UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV FACULTATEA DE DREPT SI SOCIOLOGIE SPECIALIZAREA DREPT ANUL III GR.

13267

RASPUNDEREA PENALA A MINORILOR

SANDU ANA-MARIA SPINU IOANA SABINA

RASPUNDEREA PENALA A MINORILOR

1. PREVENIREA SI SANCTIONAREA INFRACTIUNILOR SAVARSITE DE MINORI Prevenirea si combaterea infractionalitatii minorilor a constituit si constituie o preocupare permanenta de politica penala a statelor moderne, deoarece cauzalitatea infractionalitatii in randul minorilor se interactioneaza cu o serie de factori, precum: lipsa de experienta de viata sociala a minorului cu consecinta neintelegerii depline a semnificatiei sociale a conduitei lui periculoase pentru valorile sociale ca si sanctiunile care s-ar aplica, deficiente in procesul educativ ce s-a desfasurat in familie, scoala, influenta negativa exercitata de unii majori care ii atrag pe minori pe calea infractionala1. Raspunderea penala a minorului este conditionata de starea psihicofizica normala a minorului la diferite etape ale minoritatii. In acest sens, o importanta deosebita a fost acordata varstei minorului de la care acesta raspunde penal, adica se considera ca are intelegerea semnificatiei sociale a conduitei sale periculoase ca si a scopului sanctiunilor aplicate pentru o astfel de conduita. Potrivit dispozitiilor odului Penal roman, art.!!, raspunderea penala a minorilor incepe de la 1" ani sub conditia dovedirii ca in savarsirea faptei, minorul a avut discernamant, si in toate cazurile de la 1# ani fara o astfel de conditionare. In mod firesc, in reglementarea raspunderii penale in privinta minorilor apare necesitatea de a face o separatie intre minorii care au capacitate penala si pot fi facuti raspunzatori penal pentru faptele lor si

Constantin Mitrache, Cristian Mitrache, Drept penal roman. Partea generala, Bucuresti, 2003, p. 348

minorii care nu au capacitate penala si nu raspund penal pentru faptele prevazute de legea penala pe care le-ar savarsi$. odul Penal prevede la minorii care raspund pentru faptele savarsite de ei un sistem sanctionator special, format din masuri educative si din pedepse. %mbele categorii de sanctiuni au caracterul de sanctiuni de drept penal, fiindca intervin ca o consecinta a raspunderii penale a minorilor& sanctiunile penale sunt insa numai pedepsele'.

2. SISTEMUL SANCTIUNILOR APLICABILE MINORILOR (egiuitorul odului penal roman de la 1!#) a instituit pentru

infractorii minori un sistem mixt de sanctiuni, alcatuit din masuri educative *i pedepse. +rasatura caracteristica a acestui sistem este data, in principal, de componenta masurilor educative, sanctiuni de drept penal cu caracter eminamente educativ, destinate unor personalitati ,n formare *i susceptibile de influentare. %ceste sanctiuni sunt adecvate conditiilor fizice, psihice si umane care deosebesc pe infractorii minori de cei adulti. adrul sanctiunilor pentru minorii infractori nu poate fi insa redus, in conceptia legiuitorului de la 1!#) numai la masuri educative. Pe langa necesitatea unei reactii prin pedepse fata de minorii care savarsesc infractiuni deosebit de grave si vadesc o periculozitate deosebita, recurgerea la sanctiuni penale -pedepse. se impune uneori si din ratiuni practice. %stfel, in cazul minorilor care ating varsta majoratului pana in momentul judecarii sau a caror fapta a fost descoperita dupa majoratul infractorului, aplicarea masurilor educative apare ca lipsita de ratiune. In fine, prevederea in lege a unor pedepse pentru minorii infractori are si un rol preventiv general descurajand pe cei care ar fi tentati sa savarseasca
2 3

