PEDEPSELE - MINORI

4.1. Pedepse aplicabile minorilor

Pedepsele care pot fi aplicate minorului, cand raspund penal, sunt prevazute in art.109 Cod
penal.
'Pedepsele ce se pot aplica minorului sunt inchisoarea sau amenda prevazute de lege pentru
infractiunea savarsita. Limitele acestor pedepse se reduc la jumatate. In urma reducerii, in nici
un caz, minimul pedepsei nu va depasi ani.
Cand legea prevede pentru infractiunea savarsita, pedeapsa detentiunii pe viata, se aplica
minorului inchisoare de la la !0 de ani.
Pedepsele complementare nu se aplica minorului.
Condamnarile pronuntate pentru faptele savarsite in timpul minoritatii nu atrag incapacitati
sau decaderi.'
Pedeapsa inchisorii si amenda au acelasi caracter si acelasi continut ca si pedepsele
inchisorii si amenzii aplica"ile infractorilor majori. Ceea ce le diferentiaza sunt limitele speciale
in care ele pot fi aplicate, limite care se reduc la jumatate, limita minima neputand fi, in nici un
caz, mai mare de ani.
#e e$emplu, omorul calificat %art.1& Cod penal' si omorul deose"it de grav %art.1&( Cod
penal' se sanctioneaza cu inchis ))c!!d oarea de la 1 pana la ! ani, pentru faptele comise de
un minor, pedeapsa inchisorii va fi intre si 10 ani, in nici un caz, intre & si jumatate si 1! si
jumatate. Pentru faptele comise de un minor, pedeapsa inchisorii va fi intre si 10 ani. Cadrul
de pedepse prevazut de lege, special pentru minorii infractori, nu constituie un tratament
sanctionator atenuant fata de tratamentul prevazut pentru infractorii majori, fiindca minoritatea
nu constituie, asa cum ar parea la prima vedere, o cauza de atenuare a pedepsei, adica o
imprejurare care diminueaza in concret gradul de pericol social al faptei savarsite de minor, ci o
cauza speciala de diferentiere a regimului sanctionator penal al infractorilor minori. *aptul
ca s+a creat pentru infractorul minor un sistem special de pedepse, din care sunt eliminate
detentia pe viata si pedepsele complementare constituie o aplicare a principiului umanismului
dominant in reglementarile privitoare la raspunderea penala a minorilor.
Pedepsele complementare nu se aplica minorilor pentru ca scopul lor, fiind acela de a spori
intensitatea constrangerii pe care o realizeaza pedeapsa principala, ar fi ilogic ca ele sa fie
aplicate unor categorii de infractori pentru care legiuitorul a instituit un regim de sanctionare
diferentiat, mai usor, iar, pe de alta parte, aceste pedepse e$ecutandu+se dupa e$ecutarea
pedepsei principale ar constitui o piedica in calea redresarii morale si materiale a minorului
ajuns in preajma majoratului, cand se impune deschiderea perspectivelor unei vieti noi,
degrevata de greselile trecutului.
In ceea ce priveste pedepsele accesorii, cand se aplica pedeapsa inchisorii, tre"uie sa se
pronunte si pedepsele accesorii, pentru ca acestea decurg chiar din condamnarea definitiva la
aceasta pedeapsa, neputand fi inlaturate dispozitiile art.&1 Cod penal, fara a e$ista o dispozitie
e$presa ca in cazul pedepselor complementare, conform art.109 alin.) Cod penal.
Condamnarile care s+au pronuntat in timpul minoritatii nu atrag incapacitati sau decaderi,
deci nu decurg din aplicarea pedepselor accesorii, ci ele sunt constante si aplicate de catre alte
organe, dupa ce hotararea de condamnare a ramas definitiva, iar pedeapsa s+a e$ecutat. #e
e$emplu, fostul condamnat minor va putea fi judecator, avocat, nu va fi e$clus de la tutela, asa
cum se intampla cu fostii condamnati majori.
,anctiunile prevazute pentru minorii care raspund penal, ca oricare sanctiune de drept
penal, sunt supuse principiului general al individualizarii, prevazut de art.&! alin.1 Cod penal,
conform caruia 'la sta"ilirea si aplicarea pedepselor se tine seama de dispozitiile partii generale
ale acestui cod, de limitele de pedeapsa fi$ate in partea speciala, de gradul de pericol social al
faptei savarsite de persoana infractorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza
raspunderea penala'.
Cand, pentru infractiunea savarsita, legea prevede pedepse alternative, se tine seama de
dispozitiile alineatului precedent, atat pentru alegerea unei pedepse alternative, cat si pentru
proportionalizarea acesteia.
In ipoteza sanctiunilor prevazute pentru infractorii minori, aceasta operatie de
individualizare se desfasoara in doua faze.
In prima faza, dupa anumite criterii si in masura in care este posi"il, tre"uie sa se aleaga
categoria sanctiunii de aplicat, adica o masura educativa sau pedeapsa.
#upa aceasta alegere si in raport cu ea, tre"uie ales felul sanctiunii- care dintre masurile
educative sau care dintre pedepse va fi aplicata. #upa alegerea sanctiunii in acest mod, se va
trece la sta"ilirea duratei sau cuantumului sanctiunii alese.
La alegerea privitoare la categoria sanctiunii, masura educativa sau pedeapsa care urmeaza
sa fie aplicata minorului infractor, tre"uie sa se tina seama, potrivit art.100 alin.1 Cod penal, de
doua criterii principale-
a' pericolul social pe care il prezinta fapta savarsita.
"' caracteristicile pe care le prezinta persoana faptuitorului.

a' In privinta primului criteriu, este de mentionat ca art.100 alin.1 Cod penal reproduce
e$presia 'gradul de pericol social al faptei savarsite' care este folosita si in art.&! alin.1 Cod
penal, care prevede criteriile generale de individualizare a pedepsei. #esigur, am"ele articole se
refera nu la gradul de pericol social a"stract al infractiunii, reflectat in limitele speciale ale
pedepsei, prevazute in te$tul de incriminare, ci la gradul de pericol social concret al infractiunii,
adica la cel determinat de conditiile concrete in care infractiunea a fost savarsita.
#e gradul concret al pericolului social al faptei savarsite tre"uie sa se tina seama, in primul
rand, fiindca, chiar in cazul faptelor savarsite de minori, nu tre"uie sa scapam din vedere faptul
ca sanctiunea penala tre"uie sa constituie o justa masura de constrangere, corespunzatoare faptei
savarsite. /u este, in principiu, admisi"il ca o fapta deose"it de grava ca omorul, spionajul,
talharia, sa fie sanctionata cu o simpla masura educativa, pe considerentul ca infractorul este
minor.
Cunoasterea continutului concret rezulta din cercetarea modului de realizare a elementelor
constitutive ale infractiunii si ale particularitatilor pe care le reprezinta aceasta realizare.
Cunoasterea trasaturilor de fapt e$trinseci continutului legal, dar care pot concura la
determinarea gradului de pericol social al faptei concrete, rezulta din e$aminarea intregului
comple$ de date, stari, situatii, imprejurari care inconjoara comiterea infractiunii.
"' Cu privire la al doilea criteriu, pentru alegerea sanctiunii, caracteristicile personale,
art.100 alin.1 Cod penal are in vedere efectuarea unei anchete sociale care sa sta"ileasca-
+starea fizica a minorului, dezvoltarea intelectuala si morala, comportarea, conditiile in care
a crescut sau a trait, orice alte elemente de natura sa caracterizeze persoana infractorului.
#in punct de vedere procedural, culegerea datelor privind persoana minorului se face, in
mod o"ligatoriu, prin persoane desemnate de 0utoritatea 1utelara a Consiliului Local in a carei
raza teritoriala domiciliaza minorul care, in cazul unei anchete sociale, culeg date cu privire la
purtarea ce o are minorul in mod o"isnuit, la starea fizica si mentala a acestuia, la antecedentele
sale, la conditiile in care a fost crescut si a trait, la modul in care parintii, tutorele sau persoana
in grija careia se afla minorul isi indeplinesc indatoririle fata de acesta si in general, la orice
elemente ce pot servi la luarea unei masuri sau la aplicarea unei sanctiuni %art.23! Cod pr.pen.'.
0ncheta sociala este un act esential pentru realizarea unei adevarate judecati si a unei juste
sanctionari a infractorului minor.
#eose"ita importanta a investigarii mediului in care traieste minorul a determinat
legiuitorul sa prevada ancheta sociala ca o"ligatorie, su" sanctiunea nulitatii e$prese, in caz de
neefectuare. %art.19& alin.! Cod pr.pen'.
