INFRACȚIUNI PREVĂZUTE ÎN LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ

În ceea ce privește legislația penală adoptată la nivel național cu

privire la infracțiunile contra intereselor financiare ale Uniunii Europene,
statul român prin art. I pct. 18 din Legea 161/2003 1 a reglementat în
conținutul Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și
sancționarea faptelor de corupție2, un număr de patru infracțiuni. Ulterior,
prin art. 79 pct. 11 din Legea 187/2012 3, au fost modificate prevederile
art. 181- art. 185.
De asemenea, prin art. I Legea 283/2020 4 s-a produs o nouă
modificare a prevederilor legale, fiind astfel modificat conținutul
art.181- 183.
3. ANALIZA ELEMENTLOR CONSTITUTIVE ALE
INFRACȚIUNILOR
ART. 18 1
Conținutul legal :
(1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false,
inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept
sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii
Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se
pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor
drepturi.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează
omisiunea de a furniza, cu știință, datele cerute potrivit prevederilor
legale pentru obținerea sau reținerea de fonduri ori active din bugetul
Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei,
dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept
a acestor fonduri ori active.
(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au produs consecințe
deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu
jumătate.
Condiții preexistente
Obiectul infracțiunii
1
Publicată în M. Of. nr. 279 din data 21.04.2003
2
Publicată în M. Of. nr. 219 din data de 18.05.2000
3
Publicată în M. Of. nr. 757 din data de 12.11.2012
4
Publicată în M. Of. nr. 1199 din data de 09.12.2020
 Obiectul juridic special este reprezentat de relațiile sociale
referitoare la interesele financiare ale Uniunii Europene a căror normală
desfășurare presupune corectitudine în accesarea fondurilor europene 5.
Apreciem relevantă în acest sens Decizia nr. 552 din 15.05.2008
pronunțată de Curtea Constituțională a României 6, decizie de respingere
a excepțiilor de neconstituționalitate ale art. 18 1și art. 182 din Legea nr.
78/2000.
În motivarea deciziei, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate
din Legea nr. 78/2000, care reglementează una dintre modalitățile de
săvârșire a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităților
Europene, au fost instituite de legiuitor în vederea ocrotirii relațiilor
sociale referitoare la încrederea publică în folosirea sau prezentarea de
documente în vederea obținerii de fonduri din bugetul general al
instituției europene. Aceasta reprezintă o opțiune de politică legislativă și
nu aduce în niciun fel atingere dispozițiilor constituționale invocate în
cauză. Astfel, textul de lege criticat se aplică tuturor persoanelor
calificate ca subiecți activi și care se află în ipoteza normei, fără nicio
discriminare și, de asemenea, nu încalcă niciuna dintre garanțiile
dreptului la un proces echitabil ori dreptul la apărare, partea interesată
având deplina libertate de a se prevala de toate acestea.
Cât privește critica referitoare la absența din conținutul
reglementării a exigențelor de previzibilitate și precizie, Curtea constată
că aceasta nu poate fi primită, deoarece textul are o redactare univocă,
nefiind susceptibil de o interpretare abuzivă sau arbitrară. De altfel, în
cauza Wingrove contra Marii Britanii din 25 noiembrie 1996, Curtea de la
Strasbourg a decis că legea internă pertinentă, care înglobează atât
dreptul scris, cât și pe cel nescris, trebuie să fie formulată cu o precizie
suficientă pentru a permite persoanelor interesate - care pot apela, la
nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în
circumstanțele speței, circumstanțele care pot rezulta dintr-un act
determinat. Or, nu se poate susține că dispozițiile legale criticate sunt
văduvite de o astfel de cerință, deoarece acestea nu fac altceva decât să
incrimineze uzul de fals comis în scopul circumstanțiat al obținerii de
fonduri pe nedrept din bugetul general al Comunităților Europene.