Dongoro!, op. cit., p. 221 Dongoro!, op. cit., p. 22"

infractiunile astfel sanctionate. +rebuie mentionat totdata, ca pedepsele aplicabile minorilor se deosebesc de cele din dreptul comun nu atat prin natura lor, cat mai ales prin modul de aplicare *i executare. /atorita acestor particularitati,. pedepsele aplicabile minorilor, alcatuiesc, alaturi de masurile educative un sistem sanctionator special, care functioneaza alaturi de sistemul general, comun, aplicabil adultilor. omparat cu acesta din urma sistemul sanctionator pentru minori apare evident mai bland. /e aceea in mecanismul individualizarii pedepselor, minoritatea constituie, alaturi de tentativa, o cauza de diferentiere si o stare de atenuare a pedepsei. 3. CADRUL SANCTIUNILOR 0anctiunile de drept penal prevazute de odul Penal pentru

infractorii minori care raspund penal sunt de doua feluri: sanctiuni care au caracter de masuri educative, iar altele care au caracter de pedeapsa, luarea unei masuri educative sau aplicarea unei pedepse fiind lasata la aprecierea instantei de judecata. 1asurile educative sunt prevazute de %rt. 121 minor sunt: a) mustrarea b) !bertatea su"ra#e$%eata sau !bertatea sub su"ra#e$%ere &) !'ter'area !'tr(u' &e'tru )e ree)u&are )) !'ter'area !'tr(u' !'st!tut me)!&a (e)u&at!# Primele trei masuri sunt prevazute in ordinea gravitatii lor, de la simpla dojana pana la privarea de libertate. 4ltima are un caracter special si complex, avand nu numai caracter de masura educativa privativa de libertate, dar si de masura de tratament medical. 1asurile educative,
4

odul Penal in art. 121-123.

.P mentioneaza ca masurile educative care se pot lua fata de

oricare ar fi ele, nu trebuie sa fie confundate cu masurile de siguranta, care pot fi luate si fata de faptuitorii minori, insa fara nici o legatura cu varsta acestora, ci exclusiv pentru inlaturarea unor stari de pericol date in vileag prin savarsirea faptei prevazute de legea penala. a pedepse aplcabile minorilor, legea prevede: !'&%!s*area ame')a, in limite reduse la jumatate in raport cu cele aplicabile adultilor. 5u se aplica minorilor pedeapsa detentiunii pe via6a. /e asemenea, nu se aplica minorilor pedepsele complementare, iar condamnarile pronuntate pentru infractiunile savarsite in timpul minoritatii nu atrag incapacitati sau decaderi, o astfel de condamnare neputand constitui prim termen al recidivei. +. ALE,EREA CATE,ORIEI SI FELULUI SANCTIUNII APLICABILE INFRACTORULUI MINOR Intrucat in cazul oricarei infractiuni savarsite de un minor trebuie sa se aplice acestuia fie o masura educativa, fie o pedepasa, instanta este obligate sa aleaga mai intai care dintre cele doua categorii de sanctiuni -masuri educative sau pedepse. este aplicabila ,n speta, iar apoi sa aleaga care dintre masurile educative, sau respectiv care dintre pedepsele aplicabile minorilor urmeaza sa fie luata sau respectiv aplicata. %bia dupa stabilirea sanctiunii aplicabile se indvidualizeaza concret aceasta ,n raport cu datele concrete ale cauzei. 7pera6iunea de individualizare a sanctiunii are deci, in cazul infractorilor minori, un carcater complex, desfasuranduse in doua etape prealabile, finalizate cu stabilirea pedepsei sau masurii educative aplicabile si apoi in etapa obisnuita, aceea a determinarii concrete a pedepsei sau masurii aplicate.
"