/erespectarea de catre organele de urmarire penala a acestei o"ligatii duce la anularea
tuturor actelor procedurale anterioare, inclusiv a actului de sesizare si a hotararii pronuntate,
neregularitatea neputand fi acoperita in instanta. Pentru asemenea situatii, se restituie
procurorului, in vederea completarii actelor de urmarire.
4"ligativitatea efectuarii anchetei sociale se mentine, chiar daca, intre timp, inculpatul a
devenit major, intrucat este o cerinta impusa de legea penala su"stantiala. %art.100 alin.1 Cod
penal com"inat cu art.23) alin.! Cod pr.pen.'.
In practica judiciara, s+a sta"ilit ca depunerea la dosarul cauzei in copie a unui referat de
ancheta sociala, intocmit anterior, fie in alta cauza penala privitoare la acelasi minor, fie in
cadrul altei proceduri, cum ar fi cea pentru internarea minorului intr+o institutie de ocrotire, nu
echivaleaza cu efectuarea unei anchete sociale si nu acopera nulitatea ce decurge din
nerespectarea art.23! Cod pr.pen.
4.1.1.Starea fizica a minorului.
,tarea fizica a minorului este nu numai o realitate ce se pune singura in evidenta, dar
constituie si o "aza cu privire la indiciul unei serioase prezumtii ca e$ista grave deficiente si o
puternica tendinta inteleasa in mod gresit ca emancipare.
0 avea in vedere starea fizica a minorului mai inseamna posi"ilitatea fizica de a suporta
regimul inchisorii sau, dimpotriva, de"ilitatea organica a minorului ori starea de "oala cronica a
somnului sau infirmitate ce ar putea conduce la solutia aplicarii cu preferinta a unei masuri
educative in locul unei pedepse privative de li"ertate.
#e aceea, inainte ca instanta sa se pronunte asupra sanctiunii ce urmeaza sa+i fie aplicata
minorului, este "ine ca acestuia sa i se faca un e$amen medical si psihologic, sa se poarte
convor"iri cu el, cu parintii sau cu persoana in ingrijirea careia se afla, cu educatorii lui, cu
colegii de clasa ori de munca, deoarece, numai astfel se pot afla si intelege imprejurarile care au
dus la aparitia manifestarilor antisociale ale minorului.
0ctiunea de cunoastere a minorului tre"uie sa inceapa chiar din faza urmaririi penale,
continuandu+se tot timpul, pana la faza de dupa eli"erare, pentru a se sti in ce stare de sanatate
se afla minorul si ce masuri tre"uiesc luate.
4.1.2. Dezvoltarea intelectuala si morala a minorului
#ezvoltarea intelectuala si morala a minorului constituie un element foarte util de
apreciere, un indiciu precis asupra necesitatii de a aplica sau nu masuri educative.
5inorul care, desi are un ridicat nivel moral si intelectual si totusi a savarsit o infractiune,
dovedeste ca a actionat cu discernamant si deci, in privinta lui, de cele mai multe ori, remediul
cel mai potrivit este aplicarea pedepsei cu inchisoarea, daca se vor avea in vedere si celelalte
aspecte ale individualizarii si ca sopul educativ+preventiv al pedepsei poate fi atins numai prin
aplicarea acesteia.
In acest caz, desi minorul a avut posi"ilitatea sa+si dea seama mai "ine de urmarile negative
ale faptelor lui, totusi a staruit in e$ecutarea lor. Pentru pro"area discernamantului minorului,
instanta va dispune efectuarea unei e$pertize psihiatrice.
4.1.3. Comportarea minorului
Comportarea minorului, adica conduita lui de zi cu zi in mediul am"iant, poate, de asemenea,
furniza un serios criteriu in alegerea intre aplicarea fie a unei masuri educative, fie a unei
pedepse.
0 aprecia conduita minorului inseamna a e$amina cu atentie conduita sa o"isnuita si nu
intamplatorare, in familie, e$trascolar, scolar, in grupul de prieteni si, numai cand aceasta
conduita dovedeste o atitudine necorespunzatoare, de sfidare a regulilor de convietuire sociala, o
optiune constienta a minorului pentru incalcarea legii penale, tre"uie sa se ajunga la aplicarea
unei pedepse.
#impotriva, daca se constata ca manifestarea infractionala a minorului s+a datorat
intamplarii, influentei nefaste, dar temporare a mediului am"iant, a unui moment de ratacire,
care nu a lezat fondul psihic corect al minorului, urmeaza ca instanta sa ia o masura educativa.
Comportarea minorului implica in continutul ei si unele circumstante atenuante sau
agravante. #e e$emplu, conduita "una a minorului inainte de savarsirea infractiunii, cat si
atitudinea lui dupa savarsirea infractiunii, concretizata in staruinta depusa pentru inlaturarea
urmarilor infractiunii sau a repararii pagu"ei pricinuite, ori prezentarea in fata autoritatii si
comportarea sincera in cursul procesului, pot constitui circumstante atenuante, dupa cum, o
atitudine contrara, ar putea constitui o circumstanta agravanta.
4"ligatia impusa instantei de a nu aplica minorului inchisoarea decat pe "aza aprecierii ca
alte masuri nu ar fi indicate, daca se are in vedere comportamentul minorului, implica si
o"ligatia instantei de a motiva de ce luarea altor masuri a fost socotita insuficienta.

4.1.4. Conditiile in care minorul a crescut si traieste
Conditiile in care minorul a crescut si traieste constituie, in general, un indiciu foarte
pretios asupra cauzelor care l+au adus pe minor in situatia de a savarsi fapte prevazute de legea
penala.
In cazul minorilor care au crescut si au trait in conditii vitrege si cu totul improprii pentru a
primi educatie corespunzatoare si de a se dezvolta normal, asa incat comportarea lor tradeaza
inraurirea acestor lipsuri, sunt mai indicate masurile educative.
Punctul de vedere potrivit caruia, familiile dezorganizate sunt o cauza directa a
comportamentului delincvent, nu mai este sustinut cu aceeasi tarie, considerandu+se, in schim",
ca destructurarea familiei mareste in anumite conditii riscul aparitiei unei conduite antisociale,
datorita lipsurilor pe care le antreneaza.
0tmosfera materiala, morala sau afectiva a caminului familial este decisiva in sta"ilirea
unei conduite accepta"ila social. #evianta copiilor ori atitudinea lor antisociala de negare a
normelor si valorilor mediului social glo"al tradeaza, in primul rand o preocupare insuficienta
sau ine$istenta din partea parintilor, dar si din vina de a le fi oferit e$emplul necinstei, viciului
si violentei.
4.1.5. Alte elemente de natura a-l caracteriza pe minor
In art.100 alin.1 Cod penal se prevede ca se va tine seama si de alte elemente de natura a+l
caracteriza pe minor-
+ imprejurarea ca minorul se afla mai aproape de limita inferioara a varstei privitoare la
raspunderea penala a minorului, caz in care, sunt mai indicate masurile educative sau
imprejurarea ca minorul se afla in vecinatatea limitei superioare a varstei privitoare la
raspunderea penala a minorului cand aplicarea de masuri educative, de cele mai multe ori, nu
este posi"ila.
+ imprejurarea ca minorul a mai savarsit anterior o fapta prevazuta de legea penala, fie in
timpul cand nu avea varsta ceruta pentru raspunderea penala, fie dupa ce a devenit minor cu
raspundere penala si a mai fost supus unei masuri educative. In cazul acestor minori, se impune,
de cele mai multe ori, recurgerea la pedepse. In cazul ca a savarsit fapta si cu alte persoane, se
va e$amina rolul pe care l+a avut, gradul de participatie, forma de vinovatie etc.
In cazul in care a fost aleasa ca sanctiune categoria masurilor educative, din punct de
vedere al determinarii masurii, hotaratoare vor fi criteriile speciale prevazute in art.100 alin.1
Cod penal, deoarece, alegerea felului masurii depinde de justa folosire a acestor criterii.
Cu ocazia sta"ilirii sanctiunii penale ce urmeaza a fi aplicata infractorului minor, se va tine
seama si de dispozitiile din partea generala a Codului penal ce sta"ilesc reguli speciale privind
pe minori, cum ar fi- e$cluderea starii de recidiva %art.)3 lit.a', considerarea ca infractor primar
la acordarea suspendarii conditionate a e$ecutarii pedepsei %art.30 Cod penal'. Consideram ca,
tot in scopul aratat, in cazul unor categorii de minori care sunt incadrati in campul muncii si
urmeaza si diferite cursuri de calificare, care au implinit varsta de 1 ani, daca instanta apreciaza
ca sunt suficiente temeiuri ca scopul pedepsei sa fie atins, fara privatiune de li"ertate, se dispune
e$ecutarea pedepsei la locul de munca.
