strainii, bolnavii si altii care necesita o atentie deosebita, datorita periculozitatii, categoriei sociale din care provin (fosti
politisti, judecatori, functionari superiori, militari s. a.).

Cuvintele

'inchisoare", "penitenciar" si "asezaminte de detinere" au acelasi inteles si sunt folosite spre a desemna

locurile unde se tin in custodie condamnatii la pedeapsa detentiunii pe viata, detentiunii severe ori inchisorii (stricte ori simple), arestatii
preventiv si cei condamnati in prima instanta sau a caror condamnare nu este definitiva.

Tot aici se pot afla arestatii care executa

inchisoare in cazul inlocuirii amenzii penale, desigur in sectii separate. Referindu-ne la toate persoanele care sunt inchise in locurile de
detinere, le denumim " detinuti".

Pedeapsa inchisorii are ca trasatura distincta constrangerea. Constrangerea se refera

la atingerea libertatii umane, a unor libertati prevazute in Constitutie, dar si in intelesul
libertatii de miscare si actiune neingradita. Se spune ca dupa sanatate, a doua valoare
deosebit de importanta pentru om este libertatea.
Posibilitatea de activitate fizica si psihica nestanjenita, vocatia si dreptul de a alege
actiunile si timpul in care sa le faci, limitele personale ale actiunilor, inactiunile si lipsa
de deplasare voita, toate acestea fac parte din atributele libertatii.
Constrangerea din cadrul pedepsei penale limiteaza dreptul la miscare, stabileste reguli si conduite precise cu privire la actiuni si
inactiuni, incepand cu obligarea de a locui si vietui intr-un anumit loc, continuand cu separarea de familie, prieteni, cunostinte, excluderea
din locul de munca, din localitate si viata sociala, precum si stabilirea unor serii de comportamente obligatorii si interdictii, care de ceje mai
multe ori nu produc decat suferinte fizice si morale prin insasi existenta lor.

4. Inceperea executarii pedepsei

Repartizarea condamnatilor in penitenciare inceperea executarii pedepsei
16

Repartizarea condamnatilor in penitenciare nu este o operatie simpla ci o operatie

administrativa complexa, cu caracter juridic reeducativ. Dupa caracteristicile penale si
morale, condamnatii sunt sunt indrumati spre penitenciare corespunzatoare, activitate ce
presupune o cunoastere exacta a condamnatului.
Repartizarea se face in penitenciare speciale pentru pentru minori, barbati, femei, in
pedepse de scurta durata si in cele de lunga durata , tinandu-se seama de natura
infractiunilor, durata pedepsei si starea de recidiva, de comportamentul si receptivitatea
condamnatuluila activitatea de reeducare.
Regimul de executare al pedepsei privative de libertate se stabileste la primirea
persoanei condamnate in primul penitenciar la care aceasta urmeaza sa execute pedeapsa,
de catre Comisia pentru Individualizarea Regimului de Executare a Pedepselor Privative
de Libertate.
Condamnatul este predat la penitenciar alaturi de mandatul de arestare si executare
si din acest moment condamnatul intra in detentia penitenciarului, nascandu-se raportul
juridic de drept executional penal . Continutul mandatului de executare este stabilit de
Codul de Procedura Penala care stipuleaza ca este emis de catre instanta de executare in
trei exemplare si cuprinde:
- denumirea instantei care a emis mandatul;
- data emiterii;
- date privind persoana condamnatului;
- numarul, data hotararii la care se executa si denumirea instantei care a pronuntat-o;
- pedeapsa aplicata si textul de lege obtinut;
- timpul retinerii si al retinerii preventive care s-a redus din durata pedepsei;
- mentiunea daca cel condamnat este recidivist;
- semnatura judecatorului delegat;
- stampila instantei de executare.
Detaliile mandatului de executare a inchisorii au in practica o importanta
deosebita iar verificarea atenta a continutului sau de catre reprezentantul administrarii
penitenciarului care il primeste pe condamnat este o conditie necesara pentru respectarea
principiului legalitatii detinerii si a posibilitatilor de individualizare al regimului de
executare ce urmeaza a fi aplicat detinutului.