5
A se vedea D. Grădinaru, Obținerea ilegală de fonduri ale Uniunii Europene. Tendințe
jurisprudențiale. https://www.juridice.ro/484778/obtinerea-ilegala-de-fonduri-ale-uniunii-
europene-tendinte-jurisprudentiale.html#_ftnref15
6
Idem
 Cât privește pretinsa încălcare a art. 44 din Legea fundamentală,
Curtea constată că acesta nu are incidență în cauză, iar dispozițiile art.
135 alin. (1) din Constituție sunt pe deplin respectate de normele legale
criticate, care, dimpotrivă, reprezintă o garanție a funcționării unei
economii de piață și care nu fac altceva decât să incrimineze uzul de fals
comis în scopul circumstanțiat al obținerii de fonduri pe nedrept din
bugetul general al Comunităților Europene. De altfel, prin reglementarea
criticată nu se urmărește protecția dreptului de proprietate privată, ci
protecția unor fonduri ce țin de patrimoniul unei instituții suprastatale,
care, din această perspectivă, capătă, în acord cu dispozițiile art. 148 din
Constituție, conotațiile unei proprietăți publice distincte.
Introducerea, prin lege specială, a unei noi infracțiuni distincte cu
un regim sancționator mai sever al faptelor enumerate în art. 181 alin. 1
din Legea nr. 78/2000 nu este de natură a afecta dispozițiile art. 20 alin.
(2) referitoare la prioritatea reglementărilor internaționale, deoarece, pe
de o parte, aceste prevederi constituționale sunt aplicabile numai în
domeniul drepturilor omului și, pe de altă parte, vizează o problemă de
aplicare a legii, constând în prioritatea reglementărilor internaționale mai
favorabile, aspect care excedează competenței Curții Constituționale. 7
Obiectul material îl reprezintă sumele de bani obținute nelegal,
sume pe care nu le-ar fi obținut dacă ar fi făcut declarații
corespunzătoare realității.8
Într-o altă opinie, se apreciază că obiectul material este constituit
din documentele și declarațiile date pentru obținerea de fonduri, supuse
acțiunii de falsificare sau care sunt inexacte sau incomplete. 9
Cu privire la acest aspect apreciem că este necesar a se lămuri
care este natura juridică a infracțiunii analizate. Astfel, prin Convenția
privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene 10 se
prevede reglementarea infracțiunii de fraudă 11, infracțiune ce presupune
existența unui prejudiciu, condiționând-se astfel și existența unui
7
Publicată în M. Of. nr. 434 din data de 10.06.2008
8
A se vedea D. Grădinaru, Obținerea ilegală de fonduri ale Uniunii Europene. Tendințe
jurisprudențiale. https://www.juridice.ro/484778/obtinerea-ilegala-de-fonduri-ale-uniunii-
europene-tendinte-jurisprudentiale.html#_ftn11, accesat la data de 06.01.2020
9
A se vedea V. Dobrinoiu, M. Hotca, N. Neagu, M.Murea, C. Căşuneanu, Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, apaud D. Grădinaru,
Obținerea ilegală de fonduri ale Uniunii Europene. Tendințe jurisprudențiale.
https://www.juridice.ro/484778/obtinerea-ilegala-de-fonduri-ale-uniunii-europene-tendinte-
jurisprudentiale.html#_ftn11, accesat la data de 06.01.2020
10
Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C316/49, pag. 51
11
art. 1 alin. 1 Convenția PIF :
patrimoniu, în acest caz fiind vorba de un prejudiciu în bugetul general al
Uniunii Europene, bugetele administrate de către aceasta sau în numele
lor.
Subiecții infracțiunii
Subiectul activ al infracțiunii poate fi orice persoană fizică care
poate răspunde penal, legea neimpunând o anumite calitate pentru
autor.
În ceea ce privește persoana juridică, aceasta poate fi subiect activ
al infracțiunii dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 135 Cod
penal12. Din sfera persoanelor juridice care pot răspunde penal a fost
exclusă întreprinderea individuală, în acest sens pronunțându-se Înalta
Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 1/2016 13 :
”Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția I
penală în Dosarul nr. 4.039/1/2015, prin care se solicită pronunțarea
unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
„dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate
juridică, poate fi subiect activ al unei infracțiuni săvârșite în realizarea
obiectului de activitate.
Stabilește că întreprinderea individuală, formă de activitate
economică organizată de întreprinzătorul persoană fizică în temeiul
dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008, nu are
calitatea de persoană juridică și, prin urmare, nu poate răspunde penal
în condițiile prevăzute de art. 135 din Codul penal.”