4.2. Sanctionarea minorului in cazul concursului de infractiuni
In ceea ce priveste situatia in care minorul a savarsit mai multe infractiuni inainte de a fi
judecat definitiv pentru una dintre ele, se pot ivi mai multe cazuri-
1. instanta considera ca, pentru fiecare dintre infractiuni, s+ar impune luarea unei masuri
educative.
In acest caz, prevederile art.)2 si )( Cod penal sunt aplica"ile numai pedepselor, ceea ce
inseamna ca masurile educative nu pot fi nici contopite juridic, nici cumulate aritmetic, deci se
va lua o singura masura pentru pluralitatea de infractiuni. In cazul in care infractiunile
concurente au fost judecate separat, luandu+se prin hotarari deose"ite numai masuri educative,
inculpatul minor va e$ecuta numai una din ele, pe cea mai grea.
!. instanta considera ca, pentru fiecare infractiune concurenta, se aplica o pedeapsa.
6egulile privitoare la concursul de infractiuni prevazute de Codul penal sunt aplica"ile
minorului cand, in raport cu gradul de pericol social al faptei savarsite si cu persoana minorului,
luarea unei masuri educative nu este suficienta. #eci, se va sta"ili cate o pedeapsa pentru fiecare
infractiune concurenta, dupa care, se va dispune aplicarea celei mai grele, la care se poate
adauga un spor, conform art.)2 Cod penal.
). instanta considera ca, pentru una sau pentru unele din infractiunile concurente, ar tre"ui
luate masuri educative, iar pentru alta sau pentru altele dintre acestea, ar tre"ui sta"ilite pedepse.
In ipoteza in care, una sau unele din infractiunile concurente prezinta gradul de pericol
social care atrage aplicarea unei pedepse, instanta va sta"ili tot pedepse si pentru infractiunile
mai putin grave, dupa care se va aplica art.)2 Cod penal.
#e asemenea, in ipoteza in care unele dintre infractiunile concurente savarsite de minori
prezinta un pericol social redus, care ar fi atras, daca minorul nu ar fi comis si fapte mai grave,
luarea de masuri educative, tre"uie sa se tina seama de principiul general inscris in art.100 Cod
penal, conform caruia, alegerea sanctiunii este in functie de comportarea minorului, pedeapsa
aplicandu+se ori de cate ori luarea unei masuri educative in raport cu acel comportament nu
apare ca fiind suficienta.
4r, daca minorul a savarsit mai multe infractiuni, dintre care, pentru unele se constata ca
tre"uie aplicate pedepse, inseamna ca pericolul social pe care il prezinta persoana acestuia este
mai mare, iar indreptarea sa nu s+ar putea face prin masuri educative, ci numai prin aplicarea si
e$ecutarea unei pedepse.
#eci instanta va tre"ui sa sta"ileasca pedeapsa pentru toate infractiunile si sa faca aplicarea
art.)2 Cod penal.
#aca, dupa luarea unei masuri educative, se descopera ca minorul a mai comis infractiuni
pentru care se considera ca ar fi cazul sa i se aplice pedeapsa inchisorii, masura educativa se va
revoca, deoarece minorul nu poate fi supus e$ecutarii, in acelasi timp, atat a unei pedepse, cat si
a unei masuri educative.

4.3. Amenda
0plicarea pedepsei amenzii fata de minorii care raspund penal se impune instantei, mai ales
cand acestia sunt in preajma ajungerii la majorat. #e asemenea, in ipoteza alineatului ) al
aceluiasi articol, cand legea prevede pedeapsa amenzii, fara a+i arata limitele, dar alternativ cu
pedeapsa inchisorii si instanta se opreste la aplicarea amenzii, reducerea prevazuta pentru a i se
face la !0 lei + minimul special si 1.000.000 ma$imul special, in cazul pedepsei alternative a
inchisorii de cel mult un an, si la )0.000 lei minimul special si )0.000.000 ma$imul special
cand pedeapsa alternativa este mai mare de un an.
In cazul cand in sarcina infractorului minor sunt retinute circumstante agravante, sau in
favoarea sa + circumstante atenuante, sporurile sau reducerile de pedepse se vor sta"ili in raport
cu limitele pedepsei amenzii, astfel cum ele au fost reduse potrivit art.109 Cod penal.
In cazul de concurs de infractiuni savarsite in timpul minoritatii, daca s+au sta"ilit sau
aplicat mai multe pedepse cu ani in urma, se va face contopirea lor potrivit art.)2 Cod penal.
In ipoteza in care, instanta, judecand cauza, apreciaza ca sunt intrunite conditiile prevazute
de art.31 Cod penal si dispune suspendarea conditionata a e$ecutarii pedepsei amenzii, conform
art.110 Cod penal, termenul de incercare va fi de ( luni si nu de un an ca in cazul infractorilor
majori %art.3! alin.! Cod penal'.
Pentru cazul in care condamnatul se sustrage, cu rea+credinta, de la e$ecutarea amenzii s+a
prevazut pentru instanta posi"ilitatea inlocuirii pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii,
tinandu+se seama de partea din amenda care a fost achitata.
#ispozitiile privind inlocuirea pedepsei cu cea a inchisorii, conform art.() Cod penal, se
aplica numai in cazurile in care legea prevede amenda alternativ cu inchisoarea, iar instanta s+a
oprit asupra amenzii. Inlocuirea nu va putea avea loc cand amenda a rezultat, ca efect al aplicarii
circumstantelor atenuante %art.&( lit.e Cod penal' pentru ca ar insemna ca se anuleaza efectul
acestor circumstante, ceea ce nu este posi"il.
0ceasta posi"ilitate legala este fundamentata pe ideea ca sustragerea cu rea+credinta de la
e$ecutarea amenzii inseamna ca instanta, alegand pedeapsa amenzii, dintre pedepsele alternative
prevazute de legea penala, nu a facut o justa individualizare a sanctiunii penale si se impune
ree$aminarea acesteia.
Potrivit art.229
1
Cod pr.pen., inlocuirea pedepsei amenzii in cazul neachitarii acesteia, cu
rea+credinta, se dispune de instanta de e$ecutare, sesizarea instantei facandu+se din oficiu, sau
de catre organul care, potrivit legii, e$ecuta amenda.

4.4. Inchisoarea
Pedeapsa privativa de li"ertate a inchisorii poate fi aplicata minorilor care raspund penal,
daca, in urma operatiei de individualizare, prevazuta de art.100 Cod penal, se apreciaza ca
luarea unei masuri educative nu este suficienta pentru indreptarea minorilor. 7ste deci o masura
e$trema, luata in cazul unui infractor minor.
4.4.1.Limite
In cazul in care s+a apreciat ca minorul tre"uie supus, pentru indreptarea sa si pentru
realizarea preventiei generale, pedepsei inchisorii, instanta va tre"ui sa individualizeze acesta
sanctiune.
Individualizarea pedepsei inchisorii se face potrivit criteriilor generale de individualizare
prevazute de art.&! Cod penal, intre limitele prevazute pentru minori.
Potrivit art.109 alin.1 Cod penal, limitele pedepsei prevazuta de lege pentru infractiunea
savarsita se reduc la jumatate, dar fara ca in urma reducerii, minimul pedepsei inchisorii sa poata
depasi ani.
Cand infractorul este minor, atat minimul cat si ma$imul pedepsei legale a infractiunii
savarsite se reduc la jumatate, iar in urma acestei operatiuni daca ar rezulta un minim mai mare
de ani, acesta va fi redus la ani.
Limitele pedepsei inchisorii aplicata minorului se determina prin derivatie, in sensul ca,
limitele pedepsei inchisorii prevazute in partea speciala a Codului penal, pentru fiecare
infractiune, se reduc la jumatate.
In cazul savarsirii tentativei la o infractiune, limitele pedepsei ce se vor aplica minorului,
nu sunt cele prevazute in partea speciala pentru acea infractiune, reduse la jumatate, ci limitele
prevazute pentrui tentativa acelei infractiuni, reduse la jumatate. Practic, cand fapta a ramas in
forma tentativei, instanta va opera mai intii reducerea pedepsei prevazuta pentru tentativa, dupa
care, la pedeapsa astfel redusa, va opera si reducerea pedepsei prevazuta pentru minori.