Pentru alegerea sanctiunii aplicabile, prin cele doua operatiuni prealabile, de alegere a categoriei *i apoi a sanctiunii aplicabile in spe6a, legea prevede anumite criterii speciale de individualizare pe care instanta de judecata este obligata sa le foloseasca. %stfel, in dispozi6ia din art.122, alin. 1 .P se prevede ca la alegerea sanctiunii se tine seama ca gradul de pericol social al faptei savarsite, de starea fizic8 *i de dezvoltarea intelectuala *i morala a minorului, de comportarea lui, de natura sa caracterizeze persoana minorului -de exemplu varsta concreta la data savarsirii faptei, antecedente antisociale inainte sau dupa implinirea varstei raspunderii penale etc... (a alegerea categoriei de sanctiuni aplicabile, instanta foloseste si criteriile generale de individualizare prevazute in art. 9$ .P in masura in care nu sunt incluse in criteriile speciale. (egea prevede insa ca instanta trebuie sa recurga la pedepse numai daca apreciaza ca luarea unei masuri educative nu este suficienta pentru indreptarea minorului. 0e subliniaza prin aceasta dispozitie deosebit de importanta -art. 122 alin. $ .P. caracterul exceptional pe care trebuie sa-l aiba aplicarea pedepsei fata de minorul infractor, deoarece recurgerea la pedeapsa inchisorii, fara suficiente temeiuri pentru aceasta, poate face ca un tanar sa lunece definitiv pe panta criminalitatii. In ultima etapa a procesului de individualizare, la determinarea concreta a sanctiunii alese, instanta se foloseste in continuare de criteriile speciale de individualizare, care sunt determinate mai ales in situatia in care ea a optat pentru una din masurile educative prevazute de lege. /aca a optat pentru o pedeapsa, prioritate vor avea criteriile generale, deoarece cele speciale au fost suficient valorificate prin alegerea pedepsei.

-. MASURILE EDUCATIVE In ceea ce priveste masurile educative, in literatura de specialitate sau dat numeroase definitii acestei notiuni. %stfel, masurile educative sunt sanctiuni de drept penal speciale pentru minori, care sunt menite sa asigure educarea si reeducarea acestora prin instruire scolara si profesionala, prin cultivarea in constiinta acestora a respectului fata de valorile sociale. %ceste masuri se iau numai daca minorul a savarsit o infractiune". 0pre deosebire de pedepse, in cazul carora caracterul coercitiv le caracterizeaza, masurile educative au un caracter preponderant educativ si nu lasa sa subziste nici o consecinta penala, ele neconstituind antecedente penale pentru minor3. a) Mustrarea .art. 1/2 C.P). %ceasta masura consta in dojenirea -admonestarea, certarea. minorului de catre instanta de judecata, in sedinta in care s-a pronuntat hotararea, cu explicarea pericolului social al faptei pe care el a savarsit-o, cu aratarea modului cum trebuie sa se poarte ,n viitor pentru a dovedi ca s-a indreptat si cu avertizarea ca daca va savarsi din nou o infractiune se va lua fata de el o masura educativa mai severa sau i se va aplica o pedeapsa. 1asura se ia in cazul faptelor usoare, daca minorul se afla inca sub influenta deprinderilor si mentalitatii caracteristice copilariei. b) L!bertatea su"ra#e$%eata sau !bertatea sub su"ra#e$%ere .art.1/3 C.P). 1asura consta in lasarea minorului in libertate, insa sub o supraveghere deosebita, timp de un an, socotit de la data punerii ,n executare a hotararii. Pentru supraveghere, minorul este incredintat de instanta parintilor sau, eventual, celui care l-a adoptat sau tutorelui. /aca
4 "

Mitrache, op. cit., p. 34$ Dongoro!, op. cit., p. 411

insa apreciaza ca persoana careia i-ar reveni supravegherea nu ar putea-o indeplini in conditii satisfacatoare, instanta va dispune incredintarea supravegherii minorului unei persoane de incredere, de preferinta unei rude mai apropiate, la cererea acesteia, iar daca nu exista o astfel de cerere, incredinteaz8 supravegherea unei institutii legal insarcinate cu supravegherea minorilor. :ara existenta unei persoane sau unei institutii careia sa i se incredinteze supravegherea minorului, masura libertatii supravegheate nu poate fi luata. Intr-o astfel de situatie extrema, singura masura aplicabila ar fi internarea minorului intr-un centru de reeducare. (egea prevede ca instanta pune in vedere persoanei sau reprezentantului institutiei careia i s-a incredintat supravegherea, indatorirea de a supraveghea indeaproape pe minor in scopul indreptarii lui, de a instiinta de indata instanta daca minorul se sustrage de la supraveghere, are purtari rele ori a savarsit din nou o fapta prevazuta de legea penala. +otodata instanta poate sa impuna minorului respectarea uneia sau mai multora din urm8toarele obligatii: a. sa nu frecventeze anumite locuri stabilite& b. sa nu intre in legatura cu anumite persoane& c. sa presteze o activitate neremunerata intr-o institutie de interes public fixata de instanta, cu o durata intre 32 si $22 de ore, de maxim ' ore pe zi, dupa programul de *coala, in zilele nelucratoare si in vacanta. Instanta atrage atentia minorului asupra consecintelor comportarii sale. /upa luarea masurii libert8tii supravegheate, instanta incunostinteaz8 scoala unde minorul inva6a sau unitatea unde este angajat precum si, atunci cand este cazul, institutia la care presteaza activitatea stabilita de instanta. 1odul cum se va face supravegherea minorului de

