UNIVERSITATEA DANUBIUS GALATI

FACULTATEA DE DREPT
MASTER: STINTE PENLE

DISCIPLINA: INSTITUTII ALE DREPTULUI PROCESUAL

PENAL

TEMA: PARTICIPANTII IN PROCESUL PENAL

COORDONATOR STINTIFI,
Lect. Univ. dr. Constantin Tanase

MASTERAND,
Vaman Andareea

2016

TEMA: PARTICIPANTII IN PROCESUL PENAL.................................................................1

1.Notiuni introductive............................................................................................ 3
2. Judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara si
instantele judecatoresti......................................................................................... 3
3. Ministerul Public................................................................................................. 4
4. Organele de cercetare penala..........................................................................4
5. Aparatorul in procesul penal............................................................................ 5
6. Partile in procesul penal................................................................................... 6
Inculpatul.............................................................................................................. 6
Partea civila.......................................................................................................... 6
Partea responsabila civilmente.........................................................................7

1.Notiuni introductive
In sensul larg al notiunii intelegem ca participanti in procesul penal ar fii,totalitatea
organelor judiciare, partile si a alti subiecti procesuali care isi desfasoara activitatea impreuna, in
cadrul procesul penal ca de exemplu: martorii, expertii, interpretii, grefierii, executorii
judecatoresti, agentii procedurali, precum si alte persoane. Iar in sens restrans seface referie la
participanti in procesul penal incluzand organele judiciare; avocatul desi el nu este interesat in
cauza in mod direct, dar se situeaza pe pozitia partii ori subiectului procesual caruia ii acorda
asistenta juridica; partile si subiectii procesuali principali.
In orice situatie, in cadrul procesului penala vor fi intotdeauna prezenti anumiti
participanti si anume: organele judiciare, precum si suspectul sau inculpatul(participantii in
sensul resul restrans al cuvantului).
Si potrivit Constitutiei, autoritatea judecatoreasca se compune din instantele
judecatoresti, Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii.
Organele judiciare care participa in procesul penal reprezinta statul, iar acestea sunt:
instantele judecatoresti, judecatorul de camera preliminara, judecatorul de drepturi si libertati,
procurorul si organele de cercetare penala.
Organizarea sistemului judiciar este reglementata de o serie de acte normative si anume:
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, Legea nr. 303/ 2004 privind statutul
judecatorilor si al procurorilor, Legea nr. 567/2004 privind personalul auxiliar de specialitate al
instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, Legea nr. 317/2004 privind
Consiliul Superior al Magistraturii, Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea
Politiei Romane.
2. Judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara si
instantele judecatoresti
Judecatorul de drepturi si libertati conform art. 53 din C.proc.pen., este acel judecator
care are atributii specifice in cursul urmaririi penale, in materia drepturilor si libertatilor
suspectului sau inculpatului. Sotutionand cursul urmaririi penale, cererile, propunerile,
plangerile, contestatiile sau orice alte sesizari privitoare la masurile preventive, masurile
asiguratorii, masurile de siguranta cu caracter provizoriu, operativitatea actelor procurorului,
anumite mijloace de proba cum ar fi perchezitiile.
El functioneaza in cadrul unei instante judecatoresti si isi exercita atributiile potrivit
competentei acesteia.
Judecatorul de camera preliminara este acel judecator care conform art. 54 din
C.proc.pen., verifica legalitatea rechizitoriilor date de procuror, legalitatea administrarii probelor
si efectuarii acrelor procesuale de catre organele de urmarire penala, solutioneaza plangerile
impotriva solutiilor de neurmarire sau de netrimitere in judecata si de asemenea, solutioneaza
alte situatii expres prevazute in lege. Acesta functioneaza in cadrul unei instante judecatoresti,
potrivit competentei acesteia.

Instantele judecatoresti sunt considerate subiectele principale ale activitatii procesuale