In cazul in care, majorul determina sau ajuta cu intentie un minor care nu raspunde penal,
sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala, acesta, neputand sa fie su"iect de drept penal,
nu va fi sanctionat. in schim", pentru major, se retine fapta ca infractiune si va raspunde penal,
tinand seama de actele sale de participatie, retinandu+se participatia improprie, forma intentie si
lipsa de vinovatie %art.)1 alin.! Cod penal'.
In ce priveste ipoteza cand, in sarcina infractorului minor, sunt retinute circumstante
agravante, sau in favoarea sa + circumstante atenuante, sporurile, respectiv reducerile de
pedeapsa se vor sta"ili in raport cu limitele pedepsei inchisorii, astfel cum ele au fost in
preala"il reduse potrivit art.109 Cod penal.
0vandu+se in vedere ca, in partea speciala a Codului penal, se prevad limite de pedeapsa de
la o luna %e$emplu- art.130 alin.1, art.19) alin.1 Cod penal etc', inseamna ca, daca asemenea
fapte sunt comise de minori, in urma reducerii pedepsei pentru ei, limita speciala minima va fi
de 1 zile, deci egala cu limita generala. #aca fapta a ramas in forma de tentativa pedepsi"ila,
aceasta ar urma sa fie santionata in limitele reduse la jumatate pentru infractiunea comisa de un
major.
In ceea ce priveste efectul circumstantelor agravante %art.& Cod penal', se aplica minorilor
la pedeapsa in limitele reduse la jumatate. Pedeapsa se poate aplica pana la ma$imul special
redus la jumatate. #aca acesta nu ar fi indestulator, in cazul inchisorii, la acest ma$im redus, se
adauga sporul de pana la ani, iar in cazul amenzii, un spor de pana la jumatate din ma$imul
special. #e vreme ce pedeapsa se reduce la jumatate, poate s+ar impune ca si sporul sa poata fi
aplicat in aceleasi limite, fara a putea depasi ! ani si jumatate.
#ispozitiile privitoare la concursul de infractiuni se aplica si in cazul in care minorul este
condamnat la pedeapsa inchisorii sta"ilita separat pentru mai multe infractiuni savarsite inainte
de a fi fost, anterior, condamnat pentru vreuna din ele. In aceasta situatie, pedeapsa concreta
pentru fiecare infractiune se va sta"ili in limitele reduse la jumatate, iar sporul de pana la ani,
daca pedeapsa de "aza ar fi considerata neindestulatoare, se aplica la acest ma$im special
rezultat in urma reducerii pedepsei legale la jumatate. #aca infractiunile concurente ar fi in
forma de tentativa, pedeapsa s+ar aplica la jumatate din limitele pentru minori, la care se poate
aplica sporul de pana la ani.
In ipoteza cand, pentru o infractiune, minorul este pedepsit cu inchisoarea, iar pentru alta
cu amenda, pedeapsa inchisorii va putea fi cumulata cu amenda in totul sau in parte %art.)2
alin.1 lit.8c8 Cod penal'.
Potrivit dispozitiilor art.)3 lit.8a8 Cod penal, minorilor nu le sunt aplica"ile sporurile de
pedeapsa rezultate din starea de recidiva, deoarece hotararile de condamnare privitoare la
infractiunile savarsite in timpul minortatii nu atrag starea de recidiva.
#aca minorul a savarsit doua fapte si, prin hotarari deose"ite a fost condamnat pentru una
din acele fapte la pedeapsa inchisorii, iar, pentru cealalta fapta, s+a luat fata de el o masura
educativa, aceasta masura se va revoca, deoarece nu este compati"il ca minorul sa fie supus, in
acelasi timp, atat la e$ecutarea pedepsei inchisorii, cat si la o masura educativa.
Suspendarea conditionata a executarii pedepsei
0rt.110 Cod penal prevede posi"ilitatea suspendarii conditionate a e$ecutarii pedepsei ca
mijloc de individualizare a e$ecutarii pedepsei, aplica"ile minorilor, fara insa a preciza
conditiile cuprinse in art.31+3( Cod penal, cat si acelea din art.3(
1
+ 3(
(
privind suspendarea
conditionata a e$ecutarii pedepsei su" supraveghere.
#e asemenea, in art.110
!
, introdus prin art.1 pct.2! din Legea nr.1209199( pentru
modificarea si completarea codului penal, se arata ca 'odata cu suspendarea conditionata a
e$ecutarii pedepsei inchisorii aplicate minorului, in conditiile art.110 Cod penal, instanta poate
dispune, pe durata termenului de incercare, dar pana la implinirea varstei de 13 ani,
incredintarea minorului unei persoane sau institutii din cele aratate in art.10), putand sta"ili,
totodata, pentru minor, una sau mai multe o"ligatii dintre cele prevazute in art.10) alin.), iar
dupa implinirea varstei de 13 ani, respectarea de catre acesta a masurilor de supraveghere ori a
o"ligatiilor prevazute in art.3(
)
Cod penal.'
In cazul suspendarii conditionate a e$ecutarii pedepsei dispusa cu privire la minor,
termenul de incercare este compus din durata pedepsei inchisorii, la care se adauga un interval
de timp de la ( luni la ! ani, pe care il sta"ileste instanta, iar daca minorul este condamnat la
pedeapsa amenzii, termenul de incercare este de ( luni.
In mod facultativ, instanta poate sta"ili ca minorul sa indeplineasca una sau unele o"ligatii
prevazute de art.10) alin.) Cod penal.
In ceea ce priveste conditia impusa privind repararea prejudiciului, pentru a fi aplica"ile
dispozitiile art.131 Cod penal, se impune precizarea ca, la minor, raportat la posi"ilitatile mai
reduse ale acestuia de a avea venituri, orice persoana interesata, avand in vedere principiul
disponi"ilitatii, care guverneaza latura civila, poate achita pagu"a in asa fel incat, sa nu fie
impedimente pentru instanta in a aplica suspendarea conditionata a aplicarii pedepsei.
#e altfel, art.32 Cod penal prevede ca revocarea suspendarii nu va avea loc daca
condamnatul dovedeste ca nu a putut indeplini o"ligatiile civile sta"ilite in hotararea de
condamnare pana la e$pirarea termenului de incercare.

Revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei
6evocarea suspendarii conditionate a e$ecutarii pedepsei are loc in mod facultativ, daca
minorul se sustrage de la indeplinirea o"ligatiei sau o"ligatiilor impuse de catre instanta, sau,
cand a savarsit o noua infractiune din culpa in cursul termenului de incercare, pentru care s+a
pronuntat o hotarare definitiva. In acest caz, suspendarea va putea fi mentinuta si se va putea
aplica si pentru noua infractiune + suspendarea, iar pedepsele se vor cumula aritmetic,
negasindu+si aplica"ilitatea principiul de calcul al cumulului juridic.
0nularea suspendarii e$ecutarii pedepsei, astfel cum este prevazuta in art.3 Cod penal, are
loc cand se descopera ca minorul condamnat mai savarseste o infractiune inainte de pronuntarea
hotararii prin care s+a dispus suspendarea sau pana la ramanerea definitiva a acesteia, pentru
care i s+a aplicat pedeapsa inchisorii, chiar dupa e$pirarea termenului de incercare si se vor
aplica dispozitiile referitoare la concursul de infractiuni sau la pluralitatea intermediara, dupa
caz, deoarece recidiva nu se poate retine conform art.)3 Cod penal in sarcina inculpatilor
minori.
#aca pedeapsa rezultata in urma contopirii nu depaseste doi ani, instanta poate dispune
suspendarea conditionata a e$ecutarii pedepsei al carei termen de incercare se va calcula de la
data ramanerii definitive a hotararii prin care s+a pronuntat suspendarea conditionata a e$ecutarii
pedepsei.
#aca minorul nu a comis din nou a infractiune in cursul termenului de incercare si nici nu
s+a pronuntat revocarea suspendarii, el va fi rea"ilitat de drept.
In perioada termenului de incercare minorul tre"uie sa se supuna unor masuri de
supraveghere si sa indeplineasca unele o"ligatii astfel cum sunt ele prevazute in art.10) alin.)
Cod penal-
a' sa nu frecventeze anumite locuri sta"ilite.
"' sa nu intre in legatura cu anumite persoane.
c' sa presteze o activitate neremunerata intr+o institutie de interes pu"lic fi$ata de instanta,
cu o durata intre 0 si !00 de ore, de ma$im ) ore pe zi, dupa programul de scoala, in zilele
nelucratoare si in vacanta.