(1) În sensul prezentei convenții, constituie fraudă care aduce atingere intereselor financiare
ale Comunităților Europene:
(a) în materie de cheltuieli, orice acțiune sau omisiune intenționată cu privire la:
— folosirea sau prezentarea unor declarații sau documente false, inexacte sau incomplete
care au ca efect perceperea sau reținerea pe nedrept a unor fonduri care provin din bugetul
general al Comunităților Europene sau din bugetele gestionate de Comunitățile Europene
sau în numele acestora;
— necomunicarea unei informații prin încălcarea unei obligații specifice, având același efect;
— deturnarea acestor fonduri în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate inițial,
având același efect;
(b) în materie de venituri, orice acțiune sau omisiune intenționată cu privire la: — folosirea
sau prezentarea unor declarații sau documente false, inexacte sau incomplete, care au ca
efect diminuarea ilegală a resurselor bugetului general al Comunităților Europene sau ale
bugetelor gestionate de Comunitățile Europene sau în numele acestora;
— necomunicarea unei informații prin încălcarea unei obligații specifice, având același efect;
— deturnarea unui avantaj obținut în mod legal, având același efect.
12
Publicat în M. Of. nr. 510 din data de 24.07.2009
13
Publicată în M. Of. nr. 138 din data de 23.02.2016
 Participația penala este posibilă sub toate formele : coautorat,
instigare, complicitate.
Subiectul pasiv imediat este statul, prin structurile specializate,
fiind singurul răspunzător față de Comisia europeană pentru
rambursarea fondurilor obținute ilegal.14
Subiectul pasiv mediat este Comisia europeană, fiind singura
însărcinată cu execuția bugetară.15

Conținutul constitutiv.
Latura obiectivă.
Elementul material poate consta atât într-o acțiune (  folosirea sau
prezentarea de documente sau declarații false, inexacte sau
incomplete), cât și într-o inacțiune ( omisiunea de a furniza datele cerute
de lege pentru obținerea de fonduri din bugetul general al Uniunii
Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor).
Folosirea reprezintă utilizarea sau întrebuințarea documentelor ori
a declarațiilor false, inexacte sau incomplete.
Prezentarea se referă la înfățișarea unor astfel de documente sau
declarații.
Folosirea sau prezentarea se pot referi la documente sau declarații
false ( care atestă situații neconforme cu realitatea, spre exemplu, atestă
în mod neadevărat că făptuitorul lucrează în domeniul de activitate cerut
pentru acordarea finanțării), inexacte ( care atestă o situație conformă cu
realitatea, dar nu în totalitate, spre exemplu, făptuitorul afirmă că are
experiența cerută de 5 ani, când, în realitate are experiență de 4 ani) sau
incomplete ( informațiile prezentate sunt în totalitate adevărate, în
schimb sunt omise cele care ar declara făptuitorul neeligibil pentru
finanțare, spre exemplu, făptuitorul omite să declare că beneficiază de
altă finanțare care îl face neeligibil pentru obținerea unei noi finanțări) 16.