penale si au atributii bine determinate de lege, participand in toate fazele procesului penal.
Instantele judecatoresti fac parte din autoritatea judecatoreasca, una din cele trei puteri
ale statului. Ele solutioneaza conflictul de drept penal, realizand prin hotararea pronuntata,
tragerea la raspundere penala a celor vinovati. Si sunt organizate intr-un sistem, pe grade
ierarhice si sunt formate din judecatori profesionisti, selectionati dupa criterii legale. Judecatorii
sunt numiti de Presedintele Romaniei si se bucura de inamovibilitate. Ei sunt independenti, se
supun numai legii si trebuie sa fie impartiali.
In Romania avem, in ordine erarhica, urmatoarele instante judecatoresti:
- Inalta Curte de Casatie si Justitie;
- Curtea Militara de Apel;
- tribunalele militare;
- curtile de apel;
- tribunalele;
- judecatoriile.
Din punct de vedere functional, judecatoriile, tribunalele si curtile de apel judeca in prima
instanta, in complete compuse dintr-un singur judecator. Iar apelurile formulate impotriva
hotaririlor pronuntate in prima instanta de judecatorii si tribunale se judeca de catre curtile de
apel in complete formate din doi judecatori.
3. Ministerul Public
Ministerul Public este alaturi de instantele judecatoresti si de Consiliul Superior al
Magistraturii o parte componenta a autoritatii judecatoresti, si are atributii judiciare pe langa
instante. El nu reprezinta statul, ci interesele generale ale societatii apara ordinea de drept,
drepturile si libertatile cetatenilor.
Ministerul Public este format din procurori constituiti in parchete, pe langa fiecare
instanta de judecata. Ei sunt agenti ai puterii executive si isi desfasoara activitatea sub autoritatea
ministrului justitiei. Procurorii sunt numiti de presedintele Romaniei, se bucura de stabilitate si
sunt independenti in conditiile legii.
Astfel solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de catre procurorul ierarhic
superior, cand sunt apreciate ca fiind nelegale. In instanta, procurorul este liber sa prezinte
concluziile pe care le considera intemeiate potrivit legii, tinand seama de probele administrate in
cauza.
Printre atributii se numara: efectuarea sau supravegherea urmaririi penale, conducerea si
supravegherea activitatii de cercetare penala a politiei judiciare precum si a altor organe de
cercetare penala, incheierea acordului de recunoastere a vinovatiei, sesizarea judecatorului de
drepturi si a instantelor judecatoresti pentru judecarea cauzelor penale, exercitarea actiunii penale
precum si a celei civile in cazurile prevazute de lege, participarea la sedintele de judecata,
exercitarea contestatiilor si a cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti, apararea
drepturilor si intereselor legitime ale minorilor.
4. Organele de cercetare penala

Organele de cercetare penala sunt compuse din organele de cercetare penala ale politiei
judiciare si organele de cercetare speciale.
a. Ca organe de cercetare ale politiei judiciare functioneaza lucratori specializati din Ministerul
Administratiei si Internelor, desemnati decatre ministrul administratiei si internelor, cu avizul
conform al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
b. Organele de cercetare speciale sunt:
- ofiterii anume desemnati de catre comandantii unitatilor militare corp aparte si similare, pentru
militarii din subordine;
- ofiterii anume desemnati de catre sefii comanduirilor de garnizoana, pentru infractiunile
savarsite de militari in afara unitatilor militare;
- ofiterii anume desemnati de catre comandantii centrelor militare, pentru infractiunile de
competenta instantelor militare, savarsite de persoanele civile in legatura cu obligatiile lor
militare ;
- ofiterii politiei de frontiera anume desemnati pentru infractiunile de frontiera;
- capitanii porturilor pentru infractiunile contra sigurantei navigatiei pe apa si contra disciplinei
si ordinii la bord, precum si pentru infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul prevazute
in Codul penal, savarsite de personalul navigant al marinei civile, daca fapta a pus sau ar fi putut
pune in pericol siguranta navei sau a navigatiei.
Acetia pot sa isi exercite atributiile de organe de cercetare penala speciale, numai cu
avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie.
In cadrul procesului penal, organele de cercetare penala au ca atributii principale
efectuarea tuturor actelor de cercetare penala, exceptie facand cele de competenta exclusiva a
procurorului, administrarea probelor necesare solutionarii cauzei, efectuarea anumitor acte
procedurale. In cazuri urgente, organul de cercetare penala este obligat sa efecteze actele de
cercetare care nu sufera amanare, chiar daca acestea privesc o cauza care nu este de competenta
lui. Ele isi desfasoara activitatea de cercetare penala, in mod nemijlocit, sub conducerea si
supravegherea procurorului..

5. Aparatorul in procesul penal

Intre participantii la procesul penal, desi nu este parte in proces, se situeaza pe pozitia
procesuala a partii ale carei interese le sustine si poate exercita, in principiu, toate drepturile
acesteia.
Acesta in procesul penal poate fi numai un avocat, membru al unui barou.
Aparatorul acorda asistenta juridica, partii pe care o apara, aceasta constand in:
consultatii si cereri, asistenta si reprezentare in fata organelor judiciare, redactare de acte, etc.
In mod obisnuit asistenta juridica in cursul procesului penal este facultativa, dar exista si cazuri
in care legea prevede ca asistenta juridica este obligatorie.
Drept exemplu in cazu linvinuitului sau inculpatului, asistenta juridica este obligatorie
cand acesta este minor, internat intr-un centru de detentie ori intr-un centru educativ sau cand
este retinut sau arestat, chiar in alta cauza, cand fata de acesta a fost dispusa masura de siguranta
a internarii medicale, precum si in alte cazuri prevazute de lege.

Dispozitiile legale referitoare la asistarea inculpatului de catre aparator cand aceasta este
obligatorie potrivit legii, fiind sanctionate cu nulitatii absolute. Aceasta nulitate nu poate fi
inlaturata in nici un mod si poate fi invocata in tot cursul procesului penal.
6. Partile in procesul penal
Pot fii persoane fizice sau juridice cu drepturi si obligatii ce izvorasc din exercitarea actiunii
penale si civile in cursul procesului penal. In cadrul procesului penal sunt parti:

inculpatul;

partea civila;

partea responsabila civilmente.