catre instanta este prevazut de art. '2-"" din Regulamentul# de aplicare a dispozitiilor 7rdonantei ;uvernului nr. !$<$222. /aca inauntrul termenului de un an de la data punerii in executare a libertatii supravegheate, minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercita asupra lui sau are purtari rele ori savarseste o fapta prevazuta de legea penala, instanta revoca libertatea supravegheata si ia fata de minor masura internarii intr-un centru de reeducare. /aca fapta savarsita constituie infractiune, instanta ia masura internarii sau aplica o pedeapsa. &) 'ter'area !'tr(u' &e'tru )e ree)u&are .art.1/+ C.P). =ste o masura educativa privativa de libertate ce consta in internarea minorului infractor intr-un centru de reeducare, pe o perioada nedeterminata, dar nu poate dura, de regula, decat pana la implinirea de catre minor a varstei de 1) ani. 0e ia fata de minorul in privinta caruia celelalte masuri educative sunt neindestulatoare -art. 12" alin. $ .P.. /esi este denumita educativa, este in realitate o masura de reeducare, deoarece scopul ei este reeducarea minorului . %cest scop urmeaza sa fie realizat prin posibilitatea asigurata minorului internat de a dobandi invatatura necesara si o pregatire profesionata potrivit cu aptitudinile sale. %sa cum s-a aratat, masura internarii in centrul de reeducare se ia pe timp nedeterminat, insa nu poate dura decat pana la implinirea varstei de 1) ani. (egea prevede totusi ca, la data cand minorul devine major, instanta poate dispune prelungirea internarii pe o durata de cel mult $ ani, daca prelungirea este necesara pentru realizarea scopului internarii -de exemplu pentru insusirea unei pregatiri profesionale temeinice.. (egea prevede si posibilitatea incetarii executarii masurii prin liberarea minorului inainte de a deveni major. Potrivit dispozitiei din art. 129
#

.P, dupa un an de la data internarii minorului in centrul de reeducare,

&r'onanta (u)ernului nr. $2*2000 a +ost pu,licata in Monitorul &+icial nr.423 'in 1 septem,rie 2000, apro,ata cu mo'i+icari prin -egea nr.12$*2002, pu,licata in M.&+. nr. 1$0 'in 20 martie 2002

daca el a dat dovezi temeinice de indreptare, de sarguinta la invatatura si la ,nsusirea pregatirii profesionale, instanta poate dispune liberarea lui inainte de a deveni major. /aca in perioada liberarii minorul are o comportare necorespunzatoare, se poate dispune revocarea liberarii si reinternarea lui intr-un centru de reeducare. In cazul in care minorul savarseste din nou, in perioada internarii sau ,n aceea a liberarii inainte de a deveni major o infractiune pentru care se apreciaza ca este necesara aplicarea pedepsei inchisorii, instanta revoca masura internarii. /aca insa nu este necesara aplicarea unei pedepse, instanta revoca liberarea minorului si mentine internarea pana la majoratul acestuia. ))I'ter'area !'tr(u' !'st!tut me)!&a (e)u&at!# .art. 1/- C.P). =ste tot o masura educativa privativa de libertate ce se poate lua fata de minorul care, datorita starii fizice sau psihice, are nevoie de un tratament sau de ,ngrijiri medicale si, implicit, de un regim special de instruire *i educatie, corespunzator starii sale. 1asura se ia fata de minorii infractori, deci care raspund penal, iar nu fata de cei iresponsabili, fata de care nu pot fi luate nici un fel de masuri educative. 0pecific acestora este doar faptul ca starea lor fizica sau psihica reclama atat ingrijiri medicale, cat si un regim educativ care se aplica concomitent cu tratamentul medical. Prin aceasta masura educativa a internarii intr-un institut medical-educativ se deosebeste de masura de siguranta a internarii medicale -art. 11" care consta exclusiv din tratament medical. Internarea intr-un institut medical educativ se dispune de catre instanta competenta sa judece cauza penalai care este implicat minorul, pe durata nedeterminata, ca si internarea intr-un centru de reeducare, dar, intocmai ca aceasta, nu poate dura decat pana la data cand minorul a implinit varsta de 1) ani. +otodata insa, intrucat masura internarii intr-un .P.,