17

Primirea detinutilor in penitenciar

Condamnatii sunt primiti cu dosarele de penitenciar care in prezent sunt intocmite de
organele insarcinate cu indeplinirea mandatului de executare a inchisorii sau chiar de
catre functionarii locului de detinere.
Dosarul de penitenciar este un document de o deosebita importanta care, indiferent
de numarul transferurilor sau cel al intreruperilor executarii pedepselor cu inchisoarea,
insoteste un condamnat pe toata perioada detentiei, marcand evolutia acestuia sub
actiunea coercitiva si reeducatoare a pedepsei aplicate si in final, marcand gradul de
eficienta a regimului de detentie la care a fost supus . Dosarul de penitenciar cuprinde
printre altele:
-

datele biografice ale condamnatului;

starea de recidiva;

antecedentele sale penale;

datele referitoare la munca depusa de detinut pe timpul detentiei precum si

caracterizari ale condamnatului;

recompensele acordate si masurile disciplinare luate impotriva sa;

data expirarii pedepsei.

Dosarul este confidential si poate fi studiat de catre detinut sau avocat cu acordul
comandantului penitenciarului.
Dupa identificarea persoanei, functionarul care efectueaza primirea aduce la
cunostinta condamnatului bunurile care pot fi pastrate asupra sa, bunurile care sunt
interzise si consecintele ce decurg din nedeclararea si pastrarea lor in ascuns, trecand apoi
la executarea perchezitiei corporale (trebuie facuta de o persoana de acelasi sex cu
persoana condamnatului).
Aceasta obligatie a condamnatului de a se supune perchezitiei trebuie indeplinita
si pe parcursul detinerii ori de cate ori este necesara.
Odata cu terminarea perchezitiei se restituie condamnatului bunurile pe care are
dreptul sa le poarte asupra sa, celelalte fiind inventariate si date spre pastrare
penitenciarului sau trimise familiei la cererea condamnatului. I se aduc de asemenea la
cunostinta obligatiile care ii revin pe timpul executarii pedepsei inchisorii, masurile

18

disciplinare care i se aplica in cazul savarsirii de abateri cat si recompense pe care le

poate obtine ca urmare a staruintei depuse in munca unei comportari corespunzatoare.
Felul in care aceasta discutie este purtata de catre functionarul penitenciarului are
o importanta deosebita mai ales in cazul infractorilor fara antecedente penale. Primul
contact cu penitenciarul are un impact hotarator in conduita ulterioara a condamnatului.
Daca in acest moment se va reusi sa se insufle ideea ca institutia nu urmareste
reprimarea lui ci integrarea sa sociala ca peroana utila societatii, receptivitatea
condamnatului la actiunea educativa si deci rezultatele obtinute vor fi printre cele mai
satisfacatoare.
La primirea in penitenciar condamnatii sunt supusi unor masuri sanitare si de
igiena. Dupa echipare sunt condusi si repartizati (cu respectarea criteriilor de separare) in
camere.
Condamnatilor aflati in prima zi de detinere li se efectueaza examenul medical si
vaccinarile necesare intr-un timp de 72 ore, iar dupa caz se vor lua unele masuri igienicosanitare adecvate pentru intrarea in colectivitate.
Medicul urmeaza sa stabileasca starea sanatatii si capacitatilor de munca in
primele 21 de zile de detentie.
Totodata fiecarui detinut i se va intocmi o fisa medicala care intocmai ca si
dosarul de penitenciar il va insoti pe detinut pe toata durata executarii pedepsei cu
inchisoarea.
Persoanele private de libertate poarta tinuta corespunzatoare si primesc un set de
produse igienico-sanitare aprobate de directorul general al ANP.
La incheierea perioadei de carantina si observare, persoana privata de libertate
semneaza un proces verbal care se depune la dosarul individual.
Calculul si consemnarea duratei executarii
Cunoasterea duratei executarii este importanta pentru repartizarea intr-un anumit
penitenciar, intr-o anumita sectie precum si pentru aplicarea regimului de executare.
In principiu durata este precizata in hotarare si in mandat. Pe perioada executarii
pedepsei pot aparea modificari cu privire la durata executarii pedepsei, ziua de incepere a
executarii acesteia fiind ziua in care este arestat si depus in penitenciar. Daca cele 2 zile
nu coincid se ia in calcul ziua arestarii.

