UNIVERSITATEA DANUBIUS GALATI

FACULTATEA DE DREPT
MASTER: STINTE PENLE

DISCIPLINA: DREPTUL PENAL AL AFAERILOR

TEMA: CONSIDERATII GENERALE PRIVIND

CRIMINALITATEA AFACERILOR

COORDONATOR STINTIFI,
Lect. Univ. dr. Constantin Tanase

MASTERAND,
Vaman Andareea

2016
TEMA: Consideratii generale privind criminalitatea afacerilor...................................................................1

Conceptul de criminalitate.......................................................................................................................3
Aparitia termenilor dreptul penal al afacerilor si criminalitatea afacerilor..............................................3
Originile pe plan international.............................................................................................................3
Dreptul penal al afacerilor Romania....................................................................................................4
Trasaturile specifice.....................................................................................................................................5
Conclizii......................................................................................................................................................7
Bibliografie..................................................................................................................................................8

Caracteristici ale criminalitatii afacerilor

Conceptul de criminalitate
Daca incercam sa cercetam si sa explicam stiintific un fenomen atat de complex si dinamic,
cum este cel al criminalitatii si nu pornim de la definirea termenilor si conceptelor cu care se
lucreaza in majoritatea sistemelor juridice, riscam sa ne adaugam la lunga lista a studiilor
elaborate pe aceasta tema.1
Astfel drept fenomen juridic, criminalitatea cuprinde ansamblul comportamentelor umane
considerate infractiuni, incriminate si sanctionate ca atare, in anumite conditii, in cadrul unui
sistem de drept penal, determinat concret geoistoric2.
Dupa cum stim infractiunea este un eveniment care incalca norma de drept, iar
criminalitatea constituie un fenomen social de masa care manifesta o anumita regularitate sau
stabilitate a frecventelor, ea fiind un fenomen inerent societati umane care a existat si va exista
intotdeauna, motiv pentru care este o utopie a ne gandi la starpirea absoluta a criminalitatii, tot
ceea ce putem face este ca s-o reducem si s-o imblnzim35.
Pentru imblanzirea, reducerea si chiar prezicerea criminalitatii este foarte importanta
examinarea factorilor generatori de criminalitate si a consecintelor sociale, economice, umane,
psihologice, etc., care se produc efectiv sau sunt susceptibile a se produce prin comiterea de
infractiuni, si care pot fi masurate si evaluate prin diverse mijloace stiintifice si diminuate in
raport cu strategiile si resursele alocate.

Aparitia termenilor

dreptul penal al afacerilor si criminalitatea

afacerilor
Originile pe plan international
Este un fapt cunoscut de toti oamenii de stiinta din cecetarea criminologica, ca acest tip de
criminalitate a aparut odata cu primele forme de viata economica si s-au evoluat in paralel cu
acestea.
Criminalitatea economica, drept conept, a aparut pentru prima data in literatura
criminologica in anul 1872, cand Edwin Hill a utilizat sintagma criminalitatea gulerelor albe,
acea sintagma regasinduse ulterior in celebra sa lucrare a lui Edwin Sutherland White-Collar
Criminality, aparuta in anul 1939.
Iar modul cu a evoluat in secolul al XX-lea si in prima parte a secolului XXI-lea, fiind
vorba de o infractiune a dus atingeri grave relatiilor economice, normalei desfasurari a acestora,
1 Costic Voicu, Adriana Camelia Voicu, Ioan Geamanu Criminalitatea organizata in domeniul afacerilor,
Editura Pildner / Pildner Targoviste, 2006, pag.7