14
A se vedea D. Grădinaru, Obținerea ilegală de fonduri ale Uniunii Europene. Tendințe
jurisprudențiale. https://www.juridice.ro/484778/obtinerea-ilegala-de-fonduri-ale-uniunii-
europene-tendinte-jurisprudentiale.html#_ftn11, accesat la data de 06.01.2020
15
Ibidem
16
A se vedea V. Dobrinoiu, N. Neagu, Drept Penal Partea Specială , Editura Universul
Juridic, 2014, pag. 574.
 Astfel, în aceste ipoteze, atât în doctrină, cât și în practica judiciară
s-a pus problema existenței unui concurs de infracțiunii între infracțiunea
prevăzute de art. 181 și infracțiunile de înșelăciune( art. 244 Cod Penal)/
obținere ilegală de fonduri( art. 306 Cod penal). Cu privire la această
ipoteză, în practica judiciară s-a reținut că aceste infracțiuni nu pot fi
reținute în concurs ideal, fiind imposibilă identificarea a două valori
sociale distincte care să justifice pluralitatea de infracțiuni, iar o astfel de
încadrare juridică ar pune în discuție conformitatea acesteia, din
perspectiva principiului non bis in idem 17.
O altă ipoteză ce a ridicat probleme este reprezentată de reținerea
în concurs a infracțiunii prevăzute de art. 18 1 din Legea nr. 78/2000 și a
infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale – art. 320 Cod penal / fals
intelectual – art. 321 Cod penal / fals în înscrisuri sub semnătură privată
– art. 322 Cod penal.
În ceea ce privește cea de a doua problemă, acesta a fost tranșată
prin Decizia nr. 3/2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție 18,
instanța supremă stabilind că folosirea sau prezentarea cu rea-credință
de înscrisuri sub semnătură privată falsificate, care a avut ca rezultat
obținerea, pe nedrept, de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau din
bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, săvârșită de către
aceeași persoană care, în calitate de autor sau participant secundar, a
contribuit la comiterea falsului, realizează conținutul infracțiunilor de
folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații
false, inexacte sau incomplete, prevăzută de art. 181 alin. (1) din Legea
nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de
corupție și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322
alin. (1) din Codul penal, în concurs real.
În ceea ce privește varianta asimilată, autorul omite cu știință să
furnizeze datele cerute potrivit legii pentru obținerea de fonduri
europene.19
Această omisiune trebuie să intervină după depunerea
documentației pentru obținerea fondurilor, căci, dacă acestea ar lipsi la
momentul depunerii, solicitantului i s-ar respinge o astfel de cerere. 20

17
A se vedea ICCJ, decizia nr. 4/2016, , publicată în M. Of. nr. 418 din data de 02.06.2016.
18
Publicată în M. of. nr. 181 din data de 05.03.2020.
19
A se vedea D. Grădinaru, Obținerea ilegală de fonduri ale Uniunii Europene. Tendințe
jurisprudențiale. https://www.juridice.ro/484778/obtinerea-ilegala-de-fonduri-ale-uniunii-
europene-tendinte-jurisprudentiale.html#_ftnref15, accesat la data de 06.01.2020
20
Ibidem
 Evident că atunci când finanțarea se realizează în tranșe, pe
măsura realizării proiectului, săvârșirea infracțiunii în această variantă,
se poate realiza prin omisiunea de a comunica apariția unei împrejurării
de natură a întrerupe finanțarea.21
Urmarea imediată constă în producerea unui prejudiciu în bugetul
Uniunii Europene, bugetele administrate de aceasta sau în numele ei.
Legătura de cauzalitate. Având în vedere că este o infracțiune de
rezultat, legătura dintre acțiunea/inacțiunea făptuitorului și urmarea
imediată trebuie dovedită.
Latura subiectivă. În ceea ce privește aspectul subiectiv,
apreciem că infracțiunea, atât în varianta principală, cât și cea asimilată,
se comite cu intenție directă calificată prin scop.
În varianta agravată, infracțiunea se poate săvârși și sub forma
intenției indirecte sau a preterintenției. Astfel făptuitorul urmărește
producerea unui prejudiciu inițial sub valoarea prevăzută de art. 309 Cod
penal, însă, fie acceptă producerea unui prejudiciu superior
pragului(intenție indirectă), fie cauza culpei făptuitorului prejudiciul se
situează peste pragul legal.
Forme.
Actele preparatorii, deși sunt posibile, nu sunt incriminate.
Tentativa se pedepsește.
Sancțiuni
Pedeapsa pentru persoana fizică în varianta simplă și asimilată
( alin. 1 și 2) este închisoarea de la 2 la 7 ani.
Dacă se produc consecințele deosebit de grave, limitele de
pedeapsă se majorează cu o treime, astfel noi limite fiind închisoarea de
3 la 9 ani și 4 luni închisoare.

21
Ibidem