19

Ziua de eliminare a duratei este cand executarea a luat sfarsit. Aceasta zi si cea de
incepere intra in calcul chiar daca nu sunt de 24 de ore. La calculul pedepsei executate se
ia in calcul si arestul preventiv.
Daca condamnatul se afla in spital, bolnav, dupa ce a inceput executarea pedepsei,
durata de spitalizare intra in continutul duratei de executare a pedepsei.
Categorii de condamnati la inchisoare in sistemul penitenciar
Este de dorit sa se cunoasca categoriile de condamnati in vederea repartizarii lor si
apoi in vederea individualizarii administrative a executarii pedepsei. Ar trebui sa fie
cunoscut fiecare condamnat in parte dar este suficienta si o cunoastere a condamnatilor
pe grupe. Dupa durata condamnarii la inchisoare distingem:
- condamnati la pedeapsa inchisorii de lunga durata care se executa in penitenciare
speciale de catre cei condamnati la detentiunea pe viata si la pedepse de peste 15 ani;
- condamnati la inchisoare de durata mijlocie care executa pedepse cu inchisoarea de 215 ani si care sunt mai putini dar condamnati mai dificili, mai periculosi si care ridica
probleme la executare;
- condamnati la inchisoarea de scurta durata, cei care sunt pedepsiti de pana la 2 ani:
pericolul lor rezida din faptul ca sunt in numar mare si din faptul ca sunt vulnerabili.
La randul lor penitenciarele pot fi:
- de maxima siguranta - pentru executarea detentiunii pe viata si a inchisorii de peste 15
ani;
- inchisori inchise pentru executarea pedepsei intre 2 15 ani;
- inchisori deschise pentru pedepsele cuprinse intre 1 15 ani.
Distingem de asemenea: condamnati primari; condamnati recidivisti. Condamnatii
primari sunt cei care se afla la prima infractiune si au regim mai usor, semi-liber.
Condamnatii recidivisti prezinta pericol social mai mare si pun probleme la
executare.
Ei sunt cei care au mai savarsit infractiuni anterior, facandu-se si intre ei o
diferentiere in functie de numarul infractiunilor savarsite, unii dintre ei fiind multirecidivisti.

20

Condamnatii mai pot fi: minori si majori. Condamnatii majori sunt acei
condamnati cu varsta mai mare de 18 ani. Acestia se impart in: majori primari; majori
recidivisti (a doua, a treia condamnare).
Condamnatii minori sunt cei cu varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani, care sunt plasati
in locuri speciale, in penitenciare cu regim si tratament special.
Alte categorii de condamnati sunt: femei; batrani; bolnavi. Femeile ocupa un loc
important in penitenciare, iar majoritatea au savarsit infractiuni mai putin grave.
Batranii care au varsta de 60 de ani si femeile care au varsta de 55 de ani ce au
slabiciuni necesita o atentie deosebita din partea personalului penitenciarului, asigurandule medicamente si tratament medical.
Condamnatii bolnavi care au boli survenite din condamnare sau sufera de boli
necunoscute la condamnare sunt dusi, dupa caz, in penitenciare spital.
Regimul penitenciar poate fi definit ca fiind felul in care este organizata viata si
activitatea condamnatului in penitenciar pe durata executarii in scopul reeducarii lui
si al prevenirii savarsirii de noi infractiuni. El presupune drepturile si obligatiile
condamnatului asa cum rezulta din prevederile legii 275/2006.
Felurile regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate in Romania
Elementele continutului regimului penitenciar sunt urmatoarele:
- obligatia condamnatului de a se supune internarii in penitenciar;
- obligatia condamnatului de a respecta si suporta regimul de detinere;
- obligatia zilnica a condamnatului de a se supune unei discipline si a unei ordini
interioare;
- obligatia condamnatului de a depune munca si a respecta regimul de munca; obligatia
condamnatului, dupa caz, de a se incadra in sistemul de calificare profesionala, invatatura
si reeducare;
- obligatia condamnatului de a executa anumite sanctiuni disciplinare daca a incalcat
regimul din penitenciar.
In timpul executarii pedepsei, condamnatii sunt obligati sa respecte programul
zilnic, disciplina si ordinea interioara, sa execute dispozitiile date de personalul
penitenciarului, sa se supuna perchezitiei, sa respecte regimul de igiena si prescriptiile
medicului locului de detinere.