10

institut medical-educativ este conditionata de starea fizica sau psihica maladiva a minorlului, legea prevede ca ea trebuie sa inceteze indata ce a disparut cauza care a impus luarea ei si aceasta inainte de implinirea varstei de 1) ani. In acelasi timp insa, legea prevede posibilitatea ca instanta sa dispuna prelungirea internarii pe o durata de cel mult $ ani, ca si in cazul internarii intr-un centru de reeducare, daca aceasta este necesara pentru realizarea scopului. lnstanta care dispune incetarea masurii internarii in institutul medical-educativ poate, atunci cand considera ca este necesar, sa ia fata de minor masura internarii intr-un centru de reeducare -art. 12# alin. 1 .P.. a si masura internarii in centrul de reeducare, si internarea in institutul medical educativ poate inceta prin revocare, daca in perioada internarii minorul savarseste din nou o infractiune si instanta apreciaza ca este necesara aplicarea pedepsei inchisorii, intr-o astfel de situatatie, ca si in aceea in care instanta a aplicat pedeapsa inchisorii unui minor care avea nevoie si de tratament medical, se vor aplica dispozitiile din art. 11' sau 11" detentie. .P, dupa caz, tratamentul medical efectuandu-se in conditii de

0. PEDEPSELE APLICABILE INFRACTORILOR MINORI SI

11

PARTICULARITATILE RE,IMULUI DE APLICARE SI E1ECUTARE A ACESTORA azuri in care se aplica pedepse minorilor. %tunci cand masura educative nu este suficienta pentru indreptarea minorului, care a savarsit o fapta ori mai multe fapte grave i se va aplica acestuia o pedeapsa. %plicarea unei pedepse infractorului minor este impusa si din ratiuni practice, indiferent de gravitatea infractiunii savarsite9. %plicarea pedepsei infractorului minor este ceruta de situatia concreta, cand luarea unei masuri educative nu mai este posibila fiindca infractiunea a fost savarsita cu putin timp mai inainte de implinirea varstei de 1) ani ori judecarea acestuia pentru fapta savarsita cand era minor are loc aproape de implinirea varstei majoratului sau dup ace devine major. In astfel de situatii, luarea unei masuri educative nu mai este posibila si se impune aplicarea unei pedepse). Pe)e"se a" !&ab! e m!'*ru u!. Pedepsele care se pot aplica minorului sunt inchisoarea si amenda, ca pedepse principale. 1inorului nu i se aplica pedeapsa detentiunii .P.. pe viata si nici pedepsele complimentare-art.12! alin.'

a) I'&%!s*area. =ste singura pedeapsa privativa de libertate aplicabila minorilor. (imitele sale sunt determinate prin derivatie pornind de la limitele speciale prevazute de lege pentru infractiunea savarsita. Potrivit dispozitiei din art. 12! alin. 1 .P., limitele pedepsei se reduc la jumatate, iar minimul special nu poate depasi niciodata 3 ani. Reducerea limitelor se face raportat nu numai la pedeapsa prevazuta pentru infractiunea in configuratia tipica, dar si la aceea prevazuta pentru variantele agravate, calificate sau atenuate ale infractiunii respective.
% 8

and minorul a savarsit o

C.Bulai, Manual 'e 'rept penal, partea generala, e'. .--, Bucuresti, 1$$%, p.141 Constantin Mitrache, Cristian Mitrache, Drept penal roman. Partea generala, Bucuresti, 2003, p. 3"3