#e asemenea, s+ar impune luarea si a altor masuri de supraveghere, care sa fie in acelasi
timp si o"ligatii ale minorului, cum ar fi-
+ sa se prezinte, la datele fi$ate, la judecatorul desemnat cu supravegherea lui, sau la alte
organe sta"ilite de instanta %Parchet, Politie'. #e asemenea, asa cum prevede si proiectul legii
privind pro"atiunea, din 11.02.199&, minorii sunt o"ligati sa se prezinte si la agentul de
pro"atiune, pentru ca acesta, din perioada in perioada, sa poata verifica comportamentul acestora
si, daca au respectat masurile de supraveghere impuse.
+ sa anunte in preala"il orice schim"are de domiciliu, resedinta sau locuinta, si orice
deplasare care depaseste 3 zile, precum si intoarcerea, masura care opereaza indiferent daca
minorul ar locui la parinti sau in alta parte.
+ sa anunte si sa justifice schim"area locului de munca.
+sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de e$istenta,
indiferent ca este intretinut de parinti sau alte persoane sau are venituri proprii din munca.
#aca suspendarea a fost dispusa, instanta are latitudinea sa impuna minorului respectarea
uneia sau a mai multora din urmatoarele o"ligatii, in afara celor prevazute in art.10) alin.) Cod
penal-
+ sa desfasoare o activitate sau sa urmeze un curs de invatamant ori de calificare, ceea ce
implica faptul ca condamnatul dovedeste ca isi castiga mijloacele de e$istenta dintr+o activitate
utila sau ca urmeaza o forma de invatamant.
+ sa nu se schim"e domiciliul sau resedinta avuta, ori sa nu depaseasca limita teritoriala
sta"ilita decat in conditiile fi$ate de lege, pentru ca, numai astfel, se poate asigura supravegherea
minorului.
+ sa nu frecventeze anumite locuri sta"ilite, aceasta masura avand un rol preventiv, pentru
ca poate fi vor"a de acele locuri care ar favoriza savarsirea de infractiuni.
+ sa nu intre in legatura cu anumite persoane ca cele care au fost condamnate pentru
infractiuni de prostitutie, pro$enetism, alcoolici, traficanti sau consumatori de droguri.
+ sa se supuna masurilor de control, tratament sau ingrijire, in special in scopul
dezinto$icarii.
,pravegherea e$ecutarii o"ligatiilor sta"ilite de instanta se face de judecatorul desemnat cu
supravegherea condamnatului sau de organele sta"ilite de instanta sau, asa cum s+a mai aratat,
de agentul de pro"atiune instituit prin proiectul legii de pro"atiune din 11.02.199&.
0ceste organe au o"ligatia de a sesiza instanta in caz de neindeplinire a o"ligatiilor, in
vederea aprecierii daca este cazul sa revoce suspendarea ori sa dispuna prelungirea termenului
de incercare cu cel mult trei ani, sau sa dispuna e$ecutarea in intregime a pedepsei, in
conformitate cu art.3(
2
Cod penal. 7$ecutarea se va face la un loc de detinere, desi legea nu
prevede, pentru ca in alt loc nu ar fi posi"il, fiind vor"a de e$ecutarea pedepselor.
#ispunerea e$ecutarii in intregime impune faptul neluarii in considerare a timpului scurs
din termenul de incercare, deoarece nu s+a e$ecutat nimic din pedeapsa, aceasta fiind
suspendata.
#aca, in cursul termenului de incercare, cel condamnat a savarsit o noua infractiune, din
culpa, instanta, in mod facultativ, poate revoca suspendarea, dar poate aplica suspendarea su"
supraveghere si pentru aceasta fapta, daca sunt indeplinite conditiile legale. In aceasta situatie,
nu va avea loc revocarea suspendarii si ca atare vor fi doua suspendari cu termen propriu.
#aca, pana la e$pirarea termenului de incercare, condamnatul minor nu a indeplinit
o"ligatiile civile sta"ilite prin hotararea de condamnare, instanta poate dispune revocarea
suspendarii e$ecutarii su" supraveghere, cu e$ceptia cazului cand el dovedeste ca nu a avut
posi"ilitatea de a indeplini acele o"ligatii %art.3(
2
Cod penal com"inat cu art.32 Cod penal'.
Cand infractiunea nou savarsita in termenul de incercare este intentionata si pentru ea s+a
pronuntat o hotarare de condamnare definitiva, chiar dupa e$pirarea acestui termen, instanta
revoca, o"ligatoriu, suspendarea e$ecutarii pedepsei su" supraveghere si dispune e$ecutarea
pedepsei suspendate in intregime, la care adauga pedeapsa aplicata pentru a doua infractiune, in
"aza principiului de calcul al cumulului aritmetic.
xecutarea pedepsei inc!isorii la locul de munca "art.#$
%
- #$
11
Cod penal&
7$ecutarea pedepsei inchisorii la locul de munca de catre minor poate avea loc numai daca
minorul este angajat si are varsta de 1 ani, asa cum prevad dispozitiile art.2 alin.2 din
Constitutie.
Instanta va putea dispune acest mijloc de individualizare a e$ecutarii pedepsei, tinand
seama de gravitatea faptei comise, de imprejurarile in care a fost savarsita, de conduita
profesionala etc. si considera ca sunt temeiuri suficiente ca scopul sa fie atins fara privare de
li"ertate, daca unitatea in care urmeaza sa+si desfasoare activitatea isi da acordul si este
indeplinita conditia ca pedeapsa aplicata de instanta sa fie de cel mult ani, neavand relevanta
daca a mai fost condamnat anterior, deoarece nu se ia in considerare la starea de recidiva.
In art.3(
&
alin.) Cod penal, se prevede ca nu se poate dispune e$ecutarea pedepsei
inchisorii la locul de munca in cazul infractiunilor intentionate pentru care legea prevede
pedeapsa inchisorii mai mare de 1! ani. 0vand in vedere ca legiuitorul prevede limite de
pedeapsa reduse la jumatate pentru minori si cum nu e$ista limita speciala ma$ima mai mare de
! de ani, deci, pentru minori va fi ma$imul de 1! ani si ( luni, in urma reducerii la jumatate,
aceasta inseamna ca si pentru ei, aceasta conditie ar opera, pentru ca ma$imul pedepsei
inchisorii ar fi de 1! ani si ( luni, iar nu mai mare, deci oricum mai mare de 1! ani.
Consideram ca intentia legiuitorului este de a lua in considerare limita ma$ima speciala
prevazuta in cod, fara a fi redusa la jumatate, deoarece ar insemna ca minorul va putea, in
principiu, sa e$ecute pedeapsa inchisorii, pentru orice infractiune, cu e$ceptia celor prevazute in
mod e$pres in alin. ) art.3(
&
Cod penal, vatamarea corporala grava, loviri sau vatamari
cauzatoare de moarte, viol, talharie si tortura.
7$ecutarea in acest fel se poate dispune si daca minorul de 1( ani nu desfasoara o activitate
remunerata la data aplicarii pedepsei.
In ceea ce privesc aspectele legate de retinerea din venituri, in procent de 1+20 : in cazul
minorilor, acestea se reduc la jumatate, in conformitate cu dispozitiile art.3(
3
lit.8a8 Cod penal.
Instanta poate dispune ca cel condamnat sa respecte una sau mai multe din o"ligatiile
prevazute in art.3(
)
Cod penal.
Cand condamnatul isi pierde total capacitatea de munca, instanta revoca e$ecutarea
pedepsei la locul de munca, si, tinand seama de imprejurarile care au determinat incapacitatea si
de criteriile de individualizare a pedepsei prevazuta in art.&! Cod penal, dispune suspendarea
conditionata a e$ecutarii pedepsei, iar daca nu sunt intrunite conditiile prevazute in art.31 sau
3(
1
Cod penal, deci fie suspendarea conditionata, fie su" supraveghere.
6evocarea si anularea e$ecutarii pedepsei la locul de munca pot avea loc in aceleasi
conditii in care au loc revocarea si anularea suspendarii conditionate sau su" supraveghere a
e$ecutarii pedepsei.
#aca condamnatul mai savarseste o infractiune pana la ramanerea definitiva a hotararii de
condamnare, si aceasta a fost descoperita mai inainte ca pedeapsa sa fi fost e$ecutata la locul de
munca sau considerata ca e$ecutata, instanta, daca nu sunt intrunite conditiile pentru a putea
dispune e$ecutarea pedepsei la locul de munca, anuleaza e$ecutarea pedepsei in acest loc.
Pedeapsa se va sta"ili, in acest caz, conform regulilor de la concursul de infractiuni, pluralitatea
intermediara sau recidiva.