2 Dr. N. Moldoveanu, Criminalitatea economico-financiara, Ed. Global Print, Buc. 1999, p. 13

3 Dr. Tr. Pop, Curs de criminologie, Cluj, 1928, p. 67

echilibrului si validitatii activitatilor din acel domeniu, sa-u luat o serie de masuri preventive si
de combatere atat la nivelul national cat si la nivel international (comunitar si mondial). Fiind un
fenomen complex raspandit in inreaga societate umana au aparut si s-au consolidat termeni de
genul: criminalitatea afacerilor4, banditism al afacerilor (Marcel Le Clere, 1973, p. 101; Rene
Lechat, 1963, p. 733-734; Stancu, E., 2001, p. 613), criminalitatea gulerelor albe (Dincu, A.,
1993, p. 132; Amza, T., 2000, p. 411 si urm.), etc., precum si dreptul penal al afacerilor.
Materia acestei din sfarsit notiuni este cuprinsa in adrul unor legi speciale. 5 Deci
criminalitatea afacerilor are o tipologie infractionala deosebita care impune incriminarea prin
legi speciale. Acestea fiind indisolubil legate de normele care reglementeaza materia respectiva,
exemplu ar fi Legea nr. 59/1934 asupra cecului sau Codul vamal adoptat prin Legea nr. 86/2006.
Legile amintite contin veritabile parti generale in raport cu incriminarile respective. Nu ar fii
posibila sau olortuna introducerea lor n Codul penal fiind vorba duar de un manunchi de legi
speciale. Dar ea poate fi utila daca este sistematizata dupa anumite criterii in culegeri cu scop
practic sau teoretic.
Vom mainti in continuare cativa autori are au contribuit la analiza acestui fenomen din
punct de vedere teoretic intr-un fel notabil: Mireille Delmas-Marty, Droit penal des affaires,
P.U.F. 1981; G. Gindicelli-Delage, Droit penal des affaires, Dalloz, 1996; Wilfrid Jeandidier,
Droit penal des affaires, Dalloz, ed. a 6-a, 2005; Michel Veron, Droit penal des affaires, Ed.
Armand Colin, Paris, 2004; Larguier et Conte, Droit penal des affaires, Ed. Armand Colin, editia
a II-a, Paris, 2004 si Ghelfi-Tastevin, Droit penal economique et des affaires, Ed. Gualino, 2001.

Dreptul penal al afacerilor Romania

La noi au exictat o multitudine de incriminari relative la faptele ce se pot comite in cadrul

relatiilor de afaceri, cuprinse in diferite legi penale speciale. Astfel in afara celor deja mentionate
se pot exemplifica: Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, Legea nr. 241/2005 pentru
prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, Legea nr. 85/2006 privind insolventa, Legea nr.
78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de corupie s.a.
Pe cale de consecunta a nomari acestor infractiuni, foarte sumar, in adrul legilor speciale,
doctrina romaneasca s-a manifestat un interes accentuat fata de infractunile din sfera afacerilor
cuprinse in legi speciale,6 dar lucrari care sa poarte un titlu ca atare au aparut abia dupa 1990. Ca
exemplu: Ovidiu Predescu, Drept penal al afacerilor, Ed. Continent XXI, Bucuresti, 2000;
4 La cel de-al XIII-lea Congres al Asociaiei Internaionale de Drept Penal din 1984 criminalitatea
afacerilor a fost definit ca fiind domeniul constituit de infraciunile care ncalc normele legale
referitoare la viaa afacerilor; a se vedea Voicu, C., Boroi, Al., Sandu, F., Molnar, I., 2002, p. 5.
5 Prin legi speciale intelegem acele legi care, reglementand un anumit domeniu de activitate, asigura
respectarea propriilor dispozitii, printre altele, prin norme penale. In cadrul literaturii de specialitate se
folosesc si notiunile de legi penale speciale, legi speciale cu dispoziii penale, legi extrapenale; a se
vedea in acest sens Diaconescu, Gh., 1996, p. V-VII.

Costica Voicu, Alexandru Boroi, Florin Sandu, Ioan Molnar, Drept penal al afacerilor, Ed.
Rosetti, Bucuresti, 2002 (acelasi colectiv completat cu M. Gorunescu si S. Corlaseanu, Dreptul
penal al afacerilor, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2006); Petre Dungan, Drept penal al afacerilorpartea general, Ed. Presa Universitar Romn, 2003, Tiberiu Medeanu, Dreptul penal al
afacerilor, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2006, Mihai Adrian Hotca, Maxim Dobrinoiu, Elemente
de drept penal al afacerilor, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2009.
Avand in vedere ca aceti autori se aflau in tadiul de pionerat, au trebuit sa gaeaca un mod
de sistematizare a materiei. Ne fiind ca dreptul penal clasic a clarificat demult lucrurile
consacrand cele doua parti, generala si speciala, in plus de asta criminalitatea si lupta pentru
prevenirea si combaterea criminalitatii, prin natura lor, sunt concepte pluridisciplinare si
comporta multiple abordari conceptuale si operaionale. Unii autori au adoptat modelul
traditional, compus din cele doua parti anterior mentionate, iar alti dupa un capitol introductiv
continand referiri la criminalitatea specifica, la aparitia subramurii si a stiintei dreptului penal al
afacerilor, trec direct la analiza infractiunilor in sine. Ambele prezinta interes pentru
sistematizarea materiei acestei stiinte relativ nou apaute.
Cei care au utilizat modelului clasic prezinta in partea generala principalele institutii ale
dreptului penal, cu incursiuni n domeniile comercial, bancar si fiscal, iar in cea speciala
analizeaza ale infractiuni incriminate in legile referitoare la sfera afacerilor. Materialul fiind
inepuizabil, pot fi evitate abordarile exhaustive, mereu ramanand in afara analizei infractiuni ce
pot fi considerate ca avand legturi cu afacerile.
Si cei care, dupa o introducere, ampla sau succint, trec direct la analiza infractiunilor, se
bazeaza tot pe modelele clasice, facand frecvent referinta la institutiile partii generale ale
dreptului penal (infractiunea, vinovatia, participaia etc.).
Indiferet de metoda de abordare a problematicii concepiile exprimate in referire la acest
subiect atest faptul ca me aflam in fata unui fenomen infractionist formidabil si care nu trebuie
sa fie ignorat.