12

tentativa, limitele pedepsei aplicabile, potrivit dispozitiei din art. $1 alin. $ .P, se vor stabili prin raportare la limitele pedepsei reduse la jumatate pe baza dispozitiei din art. 12! alin. 1 .P. 0e vor aplica deci mai intai dispozitiile privitoare la minoritate, pentru care se prevede un regim sanctionator special, si apoi cele privitoare la tentativa, aplicabile in conditiile sistemului special mentionat. /aca pentru infractiunea savarsita de minor legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata, se aplica minorului pedeapsa inchisorii de la 3 la $2 ani, intrucat in cvasitotalitatea cazurilor pedeapsa detentiunii pe viata, care a inlocuit pedeapsa cu moartea, este prevazuta ca pedeapsa alternativa la pedeapsa inchisorii, instanta va trebui mai intai sa aleaga intre aceste alternative, pe baza criteriilor generale de individualizare si a dispozitiei explicite din art. 9$ alin. $ sa, trebuie sa fie aplicata minorului. alin. $ .P, pedeapsa care, dupa parerea and instanta apreciaza ca in speta ar and,

fi aplicabila pedeapsa detentiunii pe viata, in temeiul dispozitiei din art. 12! .p., va aplica minorului pedeapsa inchisorii de la 3 la $2 ani. dimpotriva, considera aplicabila pedeapsa alternativa a inchisorii, instanta aplica minorului aceasta pedeapsa, in limite reduse la jumatate, conform dispozitiei din art. 12! alin. 1 depaseasca 3 ani. 7dat8 stabilita pedeapsa aplicabila minorului, operatiunea de individualizare a pedepsei continua pornind de la limitele pedepsei astfel determinate, cauzele de agravare sau de atenuare a pedepsei producandu-si efectele prevazute de lege in raport cu aceste limite. ondamnarea minorului la pedeapsa inchisorii nu poate constitui prim termen al recidivei, asa incat in ipoteza in care minorul savarseste din nou o infractiune, el nu devine recidivist si deci nu i se poate agrava pedeapsa ca urmare a starii de recidiva. ondamnarea anterioara reprezinta insa un antecedent penal de care trebuie sa se tina seama la
13

.P, fara ca minimul special al pedepsei sa

individualizarea pedepsei pentru infractiunea savarsita din nou. /aca minorul savarseste un concurs de infractiuni, sunt incidente dispozitiile din art. '" .P. and pentru una din infractiunile concurente s-a luat o masura educativa, iar pentru alta s-a aplicat o pedeapsa, masura educativa va fi revocata, deoarece minorul nu poate fi supus, in acela*i timp, la executarea pedepsei si la actiunea unei masuri educative. =xecutarea pedepsei inchisorii aplicate infractorului minor se face cu respectarea unor reguli speciale, adecvate starii psiho-fizice a acestuia. %sa cum s-a aratat, condamnatii minori executa pedeapsa separat de condamna6ii majori sau in locuri de detinere speciale. Potrivit dispozitiei din art. 39 alin. ' .P, minorilor condamna6i li se asigura posibilitatea de a continua invatamantul general obligatoriu si de a dobandi o pregatire profesionala potrivit cu aptitudinile lor. /e asemenea, condamnatii pentru infractiuni savarsite in timpul minoritatii pot fi liberati conditionat dupa executarea unei fractiuni de pedeapsa mai reduse decat in cazul majorilor. Pe durata executarii pedepsei, de la data cand condamnatul a devenit major, sau chiar de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare daca el ,mplinise 1) ani, este supus executarii pedepselor accesorii ,n temeiul dispozitiilor din art. 91 .P.

b) Ame')a a" !&ab! a m!'*r! *r. %menda este a doua pedeapsa principala aplicabila minorilor infractori si se aplica in limitele prevazute de lege pentru infractiunea savarsita, redusa insa la jumatate -art. 12! alin. 1 .P.. Incidenta acestei pedepse se adevereste ca oportuna in raport cu minorii care savarsesc infractiuni in preajma ajungerii la majorat, cand luarea unei masuri educative nu mai este practic posibila, iar aplicarea unei pedepse cu inchisoarea nu apare ca necesara. /eterminarea limitelor pedepsei aplicabile si individualizarea pedepsei se fac ,n general dupa aceleasi reguli ca in cazul pedepsei inchisorii.
14