Cand infractorul minor savarseste din nou o infractiune, dupa o condamnare definitiva, inainte
de inceperea e$ecutarii pedepsei, in timpul e$ecutarii acesteia ori in stare de evadare, sunt
incidente prevederile art.20 Cod penal, daca i s+a aplicat o pedeapsa, si pentru a nu se crea o
situatie identica cu cea a recidivistilor, sanctiunea se sta"ileste dupa regulile concursului de
infractiuni.
4.4.2. xecutarea
Pedeapsa inchisorii aplicata minorilor care raspund penal se diferentiaza de pedeapsa
aplicata infractorilor majori nu numai prin cuantum, dar si prin felul in care este reglementata
e$ecutarea acestei pedepse.
Potrivit art.& alin.) Cod penal 'minorii condamnati la pedeapsa inchisorii e$ecuta
pedeapsa separat de condamnatii majori sau in locuri de detinere speciale, asigurandu+li+se
posi"ilitatea de a continua invatamantul general o"ligatoriu si de a do"andi o pregatire
profesionala potrivit cu aptitudinile lor'.
In art.1 din Legea nr.3919&), se arata ca pedeapsa inchisorii se e$ecuta in "aza mandatului
de e$ecutare emis in temeiul unei hotarari judecatoresti de e$ecutare, in penitenciare, unde
minorii vor fi tinuti separati de majori sau in locuri de detinere special create pentru aceasta
categorie de condamnati %art.) alin.!'.
In locurile de detinere, minorii condamnati sunt supusi, in timpul e$ecutarii pedepsei, unor
actiuni de reeducare deose"ita, pentru a se putea incadra rapid in viata sociala, in masura in care
sunt asigurate toate conditiile acestea pentru reinsertia sociala.
5inorii care, de la primirea in locul de detinere, mai au de e$ecutat cel putin ( luni
inchisoare, vor continua invatamantul general o"ligatoriu si li se va asigura posi"ilitatea sa
do"andeasca o pregatire profesionala potrivit cu gradul de scolarizare si cu aptitudinile lor.
In alta ordine de idei, detinerea minorului in continuare in locurile de detinere destinate
acestora si in regimul prevazut pentru ei ofera posi"ilitatea sa se actioneze asupra lui in vederea
reeducarii sale. 1ransferarea acestor condamnati la implinirea varstei de 13 ani in locurile de
detinere pentru majori, pe langa ca i+ar priva de aceste avantaje, ar avea o influenta negativa
asupra lor, deoarece ar veni in contact cu niste infractori cu un grad de pervertire si de decadere
morala mult mai mare. 1ot din punct de vedere al e$ecutarii pedepsei inchisorii, minorul
"eneficiaza de conditii mai favora"ile si in ceea ce priveste o"tinerea li"erarii conditionate.
0ceasta se poate acorda insa numai daca cei condamnati in timpul minoritatii au e$ecutat
fractiunea de pedeapsa mentionata inainte de implinirea varstei de 13 ani.
Li"erarea conditionata, potrivit art.20 Cod pr.pen., se dispune la cerere sau la propunerea
facuta de catre judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere. 6eferitor la
li"ertatea conditionata a minorilor, art.110 alin.) Cod penal prevede ca, odata cu acordarea
li"erarii conditionate, se poate dispune incredintarea supravegherii minorului unei persoane sau
institutii aratate in art.10) Cod penal. 0stfel, supravegherea va fi dispusa de catre instanta care
acorda li"erarea conditionata, adica judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere
%art.20 Cod pr.pen.'.
5unca se va desfasura cu respectarea normelor referitoare la protectia muncii, numai cu
avizul medicului penitenciarului.
Condamnatii minori au dreptul la odihna, plim"are, asistenta sanitara, dreptul la petitie,
dreptul de a primi vizite, carti, ziare, etc.

4.5. Pedepse care nu se aplica minorului

A. Pedeapsa detentiunii pe viata
In art.109 alin.! Cod penal se prevede ca, atunci cand legea prevede pentru infractiunea
savarsita pedeapsa detentiunii pe viata, se aplica minorului inchisoarea de la la !0 de ani.
Inlocuirea pedepsei detentiunii pe viata cu pedeapsa inchisorii pe timp determinat este
conditionata de e$istenta starii de minoritate la data savarsirii infractiunii, indiferent daca la data
judecarii si solutionarii cauzei faptuitorul a devenit major.
/eaplicarea pedepsei detentiunii pe viata infractorilor minori se "azeaza pe conceptia ca
acestia nu+si dau "ine seama de fapta ce o savarsesc, nu au e$perienta de viata necesara.
B. Pedepsele complementare
4 alta diferentiere a tratamentului juridic al infractorilor minori, spre deose"ire de cel al
majorilor, il constituie inaplica"ilitatea pedepselor complementare fata de minori %art.109 alin.)
Cod penal'.
Prevederile te$tului de mai sus se aplica prin aceea ca pedepsele complementare
e$ecutandu+se de regula dupa e$ecutarea pedepselor principale ar constitui o piedica in calea
redresarii morale si materiale a minorului.
6atiunea inlaturarii pedepselor complementare este aceea de a nu afecta viata minorilor in
societate dupa ce vor deveni majori.
,intagma 'nu se aplica minorului' tre"uie inteleasa in sensul ca pedepsele complementare
nu se aplica numai persoanelor care la data condamnarii aveau calitatea de minor, ci si
persoanelor care la data condamnarii devenisera intre timp majore, fiind necesara e$istenta starii
de minoritate doar la data savarsirii infractiunii.

C. Ca si in cazul pedepselor complementare, si pentru aceeasi ratiune, incapacitatile sau
decaderile prevazute in legi speciale ca urmare a unor condamnari, nu sunt aplica"ile minorilor.
0lin.2 al art.109 Cod penal dispune in acest sens ca 'condamnarile pronuntate pentru fapte
savarsite in timpul minoritatii, nu atrag incapacitati sau decaderi', este deci indiferenta varsta
faptuitorului la data condamnarii.
Incapacitatile si decaderile la care se refera te$tul citat nu sunt insa cele derivate din
aplicarea pedepselor complementare si accesorii, ci este vor"a de incapacitati si decaderi care nu
sunt pronuntate de instanta si nici prevazute in cuprinsul hotararii de condamnare, ci constatate
si aplicate de alte organe, dupa ce hotararea a ramas definitiva si pedeapsa s+a e$ecutat.
4crotirea acordata minorilor este compati"ila cu inlaturarea interzicerii de drepturi si
decaderi dupa terminarea pedepsei, deoarece, cel care a savarsit o fapta penala in timpul
minoritatii nu ramane stigmatizat de consecintele acestei fapte in cadrul pozitiei pe care este
chemat s+o ocupe in viata sociala.
4.6 Relementarile in materie ale noului !od Penal
0nalizand prevederile noului Cod Penal in materia pedepselor aplica"ile minorilor, tre"uie sa
pornim de la imprejurarea ca in acest act normativ regimul pedepselor in general a suferit
modificari fata de reglementarea anterioara. ;om analiza pe scurt care sunt aceste reglementari,
urmand sa prezentam apoi modul in care acestea se aplica infractorilor minori, in situatiile unde
apar modificari in raport cu reglementarea in vigoare.
4.$.1 . 'e(imul pedepselor in re(lementarea noului Cod )enal
/oul Cod Penal prevede doua categorii de pedepse principale, urmand distinctia pe care o face
intre cele doua tipuri de infractiuni- crime si delicte.
Pedepsele principale pentru crime sunt detentiunea pe viata si detentiunea severa intre 1 si
)0 de ani.
Pedepsele principale pentru delicte sunt- inchisoarea stricta intre un an si 1 ani,inchisoarea
intre 1 zile si un an, amenda su" forma zilelor+amenda, intre si )(0 de zile, fiecare zi fiind
socotita intre 100.000 lei si 1.000.000 lei si munca in folosul comunitatii, intre 100 si 00 de
ore.
4.$.2. )edepsele ce pot fi aplicate minorilor
In functie de pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta savirsita de catre minor, i se va
aplica, daca este necesar, o pedeapsa mai usoara, in conformitate cu prevederile articolului 1!).
din noul Cod Penal, dupa cum urmeaza.
In cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa cu detentiunea pe viata,
minorului i se va aplica pedeapsa cu inchisoarea stricta intre un an si 1 ani. In
cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii severe, se aplica pedeapsa cu
inchisoarea stricta de la ) la 1! ani.