TRASATURILE SPECIFICE
Caracteristicile recunoscute, la momentul de fata, ale criminalitatii gulerelor albe sau
criminalitatii in domeniul economico-finaciar sunt de natura a demonstra complexitatea
fenomenului, dar mai cu seama trebuie luate in vizor pentru aprecierea posibilitatilor de
descoperire si probare a faptelor ilicite comise.

Astfel principalele caracteristici ale criminalitatii afacerilor sunt:

Comiterea in scopul obtinerii unui profit;
6 Revistele de specialitate abunda in articole, studii, note referitoare la problematica infractiunilor
incriminate n legi speciale si vizand domeniul afacerilor, fara a se folosi insa sintagma drept penal al
afacerilor.

implica existenta unor relatii stranse intre participanti, uneori existenta unor forme complexe de
organizare;
implica une persoane care se bucura de pozitii sociale, economice, politice si profesionale dintre
cele mai bune;
au vizibilitate scazuta, avand aparenta de legalitate;
implica difuziunea responsabilitatii;
se comit, in general, pe o perioada lunga de timp, ea este greu de circumscris;
sunt usor de mascat datorita complexitatii operatiunilor financiare si de posibilitatile pe care le
ofera tinerea contabilitatii, pentru a disimula afacerile frauduloase;
autorii lor inspira incredere prin atitudine si comportament, sunt inteligenti, avizati si versati;
acedte infractiuni nu sunt comise prin violenta;
complexitate si dificultate in actiunea de descoperire si de cercetare;
implica sentimente de victimizare din partea persoanelor cercetate;
sunt privite cu o oarecare apatie din partea societatii in generel si chiar cu solidaritate din partea
unor categorii sociale.
O mare parte din teoreticieni admit ca societatile moderne sunt caracterizate printr-o
stare de anomie, de lipsa a legilor si a normelor morale, precum si de distorsiune intre scopul
declarat al unei societati si mijloacele acces la acel scop7. Un rol important in analiza starii de
anomie il prezinta manifestarile de solidaritate in raport cu infractiunile care se comit in sfera
criminalitatii economice. Solidaritatea este foarte evidenta din partea anumitor categorii sociale
privilegiate, situatie in care se comit mari fraude economicofinanciare, beneficiind ulterior de
tergiversarea proceselor, chiar pana la intervenirea termenelor de prescriptie.
Mai este pecific acestor activitati ilegale ale criminalitatii economico-financiare faptul ca
acestea sunt realizate prin:
procedee viclene,inselatoare, cu abilitate si ingeniozitate;
procedee frauduloase, falsuri si contrafaceri;
abuzuri de putere si coruptie;
exploatarea secretelor comerciale sau a datelor confidentiale;
De aici rezulta infractiunile din domeniul criminalitatii economice presupun astfel
cunostinte si competente profesionale ridicate din partea celor care le comit. Aceste infractiuni
impun si necesitatea formarii unei specializari rapide si permanente a instantelor de control, de
urmarire si de sanctionare, deoarece asemenea fapte provoac prejudicii patrimoniale
considerabile, conduc la lipsa de viabilitate a societatilor si implicit la pierderea locurilor de
munca si, nu in ultimul rand, afecteaza calitatea vietii si a mediului inconjurator.

7 G. Gindicelli-Delage, Droit pnal des affaires, Dalloz, 1996, p. 2

CONCLIZII
In concluzie avem de aface cu un fenomen economico-social relativ nou alarut, consacrat
prin acte normative la nivel national, destul de sumar prin legi speciale, cat si la nivel
international si nivel comunitar fiind vorba de actiuni care au consecinte destul de grave, desi nu
sunt comise prin violenta, datorita faptului ca pot ramane ascunse pe perioade lungi de timp fiind
greu de depistat.

BIBLIOGRAFIE
G. Gindicelli-Delage, Droit pnal des affaires, Dalloz
Dr. N. Moldoveanu, Criminalitatea economico-financiara, Ed. Global Print, Buc. 1999
Dr. Tr. Pop, Curs de criminologie, Cluj, 1928
Costic Voicu, Adriana Camelia Voicu, Ioan Geamanu Criminalitatea organizata in
domeniul afacerilor, Editura Pildner / Pildner Targoviste, 2006