2. SUSPENDAREA CONDITIONATA A E1ECUTARII PEDEPSEI APLICATE MINORULUI

%dmitand aplicarea de pedepse infractorilor minori, este firesc ca legea sa admita, in acela*i timp, incidenta tuturor mijloacelor de individualizare a pedepselor, printre care si suspendarea conditionata a executarii pedepsei, fara sa fie necesare dispozitii speciale in acest sens. Intrucat insa legiuitorul a inteles sa introduca unele elemente specifice in reglementarea suspendarii executarii pedepsei aplicate minorului, el a facut aceasta prin dispozitiile din art. 112 .P. Potrivit acestor dispozitii, in cazul suspendarii executarii pedepsei aplicate unui infractor minor, termenul de incercare se compune din durata pedepsei inchisorii, la care se adauga un interval de timp de la # luni la $ ani, fixat de instanta. and pedeapsa aplicata este amenda, termenul de ,ncercare este de # luni. 0pre deosebire deci de suspendarea conditionata a executarii pedepsei in reglementarea generala, in cazul condamnatilor pentru infractiuni savarsite in timpul minoritatii, in stabilirea termenului de incercare, la durata pedepsei aplicate nu se adauga un interval invariabil de $ ani, ci unul variabil ,ntre # luni si $ ani, dupa aprecierea instantei, iar daca pedepasa aplicata este amenda, termenul este de # luni, adica redus la jumatate fata de termenul prevazut pentru majori. /ispozitiile din art. 112 .P. avand caracter special, se completeaza .p .. ,n mod firesc cu cele din art )1 - )#

3. SUSPENDAREA E1ECUTARII PEDEPSEI SUB SUPRAVE,4ERE SAU SUB CONTROL

1"

Potrivit dispozitiilor din art. 112

.P, introdus prin (egea nr.

1"2<1!!#, odata cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate minorului, instanta poate dispune, pe durata termenului de incercare, dar pana la implinirea varstei de 1) ani, incredintarea supravegherii minorului unei persoane sau institutii din cele aratate in art. 12' .P, putand stabili totodata ca minorul sa ,ndeplineasca una sau mai .P, iar dupa .P, pentru multe obligatii dintre cele prevazute in art. 12' alin. ' supraveghere ori a obligatiilor prevazute in art. )#

implinirea varstei de 1) ani, respectarea de catre acesta a masurilor de condamnatul cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere. 0i in acest caz exista obligatia de reparare integrala a prejudiciului si de plata a despagubirilor civile prevazute in hotararea de condamnare, fiind aplicabile dispozitiile privitoare la revocarea si anularea suspendarii, precum si cele privitoare la reabilitarea de drept a condamnatului. /aca minorul se sustrage de la indeplinirea obligatiilor prev8zute in art. 12' alin. ' .P, suspendarea conditionata poate fi revocata, iar daca minorul nu respecta masurile de supraveghere sau obligatiile stabilite de instanta, potrivit art. )# , aceasta poate dispune revocarea suspendarii executarii pedepsei, dispunand executarea in intregime a pedepsei sau prelungirea termenului de incercare cu cel mult ' ani. In fine, legea prevede ca dispozitiile privitoare la suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere sau sub control se aplica, in mod corespunz8tor, si ,n caz de liberare conditionat8 a minorului.

1#

BIBLIOGRAFIE

1. Constantin Mitrache, Cristian Mitrache, Drept penal roman. Partea generala, Bucuresti, 2003 2. &r'onanta (u)ernului nr. $2*2000 a +ost pu,licata in Monitorul &+icial nr.423 'in 1 septem,rie 2000, apro,ata cu mo'i+icari prin -egea nr.12$*2002, pu,licata in M.&+. nr. 1$0 'in 20 martie 2002 3. C. Bulai, Manual 'e 'rept penal, partea generala, e'. .--, Bucuresti, 1$$% 4. /intila Dongoro! 0ratat 'e 'rept 1i proce'ura penala, Bucuresti " )olume, 1$2421$2% ". Mol'o)an .urel 0eo'or Curs Drept Penal. Partea generala 2008 #. 333.ecursuri.ro*re+erate

1%