Pentru infractiunile pedepsite cu inchisoarea stricta, minorului i se va aplica pedeapsa
inchisorii stricte intre limitele reduse la jumatate ale pedepsei prevazute de lege pentru
infractiunea savarsita, fara ca minimul inchisorii stricte aplica"ile minorului sa depaseasca ) ani.
Pentru infractiunile pedepsite cu pedeapsa inchisorii, minorului i se poate aplica aceasta
pedeapsa intre limitele reduse la jumatate ale pedepsei prevazute pentru infractiunea respectiva.
Pentru alte infractiuni, se mai pot aplica minorului pedeapsa cu amenda su" forma zilelor+
amenda, intre si 130 de zile, fiecare zi fiind socotita intre 0.000 lei si 00.000 lei si pedeapsa
cu munca in folosul comunitatii, intre 0 si !0 de ore.
,e poate o"serva ca noua reglementare nu va aduce schim"ari de esenta. ,e va aplica in
continuare acelasi principiu al reducerii la jumatate a limitelor pedepselor atunci cand acestea se
aplica infractorilor minori. #e o"servat ar fi faptul ca vor e$ista doua pedepse principale
distincte care nu pot fi aplicate minorilor- pedeapsa detentiunii pe viata si pedeapsa detentiunii
severe.
*aptul ca minorului nu i se poate aplica pedeapsa detentiunii severe intre 1 si )0 de ani
se poate justifica prin analogie cu neaplicarea pedepsei detentiunii pe viata, in "aza
considerentului ca minorii nu+si dau "ine seama de consecintele faptei savarsite, neavand
e$perienta de viata necesara.
In ceea ce priveste pedepsele complementare si incapacitatile sau decaderile prevazute in
legi speciale, acestea nu se vor aplica minorilor nici su" viitoarea reglementare.
6egimul suspendarii conditionate a e$ecutarii pedepsei aplicate minorului nu sufera nici el
modificari de esenta.
In ceea ce priveste e$ecutarea pedepselor, noul Cod Penal nu mai sta"ileste e$plicit un
regim de e$ecutare, dispunand doar, in art. 1!). alin. %!', ca pedepsele aplicate minorului se
e$ecuta in regimul prevazut in legea pentru e$ecutarea pedepselor.
4.$.3. 'enuntarea la pedeapsa aplica*ila minorului
In articolul 1!(, noul Cod Penal prevede posi"ilitatea ca instanta de judecata sa renunte la
aplicarea unei pedepse minorului. Instanta poate recurge la aceasta solutie daca sunt indeplinite
cumulativ mai multe conditii-
+infractiunea comisa de catre minor sa fie sanctionata cu pedeapsa inchisorii sau cu
pedeapsa inchisorii stricte de cel mult doi ani,
+minorul sa nu fi avut antecedente penale.
+sa se fi acoperit prejudiciul cauzat.
+minorul sa fi dat dovezi temeinice ca se poate indrepta chiar fara aplicarea unei pedepse.
Coro"orand prevederile acestui articol cu cele ale articolului 112, care prevede ca - 8*ata
de minorul care raspunde penal se poate lua o masura educativa ori i se poate aplica o
pedeapsa8, tragem concluzia ca in cazul adoptarii solutiei prevazute de articolul 1!(, judecatorul
este o"ligat sa inlocuiasca pedeapsa pe care renunta sa o pronunte cu o masura educativa.
0rticolul 1!(, prin conditia pe care o contine, referitor la faptul ca judecatorul nu poate
renunta la aplicarea pedepsei decat daca aceasta nu depaseste ! ani, pare sa implice, prin contrar,
ca judecatorul nu ar putea renunta la aplicarea pedepsei in celelalte cazuri, adica atunci cand
pedeapsa prevazuta de lege este mai severa.
4.$.4. Amanarea aplicarii pedepsei minorului
0rticolul 1!&. din noul Cod Penal prevede posi"ilitatea ca instanta, dupa sta"ilirea
pedepsei, sa amane aplicarea acesteia, daca sunt andeplinite cumulativ urmatoarele conditii-
+legea sa prevada pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii sau a inchisorii stricte de
cel mult ani.
+minorul sa nu ai"a antecedente penale.
+minorul sa fi acoperit prejudiciul cauzat sau sa dovedeasca ca are posi"ilitatea de a+l
acoperi.
+minorul sa fi dat dovezi temeinice, dupa savarsirea faptei, ca se poate indrepta chiar fara
aplicarea pedepsei.
Instanta tre"uie sa fi$eze in cuprinsul hotararii data la care urmeaza sa se pronunte asupra
aplicarii pedepsei. intervalul de timp cuprins intre aceasta data si data hotararii nu poate depasi
doi ani. Pentru minor, acest interval constituie o perioada de pro"a.
In perioada de pro"a, dar inainte de implinirea de catre minor a varstei de 13 ani, instanta poate
dispune incredintarea minorului unei persoane din cele aratate in art. 11& %parinti, parinte
adoptiv, tutore, persoana de incredere', ori unei institutii legal insarcinate cu supravegherea
minorului sau serviciului de reintegrare sociala si supraveghere, putand sa dispuna totodata
pentru minor unele din o"ligatiile prevazute in art. 11& alin. %)', adica sa nu frecventeze anumite
locuri si persoane, sa frecventeze cursuri scolare din invatamantul general o"ligatoriu si sa
presteze o activitate neremunerata intr+o institutie de interes pu"lic fi$ata de instanta, cu o durata
intre 0 si 100 de ore, de ma$imum ) ore pe zi, dupa programul de scoala, in zilele nelucratoare
si in vacanta.
La e$pirarea perioadei de pro"a, optiunile instantei sunt doua, in functie de modul in care a
inteles sa se comporte minorul in acest interval de timp-
+#aca acesta a avut o conduita corespunzatoare, instanta poate sa renunte la aplicarea
pedepsei.
+#aca minorul nu a avut o conduita apreciata de instanta ca fiind multumitoare, instanta are
doua optiuni, si anume sa mai amane inca o data, pentru acelasi termen, aplicarea pedepsei, sau
sa dispuna aplicarea acesteia in limitele prevazute de lege.
5asura amanarii aplicarii pedepsei se deose"este de cea a suspendarii pedepsei prin
urmatoarele caracteristici-
+legea impune anumite restrictii in privinta pedepselor a caror aplicare poate fi amanata,
respectiv, acestea nu tre"uie sa depaseasca nivelul inchisorii stricte pe cel mult ani, in vreme
ce pentru suspendarea e$ecutarii nu e$ista o asemenea restrictie.
+in vreme ce suspendarea pedepsei presupune o pedeapsa deja sta"ilita si aplicata,
amanarea inseamna de fapt decizia instantei de a nu il pedepsi pe minor, neaplicand pedeapsa si
acordandu+i acestuia un termen in care sa isi indrepte conduita, su" presiunea e$istentei unei
pedepse deja sta"ilite, si care+I poate fi aplicata daca nu se va indrepta.
0preciem ca aceasta masura va putea, prin efectul psihologic asupra minorului, duce la "une
rezultate in directia reeducarii acestuia.
CAPITOLUL V.
P R A C T I C A J U D I C I A R A
"asura educati#a a libertatii supra#eheate. $imita de #arsta pana la care poate fi
aplicata %C.,.<., sectia penala, decizia nr.1)(991999, cu note de #an
Lupascu'. Dreptulnr.!9!001, p.!12.
Instantele anterioare au retinut faptul ca, dupa un plan mai dinainte sta"ilit, la data de 3 mai
1993, noaptea, inculpatul s+a urcat in conducta unui imo"il apartinand societatii comerciale +
parte civila, dupa care, folosindu+se de o "ucata de fier, a desprins grilajul si a spart un geam. In
continuare, impreuna cu un alt inculpat, au asigurat paza, in timp ce alti doi faptuitori s+au
introdus in cladire, de unde au sustras moneda divizionara.
In aceeasi noapte si in aceleasi conditii, acestia si+au insusit "unuri alimentare din
patrimoniul altei societati comerciale.
In fine, la data de ! octom"rie 1993, folosind copertina unui magazin, din aceeasi zona a
orasului, cu aceeasi distri"uire de sarcini, au deposedat patrimoniul privat de tigari cu o valoare
de milioane lei.
*aptele recurentului au fost incadrate in doua complicitati la furt calificat prev. de art.!(
rap. la art.!03, art.!09 lit. a, g, i cu aplicarea art.21 alin.!, art.99 si art.)) lit.a Cod penal,
dispunandu+se internarea intr+un centru de reeducare.