Partile au interese proprii in rezolvarea cauzei penale si pot efectua acte procesuale alaturi de
organele judiciare.
Inculpatul
Tin sa mantionez ca suspectul nu este parte in procesul penal, dar este subiect procesual
principal cu anumite drepturi si obligatii prevazute de lege. Din momentul punerii in miscare a
actiunii penale, suspectul dobandeste calitatea de inculpat.
In schimb inculpatul este parte in procesul penal, iar drepturile si obligatiile inculpatului
sunt mai largi decat ale suspectului. El are dreptul de a fi asistat de aparator ales sau din oficiu in
cazurile de asistenta obligatorie, de a fi reprezentat, de a fi prezent la efectuarea perchezitiei
domiciliare, de a nu da nicio declaratie pe parcursul procesului penal, de a fi informat cu privire
la fapta pentru care este cercetat si incadrarea juridica a acesteia, etc.
Calitatea de inculpat o pot avea atat persoanele fizice cat si persoanele juridice. Si
raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a
participat la savarsirea acelei fapte.
Partea civila.

Persoana vatamata care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal se numeste parte
civila.
Calitatea de parte civila in procesul penal o poate avea atat o persoana fizica, cat si una
juridica, deoarece ambele pot fi prejudiciate material sau moral prin savarsirea unei infractiuni.
In cadrul procesului penal, actiunea civila poate fi alaturata celei penale, daca prin aceasta nu
se depaseste durata rezonabila a procesului.
Prin intermediul actiunii civile se urmareste repararea prejudiciului cauzat prin infractiune.
Deci orice persoana fizica sau juridica daca a suferit un prejudiciu material sau moral in urma

comiterii infractiunii, se poate constitui parte civila in procesul penal in scopul acoperirii
pagubei.
Persoana vatamata, prin constituirea ca parte civila in procesul penal, are avantajul obtinerii
mai rapide a despagubirilor la care este indreptatita, fara sa fie nevoita sa astepte solutionarea
laturii penale mai intai. Se pot acorda despagubiri pentru daunele materiale, dar si pentru daunele
morale produse prin infractiune. Iar actiunea civila are caracter patrimonial si este transmisibila,
asadar se pot constitui parti civile in procesul penal si succesorii victimei.
Constituirea de parte civila se poate face in scris sau oral, in tot cursul urmaririi penale, iar in
timpul judecatii, numai in fata primei instante, pana la inceperea cercetarii judecatoresti. Potrivit
principiului disponibilitatii care opereaza in materie civila, partea civila poate renunta in tot sau
in parte, la exercitarea actiunii civile in procesul penal. Renuntarea se face prin cerere scrisa, sau
oral, in sedinta de judecata. De asemenea, pana la sfarsitul cercetarii judecatoresti, partea civila
poate indrepta erorile materiale din cererea de constituire ca parte civila, poate mari sau micsora
intinderea pretentiilor.
Se pot constitui parti civile in procesul penal, persoanele care au suferit prejudicii materiale
sau morale.
Partea civila are in cadrul procesului penal, o serie de drepturi si obligatii. Astfel, are dreptul
sa fie asistata de avocat, de a fi reprezentata, are dreptul sa consulte dosarul, sa solicite
despagubiri pentru daunele produse prin infractiune, etc. Pe cale de consecinta ea are si anumite
obligatii cum ar fii: sa respecte ordinea desfasurarii anumitor activitati procesuale, sa precizeze
natura si cuantumul despagubirilor, etc.
Partea responsabila civilmente
Este persoana fizica sau juridica care este chemata sa raspunda in proces si are potrivit legii
civile, obligatia legala sau conventionala de a repara in intregime sau in parte, singura sau in
solidar, prejudiciul cauzat prin infractiune. In materie civila exista posibilitatea ca raspunderea
civila se poate etinde si altor persoane decat acelea care au savarsit fapta, spre deosebire de
raspunderea din dreptul penal care este personala. Astfel, parti responsabile civilmente pot fi:
- parintii pentru faptele ilicite savarsite de copiii lor minori;
- persoana care in temeiul legii, al unui contract ori al unei hotarari judecatoresti este obligata sa
supravegheze un minor ori o persoana pusa sub interdictie;
- comitentii pentru prejudiciile cauzate de prepusii lor, ori de cate ori fapta savarsita de acestia
are legatura cu atributiile sau cu scopul fucntiilor incredintate.
Instituirea calitatii de parte responsabila civilmente are rolul de a proteja persoana care a
suferit un prejudiciu material impotriva insovabilitatii autorului prejudiciului.
Partea responsabila civilmente poate participa in procesul penal daca isi manifesta
initiativa de a participa sau daca este introdusa in cauza, la cererea celor interesati ori la cererea
procurorului.
Principala obligatie pe care o are partea responsabila civilmente este de aceea de a
raspunde civil pentru sau alaturi de inculpat.
In apararea sa, partea responsabila civilmente poate folosi tot materialul probator existent in
cauza, poate participa personal la proces sau prin reprezentant.