21

Regimul penitenciar general - Este regimul tip mai extins si cuprinde obligatiile
la care se supun toti condamnatii si drepturile de care beneficiaza acestia.
Regimul penitenciar special - Este mai restrans ca urmare a principiilor
individualizarii executarii inchisorii, aplicabil anumitor categorii de condamnati si ca
urmare apar anumite diferente intre ei: barbati, femei, majori, minori.
Legea 275/2006 privind executarea pedepselor prevede 5 tipuri de regim
penitenciar si anume: regimul arestatilor preventiv; regimul de maxima siguranta;
regimul inchis; regimul semi deschis; regimul deschis. Tipurile de regim se deosebesc
prin activitati specifice si anume: cazare, echipare, folosire la munca, dreptul la pachete si
vizite, masurile de paza si supraveghere. Nu este obligatoriu ca detinutii sa treaca prin
toate tipurile de regim.
Masurile de siguranta intervin cand o persoana savarseste o fapta prevazuta de
legea penala fie ca aceasta este considerata sau nu infractiune , si atunci cand exista
indicii ca persoana respectiva va savarsi o noua fapta prevazuta de lg. penala .
Masurile educative sunt cele care se iau fata de infractorii minori cand acestia
savarsesc infractiuni , pt. reeducarea lor. Masurile Educative sunt: mustrarea , libertatea
supravegheata , internarea in centre de reeducare .

CONCLUZII
Ansamblul regulilor de conduita cuprinse in legislatia unui stat constituie ordinea de
drept normativa din statul respectiv, reguli care, printr-o aplicare efectiva, trebuie sa
conduca la starea de legalitate, adica la o ordine de drept reala. Aceasta ordine de drept
efectiva este un fenomen de viata sociala, o realitate traita, o infaptuire vasta si complexa
rezultata din comportarea membrilor comunitatii si, deci, din fiecare act de supunere la
exigentele legii.
Reglementarea din partea speciala a codului de procedura penala asigura
desfasurarea ordonata a procesului penal si pune la adapost aceasta desfasurare de
pericolul lunecarii spre erori, arbitrar si nedreptate. Aceste reglementari constituie pentru
practica judiciara ghidul legal potrivit caruia trebuie sa se desfasoare procesul penal din

22

momentul pornirii acestuia si pana la ajungerea la punctul sau final: infaptuirea justitiei
penale.
Un loc important in cadrul reglementarilor procesual penale il reprezinta activitatea
de executare a hotararilor penale. Combaterea fenomenului infractional nu se poate
realiza numai intr-o forma declarativa, prin condamnarea inculpatului vinovat de
savarsirea unei infractiuni. Pronuntarea hotararii penale definitive pune capat conflictului
de ordin penal si, dupa caz, civil, generat de infractiune, dar nu infaptuieste prin ea insasi
sanctiunile de drept penal si reparatiile civile. Tocmai de aceea executarea hotararilor
penale are drept obiectiv desavarsirea activitatii de realizare a justitiei penale, prin
aducerea la infaptuire a celor stabilite prin hotararile penale definitive.
In conceptia legiuitorului roman, prin norme care reglementeaza activitatea de
executare a hotararilor penale se inteleg numai normele care reglementeaza activitatea de
punere in executare a hotararii si prin care se solutioneaza schimbarile si incidentele care
pot surveni in cursul executarii. Actele reglementate prin aceste norme formeaza
substanta fazei procesuale a executarii hotararilor penale .

23

BIBLIOGRAFIE

Legea 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele

judiciare in cursul procesului penal.
Codul Penal al Romaniei Ed. Fundatiei Andrei Saguna , Constanta 2007
Gheorghe Alecu Drept Penal - Partea Generala Ed Europolis , Constanta 2007
Tiberiu Dutu, Nicolae Alin Daranga Institutii de Drept Procesual Roman
Ed. Europolis, Constanta 2008
Zidaru Petre - Drept penitenciar , Ed. Universul Juridic, 2001
Oancea Ioan Drept executional penal, Ed. ALL Beck, Bucuresti, 1998.

www.legestart.ro

24