6ecursul declarat vizeaza inlocuirea masurii cu li"ertatea supravegheata prev. de art.10)
Cod penal.
5asura educativa dispusa de instanta este justa, criteriile de individualizare inscrise su"
art.100 Cod penal respectandu+se intocmai. In sensul acestui te$t de lege, la alegerea sanctiunii
care se aplica minorului ce raspunde penal, instantele judecatoresti sunt o"ligate sa tina seama
nu numai de gradul de pericol social al faptei savarsite, ci si de comportarea lui, de conditiile in
care a fost crescut si a trait, precum si de orice alte elemente de natura a forma convingerea ca
procesul educativ se poate definitiva cu sau fara supunere la programe educative intr+un centru
de reeducare.
In speta, din ancheta sociala rezulta ca recurentul provine dintr+o familie cu mai multi
copii minori, dezorganizata, parintii neocupandu+se constant de supravegherea si scolarizarea
acestuia. Ca urmare, desi este in varsta de 1( ani, el nu a frecventat cursurile vreunei unitati de
invatamant si nici nu desfasoara o alta activitate, aderand la medii criminogene si aflandu+se in
evidenta pentru savarsirea altor a"ateri de genul celor care formeaza o"iectul judecatii.
0ceste elemente unite si cu pericol social concret al activitatii infractionale descrise mai
sus, desfasurate in timpul noptii, prin efractie, in grup, justifica concluzia ca atat reeducarea lui
cat si preventia generala nu pot fi realizate decat intr+un centru institutionaizat astfel ca acesta,
prin reeducare, sa nu mai incalce legea.

"asura internarii intr%un centru de reeducare.
/u se poate lua decat fata de inculpatul care, la data judecatii cauzei, nu devenise major, ci,
daca pana la implinirea varstei de 13 ani, timpul este suficient pentru realizarea scopului
prevazut de art.102 alin.1 Cod penal.
Prin sentinta penala nr.209 din 10 fe"ruarie 1993 a <udecatoriei =raila, s+a dispus aplicarea
fata de inculpatul C.5., a masurii educative a internarii intr+un centru de reeducare in scopul
reeducarii minorului caruia i se asigura posi"ilitatea de a do"andi invatatura necesara si o
pregatire profesionala potrivita cu aptitudinile sale. aceasta masura se ia pe timp nedeterminat,
insa nu poate dura decat pana la implinirea varstei de 13 ani, cu posi"ilitatea prelungirii cu inca
doi ani daca din aceasta dispozitie rezulta ca, pentru a+si atinge scopul, masura internarii nu se
poate lua decat fata de un minor daca de la data pronuntarii hotararii si pana la majorat e$ista
suficient timp pentru reeducare.
Prin urmare, masura educativa a internarii intr+un centru de reeducare nu va putea fi luata
fata de infractorul minor care, la data judecarii cauzei, a devenit major.
In speta, din actele dosarului rezulta ca, la data de 10 fe"ruarie 1993, cand a fost judecata
cauza si cand instanta a dispus luarea masurii internarii intr+un centru de reeducare fata de
inculpat acesta devenise major, avand 13 ani si !0 de zile, instanta pronuntand o hotarare cu
incalcarea legii.
In consecinta, hotararea atacata a fost casata cu trimitere la prima instanta pentru
rejudecare.
%C.,.<., decizia nr.!!&3 din 2 iunie 1999'
Pedeapsa aplicabila minorului.
Pentru o infractiune de furt calificat %art.!03, art.109 lit. a si c Cod penal' savarsita in ziua
de !3 septem"rie 199!, inculpatei + minora, i s+a aplicat pedeapsa de 1 an inchisoare a carei
e$ecutare a fost suspendata conditionat.
Impotriva acestei solutii, parchetul a declarat recurs, invocand ca temei de casare
prevederile art.)3 pct.12 Cod pr.pen. se sustine ca, intrucat inculpata este minora, instanta de
fond tre"uie sa+I aplice o masura educativa in "aza #ecretului nr.!139199&, care constituie legea
penala mai favora"ila, astfel ca, pedeapsa privativa de li"ertate apare ca nelegala.
Conform art.)3 pct.12 Cod pr.pen. invocat de parchet, constituie caz de casare aplicarea
unei pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege, dar, potrivit art.109 Cod penal, aplicat
de judecatorii fondului, pedeapsa de un an inchisoare se situeaza in limitele prevazute de te$tele
legale sus+mentionate. Cazul de casare prevazut de art.)3 pct.!0 Cod pr.pen, deoarece, la data
savarsirii faptei, #ecretul nr.!13919&&, considerat a cuprinde conditii mai favora"ile, era in
vigoare, iar Legea nr.102 din 1 octom"rie 199! + adica legea care a intervenit in sensul art.)3
pct.!0 Cod pr.pen. + nu constituie o lege mai favora"ila in raport cu legea e$istenta.
6ecursul, fiind nefondat, a fost respins.
%C.0. =ucuresti, sectia penala, decizia nr.1(9199('
B I B L I O G R A F I E
1. 5.Constantinescu, I.#eleanu, 0.Iorgovan, I.5uraru, I.;ida + Constitutia Romaniei comentata
si adnotata, 199!, p.110.
!. 5atei =asara", Drept Penal, Parte Generala, 7ditura Lumina Le$, Cluj /apoca, 199&, p.!3.
). 0. 5. >uerr?, Essai sur la statistique morale en France, Paris, 13)2.
2. 5arioara Petcu, Delincventa, repere psihosociale!
. /.5itrofan, ;. @drenghea, 1.=utoi, Psihologie "udiciara, p.!30.
(. >heorghita 5ateut, Criminologie %note de curs', 0rad, 199).
&. #.P.=anciu, ,.5.6adulescu, 5.;oicu + #ntroducere in sociologia deviatiei, 0.,.7. =ucuresti.
3. ;.#ongoroz, ,.Aahane, I.4ancea, I.*odor, /.Iliescu, C.=ulai, 6.,tanoiu, ;.6osca +E$plicatii
teoretice ale Codului penal roman+ Partea speciala, vol.II, =ucuresti, 19&0.
9. I.4ancea, %ratat de drept penal, partea generala, 7ditura 0ll, =ucuresti, 199&.
10. ;intila #ongoroz, Drept Penal, =ucuresti, 19)9.
11. L.=iro, 5.=asara", Curs de drept penal, parte generala, 7ditura #idactica si Pedagogica,
=ucuresti, 199).
1!. ,crin 5.6adulescu, #an =aciu + #ntroducere in sociologia delincventei "uvenile, 7ditura
5edicala, =ucuresti, 1990.
1). 5ircea ,andu >odea, &inoritatea in dreptul penal roman, 7ditura ,ervo+,at, 1993.
12. Culegere de practica "udiciara '(()+ Casa de 7ditura si Presa ',ansa' ,6L, =ucuresti, 199).
1. C.5itrache, Dreptul penal roman, parte generala, =ucuresti, 199&.
1(. >h.=uzatu, Reeducarea morala, <urnalul /ational, nr.!919(.
1&. ;.6amureanu, &asuri educative ce se pot lua *ata de minorul in*ractor internarea intrun
centru medicaleducativ, 6evista 6omana de #rept nr.&919&1, p.1(.
13. 4rdonanta de Brgenta privind protectia copilului aflat in dificultate, a >uvernului 6omaniei,
in 5onitorul 4ficial nr.1!0 din 1! iunie 199&.
19. ,t.#anet, ;.Papadopol, #ndividualizarea "udecatoreasca a pedepselor, 7ditura ,tiintifica si
7nciclopedica, =ucuresti, 193.
!0. 5atei =asara", Drept procesual penal, partea a##a, editura aII+a, revazuta si adaugita, 19&)
.
!1. Constitutia 6omaniei, Codul penal roman, Codul de procedura penala.
!!. 1.;asiliu, 0. 0ntoniu, ,t.#anes, >.#aranga, #.Lucimescu, ;.Papadopol, #.Pavel, Codul
Penal al R.+.R. comentat si adnotat, partea generala, 7ditura ,tiintifica, =ucuresti, 19&!.
!). 5.Constantinescu, I.#eleanu, 0.Iorgovan, I.5uraru, *.;asilescu, I.;ida, Constitutia
Romaniei comentata si adnotata, 6egia 0utonoma 85onitorul 4ficial8, =ucuresti, 199!.
!2. C.5itrache, &asurile educative, Drept penal, parte generala, 1ipografia Bniversitatii
=ucuresti, 193).
!. Legea nr.102 din 1 octom"rie 199!, 5onitorul 4ficial nr.!22 din 1 octom"rie 199!.